Tema 4.

Analiza localităţilor turistice rurale şi direcţii de

valorificare ale acestora

4.1. Studiul pieţei turismului rural a Republicii Moldova. Direcţii de

valorificare a patrimoniului turistic rural al Republicii Moldova
4.2. Satul turistic şi importanţa acestuia în localizarea produsului turistic rural
4.3. Criteriile de omologare a satelor turistice
4.3.1. Criteriul valorii etnografice
4.3.2. Criteriul valorii turistice
4.3.3. Criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale
4.3.4. Criteriul calităţii ecologice
4.3.5. Criteriul dotării tehnico-edilitare
4.3.6. Criteriul accesibilităţii
4.3.7. Criteriul poziţiei geografice
4.4. Tipologia satelor turistice
4.4.1. Sate turistice etnografico-folclorice
4.4.2. Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală
4.4.3. Sate turistice climaterice şi peisagistice
4.4.4. Sate turistice viti-pomicole

4.1. Studiul pieţei turismului rural a Republicii Moldova. Direcţii de

valorificare a patrimoniului turistic rural al Republicii Moldova
Elementul decisiv, pe plan ştiinţific şi decizional, îl constituie definirea unei
concepţii ferme, practice privind valorificarea patrimoniului turistic rural şi
obiectivele dezvoltării viabile a pieţei turismului rural în Republica Moldova într-o
perspectivă mai apropiată sau mai îndepărtată.
În etapa actuală, obiectivele generale ale dezvoltării turismului rural al
Republicii Moldova se pot contura astfel:
- Perfecţionarea cadrului organizatoric şi legislativ necesar dezvoltării unui
turism rural competitiv;
- Creşterea competitivităţii ofertei turistice rurale prin valorificarea
potenţialului turistic din mediul rural, modernizarea şi dezvoltarea bazei
tehnico-materiale caracteristice acestuia;
- Asigurarea condiţiilor pentru practicarea turismului rural de către diverse
categorii ale populaţiei;
- Dezvoltarea laturii sociale a turismului rural;
- Diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice rurale;

1
 - Perfecţionarea pregătirii profesionale a forţei de muncă antrenată în
turismul rural;
- Schimbarea imaginii Republicii Moldova în Europa şi în lume, ca
destinaţie turistică rurală unică;
- Comercializarea produselor turistice ale Republicii Moldova pe piaţa
internaţională ş.a.m.d.
În calitate de principii de bază ale unei asemenea strategii pot fi avute în
vedere: pluralitatea formelor de proprietate, autonomia agenţilor economici şi
integrarea turismului rural în fluxul turistic mondial. În scopul realizării
obiectivelor propuse este necesară însă aplicarea pe scară largă a cadrului legislativ
în materie, precum şi adoptarea unor reglementări juridice, specifice turismului
rural.
Procesul de lansare a turismului rural implică inventarierea şi coordonarea
tuturor premiselor în cadrul unor strategii de dezvoltare realiste şi raţional integrate
în programele de reformă ale societăţii moldoveneşti. Într-o asemenea inventariere
şi coordonare trebuie ca, pe lângă obiectivele amintite anterior, să se ia în calcul şi
toţi factorii favorizanţi şi defavorizanţi, pentru a se asigura în acest fel conturarea
cadrului real de dezvoltare a activităţilor turistice din mediul rural al Republicii
Moldova.
Analiza patrimoniului turistic rural a evidenţiat că în Republica Moldova
factorii favorizanţi sunt numeroşi şi variaţi comparativ cu unele ţări concurente.
Redăm în continuare câteva avantaje ale dezvoltării turismului rural în Republica
Moldova:
 Peisaje frumoase, bogate şi variate;
 Fond cultural-istoric cu multe valenţe de inedit (toltrele Prutului şi
Nistrului, schituri rupestre, cetăţi dacice, biserici de lemn unicate etc.);
 Ospitalitatea şi tradiţiile poporului nostru;
 Factorii naturali de cură (ape minerale şi termale, nămoluri şi gaze
terapeutice, topoclimat şi microclimat etc.);
 Flora şi fauna atractive.

2
 Factorii defavorizanţi sunt şi ei destul de numeroşi şi îşi pun amprenta
asupra dezvoltării turismului rural în Republica Moldova. Dintre deficienţele
dezvoltării turismului rural menţionăm:
 Gradul redus de conştientizare de către populaţia rurală şi autorităţile din
teritoriu a necesităţii dezvoltării turismului rural şi a avantajelor acestuia
pentru relansarea economică;
 Insuficienţa dotărilor tehnico-edilitare în mediul rural necesare dezvoltării
turismului rural şi lipsa investiţiilor în infrastructura turistică şi generală;
 Starea nesatisfăcătoare a căilor de acces spre obiectivele turistice
amplasate în localităţile rurale şi absenţa rutelor desemnate;
 Numărul scăzut al structurilor de primire turistică în mediul rural, precum
şi lipsa unui cadru legislativ ce ar reglementa condiţiile de creare şi
dezvoltare a acestora;
 Lipsa serviciilor turistice de specialitate în teritoriu, care ar contribui la
coordonarea activităţilor de turism rural.

4.2. Satul turistic şi importanţa acestuia în localizarea produsului turistic

rural
Localizarea consumului de produse turistice rurale trebuie să se regăsească în
mediul rural al Republicii Moldova, mai exact în cadrul unor viitoare sate turistice.
Satele turistice reprezintă ceva similar unei societăţi comerciale sau unui
agent economic având activităţi comerciale, aducătoare de venit. Însă, trebuie
subliniat, că nu orice sat poate fi şi turistic, el trebuind să îndeplinească anumite
criterii, să fie reprezentativ pentru satul moldovenesc, fiind considerat în
eventualitatea unei circulaţii turistice, o “carte de vizită” a Republicii Moldova.
Criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în
circuitul turistic şi declarată sat turistic sunt următoarele:
1. Potenţial turistic deosebit.
2. Acces rutier în tot timpul anului bine întreţinut.
3. Iluminare cu energie electrică, alimentare cu apă şi, eventual, canalizare
nepoluantă sau posibilităţi de realizare cu fonduri minime.

3
 4. Unitate de poştă şi telecomunicaţii.
5. Spaţii de cazare clasificate (motel, pensiune, gospodărie ţărănească,
camping).
6. Spaţii de servire a mesei pentru turişti, clasificate şi a căror capacitate să
fie corelată cu aceea a spaţiilor de cazare.
7. Asistenţă medicală sub forma unui post de prim ajutor deservit de un
medic sau de un asistent cu experienţă în cazul în care nu există nici o
unitate medicală în localitate, asigurarea de medicamente de uz general
contra cost.
8. Punct / centru de informare turistică, amplasat în centrul localităţii.
9. Panou cu traseele turistice de interes local marcate, amplasat în centrul
localităţii, în vederea facilitării drumeţiilor cu sau fără ghid local.
10.Posibilitatea organizării unor forme de agrement şi petrecere individuală
sau colectivă a timpului liber: pescuit, vânătoare, culegere de plante
medicinale, fructe de pădure, plimbări ecvestre sau cu biciclete închiriate,
seri folclorice etc.
11.Spaţii comerciale pentru produse alimentare, legume, fructe, obiecte de
sport-turism.
Primele 6 criterii sunt obligatorii, celelalte putând fi realizate eşalonat, în 2-3
ani, în baza unui program elaborat de consiliul local, cu susţinere din partea
consiliului raional, a statului şi a altor organisme interne sau internaţionale
interesate.

4.3. Criteriile de omologare a satelor turistice

Pentru a putea activa eventualele sate turistice ale Republicii Moldova trebuie
omologate de către Departamentul Dezvoltarea Turismului. Aceasta presupune
clasificarea acestora în dependenţă de criteriile de omologare a satelor turistice.

Principalele criterii de omologare a satelor turistice sunt: criteriul valorii

etnofolclorice; criteriul valorii turistice; criteriul existenţei şi calităţii structurilor

4
de primire rurale; criteriul calităţii ecologice; criteriul dotării tehnico-edilitare;
criteriul accesibilităţii şi criteriul poziţiei geografice.

4.3.1. Criteriul valorii etnofolclorice are în vedere tradiţiile etnografice şi

folclorice (meşteşuguri, port popular, specificul aşezării, folclorul muzical,
coregrafic, literar etc.), ocupaţiile tradiţionale specifice satului şi nemodificate în
timp, arhitectura populară (a caselor şi aşezării, biserici de lemn, mori de vânt etc.),
manifestările folclorice specifice unor localităţi rurale ale Republicii Moldova şi
puţin alterate de-a lungul anilor, instituţiile muzeale pavilionare sau în aer liber etc.
Toate aceste elemente şi fenomene etnofolclorice se constituie în cea mai mare
parte în patrimoniu specific, care dă “marca” localităţii rurale.

4.3.2. Criteriul valorii turistice. Este vorba despre acele elemente ale
cadrului natural precum aspectele peisagistice, resursele de ape minerale şi alte
resurse turistice (fond cinegetic, piscicol, floral etc.), socio-economic, cultural-
istoric care permit realizarea unei oferte diversificate de programe turistice rurale
(culturale, istorice, sportive etc.). Volumul, varietatea şi valoarea pentru turism a
resurselor dau aprecierea asupra funcţiei turistice a localităţii rurale. Se au în
vedere resursele turistice ale localităţii dar şi cele situate în împrejurimile acesteia.

4.3.3. Criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale.

Criteriul se referă la existenţa unor structuri de primire rurale (gospodării ţărăneşti,
pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile, hoteluri rurale etc.) care să ofere
cazare şi servirea mesei în baza unor standarde de confort, înzestrare şi igienă
sanitară. Aceste standarde au fost elaborate de Departamentul Dezvoltarea
Turismului în corelaţie cu normele internaţionale.

3.4. Criteriul calităţii ecologice. Acest criteriu are în vedere calitatea

mediului din localitatea rurală respectivă şi a cadrului natural limitrof (surse de
poluare şi degradare, conflicte între dezvoltarea localităţii şi economia acesteia cu
turismul şi mediul înconjurător), dar şi între turism rural – mediu înconjurător.
Aspectul general al localităţii rurale (gradul de urbanizare, curăţenie, arhitectura
specifică, starea edilitară etc.) contribuie la sporirea acestei calităţi ecologice.

5
 4.3.5. Criteriul dotării tehnico-edilitare. Înzestrarea tehnico-edilitară
(alimentare cu apă, canalizare, artere stradale, unităţi comerciale, grupuri sanitare
etc.) constituie un criteriu important în aprecierea oportunităţilor introducerii
localităţilor rurale în circuitul turistic. Tot la dotări tehnico-edilitare se includ şi
echipamentele turistice sportive şi de agrement existente, unele dintre acestea din
urmă nefiind obligatorii.

4.3.6. Criteriul accesibilităţii. Accesibilitatea la localitatea rurală, în

interiorul ei, dar şi la structurile turistice de primire omologate ori la obiectivele
turistice joacă un rol important. Este vorba atât de drumuri modernizate sau
pietruite, cât şi de apropierea de drumuri naţionale, magistrale feroviare,
aeroporturi, noduri rutiere sau feroviare.

4.3.7. Criteriul poziţiei geografice are un rol important în aprecierea

localităţii rurale ca destinaţie turistică în raport cu principalele centre emitente de
turism, zone şi obiective turistice de mare valoare, puncte de frontieră, magistrale
rutiere şi feroviare etc., care poate să conducă la ierarhizări valorice.

Trebuie menţionat că aceste criterii de omologare pot fi utilizate în

identificarea şi determinarea satelor Republicii Moldova cu patrimoniu rural
specific şi cu valorificare turistică de “marcă”, ceea ce echivalează cu identificarea
unui nou “produs turistic” – “satul turistic moldovenesc”, care prin dezvoltare şi
promovare poate duce la diversificarea ofertei turistice a Republicii Moldova pe
piaţa externă.

4.4. Tipologia satelor turistice

Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în identificarea şi relevarea
specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale, în vederea
promovării, în fiecare localitate, a celor mai adecvate produse turistice rurale, în
funcţie atât de principalele caracteristici geografice, sociale şi economice, cât şi de
principalele motivaţii şi opţiuni ale categoriilor de turişti care vizitează localitatea
respectivă.
6
 Aplicarea principiului specializării în domeniul organizării şi funcţionării
satului turistic considerăm a fi cu atât mai necesară cu cât fiecare localitate rurală
constituie o entitate economică, cu particularităţi proprii şi activităţi specifice, care
rămân a fi identificate şi valorificate cât mai eficient posibil, din punct de vedere
turistic.

Din punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fi

abordată ca o problemă de ordin opţional, însă decizia aplicării ei în practică,
determinarea tipului de sat turistic este de natură obiectivă. Pentru aceasta este
necesar ca, pe lângă dorinţa şi intenţia organizatorilor de turism rural, satul turistic
respectiv să întrunească un cuantum de condiţii naturale şi istorice, social-
economice obiective, care să fie definitorii pentru fiecare tip de sat turistic.

Deoarece caracteristicile care pot fi luate în consideraţie în tipologia satelor

turistice sunt numeroase şi variate de la o localitate rurală la alta ne vom rezuma
doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice, acceptate şi
recomandate de către Departamentul Dezvoltarea Turismului în cadrul Strategiei
de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015,
compartimentul “Turismul rural”.

4.4.1. Sate turistice etnografico-folclorice. În această categorie se pot

încadra satele în care portul tradiţional, arhitectura, mobilarea şi decorarea
interioarelor în stil rustic, muzica şi dansurile populare predomină şi se impun ca
însuşiri esenţiale ale satului respectiv. În aceste sate pot fi oferite turiştilor servicii
de cazare şi de servire a mesei în condiţii autentice (mobilier, decor şi lenjerie în
stil popular; meniuri tradiţionale, servite în veselă şi cu tacâmuri specifice – farfurii
şi străchini din ceramică, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude posibilitatea
folosirii la cerere şi a tacâmurilor moderne).

În aceste sate se pot organiza expoziţii artizanale permanente cu vânzare, iar

pentru turiştii care nu rămân în localitate, ci numai o vizitează, se pot amenaja una
sau mai multe gospodării ca muzeu etnografic în aer liber. De asemenea, în aceste
sate pot fi identificaţi şi stimulaţi rapsozi populari (vocali şi instrumentali),

7
permanentizate horele (duminicale şi de sărbători), târgurile, alte obiceiuri şi
tradiţii locale, la care să participe efectiv şi turiştii.

Actualmente, păstrarea şi perpetuarea folclorului şi îndeosebi a etnografiei

(portul naţional, tehnicile tradiţionale de muncă, arhitectura ţărănească, mobilarea
şi decorarea interioarelor etc.), în formele lor originale şi tradiţionale, se află în
declin în Republica Moldova, devenind puncte tot mai izolate pe harta
etnofolclorică a ţării noastre. Formele şi conţinutul modului de viaţă urban au
pătruns şi continuă să pătrundă în mediul rural. Iată de ce, abordând viitorul unor
posibile sate turistice din Republica Moldova, considerăm că specificul lor
etnografic poate şi trebuie să fie conservat şi perpetuat în forme adecvate. Altfel,
interesul pentru satul moldovenesc cu împrejurimile sale va scădea treptat.

Cu mai multă receptivitate şi interes din partea autorităţilor administrative

centrale şi locale şi de specialitate, se poate perpetua, chiar şi în condiţiile
civilizaţiei contemporane, specificul etnografic şi folcloric al unor sate din
Republica Moldova. Acest deziderat trebuie urmărit cu atât mai mult, cu cât
numeroşi săteni din unele sate ale ţării noastre manifestă interes vădit pentru
menţinerea modului lor tradiţional de viaţă, aceste aşezări rurale având toate
şansele să devină pe viitor centre turistice permanente, de notorietate
internaţională, deosebit de rentabile.

4.4.2. Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală. Este cunoscut interesul

numeroşilor turişti pentru creaţia artistică şi artizanală, precum şi dorinţa lor pentru
consumul unor astfel de creaţii direct de la sursă, de la producătorul însuşi. Aceste
sate pot oferi posibilitatea practicării unui turism de sejur, în cadrul căruia, în
ateliere special amenajate şi sub îndrumarea unor specialişti şi meşteri populari
renumiţi, turiştii s-ar putea iniţia în artă şi tehnici arhaice populare. Avem în vedere
identificarea posibilităţilor de practicare a unora dintre aceste activităţi chiar în
cadrul gospodăriilor gazdă. Există numeroase sate în care preocuparea de bază a
gospodinelor este ţesutul covoarelor la războaiele ţărăneşti, cusăturile şi broderiile
populare, activităţi în care pot fi iniţiaţi turiştii amatori. Aşadar, caracteristica

8
esenţială a acestor sate, imaginea lor de marcă, ar putea fi producţia artistică şi
artizanală, care poate fi valorificată cu succes din punct de vedere turistic.

4.4.3. Sate turistice climaterice şi peisagistice. Caracteristica predominantă

a acestor sate turistice, destinate turismului de sejur (pentru amatorii de linişte, de
plimbări solitare, într-un peisaj deosebit) este cadrul natural şi poziţia geografică
izolată de centrele aglomerate şi de marile artere de circulaţie. Satele Republicii
Moldova, cu gospodăriile situate pe văi şi coline, la o mică distanţă unele faţă de
altele, cu pajişti, vii sau livezi, ar putea satisface motivaţia fundamentală de
“reîntoarcere la natură” a unui număr mare din populaţia urbană a ţării noastre şi a
eventualilor turişti străini.

4.4.4. Sate turistice viti-pomicole. În satele în care predomină această

caracteristică (cultivarea pomilor fructiferi şi a viţei de vie), activităţile turistice
sunt posibile pe toată durata anului, atât în perioada recoltării, cât şi după aceea,
prin oferirea fructelor, strugurilor şi a preparatelor pe baza lor (de exemplu, cura
uvală, bazată pe consumul dozat al sucului de struguri). De asemenea, pot fi avute
în vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe bază de fructe. În
aceste sate turistice, o atracţie deosebită şi în acelaşi timp o sursă sigură şi
principală de profit ar putea deveni degustările de vinuri, preparate în condiţii
tradiţionale ţărăneşti, precum şi participarea la producerea acestora.

Principalele caracteristici funcţionale ale satelor turistice ale Republicii

Moldova de care s-a ţinut cont în cadrul strategiei sunt prezentate pe transparent.