LUCIA STURDZA

ACTORU L
SI
ARTA DRAMATICA
fll
j i;E"I
Atelierete SC C EC ef,c Co., soc. anonimà 1912
www.dacoromanica.ro
LUCIA STURDZA
ACTO
ARTA D RAMAT' CA
BUCURETI
Atelierele SOCEC & Co., Soc. anonim5
-1912
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
interpreteaza un rol prin grain,
mirmiett, Actorul gest, atitudine.
Arta de a gral. dietiunea, este un in-
treg studin care copriade: articulatiunea, punctuatiunea, respiratiunea, frazare
a, coloritul, nuantarea, stil al, tranzitianile, pauzele, tonalitatea, emisiunea
vocei, etc... Mimiea este gimnastica muschilor fetei si mai ales a ochiului, ca
mijloc de exprimare a starilor sufletesti. G-estul ne serveste ca complinire si
ex-
plicare a actiunei indeplinita sau de Indeplinit. Varietatea si sobrietatea gest
ului,
justeta lui ca reflex al starei sufletesti,
www.dacoromanica.ro
4
eleganta i amploarea lui; raportul dintre
gest si costum, etc... Atitudinea este arta de a coordonh, de a ne armonizh jocu
l; prin studiul ei vätám cum trebue s stabilim legAtura dintre gest, mimicà, dictiune,
costum, astfel, ea aceste diferite pärti sit conluereze
la armonia unui asamblu, la desävärsita realizare a personagiului de representat. Pe
rfecta echilibrare ale acestor diferite pArti ale compunerei unui rol, constitue
atitudinea. Prin atitudine intelegem cuvantal sensul lui cel mai larg, coprinzänd
In sfera
acestei notiuni atitudinea mutä i atitudinea vorbindä, a.dieä atitudinea In general. D
espre dictiune, mimic i gest se gäsesc lucräri speeiale. Märginindu-ne s rea-
mintim :numai câtiva dintre acei ce an
scris asupra acestor studii, vom mentionh pe: Legouvé, Provost, Ménechet, Le Roy,
Beer, Jean Blaize, Roderich Benedix, Calm-
berg, A. Philippi, etc..., precum Piderit si Ch. Hacks. Acesti doi din urmä s'au o
cupat cu mimica i gestul. www.dacoromanica.ro
5
Despre atitudine in general si despre
diferitele párti cari o compun, nu exista:, dupe cg,t stiu un volum special. Un vo
lum In care sa se vorbeasca despre: compunerea rolului, naturalul pe sceng, conv
entiunea, obiectivitatea i subiectivitatea, sinceritatea in expri marea sentimen
telor pe see* despre imitatiune, despre.importanta diferitelor pgrti ale unui ro
l. : nai ales despre coordonarea tuturor aces.
tora. Neggsind o asemenea lucrare complecta,
de si unele din aceste precepte sunt tratate de Dideròt in Parado. xes sur. le coméd
ien", si de Coquelin amé in l'Art du Comédien", m'am silit s scriu aceste cAteva pag
ini.
Aceastg, lucrare n'are altg pretentiune
deck aceea de a fi adunat ateva cuge-,
thri, cateva veden i .generale asupra artei
actoricesti.
Observatiunile acute ad, sunt. .rezultatul. experia.tei practice,. precum si a c
eti-,
rei lucrarilor mai sus citate cari trateazg
despre aceastg materie.
.
In oriçe volum ,çare pomeneste despre , , www.dacoromanica.ro
6
teatru, fie ca ar scrie despre actori, despre meseria lor, despre piesele in car
i au jucat, n ori §i ce carticica vorbind de departe sau de aproape despre aceasta
materie, putem gasi reflexiuni folositoare.
Punerea lor in practica ne invata prin
experienta, daca sunt de folos sau nu.
Scriind aceste rAnduri m'am adresat acelora cari n'au ea mine 13 ani de carierá si
le-am spus: iata ce cred de folos,
iata cum cred ca trebuih procedat, §i iata
cum imi lamurese eu rostul cutarui sau cutarui rezultat. De voiti, faceti ca min
e, yeti vedeh daca e bine sau rau. Voi ineepe prin a vorbl despre atitudine, voi
eauth &A ark raportul ce exista
intre atitudinea propriu zis a §i rolarile de studiat §i voiu urmh cu cercetarea pre
cep-
telor §i a principiilor pe cari le cred de folos.
Studiul atitudinei este in legaturá prea stransa cu personagiul, §i variaza cu difer
itele intrupari omene§ti, ea sa se poata des-
prinde si generalizh in reguli §i precepte. Singura regula de urmarit este: armo-
www.dacoromanica.ro
7
nizarea cat se poate mai perfecta a tutulor amanuntelor. Insa, daca nu exista ca
rti despre atitudine, nu putem zice ea nu avem cum sa
ne desavarsim acest studiu. Natura, istoria si literatura ne ofera, ocaziuni de
eerceta'ri atat de infinite si de multiple, luck sástim numai sá ne folosim de ele s
i vom capatà
cunostintele necesare.
Acest studiu despre omenire se poate urmarl pe deoparte asupra celor ce ne mncon
joar tn viata, de toate zilele, pe de alta, parte prin cetire.
www.dacoromanica.ro
de a al-Mg de cAt ajutor pot ,sg.
fie actorului observatiunea §i cetirea, a§i Inainte
dorl sk preintampin repro§h1 ce mi s'ar putea aduce: cg prin o analizg prea subtil
g li §tiintificg a procedeurilor actorice§ti, a§i distruge spontaneitatea talentului.
Cunosc teoria talèntului creator §i atot puternici teoria actorilor talentati dei in
-
culti, juand bine numai din
instinct,
printr'un dar natural. Cuvântul clan ne va servl ca argument in favoarea noastrg:
ace§ti oameni cari au darul, adicg taléntul, talentul natural, ce
fac ? joacg bine, Q,dich. reprezintg in mod natural, exact; Personagiul de repre
sentat. De çe ? pentru cg au darul sg *imite, WA
www.dacoromanica.ro
copieze bine; pentru c observatiunea la ei e spontana, deqi incon§tienta poate, .p
entru ca, procesul de observatiune se petrece in
ei printr'un dar al naturei, printr'o aptitudine fireasc i se fixeaza a§a ciar in
mintea lor, trick reinvie, la 'nevi:2e, fará
nici o sfortare. Nu putem nega, ori cat am vol arta actoriceasca este o imitatiu
ne a naturei, o copie a vietei; cu cat va ffi mai perfecta 6.1 atilt va fi mai b
ur& Acei. cari au mai multa ii§urinta pen, tru imitatiune, aceia sunt oamenii cu t
alentul innascut. Darul inascut se pdate cultiva, servindu-ne chiar de tendinta
pe care am observat-o Iii felul lui, de, a procedà,
§iIl vom desvolta, atunci. and exista, dandu-i mai multa tarie, ainPlificandu-1
prin exercitiu.
Iar acolo unde nu va fi fost talent, 11
vom crea, in aparenta cel putin, slujindu-ne
de indrum6rile observate. la acei ce au talent. Ceea-ce a fost spontan la ei, o
vom dobandl-prin cercetare. Dackdan§ii putean sa red& perfect tipurile din natnra,
fiind www.dacoromanica.ro
11
a le observan in mod nesilit, fiind-ali
se intiparea in minte en inlesnire, noi,cei prin observatiune "lira talent innas
cut,
voith, staruitoare, ne vom insu§i §i noi mo-
delele naturei, §i voni putea sa le ream, eu at le vom fi observat mai bine. Prin
tirmare daca, talentul exista nu-1 vom distruge prin studio, din contra prin
studiu 1'1 putem desvolth, si and nu exista
ne servim de mijloacele cari ti sunt procari la nevoe, ti pot inloctii, intru pr
ii atva. Analiza aceasta a mijloacelor de
redare .scenica contribue numai s explice mecanismul artei actorice§ti. Gait despr
e spontaneitatea jocului, 'voin reveni mai tarziu si mai pe larg la aceasta
chestiune.
An vriit numai s dovedese folosol ce poate rezulta pentru actor, din cercetarile
asupra artei sale, prin opozitie cu teoria
.excl usivitatei talentOlui spontan.
www.dacoromanica.ro
II
vedem intru cAt observatiunea ne poate .venI in ajutor ea mijloc inS5.
structiv.
Lumea intreagg este iinensul amp de studiu care se desf5soar5, dinaintea ochilor
nostri. Fericiti acei eari stiu. sh vaa! Arta
fiind o copie a naturei, n'avem deck sh' privim in jurul nostril si A. copiem du
pe natur6; dar sg, copiem exact si sá interpret& m ceea ce .copiem. Pentru asta tr
ebue s5, privim .cu ochii inte1e1igentei7 A,
ne silim s6 pricepem si s A admirAm,
Darut observOunei, in mare parte face pe actor; cel ce nu-I are sil poate cApati
t prin voint5., atintindu-si putin atentia; cu tiinpul se capiltA obiceiul, pang
intr'atkt, incit ajungem, sg, ' inregistrgm in mod
www.dacoromanica.ro
13
aproape masinal, inconstient, tieuri, gesturi, eta. si une ori ajar sit le imiti
tim,
apropiimitt-ne astfel de talentul natural.
Cilte case atatea obiceiuri. AtAtia oametti atiltea suflete. Nu spunem de sigur
vre-o
noutate cu asta; nu, n'avem pretentia sri descoperitn America. Nici când ad6ogIm
cit nasterea, mediul, educatia, instructia, profesia, mijloacele materiale influ
enteazit asupra individului. Nu, nu aflrmilm nimic, confirmAin i noi
la rândul nostru
ceea ce au eonstatat atâtia altii. Insg dacit este asa, at de mare este infinitate
a exemplelor naturei, &kg varietate intre ele, si ce infinitesimale sunt diferen
-
tele (lela oin la om, dela tip la tip. Câtit piitrundere de observatiune ne trebue
ea sit urnArim creatiunile multiple ale naturei i n acelas timp at de nesfirsit
e stint ocaziunile pentru a observa... In tot inomentul modelele sunt dinaintea
noastra. AcasA, pe strad6, la birt, intr'o prAviilie,.
la teatru, la curse etc. si mai ales in ch16torie. Obisnuinta mediului adoarme v
ioi-
ciunea interesulni; de cate ori in graba
www.dacoromanica.ro
14
ocupatinnilor zilnice, nu trecem cu vederea mntainplìtri i oameni cari ne-ar fi o
comoará pretioasá, de observatiuni folositoare.
In cálátorie, desbárati de scopuri imediate, curiositatea se rede§teapa dela sine pentru
tot ce e nou in jural nostru: locuri qi oameni; observám, chiar fr s vrem; atenti
a noastrá este atrasá de tot ce in cálkorie e neobi§nuit. Pe de alea' parte, cAnd in strái
nátate intânipinárn intrupári
bine cunoscute, le distingem §i mai curAnd
ele reese pentru noi cu atilt mai mare putere ca cAt sunt puse in relief de inst
rhinarea celor ce le inconjoarg. De ate óri n'am exclamat fiind la Paris d. ex. cu
tare trebue sá fie Roman! Imi aduc aminte cà m'am distrat adesea in voiaj fácilnd pron
ostican i asupra celor ce mit inconjurau. Une ori inà in§elam, alte ori ghiceam. Ex.
: catare de sigur e vre-un militar imbrácat in civil; doamna cutare e neapárat de ne
am mare, perechea acea tânárá trebue sá fie doi amorezi cari s'au
luat de curand (ad i márturisesc cá nu tre-
www.dacoromanica.ro
1'5
hue. multa pgtrundere), .oh! uite-o cum lnilnAnca, cum s'a arzat la mas, cum tin
e furculita! de sigur ca e ve-o mitocancutil etc.... Ce om sgarcit trebrio sit f
ie domnul acesta; X e vre-un artist de sigur §i Y un caviller de industrie, *i a§a m
ai departe. Pe ce se bazau presupunerile mele. Pe nimic §i pe tot. Ochiul i min'te
a inregistreaza. mereu, chiar farri ajutbrul nostril, imagini peste imagini, not
iuni peste notiuni; ele se suprapun,. se coordo-. neaza de la sine; de o data o
imagine 'isbind memoria noastra vizuala, de§teapiA im ea un §ir intreg de imagini §i '
notiuni asemuitoare .§i astfel ajungem sit zicem de cutare trebue. 0, fie vre-un m
ilitar ImbrAcat civil; tinuta asta, gestul, pépta-
nätura, felul gsta de a vorbl le-am ilzut de atittea Ori la cutare sau cutare mili
tar
pe care-1 cunosc, la .toti acei pe cari nu-i cunosc, dar pe Care i-am vazut. zil
nic 'pe
strazi, n localuri publice, ark' privesc. i a§a mai departe.
A§a dar faculteitile noastre receptive ne sUnt de mare folos; pe ele ne putem .baz
a
www.dacoromanica.ro
16
adesea. Uneori avem nevoe de un model, pentru un anume tip §i se poate intimpla
sIt ne lipseascg momentan; ne adresgm atunci
tnemoriei noastre §i de cele mai multe ori ea ne desfil§oarg un §ir Intreg de arnintir
i,
dupit cari ne paten' indruma.
Bine nteles cit imaginele pe cari le vom
incredinta noi in§ine memoriei prin atentie sustinutrt, vor fi cu atAt mai vii, ma
i durabile. Cu cat ne vom sill sa le precizgm contururile §i A, le fixAm raporturi
le, Cu atat le vom pgstra mai bine
i mai indelungat. Iatg pentru ce am zis
,,fericiti acei ce §tiu sit vadg". Un tip oarecare, produs de actual itate al mode
i, este u§or de observat; particulariegtile care il deosebesc sunt foarte izbitoar
e qi relativ putine la numgr; ele consistg, in cele mai multe cazuri, In it'llbr
gcriminte, in felul de a vorbl, de a umbig etc. in scurt sunt manifestatiuni ext
erioare isvorke din capriciul timpului
care trge§te qi cu care va murl. Se pot
noth cu mare inlesnire. Nu putem zice acela§ lucru cand e vorba
www.dacoromanica.ro
11
tie tipurile eterne, de caiaeterele neperitoare ale rasei omenesti; ele sunt ogl
indirea sufletelor; Intr'unul din ele noi studiem o mie de su flete, precum In o
mie de suflete vedem pe unul i acelasi: substractul tutulor, tipul ideal care l
e coprinde pe
toate. Observatiunea noasträ nu se mai
multurneste cu manifestatiunile externe, ea vrea s eunoascá. sufletele, vrea s eun
oasa
sufletul; trebue s ne Incordäm atentia, cu atát mai mult, cu cat noasträ devine mai su
btilä, mai psichologicä.
observ
Sufletul omenese este ca o lira, ea rasunii la cea mai raid, adiere de vánt. Sil n
e inehipuim spre exemplu diferite tipuri
de sgareiti sau de cochete... deosebind u-se intre ele din cauza infinitelor cir
cumstante
prin care natura si societatea le-a format: sgárciti comici i tragici, boga,ti i sär
aci, tineri i bätráni, eulti i inculti, slabi puternici etc., etc. Multiplicitatea a
ceasta de varietäti compune tipul ideal: sgarcitul, cocheta, etc. Astfel toate car
acterele neperitoare ale rasei omenesti sunt numai
47779
www.dacoromanica.ro
2
13
abstracti uni le, quintesenta observatiunei veacuri. Toate aeeste tipuri variate
, deosebin-
du-se Intre ele prin particularitati proprii, resultate din conditiile de viatil
si de nastere, se asemuesc intre ele prin inclinAri comune firei omenesti si co
nstituesc idealui speciei. Ca s extra gem aceasta generalitate, observatiunea si
ngura nu ponte fi de ajuns si atunei intervin cugetarea, coin paratia, memorizar
ea care uneori urmeaza
observatiunei alta data lucreaza dim preuna
eu ea ajutandu-se una pe alta.
www.dacoromanica.ro
III
cugetarea. pate desehide orizonturi, Inti'adeviir nelkumité la prima,.vedere. Desp
re memorizare. am avut ocaziä "sit vorbim putin in treacgt; am vgzut ce -ro1 impor
tant poate ¡um memoria vizualg'in observatiune. Acela§ lucru se intamplä cu memoria au
ditiva, cu memoria faptelor §i
,
a lucrurilor citite, cu .memoria ,in general. Dacg asupra lucrurilor - observate
stgm
sg ne &Aim putin, dacg cugetám afigm cauzele efectelor observate;. iar, prin dedti
ctie, putem generalizg cg de eke ori vom intilinping anumite cauze, vor trebul sä
producg anumite efecte si ' invers eg anu-,
mite efecte au fost provocate de anumite cauze ex: de ate ori voim sä emotiongm
www.dacoromanica.ro
publicul, trebuefirn. noi in aparentá
ernotionati; nu voi zice ca Boileau Si vis plang me flere ipsum tibi", daca vrei
trebue mai intai sa plangi tu insuti, nu. Diderot in Paradoxes sur le comédien" su
stine din contra ca actorul trebue ramaie stapan pe sine si sh se prefaca
numai. Caci, zice el, dad, ne- am lash prada
sentimentului momentan am uith de intreaga piesa, de rolul nostru, am uitàct sunte
m pe scena, in fata publicului i nici o representatie n'ar mai avea loc, oamenii
s'ar omora de-a binele daca ura §i lovituka de pumnal n'ar fi prefacatorie..Pentr
u dobandirea acestei emotiuni fictive si perfect imitata trebue studiu, exerciti
u, cugetare; ea face parte din compunerea uuui rol. Pentru infati§area Unui person
agiu ne servim in primul rand de indicatiunile autorului; acestea adeseori sunt
incomplecte, sumare, sau relative numai la fi-
zicul su. Prin cugetare ne vom aduce
aminte, ea de un anumit fisic este legat
un aniline temperament, ca' pornirile unui
www.dacoromanica.ro
21
om sunt in legatura directa rat complexitatea lui nervoasa, ca' e nimerit s gest
iculám mai putin, mai armonios, cand.trebue s representam o femee distinsa, §i mai m
ult mai desordonat ca,nd e vorba de
o femee din popor; c omul in manic seamral adesea ca omul nebun prin desordinea
intregei sale atitudini etc. §i astfel ne vom cladi personagiul reinviind prin cug
etare, ceca ce am adunat in in intea noastra prin observatiune §i memorizare §i tina
nd seama de raporturile ce determ in
im bold unie, precurn intreaga pur-
tare rationala, vom compune astfel personagiul .pe care vrem invocam in mintea n
oastra. Intrtadevar sunt texte care (lela inceput intrevada psihologia intreagii
, a lash', s personagiului; altele, mai adânci, mai obscure sau mai filosofice, ce
r mai multa incordare; §i intr'un caz §i intr'altul eligetarea ne calauze§te in aflare
a adevaratului caracter, in trasaturile-i generale cat §i in amanuntele lui.
vrmun intr'un tabluu, o umbra tiitát4
www.dacoromanica.ro
22
strich ansamblul, tot astfel un rol poate
perde din vigoarea, din corectitudinea exe-
cuthrii, prin neglijarea unui detaliu, din
de cugetare stä ruitoare.
Ch
sh' &gm un exemplu cunoscut de
toath, lumen s vorbim de Hamlet. Chti actori n'au jucat acest rol, chti scriitor
i
nu s'au ocupat de el; si cu toate volumele ce s'au scris asupra acestei serien,
oace va fi oare cine ar vrea asazi scutit de a se gândl adânc asupra intentiilor aut
ornlui, asupra interpretilrii insh§i ? Cu citt II privim mai de aproape cu atilt
gilsim in el prilej de studiu; toatä inveitätura nu e deceit o indrumare pe calea
perfectiunei. NeavAnd pretentia nici sh citez legi,
nici chiar st stabilesc reguli, sh-mi fie permis sh' insist asupra procedeurilor
pe
cari le-am experimentat §i pe cari le cred de folos in propil§irea carierei teatra,l
e.
Dach privim in zare, departe pe o intindere mare, dinaintea noastril, pe .un lac
de pild, nu vedem mai inthi nimic; de Oath., un punct care se iniqch ne atrage
www.dacoromanica.ro
23
atentia; co sit fie ? Ne uitam mai bine, mai indelungat, i punctul aproape inviz
ibil la inceput, se precizeaza, se lainure§re tot mai bine: este o barca; tru pare
cg sunt 3 oarneni, doi lopateazá
si al treilea stg etc....
Acelas lucru, se petrece identic Cu ochilll mintei: o cugetare obscura se clarif
ica prin
staruire asupra ei; intelesul nepatruns la prima cetire reese din ce:in ce mai h
mpede prin gandire. A trebuit timp ochiului sä. se deprinda cu distanta ; ti trebu
e
vreme mintei sa se familiariseze cu o idee, pana sa o pricea1J5,.
www.dacoromanica.ro
IV
Se constá In ce
vorbeste. foarte Inuit in cariera teatral de compunerea unui rol
aceastá compunere? Sá ne
.
uitám la un actor and isi invatá rolul; ce face el ? Citeste .atva timp, apoi de
odatá, se opreste
si rámilne eufundat in gânduri; ce s'a petrecut ? 0 frag, o indicatiune a textului i
au fixat atentia; cum trebue interpretatá cutare propositiune si care este gestul
coráspunzátor mai nemerit ? Dei luerurile in aparentil ar .fi foarte
usoare,
in realitate intAmpinám adesea
mari greutáti.
Ce poate sá fie mai simplu, mai natural deck s5, umbll: te scoli de pe scaun §i plec
i; toatá ziva umblám si nu ne mai gtmdim cum umblám. Ap, ar fi dad), pe
www.dacoromanica.ro
25
seeng am putea s umblgm ca in viatg; sau daett am fi noi in§i-ne personagiul ce tr
ebue s, 'infilti§áin. Dar daeg admitem eg, juegm, de pildg: vre-o bolnavg sleitg de
puteri, vre-o bgtrang uitatg de vremuri, vre-o fatg sburdalnicg sau vre-o regint
t
impunkoare, nu va fi oare nevoe sg ne gAndim, s refledgm un moment asupra modulu
i cum trebue sg umblgm; deduetiuni filosofiee nu incap ad i neaph"rat. Me-
ream manifestatiunile exterioare inregistrate prin observa-
moria ne va ajut
s
tiune. Ceca ce am spus despre felul de a umbla, se ,referá la toate gesturile, la
intreaga infgti§are a personagiului. Compunerea unni rol este studiarea mpg-
nimtitg a tuturor trgikurilor care stampileazei in mod vddit intruparea unui per
sonagiu.
Când intrgm pe sceng, dela primul pas ce'l facem, din felul chiar cum inehidem uva
, cum purtgm hainele, din insu§i gatelile sau zdrentele noastre i mai ales. din ex
presiunea de pc lata noa8trei speetatorul trebue sg gliiceasa ce fel de persona.
www.dacoromanica.ro
26
giu represintgm, detaliile toate trebuesc bine coordonate pentru a face un tot b
ine
armonisat. Expresiunea fisionomiei fiind cea mai
importantg, trebue socotitg aparte. Mimica este o artg specialg care cola-. bore
azg in mod insemnat cu arta teatralg; la nevoe ea ne poate Invg,th contractiunil
e musculare ale fetei, care exprimá: (lurerea, ilaritatea prosteaseg, etc... pentr
u
aceJt scop putem Consultà textele original() sari n lipsg vre-o traducere *).
(land am vorbit lug de expresiunea fisionomiei, am mentionat-o ca oglindirea
stgrei sufletesti, ca reflexul focarului lgun-
tric de uncle iradiazg flacgra pe °brazil'
nostru
§i-1 lumineazá sau ti intunecg; aprinde ti tulburg, sau ti insenineazg 11 linisteste
; actorul care voeste in sg'si trgiaseg rolul, nu trebue nici un mo-
ment sa lase sg adoaring, in el viata aceasta lguntricg: redarea ei este partea
cea mai principalg i maì grea a compunerei roului.
*). Vezi Mitniee de Piderit..
www.dacoromanica.ro
V
subieetiv din care examinitm
deja interpretarea ei corecth; de ' indath insh ce vom adoptit obiectivitatea, a
ceasth dificultate dispare; chci prisma, sub care privim noi, umbre§te cu propriel
e-i cu.lori, intunecAnd pe cele adevhrate, care
- o idee Punctul pode une ori sh ne oprea,sch
nu mai pot astfel sit ne lumineze si
sh
arate inteligentei noastre enigma pe care
vrem s'o deslegitm. Tendinta naturalil .este sh. interprethm
totul din punetul nostru de vedere, sh 'rezumhm totul In noi. Putem sit tragem f
oloase din aceasth tendinth, insit se ne oprim
la itimp, pentru ca sh nu ne devie ditunhtoare. la compunerea unui rol dad intim
pinhm vreo difieultate de interpretare, procedan prin comparatie; www.dacoromani
ca.ro
Ce as face eu in astfel de imprejurgri? punct de vedere subiectiv ; iar din punc
t
de vedere obiectiv : cum trebue sa faca eroul men in raport cu psihologia i fiiz
icul seu. Aceasta psihologie o stabilim prin
analiza personagiului, ca ajutorul spiritucritic ; §i spirittil critic depinde de
puterea de obiectivitate. Cu cat ne vom putek desbark de propria noastrg persona
litate In fata unui studiu, ca atat acesta va reesi mai limpede pentru cugetarea
noasträ. Raceala, impartialitatea pe care se sprijina critica bine inteleasa', ne
aparg de multe aprecien i gresite, cari le-am face din punct de vedere subiecti
v.
1
Iafá de ce ar fi de un mare folos
ca
actorul sa-si studieze mai intiliu rolul din
punct de vedere absolut obiectiv si pe urmg
sa se sileascas pue propriele lui calitati in serviciul personagiului de repreze
ntat. In realitate cel mai bun actor, oricat de sincere ar fi sfortarile sale, s
tampileaza mai toate rolurile pe cari le joaca cu pecetea propriei sale fin. Si
cum poate fi altfel. Actorultti se
i
www.dacoromanica.ro
2§
teré, ca prima conditiune, SrL1i triase a rolul da via* emotivitate etc... intr' u
n cuvant tot ce se opune spiritului critic.
De la prima cetire a unui rol, actorul de temperament este miscat de partile sen
timentale, fie ele duioase sau violente, pro.
ducatoare de lacrámi sau de groaza etc... rápit, cu lacramile in ochi, el este ispit
it de efectele de produs, se ambaleaza, uita de analiza.. Vorbesc de actorul de
tempe-
rament prin urmare de actorul pretuit láudat...
Etta de ce criticul, desi n'ar fi in stare joace rolul interpretat de un actor,
este
de multe ori mai competinte
spue daca
a jucat bine sau au, i pentru ce á jucat
ru sau bine. Pe 'and unul rámane absolut
obiectiv celalalt este tarat de subiectivitate. Concluzia e deci limpede: SA nu
,uitam
pe cat posibil, and ne studiein rolul
fim at mai obiectivi, si,cat se ..poate mai putin subiectivi.
www.dacoromanica.ro
compunere, obiectivitate si subiectivitate, am mai aveà multe de pespre zis; totus
i nu vOrn mai stArui asupra lor, si dac'A ne am oprit chtva, am ráent'o cu scopul
sa arAfám ce rol poate juch cugetarea prin observatiune, memorizare,
comparatie In complectarea compunerei
unui rol adicii in atitudinea inutg si atitudinea vorbitti a artei actoricesti.
Cat despre spontaneitatea jocului, VOM reveni mai tArziu si mai pe larg la aceas
t cbestiune. Prin observatiunea direct'A a oamenilor
suntem condamnati s'A putem studia numai pe acei ce tilesc in jurul nostru, sit
ennoastem mediul in care suntem meniti sii, trAim, si atetta tot.
www.dacoromanica.ro
31
Pe sceng, insá, actorul este chemat
reprezinte oameni din toate páturile sociale si din toate timpurile: printi Si tit
rani, antici i moderni etc. Si atunci ne e de mare ajutor eitirea. in romanele i
operile clasice gitsim tipuri, eroi §i eroine extrase
de autori din nata realit; selectiunea
§i
gruparea trásáturilor caracteristice ne este
Inlesnia de scriitorul care ne vorbe0e
despre eroul säu; cA§tigAin astfel, sub formá,
condensatà, cuno§tinte mai multe. Sit vedem cari mai sunt foloasele cetirei: De§i e o
banalitate sá spui cit este de un mare, de un nepretuit §i neinchipuit folos s cetim
, totu§i nu ne putem impiedica sä, ne oprim putin asupra acestei ava zise banaliti.
AruncAnduli intítmplátor ochii asupra acestor ránduri, cel ce e con-
vins de acest adevár nu cktigtt nimic; se poate insá intamplit, mai ales printre ele
vele ¿lela conservator, vre una care faralá' de ocupatiunile zilnice sa uite ce boga
te sunt roadele citirei. Si daca aceste clteva cuvinte n'ar avea alt rezultat de
dil sg-i le a.minteasch", nu vor fi fost rostite in zadar.
www.dacoromanica.ro
82
Citirea este isvorul cel mai netagadult de cultura, atat din punct de vedere al
instructiei cat si al educatiei.
Copilul, adolescentiil, primesc in anii de. scoala, primele notiuni principale d
e tiinÇìt, artá, literaturá ; capatam astfel numai
'o
baza generala asupra i cu ajutorul careia ne vom indruma in viitor in specializa
rea necesará meseriei noastre.
intr'adefár mintea omeneasa nu poate cuprinde in mod temeinic universalitatea stii
ntei, a artei; trebue s facem o selectiune. Cat despre noi; artisti dramatici, %
sand la. o parte cetirea cartilor care se referá la stiinta despre natura, vom cau
th sà.pàtrundeni pe aeele cari vorbesc despre
omenire.
Matematicile, cu spiritul lor speculativ, ne au desvoltat logica in primii nostr
i ani de invátamant; stiintele naturale dimpreuna Cu fizica, chimia,, au hránit in n
oi positivismul atat de necesar mai cu seamä actorultil; fiind .ca positivismul es
te intempinarea obiectivet sub prisma rece a analisei, a. spiritului critic,, si
am vazut , ajutorul
www.dacoromanica.ro
33
pe care-1 poate asteptit actorul in com-
punerea unui rol dela spiritul critic. Totusi, dupg ce am flout aceastg primg
gimnasticg a inteligentei, trebue s renun-
Om la ea. Aceste exercitii sunt preparativele prin care ne am format cugetarea.
Cu ajutoral ei s ne silim acum sui. munoastem omul, pentru ca sg putem sit infAt
istim oameni pe sceng.
Din antichitate, omul a egatat sg captee puterile naturei, punAndu-le in servici
al nevoilor sale materiale; a pgsit
deci dela inceput pe domeniul stiintei, de si in mod inconstient relativ la scop
ul stiintei pure. Si iargsi din antichitate omul plAngg i s'A'si ante a simtit n
evoia durerile i bucuriile si s'a ngseat : poesia ; sg le transmith mai intAi ve
rbal sub forma de cântece din familie in famine, din neam in neam: istoria. A.stAz
i dacg vrem citgun câteva titluri sub care omenirea se
cerceteazg pe ea insgsi, avem: etnologia, filologia, istorie, roman, poesie, psi
hologie,
filosofie etc... Ce fel, avem noi oare ne47779
www.dacoromanica.ro
3
34
voie sí stápitnim toate aCeste ramuri de cunostinte, .ca s fim actori buni ? Nu,, n'
am zis asta. Dupá cum -am mai spus-o, darul e ceva ináscut nu se capátá cu nimic, si a f
i un actor bun este un dar: probá atati actori buni i totusi absoluti inculti: ave
au darul. Insá un actor bun 'dad - e si cult poate deveni un actor
excelent,
i in loés
aibri &And
i &And
lieáriri de talent, va avea o continuitate, o sigurantk, o just* de interpretare,
care Ii v.& asigurà succese nenumárate, in cariera sa. N'am zis iarási ct este neapáratá n
evoe
sit fim perfecti fi101ogi sau istorici neintrecuti i asa mai departe. Insrt dad,
cetim astázi o paginá de istorie, mAine un roman, dacá ni se intamplá altá data sä. ritsfo
m vre-un tratat de psihologie, s'ar putea nirnerì s intalnim, in istorie de. vre-u
n personagiu dintr'o tragedie
elasia pe care l'am jucat- sau il vom juch vrero data, si sit aflám astfel fapte s
i susiri te pot inráuri asupra interpretárei
noasti..e. Romanul procedeazrt prin descrip-
www.dacoromanica.ro
35
tie; autorul ne arei snfletele eroilor
si mediul in. care traesc acestia, insista asupra manierelor; a portului, etc. C
e colectie de tipuri nu incredintam memoriei
noastrefrs vrem, prin cetire; iins inctiv,
la nevoe, reproducem, nu cutare sau eutare personagiu aniline din vre-un roman,
ci
idealul unui tip care s'a format in mintea noastra prin un proces inconstient; n
'am luat " un anumit fel de a umblit, de a sedéh, etc. din diferite carti; insa im
aginele descriptive s'au contopit, parfile distinctive disparand, iar cele .cwin
une supra-
punandu-se, au format caracteristica. Psihologia unui personagiu ne d probabilit
atea i modalitatea determinantei distinactiunilor sale. Deprinzhndu-ne
gem ilisusirile sufletesti ne inlesnim reusita
unei interpretari, bazatii pe aflarea lor. ' Cum am mai spus-o omul se naste Cu
talentul; insa nu-i mai putin adevarat,
talentul unit Cu cultura intrece talenta brut, si pe de, alta parte cit i cultur
a poate ajutà malt pe eel fara talent.
www.dacoromanica.ro
36
care este, ah Doamne!:actorul care sa zicá ca nu are talent! De teaing insá, ea, dac
a intamplátor n'am aveg talent, alit', sa ne (him seama despre o atare nenorocire,
§i de groazg ca altii ar putea sa intrevadg aceastg lipsà, sa &imam cel putin sti n
e cultivam, si sa ascundein in acest fel insuflcienta noastra posibila. Aceasta
iará§i
'nu. e oare un .folos ?
cand atâtia s'au trudit mn specializgri amanuAtite si ,vi-au scris rezultatele
cercetarilor lor, noi sa nu ne imfruptam din bel§ugul de adeváruri pe care le gasim
la indemang: Gaud pe altul nu l-au intors din cale piedicele de tot soiul, in ur
márirea telului ravnit, munca §i .oboseala in cercetarea necufroscutului, noi sii ra
nagnem lenesi'si indiferenti in fata bogatiilor adunate, din öari nu ne ramane cle
at sa culegem sau sa alegem- ? De sigur 05, aceasta nepgsare nu-vi ggseSe loe in
tr'un suflet de artist, qi voin cetl, cu sau fara metodg, alegAnd cat ne va sta
in putintg, si multámindu-ne alta data cu ce vom gasi intamplátor.
www.dacoromanica.ro
37
Vederea colectiunilor de statui si de tablouri de prin musee, va fi la rândul ei f
oarte efieace pentru actor. In capod'operile mae§trilor seulpturei si a picturei p
utem admirit, propolia, armonia, vigoa rea, gestul, atitudinea intreaga, colorit
ul, expresia, miscarea, ansamblul, naturalul etc. ne formgm gustul, de care avem
atAta nevoe pe sceng, mai cu seamg fe. meile. De cAte ori n'am vgzut actrite in
fgti§ându-se n vre-o toaletg incgreatá cu tot
felul de podoabe, ea sA par cAt mai seumpg,
eu nuante de culori care tipg impreung.
In zadar interpretarea va fi inteligentg din pima de vedere al compozitiei perso
nagiului ; eând ochiul este jignit mereu, spectatorul nu poate sg fie multiunit. 0
femee tna1t, corpolentá este caraghioasg cu o rochitg scurtg: lipse§te proportia, §i
invers una scurtg, imbrgeatg cu o rochie cu tren g seamáng cu o fetifa" deghizatg
in persoan rt mare, cu rochii imprumutate. Trebue sg facem educatia esteticg a o
chiului ; obi§nuindu-ne vgzul en frumosul, vom duce lipsa, si vom lupta pentru do-
www.dacoromanica.ro
38
bAndirea lui. Contemplarea si analizarea capod'operilor de artá ne ajuth foarte mu
lt -
pentru indeplinirea acestei pkti educative. lath, pentru ce pot spline cá vizitare
a muzeelor face parte din mijloacele de studiu pentru perfectionarea artistului
dramatic.
El va gilsi pentru infiltisarea eroilor de prin tragediile clasice nenumhrate in
dica-
tiuni. In marmura rece si albá, tráese
statuele rhmase dela cei vechi, Greci si Romani, zeii si eroii lor, transmitând po
sterithtei mketia si simplitatea atitudinilor cari
caracterisau popoarele vechi in mischrile lor. Jupiter, Junon, Mercur, Diana, Pa
llas, Venus, Apollo intrupati in chip de oameni, toate statuele acestea ne dan i
mpresia de forth, ne uimesc prin puritatea si unitateá liniilor, prin amploarea ge
stului. Gimnastici eminenti, cei antici, uneau =pieta cu foqa i in exercitiile l
or lusote de muzich isi phstrau echilibrul brin mischri rit9nice. La statuele an
tice putem admirà armonia §i eleganfa mischrilor, iar actorul de tragedie va puteh c
opià dupe www.dacoromanica.ro
39
aceste modele gestul clasic larg, lipsit de unghiuri aseutite, ba din contra urmân
d eurbe armonioase §i mai ales plin de siguranrd de vigoare, de elastieitate, de a
mploare intr'un cuvilnt.
www.dacoromanica.ro
VII
instudiul artelor ne convingem si mai bine de axioma lui Boileau: Rim n'est beau
que le vrai, le vrai seul
J)
est aimable". Nimic nu-i frumos ca adevarul, adevarul singur trebue indragit. Du
pa cum totul in natura se mentine
printr'un eehilibru si-o armonie perfecta dovadá. insasi exceptiunile cari servese
toemai pentru confirmarea regulei tot astfei In arta copia naturei trebue sa ti
nem seama de toate concordantele si concomitantele ea sa - facein un helm frumos
, adica adevarat. Zicem de un om ea e twat (Ind de pill* are vreo tresatura disp
roportionata: un nas prea lung sau prea gros, gura stramba..., etc.
www.dacoromanica.ro
41
din potriva un om frumos este acela care are::toate frasaturile regulate, propor
tionate, etc. Gaud vrera deci s facem opera de arta teatral, jucam un rol In 'mo
d artistic, vom luà seama ca tot ce poate sit desa= vturasca compunerea rolului s
fie in raport armonios; .ca gestul sau mimica nu fie In contrazicere en imbracam
intea, cu varsta, cu mediul sau imprejurarile. Netinând seama de necesitatea rapor
turilor proportionale vom da na§tere neverosimilului; nu vom 1)ute4 de§tepth In mint
ea spectatorului reprezintarea personagiului sau a faptului ce voim A-4 aratA.m,
nu ne
va crede, §i-i provocam chiar nemultumirea.,
ceind cuvintele nu vor fi rostite de actor insotite de jocul complect care ar tr
ebul
sa caracteriseze perk)nagiul.
Le vrai peut quelluefois n'etrè point
i mai ales la teatru se poate intampla ea adevarul pur sa para neverosimil. Cond
itiunile speciale In cari se face teatrul dupa' cum voi arath in urma: decoruril
e, minina ramvraisemblable" zice francazul.
www.dacoromanica.ro
42
pei, etc.. . toate acestea contribuesc ca realitatea de pe scená s6 fie alta deck
aceea din naturA si clack' vom chuth sá facem lucruri adevárate in sensul cel strict
al cuvántului nu vom dobandl adeveirul teatral, vom da nastere neverosimilului. C
oquelin Ainé" povesteste, c odatá dobori seala unui turneu adormise deabinelea preMa
ud u-se c doarme in Anibal" din Aventurera". Publicul 111Sh' a gásit c n meà bine na
tural" ch' n'a stint s simu-
leze destul de artistic somnul. Totul se rezumá in perfecta echilibrare,
in proportia de pástrat intre toate manifestatiunile jocului nostru, pe deo parte
intre
ele, pe dealta cu cadrul in care se petrece
actiunea.
In multe cazuri unele disproportii sunt
voite, chutate de actori, impuse chiar de
autor. Anume: cazurile and o pasiune
covársitoare distruge echilibrul sufletese:
nebunii, maniacii, eroii de once fel; insá chiar In aceastá desordine aparentá, in
chiar acel desechilibru, actorul trebue sh"
-
§tie
uí pue in primal plan,
sá,
nuanteze
www.dacoromanica.ro
43
cu colori mai vii, mai puternice pasiunile
indicate de autor si.sg, aseze in mod gradat; Cu difereirtieri treptate, celelal
te sentimente
stiind sä, lase in umbrti pe deoparte pue in relief pe dealta, lucrurile mai Inuit
.sau mai putin importante. Este o gresalh capitalá sh ,crezi ch' toate phrtile un
ui rol trebue puse in evidenth, cu aceias putere. Find-ch veni vorbit sh examinárn
putin chestiunea ?mantel rei diferitelor parti ale
unit' i rol.
Adicg in compunerea unui rol .trebue
sh dgm acelas relief fiechrei frfiTze, sit jricám
Cu aceias intensitate toate *tile rolului? De sigur ch nu. In viata de toate zil
ele nu resimtim cu .aceias forth diferitele incercAri prin cari trecem; sunt luc
ruri cari ne lash indiferenti, altele cari ne intereseazg putin, altele cari ne
misch adanc etc... si ash mai departe. De asemenea va fi si Cu intamplgrile
inchipuite pe sceng. Arom alege momentele culminante pe cari le vom .aseza intr'
o luming, orbitoare; peste celelalte vom arunch
un fel de vhl, o umbrg, mai wail, sau
www.dacoromanica.ro
'44.
mai deasa, dupe cerinte. Partile umbrite vor da si mai mult relief, puntAelor pr
incipale.
tim Cu totii ce importanta are intr'o
fraza, intonarea cuvintelor de valoare:Daca intonam cu aceias putere fiece cuvânt,
fraza
nu mai are nici un inteles, fiecare distrugaud valoarea cuvantului precedent si
ash phna la sfarsitul frazei; pe cand variind inflexiunile vocei i invatându-ne sa
le urchm si sit le coboram dupa fnteles vom
puteh da insemnätate cuvântului:care Mann. reste intreOga fraza. Cea ce se inthmpla
intr'o frazit se poate
.
Ina ca pilda pentru- rolul intreg. .Partile conversative, prin urmare explicativ
e si cari mai in totdeauna rezuma
parerea autorolui si nu fac parte directa din 'actiune, acelor Varti le vom da m
ai patina
intensitate. O naratiune trébue spusa Cu mai putinit vioiciune deck am intrebuinta
t pentru indeplinirea faptului povestit. Ni trebue sit credem îns c putem sit neso
cotim vre-o parte a compunerei unui
rol; cit din moment ce am ajuns la o scent',
www.dacoromanica.ro
45
care, din vointa autorului, are o "importantä secundarà acea scenii o putem trece Cu
vederea, §i sà rostim cuvintele hi mod pripit, neinteligibil, indiferent de vor fi
sail nu auzite de public. Scenele pe cari le credem secundare au acea§i importantä,
ca §i scenele principale, dacä ne sum sä le socotim rostul fatä de .intreaga piesil; vom
ciluth sä le dám la reprezentare, acea valoare care
eciiilibreazil, mai perfect, intreaga actiune.
Pe scurt, este jocul de himini
tiei dipAtate.
si de
umbre;' este teoria contrastului, legea iner-
www.dacoromanica.ro
VIII
de a se adapta mediztlui, de a
prin urniare de a se puteet intrupet at mai perfect si mai de-s in diferitele cr
eafittni' ale autorului, aceasteí putin(ei este fala si renumele actoruliii bun. F
iindch, am insistat, ash de mult asupra necesith'tei adapfárei mediului, sh vedem
care ar puteh fi rezultatul contra]: ce s'ar ivi din lipsa acestei adapthri. Pe
l'Angh' neajunsurile mai .sus citate, se va naste ilaritatea.
In adevá'r autorul piesei mai ales-sau un spectator care urnareste Cu seriozitate
desf14urarea actiunei, care e miscat intosteipetni putinfa o Cat mai mare elasti
cit ate,
www.dacoromanica.ro
47
resat, emotionat, si doreste si mai departe desvoltarea acelei emotiuni, acela z
ic, va fi surprins in mod neplácut de un sunet fals, de o balbaiala, de un gest ne
potrivit; nemultumirea .se va naste din lovitura neateptat i primita in sens- co
ntrariu directivei in care era indrumit. Spectatorul MA, care n'a fost emotionat
fie cà e mai putin sensibil sau ca a fost
acela care a ramas inidiferent va fi isbit numai de nepotrivirea, de neadap.tare
a cutárei miseari sau intonatii, etc... va zambl, va rade. Cazurile de asemenea fe
l sunt .destul de numeroase i cunoscute ca legende de cu-distrat
-
lise, ea sa mai am nevoe sa insist asupra ion
Prin urmare unele lucruri daunatoare
dramei pot ship comediei. Vom putea trage nenumarate efecte c-omice din contrast
e vio-
lente, din nepotriviri fantastice, din exageratiuni, din excentrieitati, din dif
ormiehiar, din lipsa de mradiere, din prea multà mlAdiere; din tot ce nu se prezin
tg. In raporturi proportionalè, din tot ce nu se echilibreaz6 §i nu conlucreaza in m
od
www.dacoromanica.ro
48
firesc. Asta sub rezerva unor anumite conditiuni cáci cine nu stie crt acelas lucr
u ponte fi primit in diferite chipuri de diferiti oameni, dupit diferitele Impre
jurári.
St luám pilda urmittoare: un om, (lela tará, lipsit de educatie intrrt intr'un salon
: neobicinuit cu luxul ce-1 inconjoarrt el se
Incurcrt In covoare, s
Impletices
.vránd sit se ridiee, rkstoarná o mesutit biblouri de l'áugh. el; vorbeste mai tare de
cilt toti cei ce-1 inconjoarrt, rade en hohote cánd toti zambese discret, se incli
ng pAng la pámânt salutând pe camérista pe care, dupg. Imbrácáminte, el o ia drept stápána
. Toate aceste erori, toate aceste
greseli, provenite din lipsa de adaptare
mediului, sunt cornice, stárnesc ilaritate.
_ De ce ? Fiindeá contin In ele, ceva mecanic, ceva automatic, si pentru ct explic
atiunea retsului se allá, tocmai In lipsa
de elasticitate. tim cu tbtii eg r¿lsul este propriu
numai genului omenesc; animalele nu rád. Iar omul rgde numai de semenii sái; nicioda
trt un obiect nu starneste rásul
www.dacoromanica.ro
49
prin el insu§i, ci prin intoemirea omeneasa care l'a a§ezat, in a§á, chip, §i intr'un anum
it loe, unde §i cum ar puteit provoch rasa. E stabilit deci c numai despre oameni,
pot rAde oa,menii.
In ce mod se produce ,ilaritatea ? Prin nepotrivirea, neasimilarea en me-
din', cu circumstantele, cu situatia. Prin asimilare ne indentifim, §i parent a ti
la locul nostru; §i invers in cazul contrar. Aceasta lipsá de mlàdiere dupä imprejurAri
, a, o aparentrt de automatism., de ceva mecanic, care se afiA, la baza ori &Ant
i lu-
cru rizibil Ex: un actor joac5,
o
scenh,'
de sinucidere: in revolverul il ridicri In mod tragic, li lipe§te de tamplii, apas
rt pe coco§ul revolverului, odatrt, de domi de trei ... detuMitura nu porne§te, publ
icul tilde:. s'a petrecut numai partea mecanicä a actiunei;
sunetul nepornind nu s'a pus in concordantit actiunea cu efectul urmärit; publicul
a rhs. Sau mai lilmurit. Alfa, scenn,' : trebue in timpul. actiunei sá rnA
- a§ez la pian §i srt cant :. am convenit la momentul cutare la fraza .cutare m'a,;
47779
www.dacoromanica.ro
4
56
voiu asezh la pian, si X dintre culise va anti!, pentru mine, en Aland numai mis
carea de a &antic. Zis si fAcut. La momentul convenit mä asez le pian, dan din mai
ni ....nu ese nici un sunet . . . X adormise intre culise.
MA scol repede; renuntand sA mai cant; la
momentul precis and am pArAsit pianul, X desteptat din somn de cAtre regisor in-
cepe sä chute cu furie . Publicul rade de nepotrivirea gestului cu indeplinirea
faptului, de partea mecanicA care e la baza
actiunei, de tot ce nu e rezultatul logic.
Cele ce am spus ad l se referA la co.micul de .situatie. A insistà prea mult asupr
a acestora, ar
insemnä sA fac teoria recsului, prinv, urmare sA scriu un studiu analitic despre e
a's. MA voiu mArgini sA spun cA ceca ce se intamplA cu comicul de situatie se re
petA
si in privinta comicului de caracter
pentru aceleasi motive. Un caracter nesociabil, care nu se asimileazä' societAtii
in care.
trAeste, care nu se pAtrunde de ea, si pe care el nu o pätrunde, rAmane un caracte
r
www.dacoromanica.ro
51
comic. Astfel avem Avarul, Distratul, Gelosul, Vorbilretul, etc. . i in general
once
.
typ al comediei de caracter. In adevr ce e un typ de comedie? Quintesenta tutulo
r gesturilor, tutulor ticurilor, tutulor maniilor, obiceiurilor, apartinând in com
un diferitelor modele care constituesc alatuirea i existenta chiar a typului. Pr
in urmare, indiferent de actiune
mediu, cari pot varià, partea mecanicg,
exterioarg, se repet6 la toate acele modele
pentru a se fixa intr'un typ; §i comedia de caracter ne araeä, numai typuri. Maniile
, gesturile, distratului, de pildtt, sunt aproape acelea,s: last usile deschise,
se aseazA pe un scaun care nu e liber, pune
pe cap o palArie care nu e a lui, îi ims'a" stitruiascg este asupra automatismului
, a lipsei de BalAdiere
brach o hainá pe dos etc. Propriul comediei
si adaptare a typurilor, ca actiunea propriu .zisà. Imediat ce Avarul de pildA ar
puteà
sh fie miscat de un alt sentiment deck
avaritia lui, clack' ar puteh, sit' fie induiosat
www.dacoromanica.ro
52
de 'cätre flul sáu de pildrt, el ar da su mele ce i srt cer a'ar ma,i fi avar". Prin
armare s'ar milidia dupe eircumstante, si comedia
ar dispare, -chi prin milà, lacrimi etc. intrám in drama. Lipsa .de raládiere, de adap
tare circulastantelor, fiind o conditiune sine qua non" a comediei, vom incetit
srt rAdem de cáteori va Incetit insensibilitatea personagiului.
.Aceste cate-va, indrumári asupra rásului, a esentei comicului, ne vor servì cilnd vom
aveá, de j,ucat roluri comice. Mari actori comici, de sigar baztundu-se pe acest c
riterium dan de multe ori, fle-cárui personagiu, un tic caracteristic; repetirea a
celui tic produce ilaritatea. Vom face §i noi la feli canosandsituatia expusá de aut
or ne vom sill sr., extragem dintr'Ansa parteh, mecanich, automatieh, expresiune
a exterioaa a sentimentelor, reflexul lor imediat, spontan; altá data, vom redà, un
efeet cu- total contra" cauzei, care l-a produs, exemplu:. o muncá extraordinará dep
usg, pentru- indeplinirea -unui
www.dacoromanica.ro
53
lucru de nimic, o mare sfortare pentru a redà un lucru u§or, etc. Mirárile actorului c
omic pot fi multiple, repetate la infinit, meren acelea§i sau o imobilitate comple
ctá: muschii fetei intepeniti, bunk singure articulAnd sunetul ; tácerile lungi
urinate de explosii sgomotoase; tot, ce este mecanic, automatic, tot ce nu este
propor-
tional, ce nu se armoniseazá in mod logic, si asta contrariu cerintelor dramei.
In dramA individualitatea perSonagiului
e in strânsá legtur
ca situatia: modul sátt de a se purta, depinde de actinnea ca care e in legáturá indis
cutabilá. Scos din acea situatiune el nu mai existá; nenorocirea, fatalitatea care i
l urmáresc dispárand, dispare si el; dacá unchiul lui Hamlet n'ar fi asasinat pe Med.
lui Hamlet, personagiul lui Shaltespéare n'avea ce sá rasbune; Hamlet nu existá in afa
rá de actiunea legatá de individualitatea lui, si de care el e legat. In comedie tip
urile cu caracterele lor
distinctive nu depind de anumite situatiuni;
www.dacoromanica.ro
54
ele produc rasul tocmai din mina automatismului lor.
Pentru acele tipuri situatiile pot sg varieze la infinit; manifestatiunile lor v
or fi cornice din pricing cg stint intangibile
neinfluentabile. Intr'adevgx ele stint resultatul abstract al tutulor diferitelo
r
§i
modele din cari s'au format. Trgsliturile
generale cari le compun au fost alese printr'o selectiune, care a extras manifes
tatiunile invariabile dupg situatiune, iar pe cele
diferentiale cari isvorau numai din timp, mediu, situatie, le-a lgsat la o parte
. Deci avem dreptul sg zicem cä acele trgsgturi
sunt iniangibile §i neinfluentabile §i cä rhmAnâmd intotdeauna acelea§i dam typului
o aparentá de automatism cari nu se potrivelte cu actiunea, ci din potrivg se cioc
ne§te en ea, e in afarg de actiune §i exista
prin el Insu§i, are individualitatea-i proprie. $i acum sä trecem la altä online de id
ei.
www.dacoromanica.ro
IX
§i diferentiarea, despartirea apa-
renta Legatura a membrelor unei fraze, a partilor unui rol, pe deoparte, si pe d
e alta parte unificarea, tonalitatea generala de dat unui rol, se obtin prin tra
nzitii,
prin pauze. Ele joacg, rolul pe care in pictura il .joaca umbra, lamina, reliefu
l,
perspectiva.
Pauza este o oprire, care pare ca tae
cuvantarea, §i totusi o leaga, (land mai
multá tarie partilor pe care le desparte. Prin Intrerupere atragem atentia spectat
orului, si-i atintim mintea §i deci dm mai mult relief cuvantului ce urmeaza. Acel
a§ lucru se petrece cu tranzitiile. Prin trecerea brusca ¿lela un ton la altul, del
a o mi§care lentá, la una brusca, sacawww.dacoromanica.ro
56
data, darn o loviturä care sgudue si produce efect asupra auditorului.
De cele mai multe ori având de spus un paragraf al unui rol, re simtim Indemnati,
fárá voe, spunem pe un ton recitativ, dela un capát la ce15.1alt; lucrul acesta mi s'a
Intämplat sa-1 observ de curänd la o repetitie: seena era monotonh, falsä, stän°Ace n'ave
a niei o insemnátate; am luat
textul camaradului care recitä si prin pauze,
prin tranzitii de voee, prin cuvinte abia
soptite, etc... am variat astfel intonaçiile, tuck tonul recitativ dispáru ca desávärsir
e. In pauzei patent jucet; jocul da indoitei semni-
ficare frazei rostite: prin armare pe längii prin acere, prin Intreru pere am dest
eptat si mai mult atentia spectatorului asupra celor ce avem de zis, dar am mai
inteirit cele de zis prin joc, Spectatorul primeste impresii auditive si vizuale
. Cele auditive provin din rostirea cuväntului, care lovind auzul desteapá in eugeta
re ideia: trebue deci un timp oare care ca ideia sa se nascit in mintea spectato
ruluir si mai trebue si posibilitatea ea
faptul
www.dacoromanica.ro
57
diferitele idei .urmete desrasurarea fartt, a se contopi, cáci atunci spectatorul
nu mai poate intelege nimic.
De aci nevoia de a rosti cuvtintul in
mod ciar, fiecare bine distinct de cerálalt. Tar c'And intr'un paragraf intAlnim i
dei deosubindu-se intre ele, sg ne silim sá le lAtrundem, pentru a le despgrtì prin
pauze, prin tranzitii, ca astfel cugetárile aibg fiecare menirea lor. Impresiile v
izuale se primes° mult mai repede, ele preced intotdeauna cele auditive. Exemplul
cel mai simplu il avem cu fulgerul i tunetul, douit efecte diferite ale aceleeas
i came. Lumina produsit de desc6rcarea electricá, ne orbeste cu niult mai
inainte, deck detunkura provenitá din
aceeasi desciircare; si spunem intotdoauna c5. s'a produs mai aproape sau mai de
parte
dupe timpul care trece intre prima si a
doua manifestare.
Tinând seama de aceasta, vom 1.118°0 cele
ce avem de zis, cu mimica corespunz6toare, avAnd grijA s'á dm jocului de phisionom
ie, intilietatea asupra celor rostite. In limbajul
www.dacoromanica.ro
58
teatral asta se numeste a jueet inainte de
. a vorbl.
Juegnd, mimánd, exprimând cu fata
noastrg cele de zis, am preggtit speetatorul pentru intelegerea celor.ce vom ros
tl;
ceea ce trebue exprimat printr'o frazg intreagg, cere un timp necesar pentru a f
i rostit, pe And aceias frazg se poate juea
prin expresiunea intregei fizionomii, in
spatiul unei secunde. Imagina desteptatg in mintea speetatorulni prin joe, se pr
eeizeazg Cu *tornl rostirei; ea 'tate in mintea noastrg prin expresiunea vizualg
', se clarifieit prin expresiunea auditivg, devine mai puternicg. Dacg mai e nev
oe sii insist asupra acestui punet v.oi adgogh cg: cuvântul nefiind deck
expresiunea cugetgrei, trebue sg am timp etigetgrei sg se formeze in creerul nos
tru si apoi sg-1 !intern rostl ; trebue o oarecare
pauzg mai scurtg sau mai lunggintre argumentele pe cari le anthill i rostirea lo
r. Ca sit pgrem naturali trebue prin mare siti vorbim ask cum se vorbeste in
viatg;
i
panza aceasta dg si speetatorului
www.dacoromanica.ro
rhgazul neeesar pentru a pricepe, a gustà emotia, a .se pátrunde de ea. CAt despre-
mine, eel putin, aceasta a f6st cheia care m'a luminat asupra mestesugului meu.
Incepusem cariera fárh studii preparatorii; mi dgdeam seama cg trebue dat fiechrui
euvânt intelestil su intrinsesc, i ch
vorbind despre veselie, necaz, cochetárie trebuea sh mh prefac veselg, necgjitg sa
u. cochetá...
Asta erà o bánuialg intuitivh. Dupá
vre-o doi ani de carierá fárá sucees mi-a fost dat sg vhd pe Novelli jueAnd. Am povest
it adesea rezultatul marelui Nos ce l'am avut din asistarea la representatiile d
ate de marele artist; cu o adânch recunostinth o voiu spune-oi ad. r Vlizítnd pe Nov
elli jucând, am nteles marele rost al jocului aetorului. Pe el l'am vhzut emotionând
o salg, paná la de., lir, de si se rostea intr'o limbá strhinh. Atitudinea lui intr
eagg: imbrgehmintea,
mersul, ex presitmea ochilor, tresiirirea mus-
cliilor fetei, felul de a inchide gura, miswww.dacoromanica.ro
60
carea unui deget,. etc... total, absolut to-
tul tri, jucà, suferea in acela§ timp, in
mod absolut logic, verosimil,
§i
isbitor.
lutelegeam cu totii ce itveg sg. sè ple, presimteam in mod vgdit, §i egad dupg aceia
urinh cuvântill el erà pe de-
plin inteles §i yenea ea o ultimg, Minnrire a situatiunei, a stgtei sullete§ti. E de
ci o gre§alg sg ne recitgm rolurile frg sg: le tráiin, §i ca sg le trgim:'sg juann §i pe
wing, sit rostim cele de zis. Simultaneitatea. in joc §i in rostire rápete din timp
ul ce-I poate ektigh cugetarea in
desvoltarea sa, atunci &Ind le-am face, sgli
urmeze una alteia, mic§orand sau mgrind
pauzele, dupg nevoe.
nu e vorba acl numai despre cugetare ci §i de ecoul acestei eugetgri asupra sentim
entelor spectatoralui; Avttad de ex.primat durere, revoltä, resemnare etc.... §i voi
nd sá le transmitem publicului, ssaA comuniegm en adevgrat acele emotiuni, trebue
sg le Igsgm sit pgtrundg in sufletul publ'eului §i sg-I stApttneaseg 'ahemr o
clipá.
www.dacoromanica.ro
61
FAA pauze, sentimentele exprimate in
grabil, se vor suprapune in mod vertiginos §i spectatorul ne aviind posi bilitatea
argam, nu va putea fi influentat de jocul nostril, nu va fi emotionat.
sg-si asimileze cele ce voim
www.dacoromanica.ro
X
sh" vorbese acum despre naturalul" pe seen6. Mai inainte 'MA, trebue sä yedem in c
e condifiuni joadi
A,
don l
actorul! Prin calit64ile sale fizice naturale actorul este menit sit joace toati
i, yiata lui un anumit gen, talentele mari fac exceptii si astfel ayem ingenue d
e 45 ani, amorezi de
60 ea Delaunay care la yârsta lui inaintatá, erit un amorez netntrecut etc... Tar pu
blicul intillnind pe stradà pe milionarul atht de elegant pe sceng, pe 6,da'rul at
At de sprinten si inflgarat, de cele mai multe ori nici nu-i poate recunoaste. U
nul e aproape garboy si cu Orul albind; celAlalt cam sdrentAros si umil.
www.dacoromanica.ro
63
Prin Urmare trebue sä admitem crt actorul a desbrAcat intru &Alva propria-i perT.
sonalitate, pentru insusì pe acea a per-
sonagiului din pies; i aceasta nu se poate face ail .sá. intre n joc putin artific
iu, ba
chiar multA arta. Care e partea artei, care a naturalului, vom vedeà n eurttnd. SA
cercetAm mai departe conditiile in care se face teatru. Pe scenti jucAm la lumi
na rampei si spunem ch' e soare; camerile pe scena au numai 3 laturi, a patra fi
ind deschiziltura
.scenei si care prin convenfie represintA eel
de al patrulea zid. Se oinvine' ch' dela un act la altul au trecut zilele, luni
si ani . Vorbesti tare si publicul admite eh,' cel de alhturi nu te aude . .. o
multiple de conventiuni, de care actorul-e silit sA tie seamä.
Dechizatura scenei fiind foarte mare de
obiceiu,
in tot cazul in raport cu sala
ca tot publicul s poatA vede h din toate pártile, celelalte otrei laturi ale camer
ei
vor fi proportionale; vom aveà astfel adesea
camere cu mult mai mari, sau uneori
www.dacoromanica.ro
64
mai mici ,decát dimeusiunile obisnuit rationabile. Mobilarea scenei, miscárile actor
ului cu-
vántarea sa trebuesc Mcute in asa fe! Incit sit se armonizeze; Este o transpunere
gene,
ralti, a tutulor dimensiunilor de pástrat In al-
clítuirea reprezentárei unei piese, atat din punctde vedere al mobillírei scenei, cat
si a
jocului actorului. rrrebue tinut seama de im, presia auditivá- a tutulor spectator
ilor .si inveti sa-ti strunesti diapazonul astfel, ca sä. fii auzit de eel din tir
má, (lela galerie, färá
ca sä strigi, cáci ai jigni pe cel ce stá in randul Inai. Nu poate -fi vorba, nici un
moment, de tonul obisnuit conversativ din saloane. Cu atentie si educatia nrechi
i, un
actor inteligentisi formeazá usor glasul dupá acustica sitici i mutandis muntandum"
putin zice acela§ lucru., despre gest, privire etc. .. -In viatá te misti cum vrei,-
te scoli - si stal, cAnd vrei, vorbim dora trei persoane de -odatá. La teatru toa
te trebuesc-fácute .In .vederea unui amsamblá, dupá, anumite cerinti, pentru indeplini
rea scopului urmárit de autor, dupe punerea
www.dacoromanica.ro
65
scena, stabilita mai dinainte. i totusi trebue sil para natural? Prin ce mijloc?
Prin proportia, pastrata intre diferitele nuantari ale rolurilor, prin armoniza
rea tutulor manifestatiunilor unui caracter in asa fe!, inca,t totul sil para, c
ompact, omogen, bine alcatuit; prin legatura logica stalpilita intre mers, imbrh
peptenatura, gesticulari, voce, debit, vioiciune sau tristetá, ca manifestari
caminte,
exterioare; prin mochil de a exprima sfarile sufletesti care personifica' rolul
de jucat, prin nedesMintirea macar o clipa a firei ce
voim s'o traim, transpunând de o potrivil toate a,ceste manifestatiuni, astfel hic
k sit fie in raport futre ele pe deoparte i cu scena precum i cu sala de spectac
ol, pe de alta. Dupa cum am mal spus-o numai pástrand proportiile vom puteà da ceva
verosimil.
Ce produce neverosimilitatea : lipsa de ar-
' monje, de proportie. Dat fiind ca' la teatru
total se face avand la baza anumite conventiuni, greutatea este sa, reducem toat
e
con comitantele la anumite proportiuni, cari
desi avand conventiuni la baza, sa para' a
47779
www.dacoromanica.ro
5
66
fi cládite, pe adevar si sa se intemeeze ast-fel unele pe allele, luck ridicAndu-l
e
dimpreuna la acelas grad si transportandu-le
pe scena, sí le reclaim proportii firesti.
In compunerea unui rol sa nu fie de
pildá: prea multa sbuciumare sufleteasca
vaditii, in raport cu cht indica situatia rolului i atunci vom fi naturali; iar
invers vom fi exagerati, sau neadevárati, reci,
cand vom reda prea mult sau prea putin. Claud rasul nu va porni pe scena dintr'o
stare sufleteascá cu adevarat vesela
tn.]: e
pen-
n'am putut s ne-o asimilam rásul va fi fals. Nu ne-am pus in concordanta stared su
fleteascil cu manifestarile exterioare; nu se leaga, nu decurg in mod logic; rAd
em pentru cá, asa e indicat, insa rhdem fals. Darul actorului consta in putinta de
a-si insusi starile sufletesti, con-
trolându-le, si de a le redh in perfecta nota, armonioasa. Vom parea nenaturali cl
ack având de jucat o fata buna, sincera lealg, avand de spus cuvinte dé mil, de inga
duire i ertare o vom face pe mi ton emfatic, declamatoriu, pompós. Nu e
www.dacoromanica.ro
67
in legKtur6 logich,
in raport cu carac-
terul. (Matsu' stabilite conditiunile in cari se
joacil teatru sä" trecem la chestiunea naturalului pe scenrL.
www.dacoromanica.ro
XI
C.._ e inseamng, a
-
fi
natural pe scenh' ?
Adesea aducem laude unni actor pen-
tru naturalul cu care joaa, pentru situtirea &Bala,. Cu care ti trh'este rolul,
pentru
.justeta intonatiunilor sale. Ce insemneazá aceste cuvinte de natural, simtire &la
ma, de adev6r, de justetg ? Inseinneag, oare eh,' a jUcat. rorurile copiind in m
od perfect realitatea, triiind cu adevgrat personagiile ce a representat, intrup
tinau-se in ele pAng I ntr'atilt, luck Ali tiite propria lui personalitate ? Si
aceastg
inatisare care ne-a redat-o este ea oare,
in chip absolut exact, oglindirea realitritei din viatá ? Am vAzut c5, din pricina
conditiunilor
www.dacoromanica.ro
69
speciale in cari e silit
el e
s joace actorul, nevoit s. transpue dupe cerintele
scenei. Prin urmare toatá, intrebarea rela-
tivá la naturalul pe scená se reduce la
urmá,toarea chestiune:
Pe ce baze porne§te aceastá, transpunere scenicá, aceastá fictiune §i cum poate
sá se mentie ? Ráspunsul e foarte simplu §i uimitor. Toatá aceastá cládire se sprijine pe a
evár §i numai 'akin el stá in
picioare.
Ne adresgm totdeauna naturei, eel mai mare maestru, apoi transpunem dupe cerinte
le scenice momentane, dupe locul, spatiul, lumina, acustica, etc., reducem sau
márim proportiile liniilor initiale, adevgrate.
Tata de ce se poate zice despre un actor
ca,' este sari nu natural, ch posedá simtire,
cáldurá, etc. Pentru c in studiarea unui rol a cá,utat mai intgiu sg prinzá adevárul,
naturalul §i in urmá numai le-a tread pe seen6 prin prizma iluziei ce o dá rampa. Sams
on invátând pe Rachela eare-i cerca adesea sfaturi pentru compunerea rolurilor sale
o invátase s frazese mai
www.dacoromanica.ro
70
inai in mod simplu, ea si când ar vorbi In particular, in casg cu o rudg, un cunos
cut; in sfArsit
ssá,
intrebuiliteze tonul
natural din viata privatg, lar dupg ce i s'o pgreae intonatia e' adevgratg, just
g, lucru ce se poate constata dupä efeetul
spaimg, mirare etc.... numai atunci, fiind stáping pe a.defär, sg transpue tonalitat
ea i diapazonul celor de zis dupe cerintele ansamblnlui scenic.
produs.:
Mai e oare nevoe sg spun cg nu putem plânge adevitrat- pe sceng, cáci lgcrámile ne-ar
Mech., sughiturile ne-ar sugrumil, jar cuvintele serse, de autor,, nu le-am mai
puteä pronuntà, i spectatorul n'ar mai intelege nimic. tiiud insg cum se petrec in r
ealitate asemenea scene de durere i lgcrgmi, ne vom intrerupe, ea suh o impulsin
fie interng, la anumite pasagii,
unde vom fi hotgrät mai dinainte, astfel ca sg nu jignim intelesul. frasei ce avem
de rostit; vom da glasului nbstru infiexiunile dureroase, misckoare, pe cari ad
evár .le drtm in asemenea imprejurgri;
atitudinea noastrg abgtuth, umilitg, obositg,
www.dacoromanica.ro
71
va fi copia atator atitudini avute in adevar in anumite imprejurari similare, et
c. Deci tot ce vom face vor fi lucruri naturale, vor fi oglindirea Insa§i a realitát
ei; , numai atunci vor fi adevarate când vom §ti sa le prindem bine dupá, modelele nat
urei, câncl ne vom da osteneala §i vom capath deprinderea §i Inlesnirea s putem copia,
acele insuiri, gesturi, exclamatiuni, etc. cari sunt fire§ti in anumite momente a
le vietei si in legatura temeinica cu personagiul de intrupat. Si odatá ce ne-am c
onvins de adevarul studiului nostru transpunem pentru cerinpie scenei. Prin exer
citiu, cu timpul, aceastá, transpunere devine un procesus mecanic, se face
(lela sine. i atunci numai, actorul e In plenitudinea mijloacelor sale, atuncea
Stá,-
pane§te scena ca autoritate qi impune interpretarea sa, intregei sali. Imi adue am
inte de o anecdota in privinta aceasta. O persoaná, culta, inteligenta,
insa ara, studii preparatorii debutá, pe scená, cu un rol pe care-'1 uch pentru
_
www.dacoromanica.ro
72
prima oara. Desi convins
perfect intentiile autorului
c
intelesese
nu-i
scapase nici una din subtilitatile rolului, nu" dobândl nici un succes. Cativa ani
in urmá, in decurs41-carora fa'cuse ca-
riera teatral, relua acelas rol cu
succes
de astadata. O auziam mirandu-se de succesul de acum, desi sustinea &Lisa nu
adaogase nici o fine ta mai mult nici un alt sens interpretarii de alta data, nu
antând i variind mina nuantase si variase la
prima representare a piesei. Misterul succesului de acum constà pur simplu in obis
nuinta capatata i devenita aproape inconstienta, de a proportiona aceleasi inten
tii i nuantari dupe cadrul scenei si a saki, n loe de a le fi redat, cum pro-. b
abil Meuse debutanta de alta data, in mod prea restrAns, prea putin exteriorizat
. Intr'un cuvânt, la teatru nu e destul fim intr'adevar simpli, sobri, suparati su
parati sau veseli, intristati etc. e neapárata nevoe s stim exteriorizam pentru pu
blic, in cadrul scenei, toate nuantele pe cari voim s le dm interpretarei noastr
e.
www.dacoromanica.ro
73
Asta
e o artg, pentrucg nu e lucru
ulor aceastg prefacere care nu este pur §i simplu o fateirnicie, ci o copie exacta
a adevgrului, culeasg din insg§i natura; ea
trebue adaptatg, in mod exact, dela o mie §i mai bine de exemplare similare, acele
i unithti, care ne preocupg; pe urmg, stgpgnind acel model astfel studiat, sg ti
nem socotealg
de cadru in care il vom represintà. Prix' urmare nu e fals and se vorbe§te
de natural, de justetg, de simtire la teatru. Atat numai a toate aceste manifest
atiuni sunt inconjurate de un intreg cortegiu de conditiuni speciale, care contr
ibuesc ca naturalul, justeta §i simtirea la teatru sg nu fie acelea§i ca in viatg.
www.dacoromanica.ro
XII
urma stáruintelor mele asupra com-
Inpunerei rolului prin ajutorul observatiunei, memorisárei, comparatiunei, in urma
afirmatiunilor a tot ce facem la teatru nu este deck resultatul unui studiu anal
itic, o iluzie a realitátei, in urma acesstora s'ar putea crede cá admit cg - toatg
arta actoriceasa s'ar reduce la un mecanism, in care teclmica sá joace unicul rol,
si cá actorul nu are nevoe sá contribue cu propria-i simtire la alcátuirea rolurilor,
miirginindu-se sit adune si sá coordoneze, In afará de el insu§i, materialul necesar
la
intru parea personagiului.
Departe de mine asemenea teorie. Nici
odatá actorul care ar juca in asemenea
www.dacoromanica.ro
75
fel, n'ar putea sá convingg pe spectatori; el ar rgmânea rece, demonstrativ, n'ar pu
-
tea sa emotioneze, sa ingrozeascg etc.... De ce ? Emotiunea este comunicativg; c
a sg o poi desteptà Intr'un auditoriu trebue sg o simti tu nsuti, &gel de uncle i
s'ar putea comunich deck dela acel ce e menit sá i-o comunice ? Dacg actorul e imp
asibil, publicul n'are de ce sa se Induioseze: emotia care vrem s'o desteptgm in
public trebue sg-i vie de pe sceng ca un reflex al emotiunei actorului; dacg ac
torul nu e miscat de uncle ar putea sit proving acel
reflex emotiv ?
Ad i "area cg mg contrazic: pAng acum am Sustinut cg compunerea unui rol este re
sultatul unui studiu analitic, i cg pe sceng trebuind sá tinem seama de toate
conventiunile teatrale actorul i joacei rolul (Mpg, anumite reguli, i amintindu-
si cele preggtite i stabilite de el mai din
ceea
Ce ar putea comunicit jocului sari
oarecare rigiditate si rgcealg. i pe de alta, vorbesc de emotivitate, farl. de c
are -nu putem convinge pe spectatori.
www.dacoromanica.ro
76
Contrazicerea e numai aparenth. Totul
se reduce la puterea de evocare a actorului.
In ce consta acea putere de evocare ? In doua lucruri. 1) studiul amänuntit al rol
ulu ; 2) Instabilitatea echilibrului centrelor sale cerebrale adica puterea sa d
e emotivitate", dupg cum zice Max Nordau. In adevar, cu cat in cornpunerea rolul
ui su a,ctorul va fi studiat mai bine adâncimea sau violenta starei sutietesti a p
ersonagiului, cauzele care o provoaa si o prelungesc ; cu cat va fi mai capabil
sä, se emotioneze el insusi de sentimentele dominante ale actiunei i prin staruire
asupra acelor sentimente, prin repetitie sa le redestepte in el, sa le recheme,
s le evoce sa-si insuseasca acea stare sufleteasca in momentul And joaca rolul,
cu atat acea evocare va fi mai puternich, va fi si mai adevárata, mai simtitä. Este
o stare
sufleteaseä, voita, provocata, controlata de
ratiune, da; dar este o stare sufleteascei ; rill de aceasta, nu putem sustine c
a am ¡twat bine un rol. Emotiunea pe care tre-
bue s'o producem in public, trebue
www.dacoromanica.ro
77
ne fi emotionat mai intái pe noi. A.ctorul nu e doborat de emotiune, la spectacol,
pentru ca el nu se MIA atunci pentru prima ()aril, sub stáVanirea ei; a Incercat-
o adesea, a cercetat-o, a urmarit-o ca s'o ajungá, sa o faca sà nasch in sufletul lu
i, ori de cate ori va vol. In repetitii nenumarate, s'a exercitat sa-§i apropie ac
ea emotiune, cat se poate mai deplin. seara, pe see* evocarea se asearnanä en adev
arata emotiune; ea indniovaza mai
infai pe actor, care printr'o actiune reflexa indaio§eaza
la randu-i pe
spec-
tator. De aceea multi actori sustin ca incearch en adevärat sentimentele pe care l
e repre-
sinta pe see* §i afirmárile lor rang la
un punet, nu Knit lipsite de adevar, dupa cum se vede din cele de mai sus. Ei st
apânesc putinta de a se emotionä, dupa voe, dei sub controlul ratiunei. Este o chest
iune de sensibilitate a centrelor cerebrale, cum am mai spus-o. Posibilitatea ac
estei sensibilitäti este owww.dacoromanica.ro
78
biectul turd studiu care MI faee parte din eadrul acestei eitrti. Voi trece dar
mai
departe.
www.dacoromanica.ro
XIII
Sit
examintim acum putin eAte-va ten-
dinte proprii actorului; de Cali ar trebui sA se fereaseg, fiind-cá ar putea
sit-i devie dAunittoare.
.
- De pildg: graba in rogare:.
CuviIntul a se grttbi la teatru trebne bine inteles. Tot ce e serfs de autor in
pies 6 a fost pus acolo ca sit fie rostit In mod inteligibil. Fiecare cuvânt ti ar
o
menirea sa, si oricât de repede - am vorbi, ceeace spunem trebue sh fie inteles. D
acá repezim anumite prirti.. din ro-
luri pentrua ni se par prea Fungi, obtinem rdzultate cu totul cofitrarii dorinte
i noastre srt prtrem scurti. LásAnd pe spectator sh' :inteleagii, cá paragrafele ni
:se www.dacoromanica.ro
80
par nout lungi, lui i se vor pgrea si mai
lungi.
Singurul mijloe si le scurtgm este sg
ne ferim de monotonie, sä variem intonatiile,
sg juegm in modul eel mai firese posibil. Miscarea, coloritul obtinut astfel, pr
in nuantgri multiple, fac srt para seurte diseursurile cele maf lungi si vice-ve
rsa. sr,
nu ne zorim, având aerul cà voim sg scgpgm
mai cuand de cele ce avem de spusi egei interesul cu care partieipg actorál la cuv
intele pe eari le zice provoacg interes din partea speetatorului. Altg datg, uni
i actori, dintre cei mai cu pretentii, in timp ce joacg se uitá In salg, cerceteazà
cu privirea dacg e public suficient, cine e In loja de colo,- etc. in loe srt se
uite- la partener, privirea le este indreptatg in loja cutare se vadg ce efect
a Produs; II vezi scrutând intunericul, ca sà zgreascg vre-o cunostintg. tatorul fat
almente urmgreste privirea actorului, se uitg unde se uità el, se Intreabg ce o fi
vg,zand, pe cine cautg etc. subiectul piesei dispiue pentru Moment qi
www.dacoromanica.ro
81
abia (lupa .ce a incetat actorul sä se distreze, publicul ne mai fijad distrat, po
ate s ur-
mareasca iar desfasurarea actiunei. O alta tendintä dusá la exces, ponte
ea sa devie supáratoare i anume: in timpii din urma, cu modernizarea jocului actor
ului se introduse jucatul cu
public, si sub la pretextul naturalului, se abuzà foarte mult de acest proceden. E
drept c daca cautám sa, fim tot meren cu fata la public devenim stangaci; juand a
proape de rampa, i adresandu-ne publicului and avem un aparte, esim din rol si n
e reluam personalitatea proprie. N'are nici o scuza felul acesta de a jucà.
spatele
Dimpotriva actorul care joach," rolul, trebue para a nu existá pentru el publicul,
sala intreagá; viata lui este acea a personagiului din pies, i pentru acel persona
giu nu exista cleat peretii camerei in
care se invârteste actiunea. Nimic insa nu-'1
impedica sa se poata plimba in lung si in larg in acea camera, sa steh ca spatel
e la public, sa vorbeasca chiar cu spatele la public; insa nici un moment aceast
a apa47779,
www.dacoromanica.ro
6
.82
renta de neexistare a publiculai A, nu se schinibe in realitate pentru actor. Ni
ci un
moment s'a" nu uite actorul c'a," tot" ce face
el pe seen% o face numai in vede rea publicului, §i atunci &And are de spus si de
j;l'Icat ceva important sá-si alckuiascil jocul astfel inc4t s fie cu fata la publ
ic. Am ar'Atat mai sus a mijloacele de expresiune ale actorului sunt doug: audit
ive si viniale; cg cele vizuale .sunt de impor,.tantg foarte mare; c trebue sá se
producg Inaintea celor. auditive i a se sustin
se intemeiazA intre le.. Actorul Care joaCA
cu spatele se lipseste de until din aceste
doug mijloac.e de expresiune, i aliume de cele- vizuale. Vom puteà stà cu spatele IA
public in timpul ce joack partenera nostru,
si atunci numai &And nu e de nea,piíratä', nevoe
ca. publicul s
vazà.- pe fata noastrit efectul
ce ar trebul s produa povestirea parte
nerulai ;. voM puteh, st& cu spatele la public
&Ind cele ce a.vern de zis nu au deck o
importantá secundar. etc. Din potrivg dud momentul este hotärkor s'a" nu uitám cá °child e
ste' oglinda sufletului à in el
www.dacoromanica.ro
83
a,vern un auxiliar netrtglduit pe lang6 public. Groa,za si bucuria, nelinistea,
melancolla, etc. toate le exprimáin prin ajutorul
ochiului.
nu numai sentimentele Intregi, dar miile de nuante prin care aceste sentimete cr
esc si descresc si se transformá, treptat din unele in altele. Dacá avem de vorbit c
u partenerul este mai usor s'A atintim privirea i sr, urmárim in ochii lui oglindi
rea celor zise de noi, astfel ca sh," fim vhzuti de public. Gand ascultám, sau cug
etám, in timpul
pauzelor, lucrul devine mai greu. Trebue sii privim dinaintea noastrá, sh fim deci
cu fata la public, in ochiul nostru ii se oglindeascli, sentimentele; iar noi n
u vedem cele ce se petrec In public.
Doamne sfinte, intrárile i esirile spectatorilor intArziati observatiunile pe cari
le fac plecttndu-se Mini la urechia celuilalt, pot stt distreze indestul pe act
orul care s'ar nit\
in salá. Cum sit facem deci ca sii privim in fata noastrá, i sá, nu ne distráau ? Cat de
spre mine, mil, nit intotdeauna deasupra
www.dacoromanica.ro
84
eapetelor din parter, fixez un loe intunecat din sala si cu ochii tintá, ea o ogli
ndá nemiscatá caut sti strecor in privirea mea diferitele nuantári ale sentimentelor c
e sunt menitá sá exprim. Aceastá fixare a ochiului este de mare folos, In rostirea mon
oloagelor. Da o unitate pretioasá deosebitelor nuante copriuse Intr'un paragraf, i
atinteste, fixeazá atentia
speetatorului.
O altá gresalá fac multi actori când Inchipuesc cá a jueit un rol Intr'o piesá inseamná a t
pune in actiune numai and trebue sá vorbesti; iar restul timpului rámfm nepásátori. E c
u totul contrar adevárului. Si nu cunose situatiune mai penibilá pentra un actor vor
besc din de alud atunci cand ai .sá experienth,
joci o scen6 sguduitoare, sá faei o povestire dureroasá, menitá sá emotioneze publicul,
si partenerul táu sá uite la tine, dar privirea-i incolorá i nemiscatá dovedeste a, nu t
e ase ultá, cá nu se impresioneazá, nu-1 poti mipà; sau altá datá plictisit
de acea mica sfortare ti pune capul
www.dacoromanica.ro
85-
maini Cu rizicul -de a adormi, §i And tebue sa, te opre§ti §i cu emotie sa-1 fntrebi:
-te-am speriat ?" sa nu fi putut ceti spaima pe fata lui ascuns n maini. Daca pe
partener nu reusesti sa-1 misti desi autorul Il pusese acolo ca sa fie mi§indifer
enta i ni se comunica publiéat, cului; daca el este mi§cat, contribue si el sa marea
sca emotia publicului; ti comunica §i el emotia lui pe lângá a autbrului care joaca pa
rtea cealalta i efectul va fi indoit.
Este o arta tot ma de mare sA §tii sa asculfi pe scena ca §i .aceea de a §ti
vorbesti. Si una
i
alta se rezumil, in joe.
www.dacoromanica.ro
XIV
vrea sg adaog acurn cilteva cuvinte despre tranzitii. In timpul unei tgceri morm
Antale un tipgt puternic, o detungturit de puseg, lie lace sg tresgrim; sau n sa
rjg de cavalerie
As
se opreste deodatg, un sgomot asurzitor
inceteazg brusc; imediat ne intrebgm care
s'A . fie cauza? Sunt persoane are pot dorrni in timpul ce se cântg la pian dar ca
ri
se desteaptg imediat ce a ineetat pianul. Toate acestea sunt efecte mecanice ale
tranzitiilor. Asemenea efecte putem obtine la teatru, prin urcgri si coboilri d
e ton, printr'o vol ubilitate extraordinarg urinatg de un
mutism absolut, printr'o impasibilitate .pre-
www.dacoromanica.ro
87
lungita careia urrneze miscari fleastamparate; prin triceri subite etc..
Acestea stint mai ware de obtinut. Cand avem Insa de exprimat staii suflete§ti dif
erite,
tranzitiile joaca un rol
foarte important §i sunt grele de redat. Sunt
grele de redat caci trebue bine nimerita
intreaga gama care leaga doug sentimente
opuse; o singura nota de ar lipsì, lantul
care face continuitatea s'a intrerupt. Tranzitiile au ca puncte extreme sentinie
ntele
de exprirnat; decurg din ele, dar depind
de imprejurárile in care se afla personagful care le resimte' §i de impresionabilita
tea lui. Cu cat ciitevh, este mai impresiofiabil, cu at'at trecerea dela un sent
iment la
altul va fi mai anevoiasa, va trebui
sá,
parcurga o cale mai lung* mai tranzitorie. Cine- trece (lela ras la plans cu u§uri
nta n'are timpul nici sA,' se inveseleasca dea binelea, nici sa se intristeze pe
deplin ; centrele nervoase ale - acelei persoane nu
sufit a,danc sensibile ; sensibilitatea-i se margine§te a fi superficialti. Calid
insa
acele centre nerwase au fost impresionate
www.dacoromanica.ro
88
in mod puternie, and vibratiunea nervoasá a fost prelungith cu oarecare continuita
te este greu ca aceiasi fibra nervoash, sA fie miscath imediat in sens contrar.
Vibratiunile mai slabe, apoi mai simtite,
si pe urmh mai puternice, ale aceleiasi fibre nervoase constituesc tranzitiile s
thrilor sufletesti.
Acestor tranzitii le trebueste prin urmare
cAtva timp ca sh se petreach. Land ca
punct de plecare sentimentul initial, vom ch'utà, s aflhm cauza care produce eel d
e
al doilea sentiment, si dAndu-i timpul sh-si
produa efectul asupra mintii noastre impresionate mai nainte intio alta directie
, vom arhtà cum in mod treptat vine si se suprapune, mai inthi in mod aproape inco
nstient, pe urmh mai tare si din ce in ce mai puternic, pAnh ajunge s'A steargh,
sentimentul initial si sh domine cu propria-i putere. Astfel vom fi trecut in m
od rational dela bucurie la lhcrhmi, dela liniste la spaimil, etc... In acest se
ns tranzitiile constituesc o leghturh puternia in joc, il l'Amuresc si
www.dacoromanica.ro
89
il intregesc; fárá ele am párea c adunám de ici si de colo situatiuni, stári sufletesti, s
i &A nu au de a face unele ca altele.
www.dacoromanica.ro
XV
ce legáturg este 'hare joe §i punerea in scold, onise en sane". Sgvedeni Punerea in
sceng este c). arta specialg; poate eineva sg fie un metteur en scene excelent,
si totusi un actor foarte prost; si iargsi poate sg fie un actor foarte bun
si un mediocru metteur en scèene. Totusi leggtura dintre aceste doug arte,
.
referitoare la sceng, este ash de stritnsh, incat. credem de folos sg argtgm pe
scurt raporturile lor. Dupg cum actorul cerceteazh' diferitele
nuante ale rolului sgu, metteurul .ert scène,
cerceieazg diferitele nuante ale piesei Intregi. Until se ocupg Cu alcgtuirea pe
rsonagiului sgu, cela:It
cu alatairea ra-
www.dacoromanica.ro
91
porturilor personagiilor piesei, având n ve-
dere scopul "urmarit de autor. Mintea lui
agerá intrezareste, diferitele personagii ayezate in planuri diferite dupe actiune
a indi-
cata de text. Vorbesc ad i despre metteurul en scene"
propriu-zis adich' acela care se ocupa numai
de ansamblul piesei din punct de vedere al jocului 'actorilor. Partea technica a
ayezarei decorurilor, mobilelor etc.., dei in
stransa legatura cu inediul -descris de autor o v-oin lash intentionat la o part
e caci face
parte din studii speciale Metteurul in scena, trebue sa-si deh perfect seama de
fiecare personagiu, sh-1,inteleaga pe deplin; s fie bine lainurit asupra
scopului urmarit de autor; §i pe urma sit pue in evidenta sau sh lase in umbra par
tile cari reese din cetirea textului ca fiind mai importante sau nu; va inscenh
duph,
momentele determinante mi§carile actorilor;
esirile, intrarile, sculatile, trecerile, etc.. toate in legsáturii, ca cele wise
de autor,
in vederea, realizarei, eugetarei scriitorului.
www.dacoromanica.ro
92
Cu un cuvant va trage sforile marionetelor, phpusilor, actorilor. Duph cum picto
rul asterne pe *mg, tablourilor sale tinând seama de jocurile de i umbra., de pers
pectivh si relief, lurnin ash face metteurul en scene cu tablourile vivante si m
ischtoare pe care le alchtueste.
Cum vedem este o arth deosebith de aceea a actorului. Fiecare actor nu se are in
vedere deck pe sine si rolul ce are de jucat. Pentru diinsul, el insusi e perso
nagiul cel mai important si are tendinia sh se pue in relief mereu, mai cu seamh
actorii cei -mari. Opera metteurtdui in scenh este redeh locul cuvenit, sh nu p
ermita intunecarea altor roluri in dauna piesei. De aceea adesea un actor bun, n
u poate fi un metteur en scene, bun. Acestuia din urmh i se cere pe laugh
mulish abnegatie, si o culturh intinsh, o cu-
noastere a sufietului omenesc tot ash de
mare, ba mai mare chiar poate decat a actorului. Fiecare artist dramatic interpr
ethnd un anumit gen, se va perfectionà
cu timpul in redarea acelui gen
www.dacoromanica.ro
si va
93
deven1 .un actor eminent. Metteurul in seenii
trebue insa s tie sa-si dea seama de toate personagiile unei piese i a .mai mult
or
piese.
Pe de ala parte, metteurul n sc'ena eel mai cult, cel mai ager la minte, nu
poate deck sa
acute.
explice a.etorului ce. ar trebul sut facii;, lima e incapabil st eXe7. cute el i
nsusi cele ce crede cut trébuese
Fie din lipsa de mijloace fizice, sad .din imposibilitate de a se desbraca de pr
oPria sa personalitate, etc.... dintr'o cauza 'mu alta se cunose cazuri de mette
uri in scena minunati, care- sunt actori mediocri qi sub
med ioeri.
Cate °data punerea in seena este cutä mai dinainte, ea o schema a . tutuyor miscaril
or, ramanand sa fie modificath' daca la punerea in practica se va simp. trebuina
. Altii au ea principiu ca
punerea pe s. cena sa fie conceputa la moment; dupa ce sta. citit intreaga piesá,
fie care actor cu. rolul in mama se_ va.
mica, va face trecerile etc. dupe cum va
www.dacoromanica.ro
94
inspirat pe moment, riimilnitnd ea metteurul in seenh sil aprobe sa,u nu, stabil
ind leghtura clintre toti partenerii. Indiferent de metod`n desi dupil mine
fi
cea de a doua e mai rationalà,"
reese din
tot ce am zis c5, punerea in scenet este o lature din exteriorizarea ideii autor
ului; ea face parte din jocul actorului, e in stransil legAturh,' cu interpretar
ea rolului ca i cu textul piesei. Si dei am constatat cit stint metteuri tn scen
g cari nu pot fi buni actori si vice
versa, trebue sh," ad'Aoggm cá aceste douk
arte diferite, au punete de contact asa de asemuitoare hick e de dorit ea contop
irea lor sh fie fapt indeplinit, mai ales pentru
actori.
In adevAr metteurul In scenX poate
fie lipsit de puterea, de a redit ceca ce pricepe cá trebue fAcut; pentru el e des
tul (lack' poate sá explice,
sit dovedeascit
teoreticeste vorbind; punerea tn practicil priveste pe actor. dea seanta Actorul
'Inset e nevoit si de mise en scen4, dacei urea 3et joace
www.dacoromanica.ro
95
bine. Punerea n scenA a folula Au race
parte din cOmpunèrea persOnagiului;' cAci
aceasa compunere constA din tot e caracterizéáz6 rolul: psihie,Me diù 1, epoca. depind
e deci de firea lui intrinseeA. dar i de
ambianta in care el se aft, *in care trgeste; trebue sit ni-1 Inchipuim evoluind
, sit sta-
bilim raporturile dintre rolui nostru celelalte; cari influenteazri asupra lui,
si pe eari el le influenteazä. Un actor
.nici -nu ' poate i'-nfätà un rol pAnit ce' nu
-
s'a fAcut mise en scena piesei; simte at-4 lipseste ceva;' numai &And poate Inso
ti prin gest infeleg cuvântal ca gestul, acl once ni*are, atanci ti .intregeste ex
terioriiarea personagiului. De obieeia in
aceastA parte a compunerei rolului ssa'n toral e *tat 'de metteurul. scenA; fnst
i
in lipsa unui bun metteur en scène -e de .poatiti denepretuit folos ca actorul
singur c.omplecta intrupare 'a personagiulai. Tar fitrit micare, fárit extefio--
risarea impursiunilor motriee nu putem
zice cit. compunerea rolului este -absolat
terminat'A.
www.dacoromanica.ro
08
Mischrile, trecerile, scuthrite care sunt spontane, sunt .cele mai bune; adesea
aUzim pe actor zicand: nu-mi vine bine la cutare moment sh stau jos, sau sí mg. sc
ol, sg chuthin. altceva; iar- metteurul sceng, priceput, nu va insisth ca sh-si
im-
pung schema Mena de ansul, a priori.
°And unui actor nu-i convine Q miscare,
este ch nu o sirnte fireasch, cg. nu este in leghturh logich cu starea sa suflet
eascá.
Metteurul in scenh va csh'uth s. stabileascii,
apea leghturg; fie ch. va Igmurl actorului fetul su de a cugeth asupra interpret
grei psihologice a sceriei, §i-1 va convinge sh adopte felul shu de a trhl rolul s
uflete0e vórbincl,§i prin urmare actorul va puteh
adoptà i miscarea corespunzhtoare,
indi-
catà de metteur en scene, fie ch-i va Msà liber sá gesticuleze duph cum. simie el. Iri
tr'un caz si intealtul mischrile trebuesc sá fie spontarie, sá decurgg In mod firesc
din starea psihicg;- numai ash pot .phreh
sincere, adevhrate, frumoase, tipsite de stall-
ghcie. .Ppin urmare actorului_ ti poate fi de mare folos ssä, fie si un bun metteu
r en
www.dacoromanica.ro
97
scène. El îi poate desavarsl singur compunerea rolului. Nu va uità s vorbeasa cu fata
la public, cand trebue s i se yacht inlesneasc6 expresia de pe fattt, va stl
in mod insensibil trecerile, sh" se scoale la momentele culminate ale rolului, s
a se aseze
jos in mod natural in *tile conversative etc... Si lucrurile asestea, fácute cu co
nvingere, deoarece vor fi facute din initiativä proprie, din credinta a ash trebue
sc facute, acele gesturi vor fi hotäritoare
complectarea rolulni, si al amsamblului piesei.
In
Am &it intr'un volum despre punerea In see* scris in limba franceza" un
cuvänt foarte ciudat: trichez" Ce trebue sá faca actorul and ii spune directorul
de scenä trichez" ? Sä-si schimbe numarul de mise en scena in mod insensibil pentru
public, sa inlesneasa partenerului trecerea
in locul lui. si asta printr'o urcare insensibilä care ii permite la un moment dat
fiind mai sus deck partenerul sá alunece prin pasi invizibili, de pilda la stanga
lui daa se MIA in dreapta.
47779
www.dacoromanica.ro
98
De ce? Fiindca. conversatia nu Ingaduiii
O trecere la un anurnit moment caci ar fi intretaiat continuitatea une idei, ar
fi intrerupt puterea unui sentiment ce stä§i totu§i pentru ceOnea acea
rintele scenice, cum ar fi de exemplu: intrarea unui personagiu dintr'o parte an
umita a scenei, vederea acelui personagiu de catre
actorul din scena etc. numerile trebuiau
schim bate, etc.
Atuncea s triseazd ; trecerea se face, insa in mo'd insensibil, moleom, printr'o
curba compusa din pai foarte mici, invizibili pentru spectator. Iata ce se poat
e dolAndi prin mi§cari line, armonioase. In legatura .cu cele spuse treacat de rol
ul actorului in punerea in see* voi adaogh, ca pe cAt e de adevarat c metteurul
en sane, concepe §i conduce mivarile generale, e tot a-Cat de necesar &A el sa fie
ajutat in combinarile
lui de flexibilitatea actortilui, Care profitând de indieatiunea regiei de scena,
o va 'hide-
plini cu propria-i initiativá.
www.dacoromanica.ro
XVI
punerea in seenA, si joe, se poate reCea
petà despre tot ce priveste arta actoriceascrt.
_
ce am spus despre relatiunea dintre ,
In adevilr unui actor nu e de ajuns
st`i
aibrt numai o dictiune bunk', sau o mimid, nimerith, sau convingere, crildurg de
stulii,
sau numai putinta de a phtrunde psieltologia amrtnuntitil a personagiului si srt
o
redea in mod inteligent, prin tranzitii,
pauze etc.
Aetorul bun trebue ssa' posedg toate aceste
insusiri; ele sunt in strânsä, leglturs-a, depind unele de altele, si sé ajnfai, sá coin
-plinesc. conluer-and la per feetionarea - artei actorieesti. Dar to.emai din ca
uza-raporturilor stricte
www.dacoromanica.ro
100
In cari se afig Intre ele nu se pot despárti in studii deosebite; trebuesc cerceta
te, prin practicá, §i absolut in relatiunile in cari stau intre ele. Astfel nu putem
st vorbim despre mimieg fr s arttm starea sufleteascg pe care trebue sh' o expr
imgm prin mimicá si asa mai departe. De acea am cäutat sg condensez aci In aceste at
eva pagini, unele reflexiuni generale referitoare la ansamblul interpretärei rolur
ilor. Dictiunea este singura din aceste ramuri cari poate formg intru cftt-va un
studiu a parte. In adevgr nu numai actorul are
nevoe sg Inv* arta de a vorbi ci si profesorul, advocatul, oratorul, toti aceia
cari au misiunea sg convingg prin mijlocirea
cuvântului.
e bine ca la Inceputul carierei teatrale sg ne dezbgrgm de defectele de pronunti
e si de articulatiune inainte de a intrà mai adAnc in interpretaren textului; tn z
adar am nuanta cu sens, am simti cu just* si putere, daca cele ce zicem nu sunt
rostite 'in mod ciar.
www.dacoromanica.ro
101
Tusa de ndata ce vom. fi .capatat acest mecanism al limbei si al muschilor gurei
, trecem la analiza celorlalte insu§iri. Dar nici o teorie din lume nu va aveii, r
ezultat t'Ara punerea ei in aplicare prin practica. Voi zice chiar mai inult. Nu
se va face nici o teorie elevului: va recita bucatile, rolurile invatate si la
fiece nuanta, la fiece interpretare gresita, la fiece miscare stan-
gace profesorul va discuta cu el asupra
veracitatei interprearei sale, faandu-1 s.-§i dea insusi seama, daca a zis sau .nu
just;
si de ce nu e just, §i cum si pentru ce ar fi just. Din practica Malta, astfel, se
va
extrage apoi teoria. In asa fel stabilita acea
teorie va aveà baze solide si va fi pentru elev indrumare la nevoe i inlesnire in
ca,zuri similare.
www.dacoromanica.ro
XVII
actori Stint buni numai prin recit6ri monotone,
in . cari
convinsà c5 nu se poate formh
profesorul intrerupAnd
fal§5, 85.-i (lea el
pe elev la o intonatie
insu§i, intonatia luti. Care e rezultattd unei asemenea metode? Elevul care are o
ureche bung va repeth intonatia imediat, duph", auz, arà sh',-si dea seama de. nec
esitatea inliexiunei in voce etc... iar cel Mail
ureche muzicalil, va intona in tot deauna
fals; pe &And dându-§i ostenealA sh explice
elevului cum §i de ce trebue variat in
cutare sau mitare fel, §colaru' 1 pricepAnd
rostul variatiunei o va pune in practicA
la nevoe. - 'i aStfel vom scApà
§i
de primejdia
www.dacoromanica.ro
103
imitatiunei atAt de iMinenta in §colile asa zise de declaniqie. Am auzit de o §coalg
de teatru, in Italia, in care elevii eran pu§i s joace piese intregi.
Toti elevii, sau mai multi elevi ai unei
clase studia,u rolurile intregi ale unei piese; lectia pe care le-o facea profes
orul se referea
la intregul rol. Mi s'a pa'rut foarte nemeritA o asemenea metodg. Nu §tiu ce rezul
tate practice o fi and acea §coalg; Irish conform cm cele zise mai sus cred c nu p
oate da deck rezultate strálucite. In adevk, câti elevi eminenti de conservator, car
i ren§esc cu brio intr'o singuiä
sceng, de examen, stau ani intregi in umbra,
dupa debut, neisbutind Ali afirme talentul deck duprt o lungá" ucenicie, in care t
imp joach. roluri mai mari §i mai mici de diferite genuri. Aceste doia vorbe din u
rma', diferite genuri vor fi cheia deslegkei problemei.
Un elev, la conservator, este clasificat ca: june prim, amorez, cochetä, ingenua s
i ash mai departe. Profesorul ii alege bucki,
scene in care Ali poath dezvolta talentul
www.dacoromanica.ro
104
in ?nod unilater. al §i timp de trei ani cAt va sta in conservator va zice numai s
cene de cochetgrie, sau de ingenuitate. Intr'o pies, un rol, fie el de cochetg s
au de inge-
nug san etc. un rol zic ori care ar fi caracteristica lui generalg, va avea pe lân
gg nota predominantg i altele: de mAnie, de durere, de duiosie etc... Elevul car
e nu
s'a preggtit cleat pentru un anumit gen, va fi stângaciu in scenele tranzitorii; n
u va putea sg susting tot rolul, sg redeà variatiunile din el.
Pe &And obicinuind elevul din conserva-
tor sg invete roluri intregi; ii dgm ocazia sg studieze mai multe genuri odatá; ia
r nota caracteristicg a talentului su se va
dezvoltà in mod mai liber, mai strglucitor, cgci se va afirma (lela sine mai puter
nic in scenele mai potrivite aptitudenilor sale. Trebue mentionatg aci i partea
pur pedagogicä, a acestui sistem. Pläcerea interesul depus de elev, este de zece ori
mai mare, $i deci mai rodnicei la studiarea pieselor intregi deck &And e vorba
de crâmpei de role.
www.dacoromanica.ro
105
Iar profesorului ii va fi mai lesne sá schiteze pentru elev, caracterul rolului qi
felul
de al reda, silindu-1 pe acesta Ss.' se foloseasek
de tot textul autorului, MA, de care o explicatiune temeinick §i ciará e cu mult
mai anevoioask.
www.dacoromanica.ro
XVIII
privinta cunoa§terei textului intreg,
cilrui actor in parte. Se intâmplau mai 'nainte, sper c5, Ileum
nu se mai intfi.mplá, &cat foarte rar, actori
Invoi adAogit cg este absolut necesarg. fie-
cari jucan Intr'o pies, cunoscând numai
textul ce-i priveà. I§i invsátau rolul pe
dinafarA, la replicit rgspundeau, si atAta
Ce se mai petrecea in pies, ce mai zicea autorul despre el prin gura unui alt pe
rsonagiu ... toate astea erau necunoscute lor. Asemenea obiceiuri antideluviane
erau
tot.
foarte dAungtoare meseriei. Piesa de teatru nu procedeazsá, ca romanul prin descri
ptii,
ci prin dialog. Autorul ne imp`ártg§e§te
www.dacoromanica.ro
107
pärerile sale prin dialog; publicul face
.cuno§tintá cu diferitele personagii din piesiä prin ajutorul CODA ersatiilor dintre d
ansii;
noi, nu luälp osteneala sL cunomtem tot textul, riscäin s facem lucruri
contrarii celor spuse de autor. Nu insist
mult asupra acestei chestiuni, care sper numai e de actualitate. Dar fiinda am v
or bit despre un obiceiu invechit s atingem n treacht i chestiunea dcclamarei. M
ai 'nainte se declamet malt mai 'mat pe see* adicä _se vorbeh cu mai multä emfazil,
bombastic, cu o tendinfä, spre pompositate. Astäzi se vorbeste mai
natural, mai simplu; Dar nu erà numai
tonal actorului, declamator; fraza .erà ea
nsìti umflatä, sforäitoare; situatiunile complicate, neverosimile;- sentimentele otnen
e§ti
avea,u o tendintä exageratä in tine sau räu. Romantismul i naturalismul, au fäcut astäzi l
oe naturalului pe scenit. Este deci mai usor actor-I:dui s rosteasa, mai simplu,
cuvinté cari se referit la stäri suflete§i mai omene§ti, mai apropiate. Totu§i din nevoia
de a invätà pe dinafarä
www.dacoromanica.ro
108
se capatá tonul recitativ, obicinuinta de a spune paragrafele pe acela§ .ton, ca mon
o-
tonie, ca o muzica cam uniforma. Alta data actorul dorind st exprime cat mai mul
t, s joace cu cáldura, uit c interpretarea traita, d tárie §i emotivitate jocului, §i in
loe s exteriorizeze stárile suflete§ti prin: gest, mimicá, etc. in unire Cu
glasul, el incearca s'a exprime dele ce ar vrea s'A dovedeasca numai prin sunete
le mai mult sau mai putin emfatice cu cari
roste§te cuvintele. Avem atunci: o clamoare, un sgomot, farsa starea sufleteasca c
orespun-
zátoare sensului acelor cuvinte. Efortul actorulu i rezumándu-se asupra intonatiei o
va
face sa devieze dela nota justa, ii va da
prea multa ta'rie, va devini emfatic, declamator. Daca insá cautam s'A traim cele
ce avem de zis, sa ne Insu§im starea sufleteascá a personagiului, cuvántul va capa'tà de
la sine intonatia natural.
Pentru sustinerea celor ce zic voi povestl lucrul urmátor : La prima representatiu
ne a unei piese compusesem rolul destul
de bine §i-1 jucasem cu succes. In urmá
www.dacoromanica.ro
109
jrictindu-1 foarte des m'A obicinuisem cu
nuantele stabilite si le redain fárii sA-mi reiau sensibilitatea in fiecare seená. T
hat am ajuns s'A cant, sh' declam acele versurui trebue sit adaog cit eran versu
ri
si versurile te tarásc mult spre cântare.
ivnt liisasem sh fiu ademenitá, in mod incon---(
stient, de armonia versului, ptiná a venit cineva si mi-a spus, cu mirare, cit ne
mai vrizAndu-mA dela prima representatiune,
constatA eh am incePut st. dint, sit declam. Mi-a fost deajuns ca sg-mi reviu. I
n loe
sA mt grindesc numai la ceca ce ziceam,
m'am silit sá, retrAiesc in fiecare scenA senti-
mentele pe cari trebuià sh le exprim
imediat declamarea disphrh.
www.dacoromanica.ro
XIX
Am
sá-si
vrizut cum se pot csápátà, defeete din neglijentá, din lipsä de atentie. Iatá, de ce un act
r nu trebue nici odatá
zicá: aeum am terminat cu corn-
punerea unui rol. La &care reprezentatiune poatrt sh gáseascA un detaliu de interp
retare, care sii-i perfectioneze .jocul. E stiut, crt un actor
nu joach.' bine un rol, deal dup6 ce 1-a interpretat timp indelungat; adicrt num
ai dupe ce a imbrácat de nenumárate ori
personalitatea rolului, se obisnueste cu ea ea cu o hainh proprie si ne mai simt
indu-se stangaciu in ea, se poate misca si poate träi cu tot adevárul, astfel cum ar
träi perso-
nagiul pe care si l'a insusit.
www.dacoromanica.ro
111
Oriat de stmliat ar fi roltd, i oriat de bine am stabili modul de a reda fiecare
nuantrt, cred c este aproape imposibil ca un actor sit poatä, jua acelas rol, in
mod absolut egal de intens, in fiecare searg.
Asta ar insemnh crt toatä," arta actoriceascä,
este in mod exclusiv mecanicrt; iar noi
sustinem crt contine i evocaren, deci retrrt-
irea sarilor sufletesti, ca prima conditie
pentru a emotiona.
Asa fiind, impresionabilitatea noastret, nu se ponte ssa' fie in totdea,una la a
celas diapazon. bepinde de conditiile morale in
care se aft,' actorul in seara reprezentatiunei si de starea, lui fizia. Variati
unile
termometrului scenic pot si trebue sh' rh'in'ae
imperceptibile pentru public, insä, actorul le sitnte prea bine and zice: astg sea
il am jucat foarte bine, si eri am jucat mai slab. Mamie I ni merit constä, in fap
tul de a reduce intregul shu joc la proportiile necesare astfel Meat atunci &and
(la mai mult sau mai putiná,' intensitate sutleteasea, cuvântul s`á fie rostit in con
eomitant5,, mai bland sau mai puternic.
www.dacoromanica.ro
112
Actorul transpire cum transpune rout.
zicantul. Imi aduc aminte crt jucam o scená
de fortá, de revoltá puternicit in actul al doilea din Maman Colibri. Intr'o seará,
eram bolnavá §i simteam ca-mi lipsea pnterea sa mrt revolt, sh strig; instinctiv am
coborttt diapazonul revoltei care izbucne§te la o revoltá concentratá, dureroasá §i stri-
gltele le am prefácut in lacrárni, jar vorbele care rtisunau puternic altá datá, le
.,rosteam pe §opstite §i aproape mnnecându-mä.
Nu .pregraisem acest fel de a juch; insti
'cluptt obiceiul meu, autând sit intru in
starea sufleteasei a rolului, n'am gásit alt ecowIn mine deck un ecou jalnic, plin
de amáráciune, de desnádejk starea mea fizia nu-mi permiten sá-mi insu§esc altfel sentime
ntele din rolul meu, deck dupe
rásunetul ce acele sentim' ente puteau gn,s1
momentan in mine. Si emotia a fost tot atk de mare In public, ba ehiar mai mare §i
m-am servit in urmg de acest fel de a. juch, care mi se 'Area acum mai
corect, fatn, de rezultatul obtinut. Dacti. m'a fi mulumit sit reiau in mod
www.dacoromanica.ro
113
mecanic jocul stabilit de mai'nainte, resultatul ar fi fost supárátor pentru public
at §i pentru mine. Scena de forth ar fi fost voitá, silitá, §i sial) redatá; m'a§ fi obosit
zadarnic §i publicul ar fi fost nemultumit de o interpretare vádit inferioará scopului
urmárit. In unele cazuri aceste incerchri se pot
face chiar intentionat, and nu suntem pe deplin liimuriti asupra modului de a in
terpreth o scená. Modul de interpretare care ti va fi ajuns mai bine scopul de a e
motionh, de a Ingrozl, de a face A, rad, etc. acel mod de interpretare e mai jus
t din punct de vedere al reprezenarii scenice, degi in mod rational Ma' interpre
tare mi s'ar fi párut mai justá.
47779
www.dacoromanica.ro
8
XX
ce am zis pang acuma, nu sunt
deck Cele aplica,rea teoriei emise mai la
inceput, despre necesitatea, concomitantei
a tot ce facem pe see* despre neaparata nevoie A armonizam, sa unificam jocul no
stru in diferitele raanifestari. Pentru ca, aceste explica,tiuni mate din practi
ca nu pot sà fie deck folositoare, voi
adaogit, tot in acest sens, cateva, cuvinte des-
pre simplicitatea in joc. Ca,nd am vor bit despre compunerea ro-
lurilor, am aratat in cd mod ne adunam
cunNtintele necesare pentru diferitele insu§iri proprii unui personagiu §i cum intel
egem. sa Intregim jocul nostru prin tranzitii, pauze, inflexiuni, etc. Felul nos
tru
www.dacoromanica.ro
115
de a procedà, trebue Insá, sä fie invizibil pentru spectator. In linabagiul actoricesc
vota spune cä nu trebue sä se vada sforile. Analiza va despich rOlul pentru stn.din
si dupä ce va -fi amänuntit 'mantele, le va contop1 astfel incät sä nu atragti nici un
moment atentia ptiblicului asupra stártiintei depuSh pentrit catare sau cutare efe
ct de produs. Aceastrt interpretare prin unitatea §i simplicitatea egpätatä ti va inde
plinl -adevärata menire, sà intereseze
distreze sau sá, einotioneze °And eforttd actorului nu e ascuns, sfortarea .pe care
el o-face sit resimte'de crttre spectator u Si micSoreaiä prin urmare posibilitate
a sensibilith4ii acestuia, pentru sentimentul pe care voim sä-1 desteptrun In
el; cäci s'a adlogat i senzatiunea preghtirei efectului de obtinut, care sustra,ge
In
folosul ei o parte din sensibitatea generalà. mai intervine In mod inconstient si
o nuantrt mai subtilä de satisfactie san contrarietate, dupe modul cum actorul se
adreseazä capacitätii publicului. Arätand in treacät, filra insistentä, mo-
www.dacoromanica.ro
116
mentele de efect, lucrurile de deta§at relief, multumirea spectatorului cre§te, dint
r'o oarecare vanitate satisfAcutil; cáci simte
poate percepe nuantele infinitesimale pe care actorul Il crede capabil s6 le dis
ting6, atingandu-le numai ca tn sbor. In realitate nu e deck dibälcie din partea
actorului. Pe &And dac6 insisfiím prea mult,
avem aerul cit ne indoim de subtilitatea inteligentei spectatorului vi-1 plictis
im. Reflexiunile acestea sunt de ordin secundar;
frisk' ti au importanta lor. Ceea ce este foarte decisiv, e faptul
oprindu-ne prea mult asupra micelor nuante
punându-le pe toate pe planul tntâi, insisVaud indelungat asupra prepar6rii fiecgrui
efect, devenim obositori, monotoni, atentia publicului este solicitaa de proced
eele noastre atat de isbitoare §i rolul In sine dispare sub povara unei compuneri
greoae. Din contrà, clack' procedeele rilman um brg, jocul va cápätà unitate qi astfel p
utem zice despre un actor c5, are un joc simplu. Ceea ce nu insemneaz6 cg, nu pr
esintá spectatorului o complexitate de nuante)
www.dacoromanica.ro
117
ci numai c a reusit s'a," le contopeasa,, le armonizeze, sit le scoat5, in umbrh
', sau la 1umin, n mod insensibil pentru public. Mai insemneazg c5, nu declameí cg
nu gesticuleaza prea mult.
www.dacoromanica.ro
TXX
aduc arninte cg, felul de a gesticula
riera. Ori ce s'ar zice nu este usor sa te
era Imi spaima mea in priniii ani de ca-
prezinti inaintea unei Ali, unde sute de oameni n'au altA, treabg deck , Ali scr
uteze fiece gest, fiece miscare. Sentimentul cg, te stii observat, märeste si mai
mult stangácia incepa'torului si uluit cautg ;Ali deb, contenanta., sa ja aere deg
ajate, si atunci incepe sg, gesticuleze. Mai este si nevoia pe care o simte sa c
onvinga audi-
torul si fiindea nu a crtpátat inca stg,panirea de sine si puterea de convingere n
umai prin grain, incepatorul chiamg in aju-
torul sati gestul, ca sa, ilustreze intrucatva ceca ce are de spus. Paten' deci
conchide,
www.dacoromanica.ro
119
in sens contrar, cá vom gesticulh mai putin,
atunci and vom cápáth obi§nuinta sá, simtim, sá tráim rolul astfel incat s dobandim destulh
putere de transmisiune, de emo-
tivitate, prin grain qi prin expresiunea fizionomiei.
Afará de cazurile exceptionale, in comedie mai ales, este bine sá, ne ferim sá, ges-
ticulám plea mult. Gesturile distreazá pe spectator, Il obosesc, silindu-1 sá urmáreascá p
erpetua inicare, fl impedia sg-s concentreze atentia §i sá guste detaliile ; partea
mecanicá a exprimgrei rolului gesta! vreau s zic rápe§te din efectul ce vrem preducem
prin partea sufleteascá a interpretárii. S. ne ferim insá de excese in once directie;
complecta imobilizare este tot alai de obositoare. Monotonia, rigiditatea ullei
tinute, meren aceia0, oricAt de frumoasá,
ar fi, devine penibilá cu timpul. La punerea in seená, a unei piese local ce trebue
s5,-1 ocupe fiecare actor este arátat prin numere
1, 2, 3, etc. Ins6 sä, nu ne inchipuim cá,
dae6 regisor al ne a indicat cá ocupám nu-
www.dacoromanica.ro
120
mgrul 1°, trebue sg sam neclintiti Intr'un anumit loc; este destul sg pgstrgm fatá d
e partener, in spatiul scenei, pozitia numgrului. Putem s coborâni, st uram, sg ne
intoarcem Cu spatele la- public si vice-versa. Totul se rezumg In modul insensi
bil, armonios, cum facem acele evolugri. Dacil este vorba de o seená de violentg,
miqcgrile vor
fi violente; and avern insá de ascultat o povestire, o destginuire ce ne miscá: ne
apropiem cu un pas, ne dep. gram de partener incet, pleam capul, Impreungm sau l
e lgsgm sit milt desngjduite dealungul corpului intr'o .atitudine dezolatg; sau
pironiti locului, ochiul nostru, contractiunile fetei, mi§carea buzelor, tremurare
a genelor, incruntarea sprincenelor, toate aceste gesturi, toate aceste micitri,
subliniazá in mod lin, fitrg sgomot, fárti, -exa:gergri, diferitele nnante din rost
irea par-
tenerului. Spun asta, ca sg argt a nu trebue, pentru a fi sobri, sá, renuntgm la g
esticulare; sit tim numai sit tempergmizbucnirea, fitrit rost, a gestului, sh _n
u ne
www.dacoromanica.ro
12:1
serviin de el pentru a in/ocui exprimarea
unei stitri sufletesti, ci din potrivg SL facem din gest coinplinirea moderatit
a unui sentiment trAit cu toatrt intensitatea posibilg qi subliniat prin gesta'
corespfinettor. Când
gestul va fi in armonie cu situatia va fi
in totdeauna bine-venit.
www.dacoromanica.ro
XXII
aceastA scurtA comentare despre felul
In de a gesticula pe sceng, am vorbit intentionat, intrebuintilnd cuvêntul: gest a
tAt pentru mimia cAt §i pentru umbletul, §i
pentru gestul propriu zis. Iatä, de ce : cuvAn-
tit! gest insemna la origina lui fapt; aceasta ti este intelesul pe latine§te de e
x. Gesta Dei per Francos, sau §i mai convingätor este titlul acesta dat cântecelor vec
hi les chansons de gestes" care nu insemnit, altcevit deck povestirea faptelor d
in resboaie. Les chansons de gestes erau ctIntece despre faptele
eroilor in evul mediu. Gestul fijad deci indeplinirea unui fapt, a unei actiuni
se bazea,zit pe mi§carea murhilor: ori cArui
gest corespunde o contractiune inu§cularä.
www.dacoromanica.ro
123
lush' ori carei contractiuni mu§culare nu corespunde un gest, cáci gestul trebue aib
e in totdeauna o semniflcare, o menire.
O contractiune murulará simplg, fará, stare sufleteasca corespunzatoare, este numai
o
?niscare mecanicg d. ex. vorbind cu par-
tenerul, m joe incon§tient cu un obiect de pe masa, imi indrept o §uvita de par
care mi-a cazut pe frunte etc. aceste sunt misceiri mecanice. Dacg insá obiectul p
e care-1 iau de pe masa erg pus acolo din gre§eala §i eu 11 iau intentionat tu ma)*
pentru a arta ca nu vreau sa, stea acolo, §i daca ti mut aiurea, insemneaza ca am
Mcut un gest; daca staruesc sa ridic §uvita
LuAnd cuyantul gest in acest din urmei infcles am conto pit in refle,xiunile mel
e
de par de pe frunte, prin caracterizand asta un tic al rolului, am facut un gest
;
asupra gestului pe see* toate mi§carile
intentionale, atat gestul propriu zis, cat §i
mimica
i
umbletul. Am socotit ca con-
tractiunile fetei se pot considera ca gesteni
ale murliilor fetei, precum contractiunile
bratelor start gesturi ale inu§chilor bratelor,
www.dacoromanica.ro
124
§i unele §i altele au menirea s lguiureascá actiunea pe care o tráim, care ne stápke§te.
E foarte curios de observat, la incepátori mai en seamá, compleeta imobilizare a fiz
ionomiei, in acela$ timp en o exage-
ratá abundentá de gesturi din mAini §i oareeare neastampár a intregei fiinte. Incepátorul
joacg cu mâinile, cu picioarele, foarte putin cu figura. De ce? Fiindeá jocul de fis
ionomie nu poate
porni deck din o adânc6 pátrundere a stárei suflete§ti; este mult mai subtil, §i in legátur
i sine qua non cu emotiunile
incereate, iar dach' aeestea nu existá nu pot exista nici mi§eárile corespunzgtoare al
e fetei. Si §tim, a nu e toemai u§or capeti deprinderea de a te desbrácit de propria-t
i personalitate, pentru a intrupa pe a altuia. Sg ne uitám insá la mi§cArile din corp
ale incepátorului; le putem oare numai pe toate gesturi adieá mivári pornite. din acti
unea in care el trebue sh se afle. Nu, de cele mai multe ori, asa zisele
gesturi stint misceiri mecanice simple, izvorâte,, cum am spus mai sus din necesit
atea
www.dacoromanica.ro
125
de a-ti da O .contenantli: potrivirea prtrului,
a hainei, darea din maini, rezemarea de scaune, de mese, schimbarea child pe un
picior child pe altul etc. lar pentrn- c5. nu .izvorgse din actiune si nu o inso
tesc, aceste mi§cAri par sttIngace, de prisos, i supgrh pe spectator. S'a ne ferim
deci sit gesticulitim, prea mult qi färg rost; sit armoniz6m, sit reducem
totul la un pullet de plecare, cu care tot ce facem pe scenA sit conlucreze de o
potrivh.
www.dacoromanica.ro
XXII
vorbim acum putin despre genuri. Ce se Intelége prin genuri la teatru ? Este o cla
sificare proprie artei dramatice,
Sit
nu exista In natura, desi clasifica' copii dupe
natura. Ea condenseaza in anumite clase,
di ferite Intre ele, calitati sau defecte si iepre-
zinta typurile insusirilor umane. Sa ma explic: cunoustem la .teatyu urmAtoarele
genuri: cocheta, ingenua, mama, prim rol', amorez, etc. Fiecare din aceste genu
ri au
nota lor caracteristicä si dominantä in Intreg
rolul. Viata de pe scena fiind insa rezuIrma, condensanta prin conventie, si car
acterele trebuesc intregite astfel, hick lasand
la o parte arnanuntele, fiecare sa deà impresia unui tot. - Desigur ea' in viata d
e toate
www.dacoromanica.ro
127
zilele ingenua are si momente de cochetärie si invers poate, si ash, mai departe
Autorul insä pentru rezolvarea conflictelor trebue stä tie sea,ma de eioenirile care
poate
rezulte din intampinarea caracterelor deosebite. Conflicte vor fi ad l cu atat m
ai acute, mai violente, si mai emotionante,
sä,
cât typurile vor fi mai distincte, mai Intregi, fiecare in parte. Lag de ce s'a näsc
ut genurile la teatru, iat de ce am zis c5, este o clasificare proprie artei dra
matice. G-enurile la teatru sunt rezumatele samplificate ale calitätilor i defecte
lor omenesti. Este selectiunea care pecetlueste omenirea teatral ä cu chte o singu
rä, Insusire, máritä
printr'o prismä, care Intunecá, pe toate
eelelalte.
Din conservator Ina, si in raport
calitätile sale fizice, actorul este destinat
pentru interpretarea unui anumit gen. E vädit cà talia, sunetul vocei, expresiunea f
izionomiei sunt indieatiuni peste cari nu se poate trece, in cele mai multe cazu
ri. Totusi e bine ea alegerea genurilor sä, se fag cu multä circumspectie, precum
www.dacoromanica.ro
128
clasificarea in talente de comedie, dramá', tragedie. Elevul de conservator nu est
e inert
format si nu poate da másurá talentului
su in primii ani de studiu; trebue sä,
incerce toate genurile. Idealul ar
wenuri.
fi
ea
un actor A, poatá jua toate sau mai multe
In adevár obisnuidu-ne sä, **run un
a,numit gen, ajungem s'a," numai-jucám rolul
scris de autor, ei st representám pe seenä,
propria noastrá, persoanti. Mijlofteele de ex-
presiune ale aceluiasi gen, ori cat de variate ar fi, sunt mai restrânse deck acel
ea a mai multor genuri diferite. Variind genurile, variem intona,tiile, gesturil
e, intreaga
caracteristia a personagiilor i indepártám monotonia in interpretare.
Ori cat de iubit ar fi un actor, ori
at
l'ar 111(11.41 publicul, daca el rilmâne acelas Intotdeauna, numai poate starni cu
riositatea, interesul speetatorului. Spectatorul stie mai din'ainte tot ce va fa
ce actorul, ti cunoaste procedeele i ne mai -and pigcerile unor senzatii noi, de
vine indiferent. In schimbarea genului intampinám insá
www.dacoromanica.ro
129
adesea dificultati pang sa cAprttam aj3robarea masei. La teatru once curent favo
rabil sau defavorabil e mai puternic; Nu este rezultatul impresionalitätei individ
uale, ci rezultatul sensibilitkei masei gene-
rale, a publicului. Rasa' si plânsul sunt
contagioase, ea si simpatia
i antipatia; fiecare spectator nu judecg cu propria-i ratiune, nu simte in mod i
solat, ci dupg termometrul de entusiam sau indiferentä
a sälei. Sg ne inchipuim acum o salä intreagg,
deprinsa sg vadg jneand pe un actor roinri de dramá. Actorul joacg, asta searg, pe
ntru prima oará un rol de comedie. Intreaga lui atitudine este schimbatg; vorba
e mai_ usoarg,_sunetul vocei mai vesel, mis-
earile repezi, scurte, numeroase etc. Publicul va fi un moment surprins, desorie
ntat,
nesigur asupra pgrerei sale; dacg actorul simtind aceasta uimire in public stg u
n
moment la mndoia1
i
ove in interpre-
tarea lui, trebue sa renunte la succes. Din
potrivg conv;ingerea cu care va juch dansul va influentg, pe spectatori; dupe pr
iraul
47779
9
www.dacoromanica.ro
130
moment de nedumerire, curiozitatea va fi starnita si mai puternic §i daca actoral
e in adevar bun in comedie publicul va fi
cucerit. Acela lucru se intampla trecilnd dela
genul de cocheta la prim rol, san la amoreza. Total depinde de sinceritatea jocu
lui actorului. Prinurmare primejdie daca perin interpretaren unui gen, pericol d
aca shhimbam gen al in mod brusc. Nu ne ramâne deci dealt calca incercarilor trept
ate, a genurilor u§or intermediare §i tranzitia s'a atcat. Bogátia de genuri produce v
ariatia, multumirea pa blicalui,
ravna de a munci la actorul ce c4tiga
izbanda. Telul este atins. Pentru aceasta
trebue studiu, exercitiu, priceperea situaOunilor.
1
www.dacoromanica.ro
XXIV
e zice cit atat cat trrteste omul, meren
poate. inráta ce-a. Acelas I acru putem spunem despre actor- in me§te§ugul 'san.
Abia dupa nenumrtrati ani de carieiq ti
poate da seama un actor at de comple-xa e :arta lui. Ca incepatoare aveam mai pu
tine ,emotii decat am acum; in seara debutului meu n'ata aVut nici una. De ce? P
entrucA necunosandu-mi meseria nu-mi (Vadeara seama de lipsurile de care puteam
Sá mrt
fac responsabilá. Acula abia Incep pricep, catá inteligenta trebue si ce nesecat
'este tesaurul de eunostinte necesare artei actoricesti; catä subtilitate, cata in
tensitate in retrAirea. sentimentelor. Acum imi 1au sea ma de ce unii, i-tctori
sunt mari www.dacoromanica.ro
132
si ce face celebritatea lor. Ei inteleg pedeplin, pot A.' redea ceeace inteleg s
i isi pot insusi sentimentele din rol. Nu mai
imi aduc aminte unde am citit : omul In natura este mai putin maret deck ornuI c
reat de poet, si acelas om e mai putin maret la randul sau deck omul creat de
actor. Daca cercetäm aceasta afirmatiunene dm seama e poetul idealizeaza eroul su
in vederea scopului ce-1 urmareste. Procedeaza prin eliminarea nuantelor maj put
in interesante in firea eroului San, izoland si dând astfel tarie celor ce pot con
hiera la desavarsirea intruparii visate. Prin-
urmare e mai maret omul poetului, al
autorului, fie in bine sau in rau, decgt
omul in natura. La rândul lui actorul ja textul scris i Ii insufla' viata. Fr s vr
ea
uneori, alth data cu consimtamântul autorului, colaboreaza cu dAnsul, imprumuta ac
centele calde pe care le poseda, gestul perfectionat, atitudini sublime, etc. ac
torul adaoga prin urmare prinosul sail de 'nun*. de inteligenta si iata de ce pu
tem zice caacela§ om ereat de autor poate deveni mai
www.dacoromanica.ro
133
prin colaborarea actortdui. Bineinteles c vorbesc aci de actorii mari, elebri de
spre cari am pomenit cu catevh, .rAnduri mai inainte. Unei opere care a si
..araret
fost minuitá de un maestro in -vederea
perfection'árii ei inapromutá elanurile lor,
.o transportá si mai sus, .mai departe de
.sferile pámantesi, provocánd admiraOunea noastrá. Dovada: un Mounet-Sully inpre-
tând pe Eschyle. Dacl interpretarea este
insuficientA, nepriceputá, netrhitá cu intensitatea doritá, acelas rol pierde din farm
ecul
_sáu. E deci 'foarte adevárat cà actorul
.
,colaboreazá cu autorul i cá .arta lui -are insemnátatea in .succesul unei piese, De g
radul de perfectiune a mestesugului
de vlaga actorului depinde' adese ori reusita; sà ne silim sà ne perfectionám.
exemplu dela cei ajunsi. Dar din contemplarea maestrilor se naste -adesea dorint
a imitam. Lucrol foarte
periculos. O 'copie va fi in totdeálna mai slabá decAt originalul. Este o aparenta'
de contrazieére sá, spui almi actor, sA nu iMite, sä, se féreascá de www.dacoromanica.ro
134
imitqiune. Paut acum am spus meren crt. arta actoriceasea este o copie a naturei
; ulna Vedem, In viaja de toate zilele pe cineva imitAnd gesturile, vorba, umble
tul, unui
cunoseut spnneiii numai deck: ce Mai actor,
§i rildem de -acea imitajiune, ne place. De ce este suparatoare itaitajiunea unui
actor de catre un altul, adica ce ne jicnetecAnd tin actor in joeiil san, cauta
s imite. jocul altuia? Mai mntâi este un vag sentiment de ne-muljumire, de oarece
actorul care imita,. dovedeOe lipsa de -personalitate proprie de inijiativa. Ace
asta este o nuanja imper--, ceptibila, intuitiva, de care nu ne dam seama. ApOi
sti ne intrebam: ce cauta
sa imite incepatorul,
(lela
modelul pe
eare-I urmare§te ? Felul de 'a vorbi, de a.. pronunja, de a., gesticula, etc. pe -
scurt manifestajiunile exterioard, mecanice, iar nu fehl de a sinliti,, caci ace
sta nu poate imith. Se preocupa. prin urmare. de partea pur, mecanica a interpre
tárii de tot ce este artifieiu si devine artificial. www.dacoromanica.ro
135
A cesta este marea, primejdie a imita, tiunei: devenim artificiali.. Am väzut cì ges
turile. su zarea unor stári sufletesti; c. au menirea .sá justilicei sá explice, ceace
, se petrece in noi. Cum am puteh sti punem in concurdantá gesturile altora, Cu. s
tárile noastre
.
suiletesti?
Fiecare om simte .,cu alttt intensitate aceleasi situatiuni; de indatá ce .imithm
manifestatiunile exterioare ale altuia, nu vom puteh nici odattt sh le .adapthur
in mod perfect sensibilitiltei noastre,, va fi cevit suprapus, nepotrivit, fals
, artificial.
Actorul neapárat ctt imitá; in imitatiune
coma toatá arta lui, insä imitá interpre-rand, comenand, modificAnd., apropiind.de
firea lui modelul pe carel imità. Il transformá, II transpune, .dupe firea lni i nev
oile scenei si la rându-i, el insusi se die, cu totalitatea insusirilor sale; dupä
modelul de imitat. Aceastá mládiere, aceste
transformári reciproce sunt ash de coinplect fitcute, asa de infinitesimal adaptat
e si aduse la lumina rampei in prizma iluwww.dacoromanica.ro
136
zorie i conventionalá cu atAt mestesug, incat imitatiunea in astfel fácutá,, pare
insási realitatea iar nu o opie slabä si
servilá.
Acest din urmá, fel de imitatiune trebue
A fie rodul asistárei la cursul de declamatie al conservatorului, si mai cu seamri
al urmáririi spectacolelor in care se produc actori cei mari. hnitatiunea in aces
t sens
nu mai e dáunkoare ci
folositoare.
i
iarási voi inchide acest mic capitol en aceleasi cuvinte magice, totul depinde de
stáruintá, de munch', de darul de a pricepe cele ce facem.
www.dacoromanica.ro
XXV
de mai sus vor fi concluzia acestor Cuvintele câteva pagini scrise din fuga
condeiul ui.
,
tiu c5, se vor gAsì destui, cari sá zefle-
miseasa acest fel de a privl desvoltarea
talentului, si &A voiu fi acuzat5, de pedantism, preciozitate; sau iarsäsi se va s
pune &A prin atka analizA si teorii se inä,busá,
talentul, a &grill avant va fi inatusat de atAtea reflexiuni si consideratiuni s
i cg
geniul.nu e compatibil deck cu desordinea. i totusi rezumând cele ce am zis, con-
stat csa" nu am expus teorii, reguli, legi. Nu acesta mi-a fost scopul. Am fAcut
mai mult un fel de auto-cercetare a felului meu tie a juch, pe deoparte; iar pe
dealta, mi-am www.dacoromanica.ro
133
amiutit de cugethrile ce s'au aseut in mine
când am vitzut pe altii juchnd, si am asternut pe bilrtie reflexinnile pe care mi
le-au suggerat.
A
Prin atnintire am extras din practicg:
observatiuni, indrumitri, pe cari le-am
experimentat din intAmplare; uneori in mod inconstient poate, alte ori cu scopul
sg-si producg efectul.
Am cgutat mai mult sg-mi dan seama mie insgmi, pentru ce nu trebue, de pila: SrL
imitgm; i explicatiunea pe care am ggsit-o, am scris-o, ea sti, poath folosì alto
ra. i ash mai departe.
E nevoe oare sá adaog cg nimeni nu e
silit sg adopte cele ce-am spus i erL n'arn preteutia si t fi vorbit ca in evang
helie.
Coca ce mg mhngae putin, si mg face
sg sper erL cele serse de mine nu stint false fg,r6 folos posibil, este rezultat
ul obtinut
asupra Inca chiar, de and am intreprins aceastg micá lucrare. Pang ile
timp jucam, punAnd inconstient in practicg 'nuke cngetgri si multe afirmatiuni,
pe cari le-am extras in_ u rut:6 prin analizg, din re-
www.dacoromanica.ro
139
flexiunile. retrospective facute asupra felu-
lui men, de a jucà,..sau din local partenerilor.
Pe insur
ns
ce descopeream roadele
acestei analize le-am aplicat in mod con-
stient de asta data in jocul meu si am §i constatat cu multumire un spor de
succes.
Dupà, cum mi-au folosit mie, ii'ad'ajduesc
sà," fo1oseasc
altora. Seo pul men a fost, sh", atrag atentia cititorilor asupra total ifAtei c
erintelor sceniee, sg le artit pe scurt, .intr'un mic reziimat, c nu putem s5, d
evenim actori buni dad, nu ne ingrijim de tot ce contribue la perfectionarea art
ei Actoricesti sì le dovedese cari anume
i
stint punctele priucipale eari alatuesc o
interpretare idealrt: N'am insistat-asupra acelor mijloace prea.
cunoscute,si pe cari dupti cum am 'mi spus-o, le Osim n axti speiale. Era in
zadar, cKci de necesitatea aplicàrei reguli- lor .dictiunei Uu se mai indoeste nim
eni; iar pe.dealqi -parte cum am mai spus-o sunt .minunate In aceastg .privintrt
, cari
www.dacoromanica.ro
140
numai imi ingaduiau sa-mi inchipni .n6ce7 sitatea unei noui lucrhri. Nici cu cel
e ce am scris, nu am pretentia ch' am descoperit America. i .chiar descoperirea
Americei nu dovedeste altceva deck staruinta, pricepere, cal-cul; cugetare. FLA'
sa o descopere oamenii, America erà totusi de fapt existenta; aSh stau lucrurile
cu .toate iventiunile, cu toate descoperirile omenesti. Legile naturei sunt nesc
himbate In veci, i spiritul speculativ 'exista si el,
de .veci, in creerul omenesc. Child acest spirit speculativ e cultivat, capata i
ntensitate, si capatAnd intensitate extrage din natura legile ei eterne, jar. no
i zicem oamenii au inventat, au descoperit ceira.
tiott.'Aceasta credinta nu e justa; posibilitatea a existat totdauna in natura,
omul
n7a stint s'o zareasca, pentruca nu a fost preparat pentru ash ceva. Daca, cuget
area devine mai acuta, mai clara, Mai puternica, prin exereitiu, prin staruire a
supra aceluias subiéci, umbrele cari erau intermediare intre ochiul mintei noastre
de o parte si legatura dintre cauza,
www.dacoromanica.ro
14t
efect pe de alta, acele timbre dispar ; ele sunt inlocuite cu lumina isvorith di
n studiul Indelungat. Nu pricepeam inainte pentruch nu eram eapa,bili sà pricepem,
nu eram preghtiti. Nimic insá nu se ereazh din non, ci se eapáth numai posibilitate
a de a afla lucruri i legi existente. Mutandis mutandum, putem zice acelas lucru
. despre vederile pe cari le-am expus
aci, in treacht. Eu nu creez reguli, prineipii i altele inch pe noui. Aceste ind
rumhri cari poate c. eu le am perdut din vedere
constituesc arta dramatich, in mod latent si de fapt. Prin exercitiu, prin joe i
ndelungat, akingem sh punem in practich aceste prineipii fiind mhnati de chiar n
ecesithtile scenice. Ne trebue insá timp ca sh le dibuim, ca. ele sh incolteaseh'
in noi la nevoe, caphth amploarea i siguranta abea dupe
o practieh indelunga,th. Menirea scrierei mele, sper eh va fi acea de a arhta in
cephtorilor, cum sh se desbere mai curAnd de apuchturi gresite si cum sá
www.dacoromanica.ro
142
calce mai lesne pe calea adevärului, al
succesul ni.
Totusi simt nevoia inainte de a incheia
analiza : definitiv s'a,' spun inca odatá, rolului, cercetarea diferitelor phrti a
le
compunerei 2»-epararea efeclelor, menujarea panzelor, alc(7tuirea, tranzitiilor, c
e-
rintele punerei in scend, crt pe scurt tot
ce constitue stud tul rolului, trebue sii disparit
pe scená, in momentul când juegan. O comparatie foarte simpli, ne va lämuri
pe deplin. Unele artiste juand pe scenä
in toaletä trenantit, stint astfel preocupate
de toaleta lor, si asa de putin obicinuite sii evolueze täränd dupiä dänsele prelmigirea
rochiei, kick la flece moment ele
se impedicìí in treng,,
san o aruncli in
dreapta sau in stänga ei cu o loviturit de picior. E foarte disgratios i foarte pe
nibil pentru public, care primeste impresia cit actrita nu stie sìt poarte hainá, tr
enantä.
Acelas lucru cu un rol: sit nu lásám
pe spectator sä, intrezáreascit cá, rolul nu este haina noastrit proprie, vii nu stim
srt-I träim,
purtäm ca pe pro pria noasträ,
www.dacoromanica.ro
143
personalitate, sá, nu ne oprim pentru a ne
pregAti efectele, i sit nu dovedim stAng'acie sfortilri. Sil nu mi se impute .cA
, am insistat prea
.
des- asuprii nevoei de a studia amAnuntit rolul, §i nici eh' ani revenit prea des
la
necesitatea de a contopi i unifica diferitele pArti ale analizei rolului. Am con
statat prea des rezultatul ditunsá-
tor al compunerei, tn acest sens, cil sit nu atrag atentia actorului tànàr asupra un
ei stgri primejdioase. Si tocmai fijad ca am stitruit malt in favoarea studiului
,
vrea sit contribuiesc la_ defectul manieris-
mului §i al precioziatei. Sinceritatea, avântul, vor fi acel verni
al rolului de care
pentru ca
se va, servi
actorul
desitvar§eascg, creatia ;ultima
lustruire pe care pictorul §i sculptorul o 'clan §i ei operei lor inainte s'o infilt
ivze
publicului.
www.dacoromanica.ro
E Ft A. TA.
l'ag. 21, rândul 16, a- se eeti cari In loe de cale. 5-6 de ,jos a se eeti n'être i
franz_ 41, cezul in loe de n'êtrò j francazul.._ Pag. 69, randul 10, a se eeti sprij
inti in -loe de sprijine. rolulu. rolului 5, 76, 4 de jos, a se eett in scend In
loe .de 93, pe seená. Pag. 104, rândul 7 de jos, a se eetl. aptitudinilor In loe de
aptitudenilor. Pag. 108, randul 9-lea de jos- 'a se eett aren' In loe de devinl
. Pag. 119, randul 15, a se eet1 producen', In loe de,
predueern.
-
Pag. 130, rindul 10, a
shhirnbgna.
se eeti. schiribtini. in `loe de
Pag. 136, andul a, a se eeti copie in loe de oPie..
_
www.dacoromanica.ro
PRETUL n LEI
;?.
www.dacoromanica.ro