Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

REFERAT
NARCO - TERORISMUL

1
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

I. DEFINIŢII SI CLASIFICARI ALE TERORISMULUI

Terorism este cunoscuta omenirii de la inceputul istoriei, dar in

istorie acest termen a aparut dupa revolutia franceza din 1789. In
secolul XX terorismul international savarsit in timp de pace a luat o
amploare deosebita.
Principala caracteristica a terorismului este intimidarea prin
violenta, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzand rapirea de
persoane, luarea de ostatici, asasinatul, executiile sumare, producerea
de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea cailor ferate sau a
unor instalatii industriale ori a mijloacelor de telecomunicatii, ruperea
unor diguri, otravirea apei potabile (a raurilor, fantanilor sau
rezervoarelor de apa), producerea unor boli contaginoase, executarea de
bombardamente etc.

Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru

atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență
spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în
conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii (stat , organizații,
categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul
scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic generalizat de panică
și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul
atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau
convenționale.

Terorismul poate fi:

 un fenomen caracteristic conflictului asimetric, fiind purtat de pe

poziții inferioare de forță (militară, politică sau economică),
 sau purtat de state, grupe de state, organizații statale, organizații
extraparlamentare, sau interstatale, ca o formă de război
nedeclarat, neconvențional, care face abstracție de la regulile
impuse de Convențiile de la Geneva.

2
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

În multe cazuri terorismul este în mod greșit asimilat cu insurgența,

fanatismul, războiul psihologic, crimele de război și atrocitățile comise de
forțe armate regulate sau cu operațiuni clandestine. Câteodată această
confuzie este întreținută în mod intenționat din rațiuni de propagandă.

Organizare

Practic nu există două fenomene teroriste cu același tipar de organizare,

iar o clasificare poate fi făcută numai pe baza numărului de persoane
implicate direct în acțiunile teroriste:

1. Terorism Individual - este un caz foarte rar în care indivizi izolați comit
acte de terorism. În general numărul de victime și pagubele materiale produse
de acești teroriști sunt reduse, dar efectul de frică și psihoza produsă pot fi
serioase. Terorismul individual este cel mai dificil de
combătut.Adesea, terorismul individual e comis de persoane
psihotice.

Un celebru terorist individual este Theodore Kaczynski,

supranumit în engleză Unabomber. Absolvent al Universității
Harvard, doctor în matematică și fost profesor la Universitatea
California Berkley. Suferind de schizofrenie, a comis un număr
de 23 de atentate pe parcursul a 18 ani, omorând 3 persoane și
rănind alte 18.

A fost capturat numai datorită faptului că fratele său i-a recunoscut scrisul, într-
un manifest publicat în presă, și a anunțat poliția.

2. Grup terorist izolat - Este format în general dintr-un grup mic de

persoane care, fiind rude sau prieteni, se cunosc personal înainte de
începerea activităților teroriste și decid în mod spontan să treacă la acte
de terorism. Este un caz rar și dificil de detectat, combătut și anihilat. Ca
exemplu este considerat cazul teroriștilor Timothy McVeigh și Terry
Nichols, responsabili pentru atentatul asupra clădirii FBI din Oklahoma.
Există surse care se îndoiesc de faptul că cei doi ar fi un grup izolat și că
de fapt Terry Nichols ar fi colaborat cu grupul terorist islamic Abu
Sayyaf, în timpul serviciului său militar, la o bază militară din localitatea
Cebu din Filipine).

3. Grup terorist de franciză - inițial acest concept de organizare aparținea

celulelor anarhiste de la începutul secolului, dar a revenit în actualitate datorită

3
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

acțiunilor grupului terorist Al Qaeda. În esență este vorba de încercarea de

a oferi o umbrelă ideologică, politică și religioasă comună pentru a
favoriza apariția spontană a unui număr mare de grupuri teroriste
izolate, care să acționeze pentru atingerea unor obiective asemănătoare
fără a avea legături clare de comandă, control și susținere logistică.

Se consideră că acest mod de organizare are o eficiență redusă, compensată

fiind de formarea unui număr mare de celule. Elementele de noutate aduse de
Al Qaeda în terorismul de franciză sunt:

1. Elaborarea unei ideologii extremiste complexe, bazată pe ideea

unei conspirații creștino-evreiești („cruciați și sioniști") care e pe
punctul de a subjuga total lumea islamică și a distruge religia
musulmană.
2. Spre deosebire de anarhie, Al Qaeda menține un monopol ideologic
total asupra conținutului ideatic de franciză, cu trăsături evidente
de branding.
3. Folosirea intensivă a internetului pentru răspândirea francizei,
atragerea de noi aderenți și ducerea campaniei de propagandă a
propriei audiențe.
4. Elaborarea unui pachet de franciză complet. Al Qaeda pune la
dispoziția oricărui doritor, nu numai baza ideologică, dar și
manuale complete de instrucție (de la metode de acțiune și
organizare până la manuale de fabricare a bombelor artizanale) și
furnizează la cerere susținere financiară și asistență tehnică dată
de instructori, de teroriști.
5. Al Qaeda este primul caz de grup terorist propriu-zis, care își
menține modul de organizare convențional, dar în același timp
încurajează franciza bazată pe grupuri izolate. Din acest motiv unii
analiști consideră că franciza este folosită numai pentru a crea
diversiuni sau ca o sursă de carne de tun.

Numărul membrilor organizațiilor teroriste de franciză, în funcție de

numărul de grupuri izolate care preiau franciza, poate fi cuprins între
zeci și mii, majoritatea acestor membri fiind implicați direct în
planificarea și executarea actelor teroriste.

4. Grup terorist cu susținere externă - În general orice grup terorist a

primit sau va primi în timpul existenței sale susținere de la un stat interesat.
Încă din timpul „războiului rece” au existat grupuri teroriste care nu aveau bază
de susținere proprie, fiind de fapt grupuri teroriste organizate și dependente de

4
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

un stat sau de un grup de state. În general grupurile teroriste cu susținere

externă sunt compuse din până la 20 de membri care sunt cu toții
implicați direct în planificarea și executarea actelor teroriste (atribuțiile de
suport, comandă și logistică fiind asigurate de unul sau mai multe
servicii secrete de stat).

Exemple de terorism cu susținere externă au fost gruparea

teroristă condusă de Carlos Șacalul (Carlos Ilici Ramirez - vezi
Ion Mihai Pacepa) care a fost sprijinit și de statul comunist
român), gruparea teroristă palestiniană Septembrie cel Negru,
creată inițial contra Iordaniei, cu baze și susținere în Siria și
Liban - gruparea Abu-Nidal din această organizație a organizat
atacul terorist contra sportivilor israelieni la Olimpiada de vară
de la München, munițiile și armamentul fiind transportate în
bagajul unor diplomați bulgari.

5. Grup terorist afiliat - majoritatea organizațiilor teroriste importante

sunt afiliate unei mișcări politice, religioase, sau a unui curent ideologic
(naționalist, social, ecologist etc.). Aceste organizații mai sunt denumite și
grupări teroriste propriu-zise.

II. CAUZE SI REZULATE ALE TERORISMULUI

Intelegerea corectă a cauzelor terorismului este esențială pentru

adoptarea unor strategii de combatere a acestui fenomen cât și pentru
reducerea numărului de victime și a efectelor negative sociale, politice
sau economice.

Efortul de analiză și înțelegere corectă și completă a acestor cauze nu

trebuie în nici un caz confundat cu încercarea de a justifica actele
teroriste. 'Nu poate exista nici un fel de justificare morală pentru
actele teroriste, indiferent de legitimitatea cauzelor invocate.'

De asemenea înțelegerea cauzelor terorismului nu are nimic de a face cu

atitudinea de capitulare și satisfacere necondiționată a obiectivelor
grupurilor teroriste.

5
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

Majoritatea analiștilor susțin că terorismul are o cauză strict politică.

Orice mișcare teroristă ce capătă suficient acces la putere politică pentru
a-și promova obiectivele, renunță la terorism din proprie inițiativă.

Motivele specifice ale terorismului pot fi foarte diverse, dar cele mai
comune sunt:

1. Obținere de bani și avantaje

2. Dorința de a răspândi un mesaj - Actul de violență este comis
numai pentru a atrage atenția unei stări de fapt, a transmite un
mesaj sau pentru a aduce niște idei în dezbaterea publică.
Teroriștii sunt mai preocupați de cantitatea și calitatea "timpului de
antenă" decât de provocarea unui număr mare de victime.

Cele mai cunoscute cazuri sunt:

 Theodore Kaczynski - Unabomber, suferind de schizofrenie,

a comis un număr de 23 de atentate pe parcursul a 18 ani,
numai pentru a obține publicarea propriilor "manifeste" (ce
conțineau un program delirant neoludist împotriva
tehnologiei moderne).
 „Weather Underground”, grup terorist hippy, care între 1969
și 1975 a acționat în SUA pentru a protesta împotriva
războiului din Vietnam și a campaniei dusă de poliție și FBI
împotriva mișcărilor pentru drepturile civile.
3. Terorismul „justițiar” - Terorismul justițiar a fost numit astfel
deoarece are ca țintă și pretext răzbunarea și pedepsirea unor
acțiuni considerate de teroriști nedrepte. Terorismul justițiar este
destul de rar, fiind de obicei responsabil pentru asasinate politice.

Exemple:

 Asasinarea lui Armand Călinescu de către legionari ca

„pedeapsă pentru rolul jucat de acesta în uciderea lui Corneliu
Zelea Codreanu.
 Asasinarea primului ministru israelian, Ițhak Rabin de către
Igal Amir, secondat de fratele său (o grupare teroristă formată
din două persoane), extremiști de dreapta, pentru semnarea
Acordului de la Oslo, considerat de ei ca un act de trădare
națională.

6
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

 Atentatul împotriva clădirii FBI din Oklahoma, comis de un grup terorist

izolat ca pedeapsă pentru operațiunea FBI împotriva sectei Davidienilor din
Waco, Texas

4. Fanatismul religios- Fanatismul religios poate constitui un

substrat fertil, o bază de susținere a unor grupări, sau organizații
teroriste, deși adesea, ei folosesc manipulativ acest fanatism
pentru propriile interese.

Alte exemple de folosire a fanatismului religios în scopuri teroriste:

 Atentatul cu serină comis de secta apocaliptică Aum Shinrikyo

în metroul din Tokyo în 1995 soldat cu 12 morți și câteva mii de
spitalizați. Anchetatorii poliției japoneze au considerat că scopul
atacului nu a fost pentru a grăbi un final apocaliptic al lumii, ci
pentru a distrage atenția poliției de la o anchetă criminală
asupra liderului sectei.
 Atentatele comise de teroriști izolați sau de către grupuri izolate,
împotriva unor medici și clinici unde se practicau avorturi în
SUA.
 Asasinarea de către extremiști islamici a traducătorului japonez
(în 1993) și rănirea gravă a editorului norvegian (în 1995) al
cărții „Versetele Satanice”, cartea scriitorului britanic
anatemizat Salman Rushdie, considerată o blasfemie criminală
la adresa Profetului Mahomed.

5. Subminarea autorității de stat - Deși multe grupări teroriste

urmăresc ca obiectiv secundar subminarea puterii de stat, numai pentru
mișcarea anarhistă a reprezentat motivul principal pentru activitatea
teroristă.
6. Lupta pentru eliberare, emancipare și obținerea puterii politice:

 Lupta împotriva Apartheidului - UmKhonto we Sizwe (MK) grup

terorist afiliat Congresului Național African (Africa de Sud)
 Lupta pentru independență sau autonomie - Mișcarea
separatistă bască ETA, Armata Republicană Irlandeză (IRA),
Frontul de Eliberare al Quebecului (FLQ), Organizația Tigrii
Tamili (ELAM)

7
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

 Lupta pentru emancipare economică și politică: Mișcarea

Zapatistă și mișcările comuniste și anarhiste de insurgență și
terorism.

Rezultatele terorismului sunt:

1. Atingerea totală a scopurilor politice;

2. Atingerea parțială a scopurilor politice:

3. Prelungirea ciclului de Violență

4. Pornirea unui război

5. Restrângerea libertăților individuale sau instaurarea unei dictaturi:

6. Efecte economice colaterale

III. NARCO - TERORISMUL

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 indreptate asupra
SUA au determinat o reorientare a modului de abordare a problematicilor
referitoare la terorism şi traficul de droguri, fenomene infractionale
majore care afecteaza societatea începutului celui de-al treilea mileniu.
Analiza ulterioara a datelor cu privire la cele petrecute la acea dată,
precum şi a celor cu privire la alte evenimente majore deternlinate de
actiuni ale gruparilor teroriste a evidentiat existenta unor interferente
intre terorism şi traficul de droguri, ceea ce a facut ca notiunea de narco-
terorism sa-şi gaseasca tot mai mult locul in explicitarea fenomenelor
majore ce definesc actualul context socio-politic international.

Termenul narco-terorism defineşte derularea unor activitati

organizate şi puse in practica de grupari teroriste, grupari care, direct
sau indirect, sunt implicate in traficul de droguri, banii rezultati, partial
sau integral, fiind folositi pentru finantarea activitatilor respective.
Datele statistice şi analiza derularii unor activitati criminale
majore evidentiaza o serie de legături între traficul de droguri şi alte
forme de manifestare a criminalitatii organizate, precum jocurile ilegale
de noroc, prostitutia, traficul ilegal cu arme etc.. Poate cel mai relevant
exemplu pe aceasta linie il constituie expansiunea mafiei italiene in SUA

8
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

la inceputul secolului al XX-lea. Legaturile dintre diferite activitati

criminale sunt deternlinate de faptul ca gruparile implicate in acest gen
de activitati adesea interactioneaza, mai ales sub aspect teritorial.
Conexunile dintre traficul de droguri şi violenta în general bine
cunoscute, intrucat alterarea functiilor la nivel mental in ceea ce-i
priveşte pe toxicomani, conduce, de cele mai multe ori, la
comportamenteiresponsabile şi violente, dar legatura cu terorismul este
mult mai complexa şi vizeaza, pe langa posibilul consum de droguri din
partea teroriştilor (mai ales a celor sinucigşi), finanfarea activitaţii
acestora, in condifiile in care din traficul de droguri se obţin, relativ uşor,
mari sume de bani. In fapt, posibilitatea unor legatuti stabile intre
gruparile criminate şi cele teroriste nu constituie o noutate, in multe-
situatii, chiar daca fenomenele respective au fost investigate separat, au
fost stabilite o serie de interferenţe intre acestea, noul mod de abordare
impus dupa evenimentele din septembrie 2001 conferind o cu totul alta
dimensiune fenomenelor respective şi relaţiilordintre ele.
Globalizarea a determinat „o schimbare la faţa" a modului de
derulare a activitaţilor specifice criminalitafii organizate, valorificarea
avantajelor oferite de tehnologie, finanfe, comunicaţii şi transporturi, in
stradania de acoperire eficientă a acestor activitaţi, transformând liderii
grupărilor ce le derulează în adevaraţi "antreprenori ai crimei organizate".
In aceste condiţii, ameninţarea pe care o reprezinta marile grupari
criminale implicate in traficul de droguri, care operează la nivel regional
sau international, este cu atat mai evidenta, finanţarea terorismului cu
bani proveniti din traficul de droguri trecând din sfera posibilului in cea
a certitudinii.
Unul dintre cele mai relevante exemple in acest sens il constituie
cazul celebrului „antreprenor al crimei organizate columbiene", Pablo
Escobar, liderul Cartelului de la Medellin, care, in ultimele doua decenii
ale secolului trecut, a controlat comeţul cu cocaina la nivel mondial.
Initial un oarecare infractor stradal, prin implicare in traficul cu cocaina
şi punerea in valoare a vocatiei de lider, respectivul a ajuns relativ repede
sa dicteze in comerţul cu acest drog, context in care a reuşit să-şi creeze
o avere imensa care l-a situat in randul celor mai bogati oameni din
lume.
Utilizand imensa putere financiara de care dispunea, Pablo
Escobar a reuşit, prin coruperea unor functionari de rang inalt ai
statului, columbieni şi americani, sa exercite controlul asupra unor
structuri cu putere de decizie şi aplicare a legii din Columbia şi SUA,
avand in vedere asigurarea protectiei cartelului pe care-l conducea şi
acoperirea activitatilor ilegale in care acesta era implicat, precum şi

9
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

asigurarea legitimitatii banilor proveniti din traficul de droguri, prin

introducerea lor in diverse activitati legale derulate in cele doua state.
Prin utilizarea aceloraşi mijloace de presiune, dublate de o serie de
asasinate in randul unor politicieni, reprezentanti ai justitiei sau
politişti, Pablo Escobar a reuşit sa temporizeze adoptarea şi punerea in
practica a legii care prevedea posibilitatea extradarii in SUA a cetatenilor
columbieni implicati in traficul de droguri.
Toate acestea, precum şi organizarea şi punerea in practica in anul
1989 a unui atentat cu bomba asupra unei curse apartinand liniilor
aeriene AVIANCA au determinat o reacţie dura din partea autoritatilor
columbiene şi americane, inceputul ultimei decade a secolului trecut
marcand declanşarea unei adevarate vanatori a membrilor Cartelului de
la Medellin, care a culminat cu impuşcarea lui Pablo Escobar in anul
1993 şi destructurarea gruparii pe care o coordona.
Deşi nu a existat o legatura directa intre Cartelul de la Medellin şi
o grupare terorista consacrata, in ultima perioada a existentei sale
acesta, ca urmare a modalitatilor de actiune utilizate, devenise practic o
grupare terorista (oficial nu a beneficial de acest atribut), Pablo Escobar
fiind un precursor al narco-terorismului, care folosea puterea sa
financiara in vederea promovarii şi impunerii ambitiilor politice, apeland
la practici deosebit de violente, specifice gruparilor teroriste.
Exemplul prezentat se poate constitui intr-un elementul de
legatura in evolutia celor doua fenomene infractionale majore, traficul de
droguri şi terorismul international, spre ceea ce numim, in contextul
actual, narco-terorism.
Datele pe care le detinem nu pot sa evidentieze o implicare directa
a gruparilor teroriste in toate activitatile specifice traficului de droguri
(cultivare, productie, stocare, transport, distributie etc.), existand o serie
de particularitati specifice fiecarui caz in parte, dar ne conduc spre
dovezi ale existentei unei dirijari a banilor proveniti din traficul de
droguri spre gruparile teroriste.
Probarea acestei ultime afirmatii este dificil de realizat, fiind
practic imposibil de "marcat" banii care provin din traficul de droguri şi
sunt utilizati de gruparile teroriste, mecanismele fmanciare utilizate
pentru aceste operatiuni fiind deosebit de sofisticate, derulandu-se de
multe ori cu ajutorul unor sisteme financiare neconventionale (hawala),
ce au la baza o serie de traditii, convingeri religioase şi simpatii
manifestate in plan politico-cultural.
Analizand conexiunile dintre traficul de droguri şi terorism este
necesar sa evidentiem diferentele pe care le presupune violenta asociata

10
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

traficului de droguri şi cea specifica narco-terorismului. In ceea ce

priveşte violenta generata de traficul de droguri, aceasta se poate
manifesta in randul consumatorilor, ca urmare a alterarii functionarii
normale a mecanismelor specifice organismului uman, sau are ca tinte
pe cei care produc perturbatii de orice fel activitatilor de trafic propriu-
zise (Productia, transportul, distributia etq.) ambele directii de
manifestare (conflicte intre toxicomani, conflicte intre grupari rivale,
conflicte intre traficanti şi autoritati etc.) fiind intalnite zilnic, la vedere,
şi afectează la scara mica ambientul social. In opozitie cu această
situatie, terorismul presupune actiuni violente, motivate public,
premeditate, cu impact major asupra ambientului social şi sunt
indreptate asupra unor „tinte necombatante”, cei care le pun in practica
fiind, in cele mai multe cazuri, "invizibili".
Daca implicarea grupanlor teroriste in toate etapele ce definesc
traficul de droguri este aproape exclusa, se constata ca acestea pot fi
prezente mai mult inceeace inseamna asigurarea unei protectii in
legatura cu transportul drogurilor, depozitarea temporara, tranzitarea
unei anumite regiuni, activitatea de productie in locatiile special
amenajate, distributia într-o anumita regiune etc.. Dupa cum se poate
constata, acest gen de activitati nu presupune manipularea drogurilor,
dar sunt activitati care, in baza unor taxe de protectie, pot asigura
fonduri pentru sustinerea gruparii teroriste aflata în discuţie.
0 alta modalitate practicata degruparile teroriste pentru obtinerea
fondurilor necesare o constituie perceperea de taxede la conationali sau
simpatizati care sunt implicaţi in traficul de droguri, in schimbul trecerii
sub tacere a acestor activitati (mai ales in situatiile in care traficantii se
afla in afara teritoriului national), situatie ce nu implica efectiv gruparea
terorista respectiva in derularea traficului de droguri.
De asemenea, liderii unor grupari implicate în traficul de droguri
pot decide să sustina financiar activitatile unor grupari teroriste care
lupta pentru o cauza împartaşita şi de traficanti, legatura fiind de natura
ideologico-culturala.
In acest context, devine din ce în ce mai clar faptul ca elementul de
legatura dintre traficul de droguri şi terorism ramane banul, dezvoltarea
unor conexiuni de profunzime între cele doua fenomene infractionale
intrând in domeniul cazurilor particulare.
Un exemplu în acest sens îl constituie activitatile gruparilor
insurgente din Columbia şi Burma, Armata Forţelor Revolutionare din
Columbia (FARC) şi, respectiv, United Wa State Army (UWSA), care
provin din structuri politice de orientare socialista, ce au activat legal in

11
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

tarile respective. În prezent acestea, fiind în afara legii, lupta impotriva

autoritatilor pentru instaurarea unei noi puteri politice, deruland
activitati armate, inclusiv din cele specifice arsenalului gruparilor
teroriste, avand ca principala sursa de finantare traficul international de
droguri in care sunt implicate in mod activ.
0 alta situatie este cea a gruparilor teroriste care activeaza In
Orientul Mijlociu (HAMAS, HEZBOLLAH etc.), fara a exista dovezi
concludente privind implicarea lor in traficul international de droguri,
dar care folosesc ca surse de finantare fonduri ce provin, in mod direct
sau indirect, din traficul de droguri, legaturile stabilite în plan ideologic
şi culturar intre liderii acestora şi cei ai unor grupari implicate în traficul
de droguri fiind determinante.
În mod asemanator a fost finantat şi Partidul Muncitorilor din
Kurdistan (PKK), mişcare politica revoluţionara a etnicilor kurzi înfiintata
în anul 1974, care, în perioada anilor '80, a initiat o serie de activitati
teroriste, existand indicii ca finantarea acestora a fost sustinuta de
puternicele familii kurde implicate in traficul international cu heroina,
mare parte a membrilor acestora fiind simpatizanţi ai PKK, dar nu
participau direct la derularea activitatilor teroriste.
Complexitatea situatiei din Afganistan şi faptul ca o serie de
exponenţi ai gruparii teroriste condusa de Osama bin Laden şi-au gasit
adapost in regiune au determinat pe multi sa afirme ca teroriştii sunt
implicaţi în traficul cu heroina afgana pentru a-şi asigura fondurile
necesare existenţei şi continuarii luptei pentru cauza pe care au adoptat-
o. La aceasta a contribuit şi faptul ca guvernul afgan nu reuşeşte sa
exercite un control real şi eficient asupra intregului teritoriu, in anumite
regiuni autoritatea liderilor religioşi fiind mult mai puternica, in
contextul in care o parte dintre aceştia au legaturi directe cu traficantii
de droguri. Prin urmare, au existat voci care au sustinut faptul ca
Afganistanul este un Darco-stat, aspect supradimensionat, in contextul
in care guvernul afgan a intreprins o serie de masuri, fara precedent pe
linia asigurarii stabilitatii interne a statului şi a instaurarii ordinei de
drept, procese aflate in curs de derulare, care presupun in mod obiectiv
şi o serle de compromisuri, eradicarea culturilor de mac şi stoparea
traficului cu heroina fiind deziderate cu un orizont temporar indepartat.
Amploarea acestor activitati justifica temerile comunitatii
internationale, fiind evident ca banii proveniti din droguri joaca un rol
important in sustinerea luptei intreprinse de diverse grupari locale
impotriva guvernului afgan şi a prezentei militare strmne, in contextul in
care acestea nu dispun practic de prea multe alternative de finantare. Se
estimeaza ca la nivelul anului 2003, gruparile care desfăsurau actiuni

12
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

armate pe teritoriul afgan, multe avand exponenti ai talibanilor sau ai

gruparii al-Qaida, au beneficiat pentru propria finantare de peste
150.000.000 $ proveniti din traficul de droguri.
Nu exista date certe cu privire la implicarea acestor grupari in
traficuf de droguri, dar serviciile de informatii britanice şi americane au
obtinut o serie de elemente care certifica existenta unor legaturi stabile,
bine conturate, intre exponentii acestor grupari şi liderii celor implicate
in traficul de droguri, aspecte1e ideologico-culturale fiind determinante
in initierea şi mentinerea lor. Tot in plan informativ s-a conturat faptul
ca nationalistul afgan Haji Juma Khan este principalul coordonator al
traficului cu heroină afgană dispunand de o infrastructura care-i permite
sa traficheze heroina, prin Pakistan, spre principalele piete europene şi
sa furnizeze arme gruparilor teroriste care actioneaza pe teritoriul afgan,
aflandu-se in legătura directa cu liderii acestora.
Aspectele prezentate vin sa confirme faptul ca traficul de droguri
poate constitui una dintre principalele surge de finantare a terorismului
international, dar nu existş dovezi evidente privind implicarea gruparilor
teroriste in traficul de droguri. Elementul de legştura intre traficantii de
droguri şi terorişti ramane banul, modalitatile in care se realizeaza
efectiv finantarea acestora din urma fiind de o mare diversitate şi
complexitate, proces in care spalarea bani lor proveniti din vanzarea
drogurilor joaca un rol deosebit de important.
Finantarea gruparilor teroriste se poate realiza fie direct, cu bani
proveniti din activitati specifice criminalitatii organizate, dintre care
traficul de droguri şi perceperea unor taxe de protectie sunt dintre cele
mai reprezentative, fie cu bani rezultati din activitati legale amorsate şi
intretinute in multe situatii cu bani obtinuti ilegal in urma unor activitati
de natura criminala, precum şi din donatii ale unor simpatizanti.
Trebuie avut in vedere faptul ca finantarea unei, actuni teroriste
nu presupune sume foarte mari de bani (actiunea din 11 septembrie
2001 nu a ridicat costurile 13 mai mult de 500.000 $), dar finantarea
unei grupari. teroriste presupune existenta unor importante sume de
bani care sunt dirijate pentru organizarea activitatilor, recrutarea de noi
membri, antrenarea şi echiparea acestora şi, in final, finantarea
operatinilor. In paralel, marile grupari teroriste investesc importante
sume de bani in campanii mediatice, actiuni de influentarea unor lideri
politici şi derularea unor proiecte in plan social menite sa atraga noi
simpatizanti.
In acest context, gruparile criminale sunt permanent preocupate
pentru a gasi surse de finantare cat mai stabile, un rol important in

13
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

aceasta directie jucandu-l derularea directa, dar mai ales prin

intermediari (simpatizanti), a unor activitati economice care sa le asigure
veniturile necesare şi sa mascheze provenienta initiala a banilor rezultati
,din activitati ilegale. Pentru aceasta gruparile teroriste apeleaza la expeti
financiari care activeaza in cadrul unor firme special create, deruland o
serie de tranzactii prin intermediul mai multor firme fantoma, ceea ce le
asigura introducerea banilor in circuitul legal. Tot prin intermediul
acestor firme sunt reciclati şi banii obfinuti de gruparile teroriste in urma
unor donatii venite de la simpatizanti sau a colectarii unor taxe de
protectie, casele de schimb valutar aflate sub controlul direct sau
indirect al gruparilor teroriste jucand un rol deosebit de important in
aceste activitati.
0 alta practica pentru efectuarea unor plati, uzitata mai ales in
Orientul Apropiat şi cel Mijlociu, vizeaza folosirea sistemelor financiare
informale (hawala), care se bazeaza pe existenta unui lant de brokeri ce
realizeaza tranzactii cu bani, cash in baza unor conventii preexistente,
intre aceştia fiind stabilita şi indelungata cooperare bazata pe relaţii de
incredere ce ţine, in general, de legaturile de rudenie dintre ei. De
asemenea, pot fi folosite şi bancile islamice, care opereaza mai ales in
Asia şi Africa, a căror functionare are la baza strict legea islamică ceea ce
implica inexistenta unor norme de prevenire a spalarii banilor şi a
controalelor executate de autoritatile fiscale ce opereaza in aceasta
directie.
Intrcat, la nivel international, au fost declanşate o serie de
mecanisme menite sa identifice şi sa blocheze sursele de finanşare a
gruparilor teroriste, acestea incearca sa se deşeze cat mai mult de
activitatile ilegale care pot intra in vizorul autoritaţilor, sens in care
apeleaza la intermediari, mai ales din randul simpatizantilor conationali
care locuiesc de mai multa vreme in strainatate şi nu au intrat in nici un
fel in atentia autoritatilor.
Acest aspect de relativa noutate ingreuneaza şi mai mult sarcina
autoritaţilor pe linia depistarii şi blocarii surselor de finantare a
gruparilor teroriste, devenind din ce in ce mai clara necesitatea derularii
unor actiuni de cooperare la nivel regional şi international, sustinute de
apbrtul discret, dar eficient, al serviciilor de informaţii.
Aspectele prezentate in cadrul acestei lucrari au incercat sa
evidentieze principalele repere ce definesc cadrul de manifestare al
traficului şi consumului de droguri in actualul context socia-politic
international.

14
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

Incercarile de limitare şi chiar interzicere a productiei şi

consumului de droguri a intampinat o serioasa opozitie determinata atat
de considerente de ordin cultural, cat mai ales de considerente de ordin
economic, satisfacerea cererii şi valorificarea ofertei determinand aparitia
primelor nuclee ale gruparilor crişnale spşializate In traficul de droguri.
Masurile cu privire la traficul şi consumul de droguri, adoptate treptat, la
nivel regional $i ulterior international, de autoritatile din majoritatea
statelor lumii, au determinat, pentru punerea lor In practica, crearea
unei adevacate infrastructuri institutionale şi dirijarea unor importante
fonduri pentru functionarea acesteia, putandu-se vorbi la ora actuala de
un adevacat razboi declanşat impotriva traficului şi consumului de
droguri.
Rezultatele tuturor acestor masuri sunt greu de evaluat, in ciuda
unor succese de moment, fenomenele traficului şi consumului de droguri
derulandu-se in continuare cu intensitate crescuta, eliminarea unor
furnizori de droguri de pe pietele internationale ale toxicomanilor
generand, pentru satisfacerea cererii, aparitia altora sau intensificarea
activitatii celor deja existenti.
Cateva exemple in acest sens vizeaza mutatiile survenite in ceea ce
priveşte productia de heroina in state cu traditie in domeniu, precum
Tailanda şi Pakistan, scaderea nivelului acesteia ca urmare a masurilor
dure adoptate de autoritatile locale, cu sprijin international, fiind
compensata de creşterea productie in Afganistan şi mentinerea la un
nivel ridicat in Burma. 0 situatie asemanatoare se intalneşte şi in
America de Sud, unde scaderea productiei de cocaina in Bolivia şi Peru,
determinata de masurile intreprinse de autoritati, a fost compensata de
creşterea acesteia in Columbia, dar şi de aparitia unor mici producatori
in tarile vecine care anterior nu erau cunoscute in acest domeniu. Acolo
unde aceste compensari nu s-au putut face printr-o contrabalansare a
productie la nivel regional, a aparut in mod natural, guvemata de legea
cererii şi ofertei, alternativa drogurilor sintetice.
In fapt, toate aceste contrabalansari asigura la nivel global o
pastrare a echilibrului dintre cerere şi oferta, in conditiile in care
interesele de natura financiara ce se regasesc in spatele traficului de
droguri determina exercitarea unor presiuni deosebite pentru
perpetuarea fenomenului. In aceste conditii se ridica din ce in ce mai des
problema eficientei luptei impotriva traficantilor de droguri, in contextul
in care, eradicarea fenomenului s-ar realiza de la sine daca ar disparea
cererea. Sigur ca aceasta solutie este imposibil de materializat, dar in
ultimii ani, la nivel international, s-a alocat o tot mai mare atentie,
precum şi fondurile necesare, diminuarii cererii de droguri la nivel

15
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

mondial, un rol important in acest sens avandu-l educatia populatiei, in

general, şi a consumatorilor de droguri in particular.
0 solutie mult mai indrazneata, insa, incepe sa se intrevada din ce
in ce mai mult şi vizeaza abordarea intr-o maniera mult mai relaxata din
punct de vedere legal a consumului unei anumite categorii de droguri,
asemanator consumului de alcool şi tutun. Aceasta solutie vizionara
capata din ce in ce mai multi adepti, mai ales la nivel european, "modelul
olandez" fiind tot mai des evocat ca o reuşita in domeniu.
Un prim pas in aceasta directie l-a constituit impartirea drogurilor
in doua mari categorii - droguri putemice şi droguri uşoare, functie de
efectele pe care le genereaza asupra organismului uman şi inducerea
starii de dependenta. 0 prima consecinta a acestui demers a constituit-o
faptul ca, din punct de vedere al raspunderii penale, in multe state
europene, consumul individual de droguri uşoare, cu referire expresa la
consumul de cannabis, beneficiaza de o oarecare toleranta, mergand
pana la permiterea consumului in locatii şi conditii bine definite, in tari
precum Olanda, Elvetia, Marea Britanie etc..
Consumul de droguri in randul tinerilor şi mai ales in randul
copiilor este o prioritate in raport cu cel in randul adultilor, consumul de
droguri uşoare este de mai mic interes decat consumul de droguri
putemice, consumul de droguri in grup şi in locuri publice este o
prioritate in raport cu cel individual şi in locuri private, consumul
ocazional de droguri nu prezinta acelşi interes precum consumul
sistematic sau dependenta de droguri etc..
Daca in problema consumului de droguri, din punct de vedere
legal, se poate vorbi deja de un tratament diferentiat in ceea ce priveşte
tipurile de droguri folosite şi contextul in care se utilizeaza acestea,
referitor la traficul de droguri abordarea este tranşanta şi se deruleaza
strict in parametrii stabiliti de legea penal a, fiind luate in discutie atat
implicatiile directe, cat şi cele indirecte generate de materializarea
fenomenului.

In acest sens, trebuie avut in vedere, in primul rand, activitatile de

spalare a bani lor proveniti din traficul de droguri, precum şi
posibilitatea utilizarii, cel putin a unei parti a acestora, pentru finantarea
altar activitati ilegale, de natura criminala, inclusiv terorismul
international.

IV. CONCLUZII

16
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

Terorismul este astăzi o gravă ameninţare a păcii şi înţelegerii între

popoare! Este una dintre cele mai grave infracţiuni ce pune în pericol
siguranţa şi viaţa cetăţenilor folosind violenţa ilegală împotriva ordinii de
drept.

Indiferent de motivaţie, forme sau manifestări, actele de terorism

sunt considerate ca fiind de natură criminală. Şi mai mult decât atât,
teroriştii sunt etichetaţi drept criminali în serie. Ca realitate socială,
fenomenul terorist face parte din „acea categorie de criminalitate ce
cuprinde fapte constând în săvârşirea unor acte de violenţă sau de
ameninţare cu violenţa, menite să inducă o stare de panică în rândul
opiniei publice, în scopul satisfacerii unor revendicări etnice, politice,
ideologice, sociale, religioase ori de altă natură”.

Prezenţa unor scopuri politice este cea care diferenţiază terorismul

de celelalte acte criminale astfel, grupurile sau indivizii ce comit aceste
acte teroriste urmăresc răsturnarea regimurilor politice în cele mai multe
cazuri pentru a distruge ordinea publică, pentru a dezorganiza
societatea. Terorismul este un fenomen negativ, o acţiune inumană
premeditată, deseori sinucigaşă, ce contribuie întotdeauna la
amplificarea neliniştii şi durerii comunităţilor.

17
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

V. BIBLIOGRAFIE

 George-Marius Tical – “Crima Organizata si Terorismul”, Ed Fundatiei

Universitare “Dunarea de Jos”, Galati, 2006
 Traian Liteanu, Teodoru Stefan, Constantin Stoica – “Traficul de Droguri.
Repere, dimensiuni si perspective”, Ed. ANI, Bucuresti, 2005
 Constitutia Romaniei 2003
 Legea 535/2004 Prevenirea si combaterea terorismului
 Legea 550/2006 Legea Jandarmeriei
 Ghidul privind reprimarea terorismului 1981, anexa 1
 Stategia Natioanala a Romaniei 2006

18
Elev : ULMĂMEI ANDREI-COSMIN Anul II ID grupa 1

19