Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Întrucât consumatorii casnici şi cei terţiari sunt amplasaţi în clădiri, clasificate drept civile, iar
configuraţia reţelelor electrice de distribuţie şi alimentare, are unele caracteristici comune, (soluţii
de branşament, categorii de receptori etc.) abordarea lor s-a considerat oportun să se facă împreună.
Reţelele electrice de distribuţie şi alimentare ale clădirilor civile administrate de persoane
fizice sau juridice, sunt alimentate direct din reţelele electrice de distribuţie -jt a furnizorului printr-
o soluţie de racord electric specifică, denumită branşament.
Elementele branşamentului electric în principiu, sunt aceleaşi şi anume:
- coloanele de alimentare ale firidei de branşament;
- firida de branşament;
- punctul de delimitare;
- tabloul general al consumatorului.
Însă soluţiile de realizare ale lui diferă în funcţie de particularităţile consumatorului, respectiv
dacă aceştia sunt:
- locuinţe individuale ;
- blocuri de locuinţe ;
- blocuri de locuinţe cu spaţii comerciale ( consumatori terţiari) ;
- blocuri cu spaţii pentru un ansamblu de consumatori cu destinaţie multiplă ;
- ansambluri de clădiri pentru un consumator terţiar.
1. BRANŞAMENTUL ELECTRIC
1.1. Branşamentul electric individual.
Acesta este specific clădirilor civile aparţinând unei singure persoane fizice (locuinţe individuale)
care, în prezent, dar mai ales în viitor acoperă o gamă foarte extinsă de soluţii constructive şi mai
ales de dotări cu receptori electrici şi persoane juridice (clădiri social culturale, comerciale,
administrative).
Receptorii de bază sunt cei de iluminat şi prize monofazate, la care se pot adăuga şi
receptorii de forţă (centrale de condiţionare a aerului, instalaţii de hidrofor, anumite acţionări
electrice etc.) sau instalaţii speciale de securitate.
În funcţie de gradul de asigurare al c cerinţele privind continuităţii în alimentare, branşamentul
poate fi:
a) derivaţie în care caz, fiind alimentat de la o reţea electrica de distribuţie -jt a
1
furnizorului cu schemă radială, nu asigură rezervă în alimentare, racordul
poate fi monofazat (fig..l.a) sau trifazat;
b) intrare-ieşire - fiind prevăzut cu două căi de alimentare (fig..l.b)
Elementele componente ale unui branşament, în varianta cea mai complexă, fig.l0.l.b,
considerând că este şi trifazat sunt: circuitul de intrare (l), de ieşire(2), coloana de alimentare a
tabloului general(3), punctul de delimitare(bornele de ieşire din contorul de măsurare a energiei
electrice) şi tabloul general (TG).
Firida de branşament se montează într-un spaţiu special amenajat în zid (cofret), în locuri cât
mai accesibile personalului de exploatare al furnizorului şi are rolul de:
- punct de conexiuni, efectuarea de manevre pentru puneri şi scoateri de sub tensiune;
- conexiune între reţea electrica de distribuţie de JT a furnizorului şi cea a consumatorului;
- asigurarea protecţiei circuitelor de intrare-ieşire şi a coloanei de alimentare a TG.
Realizarea separată a FB, faţă de TG (punctul de conexiuni al consumatorului), este impusă,
atât de necesitatea separării celor două reţele, cât şi de considerente practice, respectiv de faptul
că TG trebuie amplasat, la consumator, într-un loc cât mai oportun din punct de vedere al
accesibilităţii şi a eficacităţii circulaţiei de curenţi.
Racordul monofazat derivaţie se practică în cazul locuinţelor individuale din mediul rural,
prin derivaţie de la un stâlp al LEA (cu conductoare neizolate sau izolate torsadate), dar şi în
mediul urban, pe străzile periferice.
Racordul tip intrare-ieşire, se utilizează în cazul locuinţelor individuale din zonele
rezidenţiale sau centrale şi pentru consumatori care au o putere instalată relativ mare şi care au şi
receptori trifazaţi. Are avantajul că permite şi un racord individual, tip derivaţie pentru un alt
consumator (PD-TG)
O caracteristică a branşamentelor individuale o reprezintă, amplasarea contorului de
măsurare a energiei electrice, în imobil, deci la consumator, nefiind direct accesibil furnizorului.
Fig.2 1.
Branşamentul tip intrare-ieşire poate fi încadrat într-o reţea electrica de distribuţie -JT a
furnizorului cu schemă buclată sau este alimentat direct din secundarul unui post de transformare, cu
două transformatoare, însă PT nu aparţine consumatorului (spitale, edificii culturale importante etc.).
În ultimul timp , pe seama noilor reglementări ce corespund cerinţelor impuse de
standardele europene, s-au introdus elemente noi în realizarea branşamentelor individuale tip
derivaţie (fig. 1.a), care în varianta clasică are următoarele dezavantaje:
- punctul de delimitare între furnizor şi abonat nu este firida de branşament,
deoarece aceasta nu conţine contorul de tarifare a energiei electrice, amplasat lângă
tabloul general, în interiorul locuinţei ;
- coloana de la firidă la contorul de energie electrică, administrată de furnizor,
este pozată în structura clădirii ce aparţine abonatului;
Ca urmare, s-a conceput un nou tip de firidă de branşament destinată realizării
branşamentului individual tip derivaţie care să elimine dezavantajele menţionate.
Noua firidă de branşament conţine punctul de delimitare dintre abonat şi furnizor respectiv,
contorul de tarifare a energiei electrice. Deoarece, pe lângă contorul de energie electrică firida
conţine şi aparate de comutaţie şi protecţie a fost definită " bloc de protecţie şi măsură (BPM)".
Siguranţele fuzibile fiind înlocuite de un întrerupător automat, acesta asigură atât protecţia
la scurtcircuit, ci şi la suprasarcină, putând fi comandat şi de alte tipuri de protecţie (la curentul
diferenţial) sau dispozitive automate, cu posibilitatea reconectării de către abonat.
Deoarece firida se montează în exterior, fiind vizibilă şi accesibilă furnizorului, are gradul de
protecţie corespunzător (IP 54).
3
Punctele de delimitare vor fi amplasate, de regulă, în firida secundară, direct accesibilă
furnizorului.
O altă caracteristică a branşamentului colectiv, o reprezintă existenţa unor receptori
comuni (iluminat casa scării, subsol tehnic) şi eventual a instalaţiei de ascensor. Ca urmare, se
constituie tabloul general (TG), fig 2.a, amplasat în edificiu. În alt loc decât cel al firidei de
branşament, (şi din motivele subliniate în paragraful anterior), din care sunt alimentate tablourile
din firidele secundare şi tabloul de utilităţi comune (TUC).
Pe intrarea în tabloul de utilităţi comune, se montează un contor de energie electrică (Wh),
pentru măsurarea energiei electrice consumate în comun.
4
a)
Fig .2.
5
Numărul de coloane individuale, alimentate dintr-o firidă secundară, depinde de numărul de
apartamente (sau consumatori individuali) ai blocului (sau pe un etaj), dar şi de numărul de contoare
de energie electrică ce pot fi amplasaţi în aceasta.
În cazul în care blocul de locuinţe este prevăzut cu spaţii comerciale la parter sau mezanin,
consumatorii terţiari de energie electrică aferenţi acestor spaţii, vor fi alimentaţi din firida de
branşament principală(FBP) cu coloane individuale, dacă numărul lor este mic (fig.9.2), sau prin
coloană comună şi FBS. Existenţa la nivelul acestora a unor consumuri comune de energie electrică,
va impune introducerea unui TUC, situaţie în care configuraţia branşamentului, care poate fi propriu,
va fi ca cea din fig. .2.
6
2.2. Reţele electrice de alimentare trifazate.
Fig. 3.
7
categoriei lor, al nivelului de rezervare ce trebuie asigurat.
Fig.4. Fig. 5.
Fig 6.
Datorită numărului mare de receptori şi a răspândirii lor pe mai multe nivele sau corpuri de
clădiri, rezultă ca necesară o schemă electrică de distribuţie pentru alimentarea tablourilor
secundare (TS), de la care sunt alimentaţi direct receptorii.
Deoarece, consumatorii terţiari nu dispun de personal de deservire adecvat pentru
exploatarea unui post de transformare, (PT), chiar dacă sunt alimentaţi direct de la PT, acesta
este al furnizorului, punctul de delimitare este pe partea de JT a transformatorului, în
PT, accesibil, pentru urmărirea consumului şi beneficiarului.
8
proprie a consumatorului şi care distribuie energia electrică la alte tablouri sau
care alimentează direct anumiţi receptori;
- tablou principal de distribuţie, este alimentat din tabloul general şi distribuie
energia electrică la tablouri secundare şi direct unor receptori ;
- tablou secundar de distribuţie, este alimentat dintr-un tablou principal sau din cel
general, şi din care sunt alimentaţi receptorii;
- coloană electrică, calea de curent prin care se alimentează un tablou electric
de distribuţie.
În funcţie de schema electrică a reţelei, coloanele electrice pot fi magistrale sau
colective.
În cadrul acestei lucrări, pentru calea de curent prin care se alimentează din tabloul de
distribuţie un receptor individual de forţă sau mai multe corpuri de iluminat sau prize
monofazate se foloseşte noţiunea de circuit electric şi nu cea de coloană individuală.
9
această condiţie şi din cea a căderilor admisibile de tensiune, rezultă şi numărul de TS
alimentate de la o magistrală.
Întrucât, secţiunea magistrală este constantă, la nivelul acesteia este posibilă şi
modificarea repartiţiei receptorilor pe TS.
c) Schema generală de distribuţie în cascadă, fig.7
Este practic schema magistrală, la care TS sunt racordate în varianta intrare-ieşire, în
acest fel este posibilă limitarea zonei afectate de un defect, respectiv, numai la porţiunea din
aval de defect.
Reprezentarea cascadei (1), fig 7, evidenţiază şi faptul că o cascadă este un
semidistribuitor al unei scheme simple buclate (inel).
Evident, secţiunea căilor de curent ale coloanelor este diferită, respectiv se
micşorează în spre aval.
10
2, fig.8.a, sau nivelul l, fig.8.b de rezervare.
Cele două TG se constituie, pentru RED-JT a consumatorului, în două surse de
alimentare. Această soluţie de rezervare a alimentării de bază din sistemul
electroenergetic (SE), asociată şi cu dispozitive automate de trecere de pe o alimentare
pe alta(AAR- anclanşarea automată a rezervei), limitează durata unei eventuale întreruperi a
alimentării la 3 secunde, ceea ce reprezintă un gol de tensiune (nivel l de rezervare).
În cazul în care consumatorul are şi receptori de categoria zero, care nu admit nici
goluri de tensiune (de ex. blocul operator dintr-un spital), pentru aceştia se prevăd surse
neîntreruptibile .
În continuare, se vor prezenta schemele generale de distribuţie care asigură rezervă în
alimentare, pe seama faptului că dispun de două TG (surse), respectiv nivelul l sau 2 de
rezervare.
11
Fig.7.
Fig. 8.
Fig. .9.
Fig. 10
Fig.9.11.
12
tablouri speciale.
Alimentate de la surse neîntreruptibile, bazate pe acumularea de energie electrică în
baterii de acumulatori, fig 12.
În funcţie de caracterul alternativ sau continuu al acestor receptori, se poate folosi
schema de principiu din fig 12.a sau 12.b (regim tampon).
În cazuri deosebite, când se estimează că bateria de acumulatori nu poate asigura
energia necesară pentru un timp relativ mare, se poate prevedea un grup electrogen, cu
pornire manuală sau automată, funcţie de capacitatea bateriei.
Fig .12.
Fig..13.
13
cazul în care există personal calificat de întreţinere a reţelei electrice.
Schemele secundare pentru alimentarea receptorilor de forţă, reprezintă de fapt
circuitele prin care sunt alimentaţi receptorii de forţă, trifazaţi, din TS ale schemelor generale
de distribuţie.
De regulă, receptorii de forţă sunt echipamente complexe, cu un anumit rol funcţional
şi care includ scheme electrice complexe, inclusiv un tablou electric propriu, concepute şi
executate de firma producătoare. În clădirea civilă, un asemenea echipament trebuie
alimentat cu energie electrică printr-un circuit ce face legătura între TS al RED-JT a
consumatorului şi tabloul electric propriu al echipamentului (ŢEi), fig.13.
Regula de bază în cazul schemelor secundare pentru receptoarele de forţă este că
sunt formate din circuite individuale. Alimentarea comună de pe acelaşi circuit a motoarelor
miciră căror putere cumulată este sub l,5Kw, este posibila dar protejate individual.
Pe un circuit electric al unui echipament ce conţine un motor electric se poate monta,
eventual, un aparat pentru limitarea curentului de pornire al motorului, pentru reducerea
căderilor de tensiune pe RED-JT a consumatorului, în regim de pornire.
14
CAP. 2 Verificarea instalaţiei executate în vederea punerii în funcţiune
15
În cazul unei instalaţii aflate într-un sistem de management efectiv, pentru mentenanţă
preventivă în utilizare curentă, verificarea periodică poate fi înlocuită cu un regim adecvat de
monitorizare şi mentenanţă continuă a instalaţiei şi a tuturor echipamentelor sale de personae
autorizate.
2.2 EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
Prevederile generale pentru exploatarea instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele
cuprinse in Normativul pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice
aferente clădirilor, indicativ I 7-2011.
Reguli complementare de buna practică, neacoperite prin acest normativ necesare la
executarea, verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente, supuse modernizărilor, sunt
prevăzute în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specific.
In acord cu precizările din Normativul I7-2011, exploatarea instalaţiilor electrice
sau orice lucrare la o instalaţie electrică trebuie să aibă la bază documentaţia de evaluare a
riscurilor conform Legii 319/ 2006.
Documentaţia de evaluare a riscurilor electrice trebuie să specifice cum trebuie
realizată exploatarea, indicându-se măsurile de securitate şi de prevenire pentru asigurarea
securităţii.
La exploatarea instalaţiilor electrice, suplimentar faţă de Legea 319/2006, se va ţine seama şi
de: HG 1146/2006, HG 1091/2006, HG 300/2006, HG 457/2003 completat cu HG 1514/2003,
462/2007 şi 1032/2009.
. Pe baza celor prezentate , care precizează Părţile scrise şi Părţile desenate din cadrul unui
proiect tehnic, specialitatea instalaţii electrice, conţinutul acestui capitol se adresează:
- proiectanţilor de specialitate în vederea întocmirii caietelor de sarcini pentru execuţie, a
instrucţiunilor de exploatare şi a documentaţiei pentru urmărirea în timp a echipamentelor
incluse în proiectele de instalaţii electrice, pentru orientarea documentată în acceptarea
selectivă în cadrul proiectelor tehnice a produselor de instalaţii electrice prezente pe
piaţă.
- furnizorilor de materiale semifabricate, echipamente tehnologice şi confecţii diverse,
ofertanţi pentru achiziţia de produse în cadrul proiectelor tehnice;
- responsabililor tehnici cu execuţia care urmăresc, din partea beneficiarului, execuţia
16
instalaţiilor, conform proiectului tehnic, cu respectarea cerinţelor de calitate şi a
programului de control a calităţii;
- personalului care exploatează instalaţiile electrice după recepţia finală.
Documentaţia tehnică impusă prin proiectul tehnic, care face precizări cu privire la
modul punerii în operă a proiectului (execuţie, punere în funcţie/ receptie preliminară/ finală)
şi exploatare/ urmărire în timp, pentru lucrările de instalaţii electrice, include:
- Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice;
- Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii tehnice.
- Piese desenate; Detalii de execuţie.
Documentaţia pentru exploatarea instalaţiilor electrice interioare trebuie să
corespundă prevederilor normativului PE 017 – Regulament pivind documentaţia tehnică în
exploatare. In baza acestuia, documentaţia pentru exploatare trebuie să includă:
- Cărţile şi fişele tehnice ale echipamentelor;
- Scheme de montaj şi de principiu; instrucţiuni tehnice de exploatare;
- Instrucţiunile de utilizare ale producătorilor/ furnizorilor de materiale şi echipamente;
- Avize şi autorizaţii de funcţionare.
Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice
.1 În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii şi de destinaţie, se
pot alcătui caiete de sarcini specifice care pot fi:
a. caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor;
b. caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente
tehnologice şi confecţii diverse;
c. caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune;
d. caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii
tehnice.
2 Caietele de sarcini se elaborează de către proiectantul de specialitate, prin
dezvoltarea
elementelor tehnice cuprinse în planşe şi nu trebuie să fie restrictive. Redactarea caietelor de
sarcini trebuie să fie concisă şi sistematizată:
- prevăd responsabilităţi pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor şi responsabilităţile
pentru verificări, încercări;
- prevăd verificări periodice şi/ sau modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei;
- prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/ demolare (inclusiv reintegrarea în mediul
natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
17
Instrucţiunile tehnice de exploatare, manuale de utilizare, specificaţii tehnice de
exploatare se elaborează de către producător.
.Instrucţiunile tehnice de exploatare a componentelor instalaţiei electrice precizează:
- scopul, domeniul de aplicare al produsului, echipamentului, referinţele normative de
fabricaţie, încercare, calibrare,
- întreţinerea curentă: condiţii de depozitare; condiţiile de referinţă ale mediului ambiant şi
cele nominale;
- modul de funcţionare şi condiţii de utilizare. Pentru aparate de măsură şi reglare modul de
operare (afişarea datelor, taste, setarea detectorilor, calibrare, domeniu de măsură, clasa
de precizie a aparatului, rezoluţia indicatorului aparatului); pornirea şi selectarea
aparatului;
- verificări obligatorii ale aparaturii: periodice (semestrial, anual, altele) privind verificarea
metrologică a aparatului sau etalonarea;
- revizia, repararea aparatului şi scoaterea din uz;
- modul de urmărire a comportării în exploatare a produsului;
- măsurile şi acţiunile de demontare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deşeurilor)
după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
Redactarea instrucţiunilor tehnice de exploatare trebuie să fie concisă, sistematizată şi nu
trebuie să fie restrictivă
Instrucţiunile tehnice de exploatare a instalaţiei electrice în ansamblu, se elaborează de
către de proiectantul de specialitate, în baza proiectului tehnic, prin dezvoltarea elementelor
tehnice cuprinse în fisele tehnice de produs, foi de catalog, broşuri şi note tehnice, instrucţiuni
şi manual de utilizare, specificaţii tehnice toate emise de producător/ furnizor. Se includ
responsabilităţile pentru teste, verificări, probe.
Manuale de utilizare pentru tablouri electrice, contoare, aparate de măsură, control,
reglare sau a echipamentelor se elaborează de către producător/ furnizor de specialitate, prin
descrierea componenţei produsului, funcţionare (instalare, pornire, probe, regimuri de
funcţionare, cauze de defect, moduri de remediere, revizii, reparaţii, probe, calibrări iniţiale,
verificări metrologice periodice, cerinţe personal instruit de operare). Stabilesc
responsabilităţile/ modalităţile pentru utilizarea eficientă a calităţilor materialelor/
performanţelor echipamentelor în cadrul lucrărilor de instalaţii electrice;
3 Specificaţia tehnică din partea producătorului.
Toate specificaţiile tehnice menţionate în caietele de sarcini pentru se vor susţine cu foi de
18
catalog, broşuri si note tehnice emise de producător. In cazul in care unele specificaţii tehnice
nu se regăsesc in aceste documente ele vor fi susţinute cu ajutorul manualelor de operare si
service emise de producător in limba engleza pentru a evita erorile de traducere.
4. Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica (agremente tehnice,
certificate pentru produse/echipamente specifice instalaţiilor electrice în clădiri). Cerinţe
legislative armonizate.
19
CAP. 3 VERIFICAREA SI RECEPŢIONAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
INTERIOARE
A. Verificarea preliminara
20
B. Verificarea definitiva
21
CAP. 4 Verificarea instalatiilor electrice ale unei cladiri, in concordanta cu
Standardul IEC 60364-6
Testere multifunctionale
Testerele multifunctionale verifica daca retelele fixe sunt instalate conform IEC 60364, HD
384 si tuturor standardelor locale.
Standardul international IEC 60364-6 impune ca fiecare instalatie sa fie inspectata vizual si
testata, atat in timpul construirii, cat si inaintea punerii in functiune, pentru a verifica daca
cerintele standardului au fost respectate.
Inspectia vizuala include verificarea metodei de protectie impotriva socurilor electrice (bariere,
distante), culoare si dimensiune de conductori, prezenta diagramelor, alegerea adecvata a
materialelor etc.
In cazul extensiei sau a modificarii unei instalatii trebuie verificat daca aceastea respecta
standardul IEC 60364 si nu deterioreaza siguranta instalatiei existente.
22
Testere multifunctionale
Testerele multifunctionale verifica daca retelele fixe sunt instalate conform IEC 60364, HD
384 si tuturor standardelor locale.
Masurarea continuitatii
23
4. PSC
Masurarea continuitatii
24
25
26
27
OBSERVATIE:
Testarea periodica a instalatiilor electrice prezinta un interes deosebit nu numai pentru
securitatea persoanelor si a cladirilor, dar si a echipamentelor conectate la reteaua de
energie electrica, folosirea lor evitand, de asemenea, pierderile de energie.
BIBLIOGRAFIE
1. Robe, M., ş.a. - Manual pentru pregătirea de bază în domeniul electric. Şcoala
profesională anul I şi II ½. Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2000
2. Anton, A., ş.a. - Solicitări şi măsurări tehnice. Editura Orizonturi Universitare,
Timişoara, 2001
3. * * * - Ştiinţa azi. Dosarele cunoaşterii. Editura Egmont, Bucureşti, 2000
4. Cosma, D., ş.a. - Domeniul de bază electromecanică. Manual pentru disciplinele
tehnice, anul I, şcoala profesională, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2000
5. * * * - Enciclopedia tehnică ilustrată. Editura teora, Bucureşti, 1999
6. * * * - Evoluţia tehnologia. Editua Aquila ΄93, Oradea, 2001
7. * * * - Colecţia revistei “Ştiinţa pentru toţi”
8. * * * - Colecţia revistei “Arborele lumii”
9. Breitsameter, F., ş.a. - Odiseea progresului în 1700 de întrebări şi răspunsuri de cultură
generală. Editura Niculescu, Bucureşti, 2001
28
10. Mira, N., ş.a. - Instalaţii electrice industriale. Întreţinere şi reparaţii. Manual
pentru clasa a XI-a, licee industriale şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1986
11. Popa, A. - Aparate electrice de joasă şi înaltă tensiune. Manual pentru licee
industriale cu profil de electrotehnică şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1977
12. Mira, N., ş.a. - Instalaţii şi echipamente electrice. Manual pentru clasele a XI-a
şi a XII-a, licee industriale cu profil de electrotehnică şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1994
13. Hilohi, S., ş.a. - Instalaţii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru
licee industriale, clasele a IX-a şi a X-a, domeniul electrotehnică şi şcoli profesionale, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
14. Normativ privind executarea instalaţiilor electrice interioare – 1995
Ministerul Energiei Electrice
15.Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori – 1995
Ing. Ion Mihai, Dorin Merisca, Eugen Manzărescu
29