Poluarea mediului înconjurător

Poluarea solului reprezintă

acumularea de substanțe chimice,
materiale radioactive, compuși toxici
și agenți cauzatori de boli in sol, la
niveluri la care pot determina apariția
efectelor adverse asupra creșterii
plantelor si pot afecta atât sănătatea pe cea a animalelor
oamenilor,cat și a animalelor.
Poluarea apei reprezintă orice modificare a
compoziției sau a calității apei,
ca rezultat al activităților umane
sau în urma unor procese
naturale, astfel încât aceasta să
devină mai puțin adecvată
utilizărilor sale.
 Poluarea apei poate fi caracterizată
după natura substanțelor poluante
ca fizică (datorată apelor
termice), chimică (ca rezultat
al deversării reziduurilor
petroliere, detergenților,
pesticidelor, substanțelor
cancerigene sau a altor
substanțe chimice specifice
diverselor industrii), biologică (rezultată de contaminarea
cu bacterii patogene, drojdii patogene, viermii paraziți,
bacterii, fungii, algele, crustaceii etc) și radioactivă.
Poluarea aerului este
contaminarea mediului
înconjurător cu materiale care
interferează cu sănătatea umană,
calitatea vieții sau funcția naturală
a ecosistemelor (organismele vii și
mediul în care trăiesc). Chiar dacă
uneori poluarea mediului înconjurător
este un rezultat al cauzelor naturale,

cum ar fi erupțiile vulcanice,
cea mai mare parte a substanțelor
poluante provine din activitățile
umane. Se disting următoarele
categorii: poluare fizică (incluzând
poluarea fonică și poluarea
radioactivă), poluarea chimică
(produsă de diverse substanțe
eliberate în mediu sub formă
gazoasă, lichidă sau de particule
solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe
organice putrescibile etc.)