Totalizare Igiena

Igiena apei
1. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de

Sursa –curs
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.
2. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va

fi nu mai mare de
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.
3. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă

a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;
b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.
4. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
;Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.
5. Oxidabilitatea apei este

a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru
de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă
în 5 zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
6. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne
sugerează
a) [ ] O poluare recentă;
b) [x] O poluare permanentă;
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării.
7. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza

Sursa - curs
a) [x] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
8. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită

centralizat este
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.
9. Metodele de declorinare a apei

a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [ ] Tratare cu O3.
10. Duritatea generală a apei este condiţionată de
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
e) [ ] Prezenţa clorurilor .
11. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă

a) [ ] 100mg 1;
b) [x] 250mg 1;
c) [ ] 500mg 1;
d) [ ] 1500mg 1;
e) [ ] 2000 mg/l.
12. Guşa endemică e cauzată de

Sursa – curs
a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;
b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.
13. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice

a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ] Sulfaţi.
14. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are

următoarele caracteristici:
Sursa –curs
a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.
15. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte

a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Catatermometrul;
c) [x] Batometrul;
d) [ ] Barograful;
e) [ ] Anemometrul.
16. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este

a) [ ] 0,5-0,7 mg/l;
b) [x]1,5 mg/l;
c) [ ] 2,0-3,0 mg/l;
d) [ ] 2-5 mg/l;
e) [ ] 3–4 mg/l.
17. Cauzele dezvoltării guşei endemice

а) [ ] Consum de apă cu exces de iod;
b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;
c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;
d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;
e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.
18. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza

Sursa – curs
a) [ ] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [x] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
19. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după

a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.
20. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii

Sursa –curs
a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;
c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;
e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.
21. Cauza fluorozei

a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.
22. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei

a) [x] Indicele microbian;
b) [ ] E. Coli – 0;
c) [x] Indicele coli;
d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;
e) [ ] Enterococi-0.
23. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi

necesităţile
Sursa –curs
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
c) [ ] În agricultură;
d) [x] Industriale;
e) [ ] Urbanistice.
24. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi

necesitatea
Sursa –curs
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.
25. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24

conform recomandărilor OMS
Sursa –curs
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.
26. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde

a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă;
b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;
c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;
d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente;
e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente.
27. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)

a) [ ] 10;
b) [ ] 20;
c) [ ] 30;
d) [x] 35;
e) [ ] 45.
28. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea

clorului nu mai mică de
a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.
29. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt

a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
d) [ ] Nitriţii;
e) [x] Sulfaţii .
30. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare

a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
d) [ ] Condiţii fizice;
e) [ ] Condiţii statice.
31. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei

Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.
32. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi
Sursa –curs
a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.
33. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.
34. Caracteristica apelor freatice

a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
e) [ ] Au debit mare.
35. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese

a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.
36. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt

Sursa – [1] pag68, curs
a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
e) [x] Circulaţia navală.
37. Profilaxia bolilor hidrice include

a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.
38. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt

Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi-0;
d) [ ] Indicele coli - 3 ;
e) [x] E. coli- 0.
39. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
e) [ ] Hepatită A.
40. Saturnismul hidric se manifestă prin

Sursa –curs
a) [ ] Intoxicaţii acute;
b) [x] Intoxicaţii cronice;
c) [ ] Simptoame specifice;
d) [x] Simptoame nespecifice;
e) [ ] Hipertonie .
41. Apa potabilă trebuie

a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.
42. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive

pentru sănătate:
a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;
b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;
c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;
d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;
e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).
43. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt

a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.
44. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa

a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.
45. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)

a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;
b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.
46. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt

a) [x] Contaminarea fecală a apei;
b) [x] Receptivitatea organismului;
c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;
d) [ ] Perioada anului;
e) [ ] Durata contaminării .
47. Prin intermediul apei nu se transmit

Sursa –curs
a) [ ] Salmonelozele;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Hepatita virală A;
d) [x] Scarlatina;
e) [x] Hepatita virală B.
48. Metode de limpezire a apei

a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.
49. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt

a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu .
50. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei

a) [ ] Prezenţa florei patogene;
b) [x] Prezenţa enterecocilor ;
c) [ ] Coliformii totali;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice.
51. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele
deschise sunt
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;
d) [x] Oxidabilitatea;
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.
52. Importanţa igienică a durităţii apei

a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.
53. Indicatori de poluare organică a apei sunt

a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu.
54. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu

sunt
a) [x] Excesul de nitriţi;
b) [ ] Excesul de nitraţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită .
55. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice

a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .
56. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase

Sursa –curs
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze.
57. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt

Sursa –curs
a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.
58. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt

Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Poliomielita;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Holera;
e) [x] Hepatita A .
59. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase

Sursa –curs
a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Salmoneloza;
d) [ ] Holera;
e) [x] Diareea estivală.
60. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei

a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.
61. Metode de dezinfecţie a apei sunt

a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .
62. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate

a) [ ] Clorinare cu doze mici;
b) [x] Clorinare cu doze normale;
c) [x] Hiperclorinare;
d) [x] Clorinare cu doze postcritice;
e) [x] Clorinare cu amonizare.
63. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a

a) [ ] Febrei tifoide;
b) [ ] Leptospirozei;
c) [x] Fluorozei;
d) [x] Guşei endemice;
e) [x] Cariei dentare.
64. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin

a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.
65. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt

Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi - 0;
d) [ ] Indicele coli - 3;
e) [x] Eşerihia coli - 0.
66. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt

a) [x] Eşerihia coli - 0;
b) [ ] Coli titru;
c) [ ] Numărul total de germeni;
d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
e) [x] Enterococi - 0.
67. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.
68. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată

a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.
69. Boli parazitare transmise prin apă

Sursa –curs
a) [x] Ascaridoza;
b) [ ] Leptospiroza;
c) [ ] Poliomielita;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza.
70. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare
a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
c) [ ] Biologici;
d) [ ] Chimici antitoxici;
e) [x] Bacteriologici.
71. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de

aprovizionare cu apă
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) [ ] Mineralizare excesivă;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare.
72. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt

Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Dizenteria;
c) [ ] Hepatita A;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Hepatita B .
73. În ce cazuri se aplică coagularea apei

a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.
74. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie

a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.
75. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza

a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
d) [ ] Bolilor infecţioase;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.
76. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui

a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
e) [ ] Fluoroză.
77. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de

a) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Oxidabilitatea apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
e) [ ] Prezenţa amoniacului.
78. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de

a) [ ] Temperatura apei;
b) [x] Oxidabilitatea apei;
c) [ ] Turbiditatea apei;
d) [ ] Prezenţa coloizilor;
e) [x] Prezenţa amoniacului.
79. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când

a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.
80. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de

a) [x] Particularităţile germenilor;
b) [ ] Duritatea apei;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) [ ] Cantitatea de cloruri.
81. Procesul de clorinare a apei este influenţat de

a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;
b) [x] Temperatura apei;
c) [x] Timpul de contact;
d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;
e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.
82. Activitatea clorurii de var se reduce

a) [x] La lumină;
b) [ ] La întuneric;
c) [x] La păstrare îndelungată;
d) [ ] La temperaturi joase;
e) [x] La temperaturi înalte.
83. Clorura de var se păstrează

a) [ ] La lumină;
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
d) [ ] La temperaturi crescute;
e) [x] Închisă ermetic.
84. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea

a) [x] Nu se modifică pH-ul apei;
b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;
c) [ ] Este o metodă ieftină;
d) [x] Este mai eficientă;
e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.
85. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt

a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.
86. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt

a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [ ] Fierberea.
87. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu

clorinarea sunt
a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
b) [x] Acţionează asupra virusurilor;
c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;
e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.
88. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete

a) [x] Trec numai prin apă limpede;
b) [ ] Trec prin apa tulbure;
c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;
d) [ ] Trec prin apa colorată;
e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.
89. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice
deoarece
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.
90. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt

a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;
b) [x] Alterarea gustului;
c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;
d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;
e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.
91. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă

a) [ ] Din fântâni;
b) [x] Din apeduct central;
c) [ ] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
e) [ ] Din râuri, lacuri.
92. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea

soluţiilor injectabile sunt
a) [x] Să fie apirogenă;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.
93. Pirogenia apei e condiţionată de

a) [x] Substanţe organice;
b) [ ] Oxidabilitatea mică;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
e) [ ] Săruri minerale .
94. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de

farmacii spitaliceşti se pot folosi
a) [x] Permanganatul de potasiu;
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [ ] Carbonatul de sodiu.
95. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia
compoziţiei chimice a apei se folosesc metodele
a) [x] Dezodorarea;
b) [x] Demineralizarea;
c) [x] Deferizarea;
d) [ ] Dezinfecţia;
e) [x] Detoxicarea.
96. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni

a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.
97. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt

a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.
Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, încălzirii
98. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii este

a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Luxmetrul;
d) [ ] Catatermometrul;
e) [ ] Batometrul .
99. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al

medicului terapeut trebuie să fie nu mai mic de
a) [ ] 5 o;
b) [ ] 15o;
c) [ ] 20 o;
d) [ ] 25o;
e) [x] 27 o.
100. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este

a) [ ] 0,5 –0,6%;
b) [ ] 0,7% -0,8%;
c) [ ] 0,9 –1,0%;
d) [ ] 1,0 –1,9%;
e) [x] Nu mai mic de 2%.
101. Valoarea CIN recomandată pentru saloane

Sursa – [2] pag.142-162, curs
a) [ ] 0,5%;
b) [ ] 1%;
c) [ ] 1,5%;
d) [ ] 2% şi mai mult;
e) [x] Nu se normează.
102. Unitate de măsură a intensităţii luminii este

a) [ ] Watt;
b) [ ] Lumen;
c) [x] Lux;
d) [ ] Watt/m2;
e) [ ] Amper.
103. Coeficientul de luminozitate este

a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de iluminat
din afară în acelaşi plan orizontal;
c) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei.
104. Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial

a) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină;
b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat;
c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă;
d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă;
e) [ ] Folosind lămpi incandescente.
105. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN)

a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de iluminarea în
afara clădirii pe aceiaşi orizontală;
c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei .
106. Indici de apreciere a iluminării naturale nu sunt
a) [ ] CIN;
b) [ ] Coeficient de luminozitate;
c) [x] Suprafaţa geamurilor;
d) [ ] Unghiul de incidenţă;
e) [ ] Unghiul de deschidere .
107. Ventilaţia artificială locală e necesară pentru

a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;
c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;
d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;
e) [ ] Crearea curenţilor de aer.
108. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzirea

a) [ ] Locuinţelor;
b) [ ] Farmaciilor;
c) [ ] Magazinelor;
d) [ ] Spitalelor;
e) [x] Încăperilor cu lucru temporar.
109. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi

a) [x] Climatul de lumină;
b) [x] Orientarea încăperii;
c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor;
d) [x] Culorile anturajului încăperii;
e) [ ] Uniformitatea luminii.
110. Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor

a) [x] Luxmetria;
b) [x] Metoda "Watt";
c) [x] Metoda "e";
d) [ ] Coeficientul de luminozitate;
e) [ ] Coeficientul de pătrundere.
111. Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt

a) [ ] Efect stroboscopic;
b) [x] Lipsa umbrelor;
c) [ ] Efect de întuneric;
d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;
e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.
112. Dezavantajele iluminatului luminiscent

a) [x] Lumină instabilă în timp;
b) [x] Efect stroboscopic;
c) [ ] Randament mic;
d) [x] Efect de întuneric;
e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale.
113. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt

a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;
b) [x] Coeficientul de luminozitate;
c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
d) [ ] Spectrul luminii;
e) [x] Coeficientul de pătrundere.
114. Este raţional iluminatul care

a) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate;
b) [x] Nu produce efect stroboscopic;
c) [x] Nu produce efecte de orbire;
d) [x] Este uniform;
e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă.
115. Indici de apreciere a iluminării artificiale sunt

a) [ ] Coeficientul de luminozitate;
b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală;
c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca;
d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii;
e) [x] Uniformitatea iluminării.
116. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor

a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;
b) [x] Să fie uniformă;
c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;
d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
e) [x] Să nu facă umbre.
117. Tipurile corpurilor de iluminat

a) [x] Cu lumină difuză;
b) [x] Cu lumină reflectată;
c) [x] Cu lumină proiectată;
d) [ ] Cu lumină combinată;
e) [ ] Cu lumina mixtă.
118. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se

calculează după
a) [ ] Dioxid de carbon;
b) [x] Concentraţia de substanţe toxice;
c) [ ] Oxigen;
d) [x] Cantitatea de pulberi;
e) [x] Valoarea temperaturii aerului.
119. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt

a) [ ] Volumul încăperii;
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului;
e) [x] Presiunea vântului.
120. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt
a) [ ] Prin curenţi de aer;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De refulare;
d) [ ] Aeraţie;
e) [x] De aspiraţie – refulare .
121. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie

a) [x] Generală;
b) [ ] Perdele aeriene;
c) [x] Locală;
d) [x] Nişe;
e) [x] Umbrele.
122. Cerinţe igienice faţă de încălzire sunt

a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului;
b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce acoperă
suprafeţele de încălzire;
c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC;
d)
[ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC;
e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare
.
123. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi

a) [x] Cu apă;
b) [ ] Cu ulei;
c) [x] Cu aer;
d) [x] Cu aburi;
e) [ ] Cu gaze .
124. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelor

a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală;
b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală;
c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală;
d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă;
e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf .
125. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt

a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;
b) [x] Se exclude poluarea aerului;
c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;
d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;
e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.
126. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:

Sursa -curs
a) [ ] naturală;
b) [ ] generală;
c) [x] de aspiraţie;
d) [x] de refulare;
e) [x] de refulare – aspiraţie.
127. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune:

Sursa -curs
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] de aspiraţie;
d) [ ] de refulare;
e) [x] mixtă.
128. Ventilaţia artificială poate fi:

Sursa - curs
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] organizată;
d) [ ] mixtă;
e) [ ] neorganizată.
129. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin:

Sursa - curs
a) [ ] curenţi de aer;
b) [x] aeraţie;
c) [x] canale de extragere;
d) [ ] geam;
e) [ ] infiltraţie.
130. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin:

Sursa -curs
a) [x] curenţi de aer;
b) [ ] aeraţie;
c) [ ] canale de extragere;
d) [x] geam;
e) [x] infiltraţie.
131. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:

Sursa -curs
a) [x] duşuri de aer;
b) [ ] nişe;
c) [ ] umbrele;
d) [x] oaze aeriene;
e) [x] perdele de aer.
132. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin:

Sursa -curs
a) [ ] duşuri de aer;
b) [x] nişe;
c) [x] umbrele;
d) [ ] oaze aeriene;
e) [x] aspiraţie la locul de muncă.
133. Ventilaţia artificială generală se realizează prin:

Sursa -curs
a) [ ] geam;
b) [ ] canale de extragere;
c) [x] aspiraţie;
d) [x] refulare;
e) [x] refulare – aspiraţie.
134. Factorii ce determină ventilaţia naturală:

Sursa- curs
a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor;
b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii;
c) [x] presiunea vântului;
d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie;
e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al încăperii.
135. Avantajele ventilaţiei naturale:

Sursa -curs
a) [x] simplitatea montării;
b) [x] accesibilitate după cost;
c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;
d) [ ] rază de acţiune mare;
e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.
136. Avantajele ventilaţiei artificiale:

Sursa-curs
a) [ ] accesibilitate după cost;
b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;
d) [x] rază de acţiune mare;
e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.
137. Avantajele ventilaţiei artificiale:

Sursa -curs
a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;
b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;
c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi
mecanice);
d) [ ] accesibilitate după cost;
e) [ ] simplitatea montări.
138. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:

Sursa- curs
a) [x] instalaţie de captare a aerului;
b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [ ] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [ ] mina de extragere a aerului.
139. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator;
b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [x] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [x] mina de extragere a aerului.
140. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie:

Sursa -curs
a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice;
e) [x] schimbul de aer este dirijat.
141. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare:

Sursa -curs
a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice
e) [x] schimbul de aer este dirijat.
142. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.
143. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie:

Sursa -curs
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
144. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare:

Sursa -curs
a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
145. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare:

Sursa- curs
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea.
146. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie:

Sursa- curs
a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);
b) [ ] accesibilitate după cost;
c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;
d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;
e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.
147. Condiţionarea aerului:

Sursa -curs
a) [ ] este naturală şi artificială;
b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp;
c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză de
mişcare a aerului, puritate;
d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;
e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei.
148. Balanţa de aer poate fi:

Sursa- curs
a) [x] pozitivă;
b) [ ] naturală;
c) [x] echilibrată;
d) [ ] artificială;
e) [x] negativă.
149. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de:

Sursa -curs
a) [ ] cost;
b) [x] destinaţia încăperii;
c) [x] volumul încăperii;
d) [x] caracterul noxelor emanate;
e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе.
150. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi:

Sursa- curs
a) [x] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.
151. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit

este:
Sursa curs
a) [ ] umiditatea aerului;
b) [ ] temperatura aerului;
d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [x] bioxidul de carbon.
152. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a

metalului, cazangerii este:
Sursa- curs
a) [ ] umiditatea aerului;
153. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:

Sursa -curs
a) [x] umiditatea aerului;
154. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei:

Sursa- curs
a) [x] de laborator;
b) [x] de calcul;
c) [ ] de observaţie;
d) [ ] chestionare;
e) [ ] experimentului cronic.
155. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :

Sursa- curs
a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;
b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;
c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului;
d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;
e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.
156. Volumul necesar de ventilaţie:

Sursa- curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel ca
concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească
nivelul admis ;
d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat,
astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
157. Multiplul necesar de aer :

Sursa -curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel ca
concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească
nivelul admis ;
d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie schimbat,
astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.

Totalizare Igiena

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Totalizare Igiena

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Igiena apei

1. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de

2. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va

3. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă

5. Oxidabilitatea apei este

7. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza

8. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită

9. Metodele de declorinare a apei

11. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă

12. Guşa endemică e cauzată de

13. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice

14. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are

15. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte

16. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este

17. Cauzele dezvoltării guşei endemice

18. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza

19. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după

20. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii

21. Cauza fluorozei

22. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei

23. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi

24. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi

25. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24

26. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde

27. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)

28. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea

29. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt

30. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare

31. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei

33. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

34. Caracteristica apelor freatice

35. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese

36. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt

37. Profilaxia bolilor hidrice include

38. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt

40. Saturnismul hidric se manifestă prin

41. Apa potabilă trebuie

42. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive

43. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt

44. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa

45. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)

46. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt

47. Prin intermediul apei nu se transmit

48. Metode de limpezire a apei

49. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt

50. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei

52. Importanţa igienică a durităţii apei

53. Indicatori de poluare organică a apei sunt

54. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu

55. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice

56. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase

57. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt

58. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt

59. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase

60. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei

61. Metode de dezinfecţie a apei sunt

62. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate

63. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a

64. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin

65. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt

66. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt

67. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

68. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată