MANAGEMENTUL

CALITATII APEI IN
ACVACULTURA
Curs 2 - Oxigenul si carbonul in helestee

Conf. Luiza FLOREA

 Apa – factorul cheie in acvacultura
 Selectarea surselor de apa trebuie sa fie bazata pe potrivirea acesteia cu
necesitatile cutivarii oregqanismelor acvatice.
 Importanta calitatii apelor a creat o necesitate pentru un indrumar care
sa determine cat de corespunzatoare sunt sursele de ape propuse pentru
utilizare in aceste proiecte.
PRINCIPALI CRITICI
Temperatura Fierul si Magneziul
Turbiditatea
Sulfura de Hidrogen
Salinitatea
Alcalinitatea Metanul

pH-ul Interactiunea apa-sol

Asprimea (Calciu si Magneziu) Aciditatea solului
Oxigenul dizolvat. Metale(Hg,Cd,Pb,Cu,Al,Cr,Ni,Ag,Sn,Z
Cerinta Oxigenului Biochimic n

Dioxidul de Carbon Metaloide (As,Se, Cl, CN)

Presiunea Totala de Gaz Compusii organici(Pesticide,

Antibioticele, Hidrocarburile, Bifenilii
Amoniacul policlorinati,Dioxinii si furanii)
Nitritul (azotitii)
Elementele patogene si contaminantii
Nitratul (azotatii) biologici (coliformii fecali, bacteriile
totale, paraziti,toxinele algice,)
 OXIGENUL DIZOLVAT
este de obicei primul factor limita care se intalneste in acvacultura

Concentratia acestuia depinde de multe procese

Dizolvarea din atmosfera

fotosinteza

respiratia microbilor, a pestelui si a plantelor

degradarea substantelor organice de catre microorganism
(Consumul biochimic de oxygen)
Temperatura apei

Salinitatea apei

presiunea barometrica si impuritatile

Tipul de peste

Varsta pestelui

practicile hranirii
 OXIGENUL DIZOLVAT - Surse

Fotosinteza – Apele cu o floră bogată, fie ca este reprezentată

de microfite (alge) fie ca este reprezentată de macrofite
(plante superioare) prezintă o oxigenare bună apei.
Dezvoltatre florei este posibilă în condiţii de transparenţă
bună, de temperaturi favorabile. Există deci o strânsă
legătură între proprietăţile chimice, termice şi optice ale
apei.

Atmosfera – Intensitatea proceselor de difuzie şi de dizolvare

a oxigenului din atmosferă în apă sunt influenţate de
temperatură (invers propţional), de presiunea atmosferică
(direct proporţional), de mişcarea apei (direct proporţional).
Aceste fenomene se petrec până la atingerea gradului de
saturare, grad care diferă cu temperatura apei, presiunea
atmosferei şi de conţinutul diferit de săruri.

Reacţiile de reducere – Eliberarea de oxigen în procesele de

reducere a sulfaţilor, azotaţilor reprezintă o sursă mai puţin
importantă, din punct de vedere al cantităţilor de oxigen cu
care apa se poate aproviziona
 OXIGENUL DIZOLVAT si TEMPERATURA

Solubilitatea oxigenului în apă curată, la presiunea atmosferică de 760Hg/mm,

în funcţie de temperatură (după Boyd, 1981)

ºC mg ·1¹‫־‬ ºC mg ·1¹‫־‬ ºC mg ·1¹‫־‬

0 14,16 16 9,56 24 8,25
5 12,37 17 9,37 25 8,11
10 10,92 18 9,18 26 7,99
11 10,67 19 9,01 27 7,86
12 10,43 20 8,84 28 7,75
13 10,20 21 8,68 29 7,64
14 9,98 22 8,53 30 7,53
15 9,76 23 8,34 35 7,04
 OXIGENUL DIZOLVAT si PRESIUNEA

Presiunea gazelor în apă curată la diferite temperaturi (după Boyd, 1981)

ºC Hg/mm ºC Hg/mm ºC Hg/mm

0 4,579 16 13,634 24 22,377

5 6,543 17 14,530 25 23,756

10 9,209 18 15,477 26 25,209

11 9,844 19 16,477 27 26,739

12 10,518 20 17,535 28 28,349

13 11,231 21 18,650 29 30,043

14 11,987 22 19,827 30 31,824

15 12,788 23 21,068 35 42,175

 OXIGENUL DIZOLVAT si SALINITATEA

O dată cu creşterea salinităţii apei, scade solubilitatea oxigenului în apă. Având

în vedere însă că scăderea între 0 şi 30ºC cu doar 0,084 – 0,041 mg ·1¹‫ ־‬a O2 la
fiecare creştere a conţinutului de sare cu 1000 mg ·1¹‫־‬, această corecţie poate
să lipsească în cazul apelor dulci.
 OXIGENUL DIZOLVAT - Consum

Respiraţia organismelor vegetale şi animale din apă. Popularea heleşteelor cu densităţi mari de
material piscicol, mai ales în cazurile în care nu există posibilităţi adecvate de alimentare cu debite
de primenire a apei, duce la reducerea conţinutului de oxigen din apă. Dezvoltarea algelor în
densităţi foarte mari constitue, de foarte multe ori, principala cauză a stărilor de hipoxie
(concentraţii scăzute de oxigen dizolvat) şi anoxie (lipsa totală a oxigenului dizolvat), aceste
fenomene fiind o consecinţă a fenomenului de “înflorire a apelor”. Dezvoltarea exagerată a
numărului de alge pe unitate de volum face ca pe timpul nopţii, când fotosinteza nu mai are loc,
algele să consume prin procesul de respiraţie tot oxigenul dizolvat.

Descompunerea substanţei organice moarte. Daca apa conţine, fie în suspensie, fie în stare
de soluţie, cantităţi mari de substanţe organice, mai ales materii putrescibile, se produce o
scădere a concentraţiei de oxigen dizolvat ca urmare a utilizării lui de către microorganismele
aerobe în procesul de descompunera a acestor substanţe organice. Scădera oxigenului dizolvat
este strâns legată de sporirea cantităţii de substanţe organice din apă şi de acumularea acestor
substanţe pe fundul bazinelor. În apele sarace în O2 se petrece însă un proces de putrefacţie a
substanţelor organice, care sunt transformate de microorganismele anaerobe în produşi , săraci
în oxigen, dintre care aproape toţi sunt toxici: amine, H2S, NH3 etc. În lipsa oxigenului
substanţele minerale cum sunt azotaţii pierd O2 şi trec în NH3 apoi în N2 gazos, ce se pierde
ieşind din apă, iar sulfaţii trec în sulfiţi, tiosulfiţi, H2S, sulfuri până la S chiar, făcând apa
respectivă improprie pisciculturii din cauza acestor substanţe toxice.

Oxidarea compuşilor minerali precum sulfiţi, hipocloriţi, H2S, azotiţi duce la pierderea
oxigenului dizolvat, dar apa se va îmbogăţii în compuşi utili şi se va reduce caracterul de toxicitate
al compuşilor lipsiţi de oxigen.

Izolarea apei de contactul cu aerul prin formarea podului de gheaţă care se menţine pe o
periodă mare. Efectul de dispariţie a oxigenului este cu atât mai accentuat pentru heleşteele al
căror fund este bogat în depozite humice şi în detritus vegetal, datorită lipsei punerii pe uscat .
 OXIGENUL DIZOLVAT - Consum

Relatia: Substanta organica moarta – oxygen dizolvat

Consumul biochimic
de oxigen (Biochemical
oxigen demand=BOD)

CCOCr -oxidarea apei

cu bicromat de
potasiu (K2Cr2O7)
Consumul chimic de
oxigen (CCO) CCOMn-oxidarea apei
cu permanganat de
potasiu
(mg KMnO4/l)
 Consumul biochimic de oxigen =CBO5
(Biochemical oxigen demand=BOD)

 reprezintă cantitatea de oxigen consumată de catre comunitatea microbiana pentru

descompunerea biochimică, în condiţii aerobe, a materiilor solide organice
totale, la temperatura şi timpul standard - 20°C, respectiv, 5 zile;
 cu cât valoarea acestuia este mai mare, cu atât apa este mai poluată;
 se produce în două faze:
 faza primară (a carbonului), în care oxigenul se consumă pentru oxidarea
substanţelor organice, care începe imediat şi are, pentru apele uzate menajere,
o durată de 20 zile, la temperature de 20 0C. Se formează CO2, care rămâne sub
formă de gaz în soluţie sau se degajă;
 faza secundară (a azotului) în care oxigenul se consumă pentru transformarea
amoniacului în nitriţi şi apoi în nitraţi; începe după cca. 10 zile şi durează
peste 100 zile.
 Consumul chimic de oxigen (CCO)

 stabileşte indirect cantitatea de oxigen consumat pentru oxidarea tuturor formelor

de substanţe organice prezente în mediu (degradabile şi nedegradabile).

Raportul CBO5 /CCO reflectă gradul de biodegradabilitate al unei ape. Pentru apele
menajere uzuale, raportul este apropiat de 0,6. Pragul de lipsă de biodegradabilitate este
atins când acest raport este <0,2.
 OXIGENUL DIZOLVAT –evolutie in timp

 Concentraţia oxigenului din ecosistemul acvatic se schimbă mereu ca

urmare a proceselor biologice, chimice şi fizice.
 Dacă apa este saturată de oxigen, atunci între apă şi aer nu are loc schimb de
gaze. Apa suprasaturată de oxigen eliberează oxigenul în atmosferă în
funcţie de mişcarea apei, în timp ce apa nesaturată absoarbe oxigenul din
aer.
 Concentraţia de oxigen din apele piscicole depinde în mod decisiv de
fotosinteza cianobacteriilor, a algelor şi a microfitonului şi de respiraţie a
tuturor organismelor.
 În orele diurne fotosinteza produce mai mult oxigen în straturile eufotice
decât se consumă prin respiraţie. Noaptea nu este fotosinteză şi respiraţia
consumă în continuare oxigenul.
 Din cauza producerii de O2 în timpul zilei şi a consumului lui în timpul
nopţii, concentraţia oxigenului dizolvat în apa helesteului prezintă ritmicitate
zilnică.
 Cea mai mare concentraţie se măsoară în orele după-amiezei, iar cea mai
mică, înainte de răsăritul soarelui sau în timp ce răsare soarele.
 OXIGENUL DIZOLVAT –evolutie zi-noapte

200
temperatura apei 26°C 200

200 producţie
150

saturaţie de oxigen (%)

oxigen diluat (mg/1)

exagerată
de O2

200
producţie 100
ideală
de O2
200 producţie
foarte slabă 50
de O2

6 12 18 24 6 12 18 24 6 12 18 24 6
perioada
Ritmul de concentraţie a oxigenului acvatic în lacuri piscicole cu producţie de 2O exagerată, ideală
şi slabă

O2 > 200% - ape suprasaturate in oxygen;

O2 = 150% - ape optime in oxygen;
O2< 100% - ape sarace in oxygen;
 OXIGENUL DIZOLVAT –interpretare

 Concentraţia exagerată de O2 duce în parte la fluctuaţia valorilor pH-ului, în

parte, aduce cu sine pericolul de distrugere bruscă a algelor şi/sau a
microfitonului.
 „Producţia foarte slabă de oxigen” poate să fie consecinţa unei activităţi de
fotosinteză slabe sau de supradimensionare a organismelor consumatoare de
O2, ca de exemplu masa foarte mare de zooplancton sau descompunerea
accelerată a substanţelor organice microbiene.
 Între concentraţia de oxigen şi clorofila-a nu se poate stabili o legătură
statistică. Pe baza tendinţelor celor doi parametri însă, este sigur că, în
perioada de vară 100-200 mg · m-3 de clorofilă-a poate să asigure o saturaţie de
oxigen de 130-200%.
 La o saturaţie de după-amiază de 100%, se aşteaptă un deficit de O2 de
dimineaţă.
 Previziunile deficitului de oxigen de dimineaţă sunt posibile, pe lângă alte
semne, cu ajutorul măsurătorilor de O2 de dimineaţă. Din măsurătorile
concentraţiei de oxigen de la ora 22 şi 1 noaptea se poate estima concentraţia
de oxigen a apei aşteptată dimineaţa.
 OXIGENUL DIZOLVAT –masurare

 Concentraţia oxigenului (mg/l)se poate măsura prin:

 metoda clasică Winkler
 cu ajutorul aparatelor portabile, obţinute deja la un preţ rezonabil.

 Saturaţia O2 (%) se poate determina cunoscand:

 temperaturii apei si
 Concentratia in oxygen
 Tabelul de variatie al oxigenului functie de temperatura

Exemplu, la o presiune atmosferică de 760 mmHg, în apă saturată de oxigen

la 26ºC se pot dizolva 7,99 mg ·1¹‫־‬, din această cauză, concentraţia de oxigen
de 12 mg ·1¹‫ ־‬măsurată 26ºC corespunde unei saturaţii de 12 : 7,99 = 150%.
 Tabelul 2.9 Nivelele recomandate a oxigenului dizolvat pentru cultivarea acvatica
Speciile DO(mg1-1) Comentarii Surse bibliografice
Tilapia >5.0 De preferinta Llyod 1992
3.4-4.0 Tolerabil
Crapul 10.0 Normal la 15oC Llyod 1992
5.0 Limita adaptarii
Pestele marin >6.0 Minimum Huguenin si Colt 1989
Pestele de apa rece >6.0 Minimum Lawson 1995
Salmonii >5.0 Pot supravietui doar la un DO Llyod 1992
scazut pe cateva ore
>5.5 pestele Roberts si Shepherd,1974
>7 ouale
Somonii >8.5 Optim Black 1991
100% saturatie
Crustaceele de apa calda >5 Pot supravietui doar la un DO Llyod 1992
scazut pe cateva ore
Tiparii >5 Preferat Llyod 1992
Nevoia de O2 3.4-4.0 Tolerabil
a peştilor Crap >5.0 Preferat Llyod 1992
3.4-4.0 Tolerabil
variază după Pestele in iazuri cu noroi Rezistente la un Exemplu: pestele Llyod 1992
specie, varstă, sau rauri calde incetinite DO scazut auriu
Pestele de apa calda Este mai tolerabil la DO scazut Llyod 1992
stare decat speciil de apa rece
fiziologică, etc. >5.0 Recomandat Lawson 1995
>1.5 Traiesc cateva zile
>1.0 Traiesc cateva ore
<0.3 Concentratiile fatale
Dracul-de-mare <0.5 (mici) Supravietuiesc la expuneri scurte Lawson 1995
0.5 (adulti) Supravietuiesc la expuneri scurte Lawson 1995
2.0-3.0 Adultii supravietuiesc,ouale mor Lawson 1995
<5.0 Hranirea este slaba cresterea inceata Lawson
1995
<6.0 (clocirea) Boyd 1990
Racul smarcului rosu <1.0 (tinerii) Supravietuiesc la expuneri scurte Avault 1974
<2.0 Adultii se tarasc afara Lawson 1995
Speciile crevetilor Penaeid DO scazut Ca la pestii de apa calda Boyd 1990
0.7-1.4 Concentratii fatale Lawson 1995
Vanameii P 6.0-10.0 Optima Clifford 1994
Indrumari generale >5.0-6.0 Lawson 1995
OXIGENUL DIZOLVAT -aparatura
OXIGENUL DIZOLVAT -aparatura
Oxigenarea apei-echipamente
Oxigenarea apei-echipamente
Oxigenarea apei-echipamente
Oxigenarea apei-echipamente
Oxigenarea apei-echipamente
Va multumesc
pentu atentie!