ALCOOLUL DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII

Alcoolul: de la obisnunita la abuz si dependenta

        Efecte si probleme cauzate de alcool 

        Consumul excesiv de alcool este corelat cu rata crescuta a sinuciderilor, accidentele
şi bolile fatale. Alcoolul poate afecta negativ fatul. Alcoolicii sunt sfatuiti sa aiba zile fara
consum. Exista disponibil un spectru larg de programe de tratare a alcoolismului. 
        Consumatorii de alcool au devenit in ultimii ani centrul atentiei, mai ales datorita
informatiilor provenite din diverse studii/cercetari conform carora alcoolul consumat in cantitati moderate pare a avea
chiar efect benefic asupra organismului uman. Majoritatea oamenilor consuma alcool in diferite cantitati si cu frecventa
variata, doar cca 10% dintre adulti fiind abstinenti in majoritatea tarilor lumii. 
       Dependenta de alcool este cea mai raspandita dintre problemele legate de consumul de droguri la nivel mondial. O
persoana din 13 este suspecta de alcoolism. Cateva milioane de oameni beau prea mult si risca sa abuzeze de alcool.
Obisnuinta de a bea este o problema serioasa. 
       Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, fiind corelat cu 80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din
crime, 30% dintre accidentele rutiere fatale si 15% din cazurile de innec. De asemenea este unul dintre factorii de divort
(unul din trei cazuri)si de molestare a copilului (unul din trei cazuri). 
       Consumul de alcool poate favoriza aparitia cirozei hepatice, poate sa afecteze negativ fatul si poate fi asociat cu
cancerul la san la femei, cancerul gurii, al esofagului, al faringelui si laringelui. Consumul mare de alcool a fost corelat
si cu performanta sexuala slaba, dementa si degenerare musculara.  
       Cosumul moderat de alcool poate fi considerat benefic pentru inima, studiile aratand ca atat abstinentii cat si
persoanele care beau in exces prezinta risc de mortalitate mult mai mare decat cei care consuma moderat alcool. Exista
insa controverse in privinta consumului moderat de alcool. Un consum de bautaura alcoolica, de mai mult de trei pahare
pentru un barbat şi mai mult de doua pentru o femeie este considerat a fi prea mare. La nivel mondial, una din 13
persoane este suspecta de alcoolism. 
       Despre ceea ce inseamna consum moderat exista pareri contradictorii. 
       O recomandare comuna (care nu este recomandata de un specialist) indica un pahar pe zi pentru femei si doua zilnic
pentru un barbat si evitate complet betiile. O alta recomandare este de trei sau patru pahare mici pentru barbati, de trei-
patru ori pe saptamana si doua sau trei pahare mici pentru femei, trei-patru ori pe saptamana. Multi oameni incalca
aceste limite si unii dintre acestia pot avea probleme cu alcoolul. 
       Si definirea unui pahar standard este nuantata dar, in general, ea inseamna o cana cu bere, un pahar mic de vin sau
50 ml de tarie. Nu exista nici o dovada solida care sa arate ca bautul vinului este mai bun decat consmul de bere sau
de tarie. Femeile simt o nevoie mai mica de a bea decat barbatii pentru ca ele au in corp o cantitate mai mica de „fluid”
iar alcoolul are un efect mai puternic. Persoanele cu o greutate corporala mica si o constitutie mignona ar trebui sa
consume o cantitate mai mica de alcool decat alte persoane. 
       Pe de alta parte, s-a demonstrat ca un consum moderat de alcool la persoanele cu varste mijlocii reduce numarul
deceselor cu cauze cardiace cu aproximativ o treime. Un studiu australian arata ca riscul atacurilor cardiace este cel mai
mic la barbatii care au confirmat un consum de 1-4 pahare pe zi, timp ce 5-6 zile pe saptamana si la femeile care
consuma un standard de doua pahare pe zi, timp de cinci- sase zile pe saptamana. Abstinentii si cei care nu beau frecvent
sunt sfatuiti sa nu creasca consumul pentru a nu creste riscul dezvoltarii unei probleme cu alcoolul. 

        Manifestarile si semnele care ne pot indica o problema cu alcoolul  

        Unele dintre semnele care ne pot indica o astfel de problema in faza timpurie sunt: 

        - bautul mai rapid decat ceilalti 

        - gandul la modalitati de a bea cateva pahare in plus in timp ce socializezi 

        - cheltuirea unei sume prea mari de bani pe alcool 

        - negarea problemei si subestimarea cantitatii de alcool consumate 

        - sentimentul de vinovatie sau remuscare legat de propriul consum de alcool 

        - pierderea memoriei in timpul bautului 

        - promisiunea de a bea mai putin 

        - consumul pentru a face fata stresului obisnuit.  

       Chestionarul CAGE este in mod obisnuit folosit pentru a afla daca oamenii au probleme cu alcoolul. Raspundeti
sincer la urmatoarele intrebari: 

        - Ati simtit vreodata ca ar trebui sa reduceti consumul de bautura? 

        - V-au sacait unii oameni criticandu-va ca beti? 

        - V-ati simtit prost sau vinovat vreodata pentru faptul ca beti? 

        - Ati luat pana acum un “stimulent”- un pahar de bautura la prima ora a diminetii pentru a va linisti nervii?  

       Un singur raspuns afirmativ la aceste intrebari indica o posibila problema cu alcoolul. Chiar daca ati raspuns negativ
la toate intrebarile dar faptul ca dumneavoastra beti, genereaza probleme in relatiile dumneavoastra la serviciu sau in
fata legii, ar trebui sa cereti ajutor.  
       Nu exista o definitie standard a alcoolismului. In orice caz, in general el este legat de impulsul necontrolabil de a
bea, nevoia de a bea mai mult pentru a resimti efectul si intoxicatia cronica.  
       O sete puternica pentru alcool, neputinta de a se opri din a bea si simptomele starii de sevraj suferite, cum ar fi
tremorul in stare de trezire sunt toate simptome ale alcoolismului. Dorinta de alcool poate sa devina la fel de puternica
precum nevoia de sete sau mancare. Majoritatea alcoolicilor nu pot sa se lase de bautura fara tratament sau suport.
Persoanele care nu pot sa reziste trei zile la rand fara sa bea pot fi alcoolici. Nu e neobisnuit ca alcoolicii sa nege faptul
ca ei au o problema.

 Sfaturi pentru a renunta la consumul excesiv de alcool  

       In cazul in care o persoana considera ca exagereaza in privinta consumului de alcool se recomanda ca acea persoana
sa incerce sa isi limiteze cat mai mult consumul de alcool. Mai multi alcoolici din aceeasi familie sunt sfatuiti sa se lase
de baut impreuna.  
       Se recomanda ca persoanele care consuma alcool sa-si noteze motivele pentru care ar trebui sa renunte la consumul
de alcool. Dintre motivele care ar trebui sa-i determine pe alcoolici sa renunte la acest viciu pot fi ameliorarea starii de
sanatate, somnul odihnitor care determina trezirea dimineata fara mahmureala. De asemenea, acestia ar trebui sa renunte
la consumul exagerat de alcool pentru a nu-si face de ras copii, parintii sau restul familiei, pentru a nu fi bataia de joc a
colegilor sau prietenilor (nu cei de pahar), pentru a-si creste performantele intelectuale, profesionale, fizice sau sexuale,
etc. Alcoolicul ar trebui sa isi stabileasca dinainte cate pahare va consuma si sa incerce sa nu depaseasca acest numar,
rasplatindu-se cu o bucurie pentru respectarea limitei. Acesta ar trebui sa stea in compania unui prieten si sa isi acorde
suport reciproc pentru a bea mai putin. Trebui evitate “randurile” de bauturi pentru ca acestea deschid apetitul pentru un
consum exagerat. Nu se recomanda consumul unui pahar de bautura rapid.     
       Paharele cu bauturi non-alcoolice trebui alternate cu cele alcoolice.  
       In cazul ingrijorarii unui consum mare de alcool se recomanda o alta activitate: dansul sau o pauza timp de cinci
minute. Uneori este eficienta evitarea oamenilor si a locurilor care incurajeaza consumul exagerat de alcool mai ales in
perioada de abstinenta. Trebuie evitat consumul de alcool timp de trei zile pe saptamana. Alcoolicul trebuie sa fie
capabil sa spuna NU la o bautura. Persoana nu trebui sa se descurajeze daca nu reuseste de prima data. Multi oameni au
nevoie de cateva incercari inainte sa isi atinga scopul.  
       Se recomanda ajutorul unui program de tratare, suport sau consiliere. Majoritatea bautorilor inraiti nu se pot lasa de
bautura fara o supraveghere din partea unor profesionisti.  
       De asemenea, medicamentele sunt usor accesibile, dar acestea cauzeaza efecte secundare neplacute/ periculoase
daca sunt administrate concomitent cu consumul de alcool.  
       Multi oameni cred ca au mostenit dependenta de bautura de la parintii lor. Daca parintii dumneavoastra au fost sau
sunt bautori inraiti atunci sunteti in situatie de risc, deci trebuie sa va controlati cantitatea de alcool bauta. Exista
numerosi descendenti din familii de bautori care, tocmai datorita acestui fapt, au un dezgust puternic fata de alcool, fiind
abstinenti inraiti. Este folositor controlul consumului de alcool prin abstinenta la alcool timp de trei zile pe saptamana si
fara sa depaseasca consumul de patru bauturi alcoolice la o “sedinta”. Inlocuiti consumul cu bere slab alcoolizata si
amestecul cu bauturi non- alcoolice precum limonada.  
       Prevenire si tendinte de viitor  

       Prevenirea si masurile contra utilizarii alcoolului se vor centra pe constientizarea publica a problemelor legate de
bautura si pe evidentierea nivelurilor de consum care nu afecteaza sanatatea. Noile metode de tratament sunt si ele
orientate spre ajutorarea persoanelor cu probleme legate de dependenta de droguri. Efectele periculoase si sociale ale
consumului excesiv de alcool fac sa nu fie recomandat consumul moderat de alcool ca masura de sanatate, desi
cercetarile au aratat ca un consum moderat poate fi benefic pentru inima. Un consum moderat, poate fi inceputul unui
exces.

Fumatul si sistemul digestiv

Introducere 

     

        Fumatul este un factor de risc important pentru numeroase boli, unele dintre ele potential fatale, inclusiv cancerul
de plamani, esofag, stomac, emfizemul pulmonar, bronsita cronica, arterita si afectiunile cardiace. Fumatul este direct
raspunzator pentru unele modificari importante ale functiilor unor organe si sisteme ale organismului uman, inclusiv
sistemul digestiv. Acest lucru poate avea consecinte grave asupra sistemului digestiv, deoarece acesta este cel care
transforma alimentele in substante nutritive de care organismul are nevoie pentru a supravietui. 
       Estimarile curente indica faptul ca la nivel mondial, aproximativ o treime din adulti fumeaza. In prezent, exista
tendinta ca barbatii sa fumeze mai putin, in timp ce femeile si adolescentii de ambele sexe par sa fumeze mai mult decat
in deceniile anterioare.  
       
       Cum afecteaza fumatul structura si functiile sistemului digestiv uman? 

         Efecte daunatoare 

        S-a demonstrat faptul ca fumatul are efecte daunatoare asupra fiecarui segment al sistemului digestiv, contribuind la
unele dereglari comune, de genul arsurilor gastrice si esofagiene sau a ulcerelor tubului digestiv. De asemenea, fumatul
mareste riscul de aparitie al bolilor inflamatorii intestinale cronice si posibilitatea aparitiei litiazei biliare (pietre la
nivelul vezicii biliare). Fumatul afecteaza ficatul, prin schimbarea modului in care acest organ metabolizeaza
medicamentele si alcoolul, pentru a le face netoxice pentru organism. Daca ar fi sa luam in calcul numai bolile pe care le
poate cauza tubului digestiv, sunt suficiente motive care sa convinga un individ cu inteligenta normala sa inceteze
fumatul.
       Afectarea esofagului

        Pirozisul (arsurile gastrice) este extrem de frecvent printre oamenii societatii moderne. Arsurile gastrice se produc
atunci cand sucurile gastrice acide care se produc normal in stomac, reflueaza in esofag – segmentul de tub digestiv care
face legatura dintre cavitatea bucala si stomac. In mod normal, in partea de jos a esofagului exista un muschi sub forma
de inel (sfincterul esofagian inferior), care actioneaza ca o supapa, lasand circuitul alimentelor posibil doar dinspre
cavitatea bucala spre stomac, nu si invers. Astfel, secretia acida din stomac nu poate trece inapoi catre esofag, a carui
mucoasa nu rezista la actiunea acida a sucului gastric. Fumatul, scade puterea de contractie a acestui muschi esofagian,
facand posibila trecerea sucului gastric acid in esofag, mai ales atunci cand creste presiunea in stomac, cum se intampla
in obezitate, tuse, constipatie, mese prea abundente, exces de bauturi gazoase, etc. Prin acest mecanism, mucoasa
esofagului se inflameaza, aparand boala numita esofagita de reflux. In evolutia ei, aceasta poate sa duca la sangerari sau
chiar la cancer al esofagului. 
        Fumatul pare sa favorizeze refluxul biliar de la nivelul duodenului in stomac, astfel incat continutul gastric sa fie cu
atat mai daunator mucoasei esofagului. Dar, in afara de mecanismul descris, fumatul poate afecta esofagul direct,
favorizand aparitia cancerului esofagian. 

       Ulcerul gastric sau duodenal 

        Ulcerul reprezinta aparitia unei “eroziuni” la nivelul mucoasei (foita de celule care captuseste tubul digestiv)
stomacului sau duodenului. Exista numerosi factori de risc in aparitia ulcerului gastric sau duodenal: 

        - abuzul de alimente prea calde sau reci  

        - consumul de condimente (piper, usturoi, ardei iute, etc)  

        - alcoolul, cafeaua  

        - unele medicamente (tip aspirina, prednison, etc) luate timp indelungat  

        - mesele la ore neregulate 

        - stresul  

        - fumatul
 
         Cercetarile au aratat ca nefumatorii fac mai rar ulcer decat fumatorii, iar sansa de vindecare a ulcerului este mai
mare la nefumatori, la fel si riscul de aparitie a complicatiilor sau disparitia simptomelor cu tratament sau regim
alimentar.
          Mecanismele prin care fumatul duce la aparitia ulcerului gastric sau duodenal nu sunt pe deplin lamurite. De
exemplu, unele cercetari sugereaza faptul ca fumatul poate creste riscul infectarii unei persoane cu bacteria Helicobacter
pylori (H.pylori este un factor de risc important pentru ulcer), cele mai multe cazuri de ulcer gastroduodenal fiind
asociate cu prezenta acestei bacterii. Acidul clorhidric din sucul gastric este, de asemenea, un factor de risc important in
producerea ulcerelor. In mod normal, cea mai mare parte a acestui acid este neutralizat prin amestecul cu alimentele pe
care le consumam, ajutand la digestia lor. Sucul gastric acid care nu a fost neutralizat dupa digestia alimentelor in
stomac, trece in duoden (urmatorul segment al tubului digestiv de dupa stomac) si este repede neutralizat de bicarbonatul
de sodiu produs de pancreas. Fumatul stimuleaza secretia de acid gastric dar si scaderea cantatii de bicarbonat secretate
de pancreas. Fumatorii, sunt mult mai predispusi sa dezvolte ulcer, in special duodenal, vindecarea rapida este mai putin
probabila, la fel raspunsul la tratament cu disparitia simptomelor. 

        Afectarea ficatului 

       Ficatul este un organ important care indeplineste multe functii. Ficatul este raspunzator de metabolizarea anumitor
medicamente, a alcoolului si a altor substante toxice pe care le transforma in substante netoxice, eliminate din organism
prin intermediul materiilor fecale sau renal. Fumatul modifica capacitatea ficatului de a transforma aceste substante, in
unele cazuri, acest lucru putand influenta cantitatea de medicamente necesara pentru tratarea unei boli astfel: scaderea
 capacitatii ficatului de metabolizare a medicamentelor, le face sa persiste netransformate
mai mult timp in organism, existand pericolul de acumulare cu aparitia de efecte toxice.
Efectele fumatului asupra modului in care ficatul prelucreaza medicamentele dispar si ele
odata cu incetarea fumatului. Se pare de asemenea ca fumatorii fac mai frecvent litiaza
biliara decat nefumatorii. 

        Reversibilitatea efectelor fumatului pentru tubul digestiv 

        Unele efecte ale fumatului la nivelul sistemul digestiv par sa fie de scurta durata.
Efectul fumatului asupra productiei de bicarbonat a pancreasului dureaza circa o jumatate
de ora, dupa care productia de bicarbonat devine normala.

Fumatul pasiv, o amenintare pentru sanatate

Introducere
 
In virtutea principiului tolerantei reciproce intre oamenii unei societati civilizate, am putea accepta ca
nefumatorii si fumatorii sa traiasca impreuna in buna intelegere. O atitudine de toleranta mutuala si-ar avea locul
daca fumatul pasiv nu ar afecta sanatatea celor care sunt nevoiti sa-l suporte. Dar, nu isi are locul.
Din ce in ce mai multe studii indica faptul ca fumatul pasiv dauneaza grav sanatatii, inhalarea fumului de
catre nefumatori avand consecinte serioase. Mai mult de-atat, aceste consecinte sunt cu atat mai grave cu cat
petrecem mai mult timp in preajma fumatorilor. Stiind aceste lucruri, nu mai este pur si simplu posibil sa ne
limitam la acest concept al tolerantei, mai ales in mediul profesional unde foarte rare sunt cazurile cand ne putem
alege noi mediul de lucru. Fumatul pasiv ne priveste pe noi toti, pana si in casele nostre, pentru ca fumatul
partenerului, al unuia dintre parinti expune membrii familiei - copiii sunt cei mai afectati - la o intreaga serie de
urmari extrem de periculoase.
Desigur, fumatul poate fi considerat „o placere periculoasa” in functie de hotararea fiecaruia, iar societatea
trebuie sa tolereze diferentele existente intre membrii ei.
Fumatul este, deja de mult timp, cunoscut drept principala cauza evitabila care dauneaza grav sanatatii.
Sanatatea nefumatorilor, constransi sa inhaleze fumul tutunului („fumatul pasiv”) este, de asemenea, amenintata
de aceleasi pericole. Aceasta este concluzia la care au ajuns nenumarate studii stiintifice efectuate in ultimii ani.
Date recente inregistrate in Elvetia scot in evidenta efectele pe care le are fumatul pasiv asupra sanatatii
din punct de vedere statistic:
- fumatorii pasivi sufera mai frecvent de tulburari respiratorii, cum ar fi respiratia suieratoare, tusea cronica
si simptomele bronsitei cronice
- riscul de a se imbolnavi de astm, de tuse cronica sau de bronsita cronica este net mai ridicat
- cu cat nefumatorii sunt mai expusi fumului de tutun, cu atat probabilitatea aparitiei unor boli respiratorii
si diminuarii capacitatilor fizice creste.
 
Nimeni sau aproape nimeni nu mai contesta astazi ca fumatul este nefast pentru sanatate. Daca numarul
fumatorilor este atat de mare, acest lucru este o urmare a faptului ca ei sunt dependenti – fizic si psihic - de
tigara.
Fumatul este cunoscut de mult timp ca principal factor al numeroaselor boli, in mod deosebit al cancerului
si ca responsabil pentru numeroase decese. Aproape 90% din persoanele care sufera de cancer pulmonar au fumat
de-a lungul multor ani.
Fumatul provoaca boli cronice ale aparatului respirator: 85% din oamenii care sufera de bronsita cronica
sau de emfizem pulmonar (distensia alveolelor pulmonare cu distrugerea peretilor acestora) au fost fumatori. In
plus, fumatul este unul din cei mai importanti factori de risc in bolile sistemului cardio-vascular: 70% dintre
fumatori sufera de astfel de afectiuni sau mor de infarct.
De cativa ani, numarul precizarilor si demonstratiilor stiintifice creste pentru a demonstra ca persoanele
nefumatoare sunt supuse acelorasi riscuri ca si persoanele fumatoare. Atunci cand persoanele nefumatoare sunt
expuse, impotriva vointei lor fumului, unuia sau mai multor fumatori din anturaj, putem vorbi de „tabagism pasiv”
sau de „fumat pasiv”. Fumul de tutun este o forma comuna de poluare a aerului din spatiile inchise. Milioane de
adulti dar si de copii sufera zilnic din cauza fumului, acasa, la locul de munca sau in locuri publice.
Fumul contine substante care favorizeaza aparitia tumorilor maligne. Aceste substante nu sunt prezente
numai la fumatori, ci au fost detectate si in organismul fumatorilor pasivi. In plus, cu cat expunerea la fum este
mai prelungita, cu atat concentratia substantelor creste in anumite organe, in sange, in urina.
Studiul efectelor pe care le are fumatul pasiv asupra aparitiei cancerului este dificil. De fapt, substantele
toxice produse prin arderea tutunului trebuie sa actioneze o perioada lunga de timp inainte ca o eventuala tumora
canceroasa sa fie detectata. Cercetarile stiintifice au demonstrat ca acest risc exista. Pe langa rolul pe care il are
fumul in aparitia tumorilor, cercetatorii au vrut sa afle cu aceeasi sarguinta daca fumatorii pasivi prezinta mai
frecvent boli ale cailor respiratorii sau simptome de dificultati respiratorii.
 
 S-au studiat efectele fumatului pasiv in primul rand la copii. S-a dovedit existenta unor diverse consecinte
negative, mai ales o susceptibilitate mai mare ca acestia sa sufere de infectii ale tractului respirator, de inflamare
a canalelor auditive si de astm, precum si de o incetinire a dezvoltarii capacitatii pulmonare. Copii expusi in mod
constant la fumul de tigara sunt spitalizati mai des decat ceilalti copii si lipsesc frecvent de la scoala din cauza
dificultatilor respiratorii.
In timp ce numeroase studii stiintifice au demonstrat efectele nocive ale fumatului pasiv asupra sistemului
respirator la copii, literatura medicala – exceptand studiile asupra bronsitei cronice, emfizemului pulmonar si a
cancerului pulmonar – nu furnizeaza decat putine informatii tratand efectele fumatului pasiv la adulti. In plus,
aceste studii se bazeaza adesea pe esantioane restranse de subiecti si rezultatele lor nu sunt intotdeauna
corespunzatoare.
Studiul stiintific al efectelor fumatului pasiv nu este simplu, totusi, diverse studii au aratat ca fumatul pasiv
creste riscul aparitiei cancerului pulmonar. Cunostintele actuale nu lasa loc de nici o indoiala: exista o relatie
stransa intre fumatul pasiv si numeroase boli respiratorii.
 
 
Efectele la copii si la adolescenti
 
La copii si adolescentii de la varsta de 5 ani la 16 ani, care respira in mod constant fum, se pot observa
diverse forme de iritare a cailor respiratorii: tuse, expectoratii, insuficienta respiratorie, suieraturi. Acesti tineri sufera,
de asemenea, in mod frecvent de repetate inflamatii ale canalului auditiv si amigdalite. In plus, a fost posibila
evidentierea unei capacitati pulmonare ceva mai slaba, dar totusi semnificativa din punct de vedere statistic. Atat
Organizatia Mondiala a Sanatatii cat si autoritatile sanitare din Statele Unite si Marea Britanie au constatat ca
numarul cazurilor de astm si gravitatea acestora la copii depinde de consumul mai mic sau mare de tutun din
cadrul anturajului lor. Fumatul pasiv la copii si la adolescenti intensifica riscul acestora de a fi predispusi la astm.
 
Efectele la adulti
 
Efectele fumatului pasiv la adulti sunt mai dificil de stabilit decat la copii, mai ales pentru ca, la locul de
munca, de exemplu, sunt mai expusi la influente nocive asupra cailor respiratorii. Nu ramane decat, pe baza
studiilor stiintifice, sa stabilim o legatura intre fumatul pasiv si diverse afectiuni respiratorii, cum ar fi bronsita.
Primele studii privind aparitia cancerului pulmonar la adultii expusi in mod constant la fum au fost publicate
la inceputul anilor 80. In 1986, autoritatile sanitare din Statele Unite si Marea Britanie, precum si OMS au declarat
ca fumatul pasiv creste in mod semnificativ probabilitatea aparitiei cancerului pulmonar.
Fumatul pasiv creeaza o serie de dificultati sau afectiuni respiratorii:
 
- respiratie suieratoare
 
- insuficienta respiratorie chiar si pe parcursul unui efort putin pronuntat
 
- bronsita cu tuse sau cu expectoratii
 
- bronsita cronica cu tuse sau cu expectoratii purulente care dureaza de cel putin doi ani
Persoanele nefumatoare care pot trai intr-o atmosfera fara fum respira mai liber si au mai putine probleme
de ordin respiratoriu decat persoanele nefumatoare inchise in spatii pline de fum. Doar un procent de 4% din
persoanele nefumatoare care au posibilitatea sa respire in aer curat au respiratie suieratoare, o parte sufera de
tuse cronica si 5% prezinta simptome de bronsita cronica (tuse sau expectoratie). Persoanele nefumatoare care
sunt nevoite sa respire adesea un aer imbibat de fum prezinta urmatoarele simptome dupa o expunere
indelungata: respiratie suieratoare 7%; tuse cronica: 11%; bronsita cronica: 7%.
Dificultatile respiratorii (tuse, bronsita, bronsita cronica, astm, insuficienta respiratorie in timpul eforturilor)
sunt cu atat mai frecvente la nefumatori cu cat acestia sunt constransi sa respire in incaperi pline de fum.
 
Astmul si fumatul pasiv in fiecare zi
 
Cercetarile arata, pentru persoanele nefumatoare, cresterea probabilitatii imbolnavirii de astm, diagnosticat
din punct de vedere medical in functie de durata expunerii la fumul de tigara. Aceasta probabilitate este de doua
ori mai mare daca durata expunerii zilnice la fum depaseste trei ore.
 
Tusea cronica si fumatul pasiv
 
Pentru fumatorii pasivi, riscul de a se imbolnavi de tuse cronica creste de-a lungul anilor. Riscul prezinta o
importanta de doua ori si jumatate mai mare cand fumatul pasiv este practicat de mai mult de douazeci de ani. In
plus, riscul este cu atat mai ridicat cu cat sunt mai multi fumatori care polueaza mediul ambiant, tusea cronica
reprezentand primul simptom al bronsitei cronice sau al emfizemului pulmonar (distrugerea alveolelor pulmonare
cu formare de bule de aer in plamani).
Ca regula generala simptomele apar dupa mai multi ani de expunere pasiva la fumul de tigarete, dar dupa
aparitia primelor simptome, boala are o evolutie grava.
 

Bronsita cronica si fumatul pasiv

 
Daca se afla fumatori in apropierea unui nefumator, atunci probabilitatea pentru acesta din urma creste –
cu cat durata de expunere la fumul de tigara este mai lunga – sa fie victima unei bronsite cronice. Bronsita cronica
este prin definitie o boala al carui diagnostic presupune ca bolnavul sa prezinte tuse cu expectoratie permanenta 3
luni pe an timp doi ani consecutiv. Probabilitatea aparitiei bronsitei cronice este cu atat mai ridicata cu cat
persoana nefumatoare este obligata sa stea in preajma fumatorilor la locul de munca.
Pe scurt: cu cat persoanele nefumatoare sunt mai mult timp expuse la fumul de tigara, cu atat creste
riscul ca ele sa sufere afectiuni ale cailor respiratorii si o diminuare a capacitatilor fizice.
 
Prevenire si masuri impotriva fumatului pasiv
 
Masuri referitoare la o politica a sanatatii precum, campaniile de prevenire a nocivitatii fumatului, crearea
zonelor pentru nefumatori si existenta unor prevederi legale, pot contribui la o mai buna protejare a persoanelor
nefumatoare. Este responsabilitatea fiecaruia sa cantareasca riscul pe care il reprezinta fumatul pasiv pentru
sanatatea sa.
Problema fumatului pasiv nu poate fi abordata printr-un discurs moralizator la adresa persoanelor
fumatoare. O atitudine de acest gen ar conduce in mod aproape ineviatbil la esec. Este mult mai eficace sa cautam
sa prevenim efectele nocive ale fumatului pasiv. Masurile preventive pot fi clasate in trei grupe:
Informatia:
          - repetate campanii de prevenire anti-tutun
 
          - informarea marelui public asupra efectelor nefaste ale fumatului.
 
 Masuri de amenajare: crearea unor zone bine delimitate pentru fumatori si nefumatori in locurile si
spatii publice.
 
Dispozitii legale: limitarea fumatului in localuri si la locul de munca.

NU DROGURILOR!!!!
 Droguri =Moarte

Droguri

Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita.
Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele
diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara
apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara.
 
Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit
morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca
morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a
cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial
se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina
este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.

Profilul consumatorului, simptomele

Dacă cineva prezintă simptomele de mai jos – poate chiar copilul Dvs. - , nu înseamnă obligatoriu că este
un consumator de droguri. Prezenţa unor simptome din cele enumerate poate fi determinată şi de starea
de stress a adolescenţilor. Alte simptome pot fi semne ale unei depresii nediagnosticate sau a altor
probleme de sănătate. Oricum aceste simptome merită atenţie mai ales dacă persistă sau se repetă
periodic. O consultaţie la un psiholog poate fi de mare folos pentru a-l ajuta pe tânăr să depăşească o
situaţie de criză şi să fie ajutat pentru a-şi dezvolta căi eficiente de rezolvare a problemelor din viaţa sa.
Cheia este schimbarea. Este important să se urmărească orice schimbare semnificativă a semnelor fizice,
de personalitate, de atitudine sau de comportament.
Semne fizice:
    - Pierderea /creşterea poftei de mâncare, o inexplicabilă scădere sau creştere în greutate, orice
schimbare a obiceiurile alimentare
    - Schimbarea ritmului mersului, o încetinire sau o înţepenire a mersului, o slabă coordonare a
mişcărilor
    - Insomnie, trezirea la ore neobişnuite, o lene neobişnuită
    - Ochii roşii şi înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decât de obicei
    - Palme umede şi reci, mâini tremurătoare
    - Faţă roşie sau palidă
    - Miros de substanţe la expiraţie, din corp sau de pe haine
    - Foarte activ, excesiv de vorbăreţ
    - Secreţii nazale ca la răceală, extremităţi reci
    - Urme de înţepături pe antebraţe sau picioare
    - Mereu mucos, greţuri şi vome frecvente, sau transpiraţii excesive
    - Tremurături ale mâinilor, picioarelor sau capului
    - Puls neregulat
Semne comportamentale:
    - Schimbare în atitudine, comportament sau personalitate fără o cauză aparentă
    - Schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea să vorbească despre prietenii cei noi sau
aceştia sunt cunoscuţi ca şi consumatori de droguri.
    - Schimbare în activităţi, hobby-uri sau interese
    - Scăderea performanţelor şcolare, sau la muncă, întârzieri la şcoală, absentări nemotivate sau
abandon şcolar
    - Schimbarea comportamentului acasă, pierderea interesului pentru familie şi activităţile de familie
    - Dificultăţi de concentrare, distrat, uituc
    - Lipsă de motivaţie în general, pierderea energiei, a stimei de sine, o atitudine de nepăsare
    - Frecvent hipersensibil, îţi pierde repede cumpătul, sau are resentimente puternice
    - Stări de iritabilitate sau mânie
    - Comportament excesiv de secretos
    - Accidente de maşină
    - Necinste cronică
    - Nevoie inexplicabilă de bani, fură bani sau obiecte pentru a fi vândute
    - Paranoia
    - Schimbări ale obiceiurilor de toaletă
    - Deţinerea de prafuri, tablete, capsule, fiole de aluminiu, seringi si ace.

CE FACEŢI ÎN CAZ DE URGENŢĂ!

Dacă o persoană ia o supradoză şi o găsiţi în stare de inconştienţă, este important să ştiţi ce să faceţi.
Trebuie să-i salvaţi viaţa.
Primul lucru: asiguraţi-vă că are aer proaspăt. Aşezaţi-o pe o parte şi supravegheaţi-o pentru a nu inhala
vomã.
Chemaţi medicul de urgenţă sau o ambulanţă. Adunaţi orice praf, tabletă sau orice a putut fi folosit ca
drog şi duceţi-le la spital pentru analize.
După o astfel de urgenţă, găsiţi momentul potrivit pentru a discuta cu persoana respectivă, cereţi ajutor
de specialitate şi dacă e cazul anunţaţi Poliţia.

Cauzele consumului de droguri …

Consumă droguri şi cei cu probleme familiale şi cei fără astfel de probleme, şi cei care au bani, şi cei fără
posibilităţi financiare, şi cei cu studii, şi cei fără ...
Cauzele consumului de droguri sunt complexe. Nu ţin nici de nivelul de educaţie, nici de situaţia materială
... totuşi, se pot distinge câteva dintre ele:
    - curiozitatea: dorinţa de a încerca ceva nou; sunt însă atâtea alte lucruri, senzaţii de experimentat în
viaţă, NU alegeţi una care va poate face să vă pierdeţi viaţa
    - plictiseala: trăim într-o societate care ne oferă multiple posibilităţi de petrecere a timpului, de la
sport şi muzică, la internet ş.a. Oare ţinem atât de puţin la viaţa noastră încât să ne oprim la această
tentaţie care face atât de mult rău, atât consumatorului, cât şi familiei şi celor din jur?
    - teribilismul: consumul de droguri poate fi considerat provocator, tocmai pentru riscurile pe care le
implică. Dar poţi să ieşi în evidenţă şi în mod pozitiv, fără să consumi droguri! Găseşte alternative
sănătoase!
    - presiunea grupului de prieteni, a "găştii": este important să ştii să spui "NU", dovedeşte că eşti
puternic, încearcă să fii tu însuţi, chiar dacă cei din jurul tău au altă opinie ! Şi nu face nimic doar pentru
a impresiona pe „şeful găştii”, fi tu însuţi şi vei fi mult mai apreciat! Nu-ţi sunt prieteni cei care te
îndeamnă să faci ceva ce-ţi va face rău !
    - probleme (în familie, şcoală, prieteni): unii tineri sunt tentaţi de droguri pentru a scăpa/uita de
problemele existente (divorţul părinţilor, abuzuri, rezultate şcolare slabe, probleme în plan sentimental
etc). Însă drogurile nu rezolvă problemele, dimpotrivă, le agravează !
    - neintegrarea în colectivitate şi societate: unii consideră consumul de droguri un răspuns la
singurătate, la probleme privind integrarea în colectivitate. Dar drogurile nu fac decât să te îndepărteze
de familie, de colegi, de adevăraţii prieteni, ele te vor ajuta doar să fii şi mai singur ! Este important să ai
prieteni cu care să vă susţineţi în momentele dificile, să treceţi peste probleme fără să recurgeţi la
droguri.
Dacă tentaţia îţi va da vreodată târcoale (ţie sau cuiva de lângă tine),
GÂNDEŞTE-TE BINE CUM VREI SĂ FIE VIAŢA TA,
PENTRU CĂ ESTE SINGURA PE CARE O AI!

Cum te fereşti?

    - Să te informezi: ce sunt drogurile, cum acţionează, care sunt consecinţele. Informaţia te face mai
puternic, te ajută să iei decizii mai bune! Nu lua în calcul doar prezentarea pozitivă pe care o fac cei ce
vând droguri, nu fi o pradă uşoară în capcanele lor!
    - Să te cunoşti mai bine şi să ai încredere în tine!
    - Să-ţi alegi cu mare atenţie prietenii! Nu te înconjura de persoane cu reputaţie proastă, ai curaj
să spuneţi „NU”! Dacă faci parte dintr-un grup în care se consumă droguri, e timpul să-ţi cauţi alţi
prieteni! UN PRIETEN ADEVĂRAT NU TE ÎNDEAMNĂ SĂ FACI CEVA CE ŢI-AR PUTEA DĂUNA!
    - Să comunici mai bine cu cei din jur! Este foarte bine să ai o persoană cu care să poţi discuta
despre ceea ce te interesează, o persoană adultă, de preferinţă cineva din familie, care cu siguranţă îţi
vrea doar binele.
    - Să ştii cui să te adresezi pentru ajutor (părinţi, profesori, medici, Centrului Judeţean de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog)
    - Să spui şi prietenilor ceea ce ştii despre droguri şi efectele lor, să-i îndrumi şi să-i sprijini la
nevoie De asemenea, dacă ştii sau bănuieşti că cineva ia droguri, îl ajuţi mult dacă spui cuiva apropiat
acelei persoane, cineva care crezi că l-ar putea ajuta. Poate se va supăra pe tine, dar cu siguranţă îţi va
mulţumi mai târziu.
    - Să vorbeşti cu părinţii dacă ţi s-a propus să consumi droguri sau ai fost martor la un asemenea act
Ai o singură viaţă! Bucură-te de ea!
FEREŞTE-TE DE DROGURI!!!
Motto:
„Consumul de droguri nu este decât o sinucidere în mai multe etape: un fel
de sinucidere în serial.” (Raymond Carter)
 Tipuri de droguri  

Opiul(Papaver Somiferum)

Clasa: Opiacee (euforice)

Mod de obtinere: Din sucul secretat de tulpina, frunzele si capsulele imature ale unui anumit tip de mac

Aspect: Aspectul plastilinei si culoarea cafeniu inchis

Efecte: In medicina opiul se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat ca
materie prima pentru fabricarea legala a morfinei, a codeinei si a altorderivati.

Mod de consum: Fumat

Morfina

Clasa: Opiacee (euforice)

Efecte Anxietate Miscari involuntare ale globului ocular

Frisoane Constipatie Pupile micsorate Crampe Stare depresiva si iritata Mancarimi Diaree
Ameteala Iritatii Imposibilitatea de a urina
Amorteala Rigiditate musculara Vise
Stare exagerata de bine Crize de lesin Gura uscata
Transpiratie Retentie de apa Inrosire a fetei
Sedare Carcei si crampe Crize
Voma Tremur Sentiment de plutire
Stare de rau Miscari musculare neecordonate Halucinatii
Agitatie Stare de slabiciune Dureri de cap
Reactii alergice Dureri abdominale Presiune crescuta/scazuta a sangelui
Pierdere a apetitului Gandire deviata Insomnie
Dureri usoare de cap Lezari accidentale

Mod de consum Morfina poate fi luata pe cale orala, atunci cand este sub forma de tablete, dar poate de asemenea
sa fie si injectata subcutanat, intramuscular sau intravenos; aceasta din ultima varianta este preferata de catre cei
care sunt dependenti de acesta substanta.

Codeina

Clasa: Opiacee (euforice)

Efecte Alterarea perceptiei durerii in maduva spinarii si in creier. Afecteaza de asemenea si raspunsurile
emotionale la durere. Au de asemenea si efecte stimulatoare deoarece blocheaza transmitatorii neuro-inhibitori.
Efecte pe termen lung: sangerari stomacale vatamarea rinichiului si ficatului, "mancarimi", constipatie, greata,
mahmureala, pupile micsorate, vedere neclara, slabirea vederii nocturne si de a conduce un autovehicul,
incetinirea ritmului cardiac, dezorientare, convulsii, halucinatii, depresii, probleme sexuale, agitatie, tremur, crize.

Mod de consum Pe cale orala, subcutanat, intramuscular sau rectal. Mai poate fi fumata dintr-o foita de staniol
( "fugarirea dragonului" )

Heroina

(Diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalina)

Clasa: Opiacee (euforice) Derivat semisintetic al morfinei

Aspect: De culoare alba, cenusie, roz, bruna

Efecte pe termen scurt: pupilele micsorate, pleoapele cazute, stare de depresie, apatie, greata, dependenta fizica
ultrarapida, voma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la extremitatile corpului,
probleme cardiace si respiratorii, scaderea libidoului, carii, abcese, dinti cazuti, galbejeala. In cinci zile aceste
efecte dispar.
Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia vezicii biliare, constipatie, perturbarea vederii,
complicatii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie, SIDA. O supradoza de heroina poate
provoca starea de coma sau moartea celui care o consuma.

Mod de consum Injectare (subcutanata, intramusculara sau chiar intravenoasa), dar sub forma de pudra poate fi
prizata sau fumata.

Cocaina

(Crack, coke, C, zapada, fulg, piatra.)

Clasa:Stimulante

Modul de obtinere Extrasa din frunzele de coca prin procedee chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau
kerosenul

Aspect Cristale bej sau brune; rafinata, este o pudra alba

Efecte Extazul(15-30 minute) este urmat de o depresie profunda, de irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si de
o mare dorinta pentru o alta doza.
Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor, ii curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de
mancare, cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii,
acte de violenta, instabilitate, panica, senzatia de persecutie; imediat dupa doza, dureri de cap de circa o ora,
tremuraturi, senzatie de cald/rece; cateva zile de depresie.
Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale,
comportament agre- siv, halucinatii (care pot provoaca acte de automutilare, suicid, omor), dependenta psihica

Mod de consum Prizata, fumata (crack-ul este fumat in pipe de sticla), injectata

Amfetamina

(speed, black beauties, dexedrine, biphetamine)

Clasa Stimulante

Aspect Pulbere alba sau lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului

Efecte asemanatoare cu cele ale adrenalinei: energie, euforie, dilatarea pupilelor, atentie, siguranta.

Efecte pe termen scurt: acnee severa, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, cresterea pulsului si a presiunii
sangvine, migrene.Efecte pe termen lung: ulcer, afectiuni ale vaselor sangvine, psihoza, malnutritie din cauza
lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienta pilulelor contraceptive.

Mod de consum Oral (sub forma de capsule), prizate, fumate sau injectate

Metamfetamine (viteză,sticla)
Clasa Stimulante

Aspect pulbere

Efecte pe termen scurt: indivizii devin mai energici, mai rapizi, mai încrezători, mai puternici.
Efecte pe termen lung: insomnie, piederea poftei de mâncare, greţuri, vomă, diaree, creşterea temperaturii, infecţii
şi ulceraţii ale pielii care rezultă din sgâncilirea bubiţelor imaginare, stare paranoică, depresie, iritabilitate,
anxietate, teamă nejustificată, creşterea tensiunii arteriale determinată de constricţia vaselor sanguine, care poate
determina dureri de cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cerebrale, vătămarea ireversibilă a
celulelor creierului cauzată de distrugerea micilor vase care irigă creierul, la femeile însărcinate determină naşteri
premature, dezlipirea placenteişi naşterea unor copii subponderali, probleme neuropsihiatrice, letargie.

Mod de consum înghiţire, aspirare pe nas, fumat sau injectare

Steroizii anabolizanti

(roids, sauce, juice)

Clasa : Stimulante

(versiunea sintetica a hormonilor masculini de testosteron)

Aspect Capsule cu un continut mare de apa sau lichid pe baza de ulei

Efecte Performante sportive, pentru a avea un look mai impunator, muschi mai dezvoltati.
Efecte secundare: la barbati, cresterea sanilor (efect ireversibil), atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de
sperma, instalarea sterilitatii; la femei, cresterea excesiva a parului pe corp, ingrosarea vocii, marirea clitorisului.
La ambele sexe, caderea podoabei capilare, stimulare sexuala.
Efectele abuzurilor: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori hepatice, acnee, seboree, hepatita de tip B,
SIDA, manii, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea si agresivitatea, consumarea steroizilor in doze mari putand
duce pana la posibilitatea comiterii de crime.

Mod de consum oral sau prin injectare. Steroizii sub forma de capsule raman in corp maxim 40 de zile, iar cei pe
baza de ulei raman in corp mai multe luni.

Barbiturice

(amytal, nembutal, secondal, fenobarbital, barbs, red devils.)

Clasa Sedative (antidepresivele)

Aspect capsule rosii, albastre, galbene sau albe

Antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte
hipnotice. Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. Unele dintre ele sunt
folosite si pentru anestezii.

Efecte pe termen scurt: efecte similare cu betia - ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea inhibitiilor,
dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizuala scazuta.
Barbituricele combinate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea.
Efecte pe termen lung: dependenta, afectiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate
provoca convulsii, iar supradoza - moartea.

Mod de consum pe cale orala sau prin injectare.

LSD

(acid lisergic dietilamid, acid, microdot, zahar, soare galben, LSD-25)

Clasa Halucinogene

Modul de obtinere Produs de laborator

Aspect Lichid incolor si inodor. Se prezinta pe "suporturi" imbibate cu produs (sugativa, tesaturi, zahar sau pilule)

Efecte pe termen scurt: stare de euforie, probleme de constiinta, pupile dilatate, alterarea notiunii de timp, a
perceptiilor vizuale si auditive, palpitatii, tremuraturi, panica, scaderea presiunii sangvine pana la colaps
circulator, acte violente, necontrolate.
Efecte pe termen lung: pot aparea uneori si la cateva saptamani, luni, alteori ani de la data ultimului consum,
manifestandu-se sub forma de accese de panica (flash-back).

Mod de consum Se absoarbe pe cale orala in cantitati foarte mici.

Ecstasy

(MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers)

Clasa Halucinogene

Drog sintetic psihoactiv

Aspect Tablete sau pudra alba

Efecte pe termen scurt: pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezinhibitie, usurinta de a comunica
si de a intra in contact cu ceilalti, bufeuri de caldura, dezinhibitie, cateodata greata; 5-8 ore dupa insomnii,
contractii musculare (dificultate in urinare); dupa 48 de ore, depresie, ganduri morbide, cosmaruri.
Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panica, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace si cerebrale,
degradarea ireversibila a creierului, moarte provocata de hiper- termie

Mod de consum Priza, inghitire

Canabisul

(canepa indiana, iarba, buruiana, kif, ganja, shang)

Clasa Halucinogene

Aspect Planta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltime; pricipalul compus al sau este THC (beta-9-
tetrahidrocanabinol), care are un rol asemanator substantelor chimice naturale secretate de creier si care actioneaza
la nivelul sistemului nervos central.

marijuana; hasis (tablete de diverse culori, in functie de zona de provenienta: kaki (Maroc), maro (Liban) sau
negre (Afganistan, cele mai puternice); ulei de canabis, ( derivat al hasisului)

Efecte pe termen scurt: ochi rosii, relaxare, confuzie, gura uscata, puls marit, marirea sensibilitatii vizuale si
auditive, veselie, oboseala, panica, paranoia, probleme respiratorii; in combinatie cu PCP (praful ingerilor) poate
provoca halucinatii, coma sau moarte.
Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afectiuni cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea
personalitatii; la persoanele mai sensibile - halucinatii, sentimentul persecutiei, cancer.

Mod de consum Marijuana si hasisul se fumeaza ca o tigara ("joint") sau pot fi mancate (efectul este mai
puternic). Uleiul de canabis este picurat pe o bucata de zahar pe tigara

Hasis

Clasa Halucinogene

Modul de obtinere Preparat din rasina de canabis care se amesteca cu ceara

Aspect Pachete sau cocoloase maro sau negre

Efecte pe termen scurt: betie euforica si expansiva Efecte pe termen lung: veritabile crize de depersonalizare
(cannabism). Consumul indelungat, fie si in doza moderata, duce la o stare de apatie si de lenevie, la alterari ale
bronhiilor, la o imbatranire prematura, la o slabire a sistemului imunologic si la tulburari ale gandirii.

Mod de consum Se fumeaza sau se mananca

Marijuana

Clasa Halucinogene

Modul de obtinere Preparata din frunze si flori uscate de canabis

Efectele Insomnie Dificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau impartiala·
Reducerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare,· Precum sofatul· Cresterea
ritmului inimii· Pericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la boli de inima· Gura si gat uscate· Scaderea
inhibitiilor sociale· Paranoia, halucinatii· Memorie pe termen scurt impartiala sau redusa· Capacitate de intelegere
redusa sau partiala· Motivatie si cunoastere modificate ingreunand achizitia de noi informatii· Paranoia·
Dependenta psihologica· Deficiente de invatare si memorie, perceptie si dificultati de rationare,· Vorbire,
ascultare efectiva, gandire, asimilarea cunostintelor si rezolvarea problemelor · Formarea conceptelor· Neliniste
intensa si accese de panica

Efectele pe termen lung : cresterea riscului de cancer, scaderea nivelului de testosteron si de spermatozoizi la
barbati, cresterea nivelului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate, placere sexuala scazuta sau
disparitia ei, dependenta psihologica necesitand cantitati mai mari pentru a ajunge la aceeasi placere

Mod de consum Majoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr-o tigara (numita "joint"). Drogul mai poate fi
fumat in pipe de apa. Unii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc pentru a fierbe un ceai.

Legea nr 143 iunie 2000
Tabelul nr. I
Acetorphine
Acetyl-alpha-methylfentanyl
(fentanil)
Acetylmethadol
Alphacetymethadol
Alphamethylfentanyl (opiacee)
Benzoylmorphine (morfina)
Beta-hydroxyfentanyl (opiacee)
Beta-hydroxy-menthyl-3-fentanyl
(opiacee)
Brolamfetamine (amfetamina)
Cathinone
Codeine-N-oxide (opiaceu)
Desomorphine (morfina)
DET (halucinogen DET)
DHMP (DMA = extasy)
DMT (halucinogen DMT)
Dioxaphetyl butyrate
Eticyclidine (PCE)
N-ethyl
methylenedioxyamfetamine
(MDA)
Etorphine
Etryptamine
Heroin (Heroina)
N-hydroxy
methylenedioxyamfetamine
(amfetamina)
Ketobemidone
(+)-Lysergide (LSD)
Methadone intermediar
(metadona)
Methcathinone
3,4
Methylenedioxymetamfetamine
(MDMA) (extasy)
5-Methoxy-3,4-
methylenedioxyamfetamine
(MDMA) (extasy)
methylenedioxy-alpha-
methylphenenylethylamine
Mescaline (Mescalina)
Methyl-4-aminorex (opiacee)
Methyl-3-fentanyl (opiacee)
Methyl-3-tiofentanyl (opiacee)
Morphine-N-oxide (morfina)
MPPP (opiaceu)
Oxycodone (opiaceu)
Para-fluorofentanyl
Parahexyl
Paramethoxyamfetamine (PMA)
(amfetamina)
PEPAP
Psilocide (ciuperci)
Psilocybine (ciuperci)
Rolicyclidine
STP, DOM
Tenamfetamine (MDA) MDA
extasy
Tenocyclidine (TCP)
LEGISLATIE
Tabelul nr. II Tabelul nr. III Tabelul nr. IV (Precursori)
Acetyldihydrocodeine (codeina) Allobarbital (barbital) N-acetylanthranilic acid
Acetylmethadol Alprazolam (diazepam) Ephedrine
Alfentanil (fentanil) Amfepramone Ergometrine
Allyprodine Amobarbital (barbituce) Ergotamine
Alphameprodine Aminorex Isosafrole
Alphamethadol Barbital (barbiturice) Lysergic acid (LSD)
Alphamethylthiofentanyl (fentanil) Benzfetamine 3, 4-methylenedioxy-
Alphaprodine Bromazepam (tranchilizante) phenenypropan-2-one
Alphameprodine Brotizolam (diazepam) 1-phenyl-2-propanone
Alphamethadol Buprenorphine (morfina) Piperonal
Alphamethylthiofentanyl Butobarbital (barbiturice) Pseudoephedrine
Alphaprodine Butalbital (barbiturice) Safrole
Amfetamine (amfetamina) Cannabis (cannabis) Acetic anhydride
Benzethidine Cathine Acetone
Benzylmorphine Cyclobarbital (barbiturice) Anthranilic acid
Betacethylmethadol Camazepam (diazepam) Ethyl ether
Betameprodine Chlordiazepoxide (diazepam) Hydrochlorid acid
Betamethadol Clobazam (diazepam) Phenylacetic acid
Betaprodine Clonazepam (diazepam) Piperidine
Benzitramine Clorazepate (diazepam) Methylthyl ketone
Clonitazene Clotiazepam (diazepam) Potassium permanganate
Coca frunze (cocaina) Cloxazolam (diazepam) Sulphuric acid
Cocaine (cocaina) Delarazepam (diazepam) Toluene
Codeine (codeina) Diazepam (diazepam)
Codoxime Estazolam
Concentrat de tulpini de mac Ethchlorynol
Dexamfetamine (amfetamina) Ethinamate
Dextromoramide Ethyl loflazepate (diazepam)
Diamopromide Etilamfetamine (amfetamina)
Dextropropoxyphene Fencamfamine
Diehylthiambutene Fenproporex
Difenoxine Fludiazepam (diazepam)
Dihydrocodeine (codeina) Flunitrazepam (diazepam)
Dihydromorphine (morfina) Flurazepam (diazepam)
Diamenoxadol Glutethimide
Dimepheptanol Halazepam (diazepam)
Dimethylthiambutene Haloxazolam (diazepam)
Dioxaphetyl butyrate Ketazolam (diazepam)
Diphenoxylate Lefatamiine (amfetamina)
Dipipanone Loprazolam
Drotebanol Lorazepam (diazepam)
Ecgonine Lormetazepam (diazepam)
Ethylmethyltiambutene Mezindol
Ethylmorphine (morfina) Medazepam (diazepam)
Etonitazene Mefenorex
Etoxeridine Meprobamate
Fenetylline Mesocarbe
Fentanyl (fentanil) Methyprylone (barbiturice)
Furethidine Midazolam (diazepam)
Hidrocodone (codeina) Nimetrazepam (diazepam)
Hydromorphinol (morfina) Nitrazepam (diazepam)
Hydromorphone (morfina) Nordazepam (diazepam)
Hydroxypethidine Oxazepam (diazepam)
Lsomethadone (metadona) Oxazolam (diazepam)
Levamfetamine (amfetamina) Pentazocine
Levometamfetammine Pentobarbital (barbiturice)
(amfetamina) Pemoline
Levomethorphane Phendimetrazine
Levomoramide Phenobarbital (barbiturice)
Levophenacylmorphane Phentermine
 Tetrahydrocannabinol (cannabis) Levorphanol Pinazepam (diazepam)
Thiofentanyl (fentanyl) Levorphanol Pipradrol
3,4,5-Trimethoxyamfetamine Mecloqualone Prazepam (diazepam)
(TMA) (amfetamina) Metamfetamine (metamfetamina) Pyrovalerone
> Metamfetamine racemate Secbutabarbital (barbiturice)
(metamfetamina) Temazepam (diazepam)
Methaqualone Tetrazepam (diazepam)
Methylphenidate Triazolam
Metazocine Vinylbital (barbiturice)
Methadone (metadona)
Methyldesorphine (morfina)
Metopon (morfina)
Moramide intermediare
Morpheridine
Myrophine (morfina)
Nicocodeine (codeina)
Nicodicodeine (codeina)
Nicomorphine (morfina)
Noracymethadol
Norcodeine (codeina)
Norlevorphanol
Normethadone (metadona)
Normorphine (morfina)
Norpipanone
N-oxymorphine (morfina)
Opiu (opiu)
Oxycodone
Oxymorphone (morfina)
Pthidine
Pethidine intermediar A
Pethidine intermediat B
Pethidine intermediar C
Phenadoxone
Phenampromide
Phenazocine
Phencyclidine (Feniciclidine)
Phenmetrazine
Phenomorphane
Phenoperidine
Pholcodine (morfina)
Priminodine
Piritramide
Proheptazine
Proheptazine
Properidine
Propiram
Racemethorphane
Racemoramide
Racemorphane
Secobarbital (barbiturice)
Sufentanil
Thebacone
Thebaine
Tilidine
Trimeperidine
Zipeprol
   

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1 In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

 
1. substante aflate sub control national - drogurile si precursorii inscrisi in tabelele - I - IV - care fac parte integranta din prezenta lege,
tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante
sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii.
2. droguri - plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in
tabelele nr. I - III
3. droguri de mare risc - drogurile inscrise in tabelele nr. I - II
4. droguri de risc - drogurile inscrise in tabelul nr. III
5. precursori - substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV
6. inhalanti chimici toxici - substantele stabilit ca atare prin ordin al ministerului sanatatii
7. consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala
8. toxicoman - persoana care se afla in stare de dependenta fizica si / sau psihica de consumul de droguri, constatata de una dintre
 unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii
9. cura de dezintoxicare si supravegherea medicala - masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si / sau psihice fata
de droguri
10. livrarea supravegheata - metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care
consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante ca
au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractioniste si al identificarii persoanelor implicate in aceste activita
11. investigatori acoperiti - politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor
privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o
perioada determinata.

CAPITOLUL II
Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control national

Art. 2 (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, distribuirea,
livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara
drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este ichisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Art. 3 (1) Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10
20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Art. 4 Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru
consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 5 Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru
consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor
drepturi.
Art. (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se
6 pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale
prescrise in conditiile prevazute la alin. (1) sau a unei retete medicale falsificate.
Art. 7 Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, in afara conditiilor legale, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani.
Art. 8 Furnizarea, in vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 9 Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, transportul, livrarea sau orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau
detinerea de precursori, echipamente sau materiale, in scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare
risc, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor prevazute la art. 2 - 9 se pedepseste cu pedepsele prevazute de lege pentru aceste fapte
10 limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.
Art. (1) Indemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5
11 ani.
(2) Daca indemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amenda.
Art. (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi faptele prevazute la art. 2, 3
12 5 daca persoana care le-a savarsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane, cu structuri
determinate si care sunt constituite in scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau de alte foloase ilicite.
(2) Se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani faptele prevazute laart. 4, 6, 7, 9 si 11, daca au fost savarsite in conditiile prevazute la alin
(1).
(3) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2), daca faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detentiunea pe viata
sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. (1) Tentativa la infractiunile prevazute la art. 2 - 7, la art. 9 si 10 se pedepseste.
13 (2) Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii
infractiunilor prevazute la alin. (1).
Art. Cu privire la infractiunile cuprinse in prezentul capitol, pe langa situatiile prevazute in Codul penal, constituie circumstante agravante
14 urmatoarele situatii:
a) persoana care a comis infractiunea indeplinea o functie ce implica exercitiul autoritatii publice, iar fapta a fost comisa in exercitarea
acestei functii;
b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are, potrivit legii, atributii in lupta impotriva drogurilor;
c) drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate in cura de dezintoxicare sau
sub supraveghere medicala ori s-au efectuat alte asemenea activitati interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori daca
fapta a fost comisa intr-o institutie sau unitate medicala, de invatamant, militare, loc de detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare
sau institutie medical-educativa, locuri in care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale ori in apropierea
acestora;
d) folosirea minorilor in savarsirea faptelor prevazute la art. 2 - 11;
e) drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au marit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.
Art. Nu se pedepseste persoana care, mai inainte de a fi inceputa urmarirea penala, denunta autoritatilor competente participarea sa la o
15 asociatie sau intelegere in vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art. 2 - 10, permitand astfel identificarea si tragerea la
raspundere penala a celorlalti participanti.
Art. Persoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art. 2 - 10, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si
16 tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelo
pedepsei prevazute de lege.
Art. (1) Drogurile si alte bunuri care au facut obiectul infractiunilor prevazute la art. 2 - 10 se confisca, iar daca acestea nu se gasesc,
17 condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
(2) Se confisca, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobandite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevazute la alin.
(1).
Art. (1) Drogurile ridicate in vederea confiscarii se distrug. Pastrarea de contraprobe este obligatorie.
18 (2) Sunt exceptate de la distrugere:
a) medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unitatilor spitalicesti, dupa avizul prealabil al Directiei farmaceutice din
cadrul Ministerului Sanatatii;
b) plantele si substantele utilizabile in industria farmaceutica sau in alta industrie, in functie de natura acestora, care au fost remise unui
agent economic public sau privat, autorizat sa le utilizeze ori sa le exporte;
c) unele cantitati corespunzatoare, care vor fi pastrate in scop didactic si de cercetare stiintifica sau au fost remise institutiilor care detin
caini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregatirea si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale
(3) Distrugerea drogurilor se efectueaza periodic, prin incinerarea sau prin alte mijloace adecvate, de catre o comisie formata din cate un
reprezentant al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, al Ministerului Sanatatii - Directia farmaceutica, al Ministerului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului, un specialist din cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul Gener
al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi unitati.

Art. In cazul in care un toxicoman este condamnat pentru savarsirea unei infractiuni, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului penal
19 ale Codului de procedura penala.

CAPITOLUL III
Dispozitii procedurale

Art. Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie poate autoriza, la solicitarea institutiilor sau organelor legal abilitate, efectuarea de livrar
20 supravegheate, cu sau fara substituirea totala a drogurilor ori a precursorilor.
Art. (1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiti pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor
21 de proba, in situatiile in care exista indicii temeinice ca a fost savarsita sau ca se pregateste comiterea unei infractiuni dintre cele prevazut
in prezenta lege.
(2) Autorizarea este data in forma scrisa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate,
fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile.
Art. (1) Politistii din formatiunile de specialitate, care actioneaza ca investigatori acoperiti, precum si colaboratorii acestora pot procura droguri,
22 substante chimice, esentiale si precursori, cu autorizarea prealabila a procurorului, in vederea descoperirii activitatilor infractionale si a
identificarii persoanelor implicate in astfel de activitati.
(2) Actele incheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevazuti la alin. (1), pot constitui mijloace de proba.
Art. (1) Cand sunt indicii temeinice ca o persoana care pregateste comiterea unei infractiuni dintre cele prevazute in prezenta lege sau care a
23 comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de telecomunicatii sau informatice, organul de urmarire penala poate, cu autorizarea
procurorului, sa aiba acces pe o perioada determinata la aceste sisteme si sa le supravegheze.
(2) Dispozitiile art. 91 - 91. din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator.
Art. Perchezitia se poate efectua in locurile in care sunt indicii ca s-a comis ori ca se pregateste savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute
24 prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura penala.
Art. (1) In cazul in care exista indicii temeinice ca o persoana transporta droguri ascunse in corpul sau, pe baza consimtamantului scris, organu
25 de urmarire penala dispune efectuarea unor examene medicale, in vederea depistarii acestora. In caz de refuz se va solicita autorizarea
procurorului, care va mentiona si unitatea medicala ce urmeaza sa efectueze aceste investigatii medicale.
(2) Actele consemnand rezultatul investigatiilor medicale, precum si cele privind modul in care acestea s-au efectuat se transmit de indata
procurorului sau, dupa caz, organului de urmarire penala care le-a solicitat.
Art. Formatiunea centrala de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General de Politie este unica formatiune care coordoneaza
26 centralizeaza toate datele care vizeaza drogurile, substantele chimice esentiale, precursorii si inhalantii chimici toxici.

CAPITOLUL IV
Masuri impotriva consumului ilicit de droguri
Art. (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala, este interzis pe teritoriul Romaniei.
27 (2) Persoana care consuma ilicit droguri aflate sub control national este supusa, dupa caz, uneia dintre urmatoarele masuri: cura de
dezintoxicare sau supravegherea medicala.
(3) Masurile prevazute la alin. (2) sunt dispuse de una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, pe baza unei expertize
medico-legale.
(4) Decizia unitatii medicale poate fi atacata cu plangere, in termen de 10 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza teritoriala isi
are sediul unitatea medicala.
(5) Hotararea judecatoriei poate fi atacata cu recurs.
Art. (1) Cura de dezintoxicare se realizeaza in regim de spitalizare in una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul Sanatatii, care sunt
28 obligate sa verifice periodic oportunitatea continuarii curei.
(2) Cand nu este necesara cura de dezintoxicare, persoana este supusa supravegherii medicale intr-o unitate medicala, publica sau privat
dintre cele stabilite de Ministerul Sanatatii, care aplica masurile medicale necesare, tinand seama de starea de sanatate a persoanei, de
personalitatea acesteia si de mediul social din care provine.
(3) Supravegherea medicala este asigurata in mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevazute la alin. (2), impreuna cu o
familie, o persoana sau o colectivitate, care prezinta aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri.
(4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medicala, precum si de efectuarea expertizei medico-legale sun
suportate de stat si, în functie de posibilitatile materiale, de catre persoana in cauza, de familie sau de un organism privat, in conditiile
stabilite printr-un ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului finantelor.
(5) Ministrul justitiei si ministrul sanatatii vor stabili printr-un ordin comun masurile medicale si educative care vor fi aplicate toxicomanilor in
penitenciare.
Art. (1) Toxicomanii care se prezinta din proprie initiativa la o unitate medicala specializata sau la un dispensar, pentru a beneficia de tratamen
29 pot cere confidentialitate.
(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament in conditiile prevazute la alin. (1) primesc, la cererea lor, cate un certificat nominal, in
care se vor mentiona unitatea emitenta, datele de identificare a persoanei in cauza, durata si obiectul tratamentului, starea sanatatii la
terminarea sau la intreruperea tratamentului.
Art. Orice persoana care are cunostinta despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unitatile medicale stabilite de Ministerul
30 Sanatatii, care va proceda conform legii.

CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Ar In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Ministerul Sanatatii, cu avizul Ministerului de Interne, Ministerului Justitiei s
t. al Ministerului Finantelor, va emite Regulamentul pentru aplicarea dispozitiilor prezentei legi, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
31
Art Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga dispozitiile art. 312 din Codul penal, in ceea ce priveste produsele sau substantele
. stupefiante, precum si alte dispozitii contrare.
32 Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 9 mai 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 20 iunie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VASILE LUPU
Bucuresti, 26 iulie 2000
Nr. 143

HIV / SIDA > Despre HIV / SIDA

SIDA este una dintre cele mai grave boli din istoria omenirii.

"Pacientul zero" al epidemiei a fost descoperit în Statele Unite ale Americii, însă specialiştii afirmă că
încă din anii `70 au existat persoane infectate. De atunci, SIDA a provocat moartea a peste 20 de
milioane de oameni din toată lumea. Vă daţi seama? Cât populaţia României!

SIDA este provocată de HIV (virusul imunodeficienţei umane). Acest virus atacă exact celulele care
protejează corpul împotriva infecţiilor. Pe măsură ce numărul acestor celule scade, organismul
persoanelor infectate cu HIV (seropozitive) nu mai poate face faţă bolilor (pneumonie, tuberculoză,
meningită). Atunci când organismul unei persoane HIV+ ajunge în acest stadiu şi nu se mai poate
apăra împotriva infecţiilor, se spune că acea persoană suferă de Sindromul Imunodeficienţei
Dobândite, adică SIDA. Din acest moment sănătatea persoanei începe să se deterioreze rapid, ducând
în final la deces.

Medici şi cercetători din întreaga lume fac eforturi uriaşe pentru a descoperi un tratament eficient
împotriva HIV. S-au descoperit medicamente foarte eficiente care încetinesc multiplicarea virusului în
organism, prelungind viaţa persoanelor HIV+ şi ajutându-le să trăiască normal. În prezent însă nu
există nici un vaccin care să protejeze organismul împotriva infecţiei cu HIV şi nici un tratament care
 să vindece SIDA.

HIV / SIDA > Cai de transmitere

HIV se transmite:
 Dacă ai contact sexual (vaginal, oral sau anal) neprotejat (fără prezervativ) cu o persoană infectată.
 Dacă eşti însărcinată şi eşti seropozitivă, poţi transmite virusul copilului înainte de naştere, în timpul
naşterii sau după naştere (prin alăptare la sân).
 În urma unei intervenţii chirurgicale sau stomatologice dacă instrumentarul medical nu a fost sterilizat
corespunzător.
 Dacă îţi injectezi droguri cu un ac sau o seringă folosită de către o persoană infectată.
 La cosmetică sau frizerie, dacă instrumentele folosite nu au fost sterilizate corect (Atenţie! Aparatele
folosite în cabinetele de cosmetică şi în frizerii pentru sterilizare nu au puterea de a distruge HIV sau alte
virusuri, cum ar fi cel al Hepatitei B sau C).
 Prin tatuare, dacă acele pentru tatuaj nu sunt de unică utilizare, folosindu-se acelaşi ac la mai multe
persoane. De asemenea, nu trebuie folosit de la un client la altul tuşul sau vopseaua pentru tatuaj,
deoarece există riscul ca acest lichid să conţină sânge infectat de la clientul precedent.
 Prin transfuzie, dacă primeşti sânge de la un donator infectat cu HIV. Riscurile infectării pe această cale
sunt astăzi foarte mici în România, donatorii fiind testaţi înainte de a dona sânge pentru intervenţii
medicale.
 Atunci când oferi primul ajutor unei persoane seropozitive care a suferit un accident (cu sângerare), fără a
respecta minime măsuri de precauţie (dacă nu ai la îndemână mănuşi sterile foloseşte o pungă de plastic).
HIV NU se transmite:
 Folosind aceeaşi veselă sau aceleaşi tacâmuri cu o persoană infectată cu HIV.
 Mâncând din mâncarea gătită de o persoană infectată.
 Atingând, îmbrăţişând sau sărutând o persoană HIV+.
 Folosind aceeaşi toaletă cu o persoană infectată.
 Folosind aceleaşi obiecte cu o persoană infectată.
 Stând în aceeaşi camera cu o persoană infectată.
 De pe un scaun sau bancă unde a stat o persoană infectată.
 Prin înţepături de insecte.
 De la animal la om. Animalele nu sunt purtătoare de HIV, cu excepţia unei singure specii de maimuţă,
considerată de unii specialişti sursa epidemiei.
 Prin aer sau apă.
 Prin lichide, ca laptele de animale, sucuri etc. Virusul nu le poate contamina.

HIV / SIDA > Transmiterea in timpul actului sexual

Cu puţin înainte de actul sexual şi în timpul lui, se elimină unele fluide prin organul sexual masculin (penis),
respectiv feminin (vagin). Dacă unul dintre parteneri este infectat cu HIV, virusul se va găsi şi în fluidul eliminat în
timpul contactului sexual. Dacă un bărbat infectat cu HIV nu poartă prezervativ atunci când are contact vaginal cu
partenera sa, sperma va fi eliberată direct în vagin, iar virusul poate trece direct în sângele femeii prin intermediul
mucoasei vaginale, în special prin locuri în care vaginul prezintă zgârieturi sau răni minuscule (acestea pot fi atât
de mici încât pot trece neobservate). Practicarea sexului anal neprotejat prezintă un risc de infecţie cu HIV mai
mare decât sexul vaginal. Mucoasa anală este mai sensibilă, iar anusul este mai puţin elastic decât vaginul. În
aceste condiţii, riscul de rănire a anusului în timpul contactului sexual este mai mare decât în cazul vaginului.
Dacă o femeie infectată cu HIV are contact sexual cu un bărbat care nu poartă prezervativ, virusul poate pătrunde
în sângele bărbatului prin uretră sau prin zone în care penisul prezintă mici răni sau zgârieturi. Riscul de infecţie cu
HIV este mai mare dacă în timpul actului sexual există vreun contact cu sângele partenerului - în cazul în care
contactul sexual are loc în timpul perioadei de menstruaţie, când în vagin poate fi sânge. De asemenea, poate
exista sângerare în timpul unui contact anal sau vaginal mai brutal. Multă lume consideră că făcând sex oral nu se
poate infecta cu HIV sau alte ITS. Există însă riscul infectării în special în situaţia în care partenerul/a are răni în
cavitatea bucală (gingii sângerande, carii etc). Riscul infectării creşte dacă organele genitale prezintă zgârieturi sau
răni minuscule.

Cum te poţi proteja în timpul actului sexual?

Folosirea corectă a prezervativului de fiecare dată când ai un contact sexual este singura cale de a te proteja
împotriva infecţiei cu HIV. Pilula contraceptivă este bună pentru prevenirea sarcinii, dar nu protejează împotriva
transmiterii virusului. Steriletul protejează la rândul său doar împotriva sarcinilor nedorite, dar nu şi împotriva
infecţiilor cu transmitere sexuală.

Faptul că îţi cunoşti bine partenerul/partenera nu îţi asigură protecţie împotriva transmiterii HIV. După ce întâlneşti
o persoană de câteva ori, s-ar putea să ţi se pară că o cunoşti destul de bine. Însă nu poţi şti dacă persoana
respectivă este infectată doar uitându-te la ea. Uneori ţi se poate părea dificil să-i spui partenerului/partenerei că
vrei să foloseşti prezervativul.

Acest lucru pare şi mai dificil în cazul cuplurilor căsătorite sau a celor care sunt de mult timp împreună. Te
îngrijorează faptul că dorinţa ta ar putea fi interpretată de el/ea ca o lipsă de încredere. Trebuie să te gândeşti însă
că prezervativul te ajută pe tine şi pe partener să fiţi în siguranţă. Simţindu-vă în siguranţă, veţi fi relaxaţi şi vă veţi
putea bucura şi mai mult de experienţa sexuală.

Folosirea prezervativului în timpul actului sexual te protejează şi de contractarea altor infecţii decât cea cu HIV.
Infecţiile cu transmitere sexuală (ITS) - cele mai frecvente dintre ele fiind gonoreea, sifilisul, hepatita (B, C) - nu
afectează corpul doar la nivelul organelor genitale. Nedescoperite sau netratate la timp, ele pot avea efecte extrem
de grave asupra stării tale generale de sănătate. Ele pot produce infertilitate, impotenţă şi pot cauza chiar moartea
dacă nu sunt tratate corespunzător.

Se poate renunţa la prezervativ doar în momentul în care, în urma unor analize, ambii parteneri sunt depistaţi ca
fiind sănătoşi şi există o încredere totală în fidelitatea partenerului. Testul HIV este singura modalitate prin care
cineva poate afla dacă este infectat cu HIV. În cazul în care rezultatele sunt negative (fapt care arată că persoana
nu este infectată) partenerii pot decide de comun acord să renunţe la folosirea prezervativului.

Trebuie ţinut însă cont de faptul că pe parcursul unei relaţii pot apărea situaţii în care unul dintre parteneri (sau
ambii) s-a expus riscului infectării. De exemplu, intervenţii chirurgicale sau stomatologice. De asemenea, există
persoane pentru care relaţiile în afara cuplului sunt acceptate (situaţie în care, pentru propria protecţie şi implicit a
partenerului, folosirea prezervativului este obligatorie). De aceea, este recomandat ca testul HIV să fie repetat de
două ori pe an, ca verificare de rutină, iar prezervativul să nu fie considerat o piedică în calea plăcerilor ci singura
metodă de protecţie.

Simptomele pot aparea si dupaa 10 - 15 ani din momentul infectarii. Persoanele HIV se simt si arata
absolut sanatos, dar sunt purtatoare de SIDA. Virusul este deosebit de contagios in primele 60 zile de la
contaminare.

A fi infectat cu virusul SIDA nu este acelasi lucru cu a fi bolnav de SIDA. O persoana poate fi infectata
cu virusul timp de 10 - 15 ani inainte ca boala sa se declanseze.

Simptomele posibile pentru detectarea provizorie a bolii:

Umflarea ganglionilor limfatici

Oboseala

Tusa uscata, persistenta

Pierderea regulata si spontana a greutatii corprale

Amorteli severe a miinilor si picioarelor

Pierderea controlului motor

Diaree

Transpiratii nocturne

Infectii persistente

Absenta apetitului

Aparitia unor pete purpurii pe piele

Diagnosticul poate fi pus la 6 luni din momentul contractarii SIDA. Se recomanda testarea la SIDA
tuturor persoanelor active sexual care nu au un partener permanent.

Tratament total deocamdata nu exista. Nu poate fi vindecata, poate fi doar prevenita.

Unicul mijloc de protejare contra SIDA si IST este prezervativul

 FUMATUL SI EFECTELE LUI NOCIVE
      Introducere 

        Fumatul este un factor de risc important pentru numeroase boli, unele dintre ele
potential fatale, inclusiv cancerul de plamani, esofag, stomac, emfizemul pulmonar, bronsita
cronica, arterita si afectiunile cardiace. Fumatul este direct raspunzator pentru unele
modificari importante ale functiilor unor organe si sisteme ale organismului uman, inclusiv
sistemul digestiv. Acest lucru poate avea consecinte grave asupra sistemului digestiv,
deoarece acesta este cel care transforma alimentele in substante nutritive de care organismu
are nevoie pentru a supravietui. 
       Estimarile curente indica faptul ca la nivel mondial, aproximativ o treime din adulti
fumeaza. In prezent, exista tendinta ca barbatii sa fumeze mai putin, in timp ce femeile si adolescentii de ambele sexe par
sa fumeze mai mult decat in deceniile anterioare.  
       
       Cum afecteaza fumatul structura si functiile sistemului digestiv uman? 

         Efecte daunatoare 

        S-a demonstrat faptul ca fumatul are efecte daunatoare asupra fiecarui segment al sistemului digestiv, contribuind la
unele dereglari comune, de genul arsurilor gastrice si esofagiene sau a ulcerelor tubului digestiv. De asemenea, fumatul
mareste riscul de aparitie al bolilor inflamatorii intestinale cronice si posibilitatea aparitiei litiazei biliare (pietre la nivelul
vezicii biliare). Fumatul afecteaza ficatul, prin schimbarea modului in care acest organ metabolizeaza medicamentele si
alcoolul, pentru a le face netoxice pentru organism. Daca ar fi sa luam in calcul numai bolile pe care le poate cauza tubului
digestiv, sunt suficiente motive care sa convinga un individ cu inteligenta normala sa inceteze fumatul.

       Afectarea esofagului

        Pirozisul (arsurile gastrice) este extrem de frecvent printre oamenii societatii moderne. Arsurile gastrice se produc
atunci cand sucurile gastrice acide care se produc normal in stomac, reflueaza in esofag – segmentul de tub digestiv care
face legatura dintre cavitatea bucala si stomac. In mod normal, in partea de jos a esofagului exista un muschi sub forma de
inel (sfincterul esofagian inferior), care actioneaza ca o supapa, lasand circuitul alimentelor posibil doar dinspre cavitatea
bucala spre stomac, nu si invers. Astfel, secretia acida din stomac nu poate trece inapoi catre esofag, a carui mucoasa nu
rezista la actiunea acida a sucului gastric. Fumatul, scade puterea de contractie a acestui muschi esofagian, facand posibila
trecerea sucului gastric acid in esofag, mai ales atunci cand creste presiunea in stomac, cum se intampla in obezitate, tuse,
constipatie, mese prea abundente, exces de bauturi gazoase, etc. Prin acest mecanism, mucoasa esofagului se inflameaza,
aparand boala numita esofagita de reflux. In evolutia ei, aceasta poate sa duca la sangerari sau chiar la cancer al esofagului. 

        Fumatul pare sa favorizeze refluxul biliar de la nivelul duodenului in stomac, astfel incat continutul gastric sa fie cu
atat mai daunator mucoasei esofagului. Dar, in afara de mecanismul descris, fumatul poate afecta esofagul direct,
favorizand aparitia cancerului esofagian. 

       Ulcerul gastric sau duodenal 

        Ulcerul reprezinta aparitia unei “eroziuni” la nivelul mucoasei (foita de celule care captuseste tubul digestiv)
stomacului sau duodenului. Exista numerosi factori de risc in aparitia ulcerului gastric sau duodenal: 

        - abuzul de alimente prea calde sau reci  

        - consumul de condimente (piper, usturoi, ardei iute, etc)  

        - alcoolul, cafeaua  

        - unele medicamente (tip aspirina, prednison, etc) luate timp indelungat  

        - mesele la ore neregulate 

        - stresul  

        - fumatul
 
 Fumatul pasiv, o amenintare pentru sanatate
Introducere
 
In virtutea principiului tolerantei reciproce intre oamenii unei societati civ
Din ce in ce mai multe studii indica faptul ca fumatul pasiv dauneaza grav
intreaga serie de urmari extrem de periculoase.
Desigur, fumatul poate fi considerat „o placere periculoasa” in functie de
Fumatul este, deja de mult timp, cunoscut drept principala cauza evitabila
Date recente inregistrate in Elvetia scot in evidenta efectele pe care le are
- fumatorii pasivi sufera mai frecvent de tulburari respiratorii, cum ar fi re
- riscul de a se imbolnavi de astm, de tuse cronica sau de bronsita cronica
- cu cat nefumatorii sunt mai expusi fumului de tutun, cu atat probabilitatea aparitiei unor boli respiratori
 
Nimeni sau aproape nimeni nu mai contesta astazi ca fumatul este nefast pentru sanatate. Daca numarul f
Fumatul este cunoscut de mult timp ca principal factor al numeroaselor boli, in mod deosebit al cancerulu
Fumatul provoaca boli cronice ale aparatului respirator: 85% din oamenii care sufera de bronsita cronica
De cativa ani, numarul precizarilor si demonstratiilor stiintifice creste pentru a demonstra ca persoanele n
Fumul contine substante care favorizeaza aparitia tumorilor maligne. Aceste substante nu sunt prezente n
Studiul efectelor pe care le are fumatul pasiv asupra aparitiei cancerului este dificil. De fapt, substantele t
 
 S-au studiat efectele fumatului pasiv in primul rand la copii. S-a dovedit existenta unor diverse consecin
In timp ce numeroase studii stiintifice au demonstrat efectele nocive ale fumatului pasiv asupra sistemulu
Studiul stiintific al efectelor fumatului pasiv nu este simplu, totusi, diverse studii au aratat ca fumatul pas
 
Efectele la copii si la adolescenti
 
La copii si adolescentii de la varsta de 5 ani la 16 ani, care respira in mod constant fum, se pot observa di
anturajului lor. Fumatul pasiv la copii si la adolescenti intensifica riscul acestora de a fi predispusi la astm.
 
Efectele la adulti
 
Efectele fumatului pasiv la adulti sunt mai dificil de stabilit decat la copii, mai ales pentru ca, la locul de
Primele studii privind aparitia cancerului pulmonar la adultii expusi in mod constant la fum au fost public
Fumatul pasiv creeaza o serie de dificultati sau afectiuni respiratorii:
 
- respiratie suieratoare
 
- insuficienta respiratorie chiar si pe parcursul unui efort putin pronuntat
 
- bronsita cu tuse sau cu expectoratii
 
- bronsita cronica cu tuse sau cu expectoratii purulente care dureaza de cel putin doi ani
Persoanele nefumatoare care pot trai intr-o atmosfera fara fum respira mai liber si au mai putine problem
 Dificultatile respiratorii (tuse, bronsita, bronsita cronica, astm, insuficienta respiratorie in timpul eforturil

Astmul si fumatul pasiv in fiecare zi

 
Cercetarile arata, pentru persoanele nefumatoare, cresterea probabilitatii imbolnavirii de astm, diagnostic
 
Tusea cronica si fumatul pasiv
 
Pentru fumatorii pasivi, riscul de a se imbolnavi de tuse cronica creste de-a lungul anilor. Riscul prezinta
Ca regula generala simptomele apar dupa mai multi ani de expunere pasiva la fumul de tigarete, dar dupa
 
Bronsita cronica si fumatul pasiv
 
Daca se afla fumatori in apropierea unui nefumator, atunci probabilitatea pentru acesta din urma creste –
Pe scurt: cu cat persoanele nefumatoare sunt mai mult timp expuse la fumul de tigara, cu atat creste riscu
 
Prevenire si masuri impotriva fumatului pasiv
 
Masuri referitoare la o politica a sanatatii precum, campaniile de prevenire a nocivitatii fumatului, creare
Problema fumatului pasiv nu poate fi abordata printr-un discurs moralizator la adresa persoanelor fumato
Informatia:
          - repetate campanii de prevenire anti-tutun
 
          - informarea marelui public asupra efectelor nefaste ale fumatului.
 
 Masuri de amenajare: crearea unor zone bine delimitate pentru fumatori si nefumatori in locurile si spa
 
Dispozitii legale: limitarea fumatului in localuri si la locul de munca.

NU DROGURILOR!!!!!!

Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost
de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau
sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante -
droguri in forma primara.
T
 
i
p
u
r
i

d
e

d
r
o
g
u
r
i

O
p
i
u
l
(
P
a
p
a
v
e
r

S
o
m
i
f
e
r
u
m
)

C
l
a
s
a
:

O
p
i
a
c
e
e
Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un
medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod
repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea

morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca
morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.