ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE COMERŢ
CATEDRA DE TURISM SERVICII

TURISMUL ŞI DEZVOLTAREA
REGIONALĂ

Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr.
MARIA IONCICĂ Doctorand:
ADINA LIANA CAMARDA

BUCUREŞTI
2007
 CUPRINS

INTRODUCERE 4
STADIUL CUNOAŞTERII 8
CAPITOLUL 1
CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND DEZVOLTAREA REGIONALĂ 15
1.1. Fundamentele dezvoltării la nivel regional 15
1.1.1. Pluralitatea conceptului de dezvoltare 15
1.1.2. Conceptul de dezvoltare economică regională 17
1.1.3. Abordarea la scară spaţială a economiei 18
1.1.4. Regiunea, element de bază în structura spaţială a economiei 20
1.2. Politica regională a U.E. 22
1.2.1. Politica regională a U.E. – conţinut şi evoluţie 22
1.2.2. Creşterea eficienţei instrumentelor de politică structurală în U.E. 24
1.3. Politica de dezvoltare regională a României în perioada 2007-2013 33
1.3.1. Coordonatele dezvoltării regionale în România 37
1.3.2. Direcţii de dezvoltare în cadrul regiunii „Centru” 44
1.4. Dezvoltarea regională durabilă 47
1.4.1. Durabilitatea – criterii de reconsiderare a proceselor macro şi microeconomice 47
1.4.2. Dezvoltarea durabilă de la necesitate la posibilitate 51
1.4.3. Reglementări ale U.E. privind protecţia mediului 56
CAPITOLUL 2
DEZVOLTAREA REGIONALĂ DURABILĂ A TURISMULUI 63
2.1. Dezvoltarea durabilă în domeniul turismului 63
2.2. Indicatorii dezvoltării durabile în turism 71
2.2.1. Prezentarea sistemului de indicatori 71
2.2.2. Indicatorii capacităţii de primire turistică – concretizare a dezvoltării durabile 73
2.3. Mediul ambiant – factor al dezvoltării durabile a turismului 76
2.4. Indicatorii utilizaţi pentru descrierea regiunilor turistice 85
2.4.1. Evaluarea atractivităţii turistice (evaluarea potenţialului turistic) 89
2.4.2. Impactul economic al activităţii turistice. Indicatori de eficienţă economică a 89
exploatării potenţialului turistic.
2.5. Dezvoltarea regională şi turismul în România 91
CAPITOLUL 3
ANALIZA POTENŢIALULUI ŞI ACTIVITĂŢII TURISTICE DIN
ROMÂNIA – LA NIVEL NAŢIONAL ŞI REGIONAL 103
3.1. Analiza diagnostic a dezvoltării turismului în România 103
3.1.1. Potenţialul turistic al României 105
3.1.2. Infrastructura generală 114
3.1.3. Analiza indicatorilor turistici la nivel naţional 122
3.2. Analiza S.W.O.T. a turismului românesc 125
3.3. Analiza activităţii turistice la nivelul regiunilor de dezvoltare 130
3.4. Competitivitatea turismului românesc la nivel regional 141
3.5. Estimări privind dezvoltarea turismului românesc 144
CAPITOLUL 4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ REGIONALĂ A TURISMULUI 148
4.1. Strategii de dezvoltare turistică 148
4.2. Strategia de dezvoltare a turismului în România 155
4.3. Strategii de dezvoltare turistică durabilă la nivel regional 156
4.3.1. Strategia de dezvoltare regională durabilă a turismului în Regiunea Centru 159
4.3.2. Obiectivele strategiei de promovare a turismului în Regiunea Centru. 174

2
CAPITOLUL 5
STUDIU PRIVIND ANALIZA ACTIVITĂŢII TURISTICE ŞI CĂI DE
ÎMBUNĂTĂŢIRE A MANAGEMENTULUI DURABIL REGIONAL ÎN
ŢARA BÂRSEI 177
5.1. Ţara Bârsei – areal turistic de excepţie al României 177
5.2. Analiza activităţii turistice în Ţara Bârsei în perioada 1998-2005 192
5.2.1. Indicatori de cuantificare ai ofertei turistice în Ţara Bârsei 193
5.2.2. Indicatori de cuantificare ai circulaţiei turistice în Ţara Bârsei 201
5.3. Propuneri de îmbunătăţire a managementului durabil regional în Ţara Bârsei 211

CAPITOLUL 6
MODEL DE PREVIZIUNE A DEZVOLTĂRII REGIONALE A
TURISMULUI ÎN ŢARA BÂRSEI 213
6.1. Determinarea pragurilor de primire şi încărcare a unui spaţiu turistic.
Indicatori ai capacităţii de suport 214
6.2. Previzionarea indicatorilor circulaţiei turistice în regiunea studiată 219
6.3 Determinarea capacităţii totale şi pe structuri de cazare în Ţara Bârsei 223

CONTRIBUŢII PROPRII 229

CONCLUZII FINALE 233
BIBLIOGRAFIE 240
ANEXE 251
REZUMAT + (cuvinte cheie) 272
CURRICULUM VITAE 278

3
 CUVINTE CHEIE
Dezvoltare economică, creştere economică, dezvoltare regională, economie regională,
regiunea de dezvoltare, politica regională, coeziune economică, coeziune socială, instrumente de
politică structurală, programe regionale, programe operaţionale, competitivitate regională, arie
prioritară, dezvoltare durabilă, potenţial turistic, activitate turistică, analiză diagnostic, analiza
SWOT, strategie, planificare strategică, previzionare, capacitate de suport.

REZUMAT

În etapa actuală, pentru progresul economic general, turismul constituie un factor

determinant, cu aport la creşterea PIB, la echilibrarea balanţei de plăţi externe, precum şi la
ameliorarea calităţii vieţii. Acest sector poate reprezenta cel mai important generator de locuri
de muncă, constituindu-se ca o sursă principală de redresare economică a acelor regiuni ca4re
dispun de resurse turistice importante şi le exploatează corespunzător.
Diversitatea activităţilor ce dau conţinut prestanţei turistice, precum şi prezenţa unora
dintre ele în structura altor ramuri şi sectoare ale economiei, conferă turismului caracterul unei
ramuri de interferenţă, având legături complexe şi de amploare cu celelalte ramuri economice,
legături care trebuie avute în vedere la elaborarea unei strategii regionale durabile de
dezvoltare a turismului. Turismul contribuie la valorificarea superioară a resurselor, la
stimularea dezvoltării economice, la perfecţionarea structurilor sociale, la îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă, acţionând ca un element dinamizator al sistemului economico-social
global.
Teza de doctorat prezintă o serie de aspecte esenţiale privind dezvoltarea regională a
turismului, deosebit de importante în contextul creşterii importanţei organismelor regionale în
elaborarea şi aplicarea politicilor comunitare.
Lucrarea este structurată pe VII capitole, care îmbină elemente conceptuale, de
metodologie pentru cercetarea întreprinsă, cu propuneri practice, concrete în privinţa
turismului şi dezvoltării regionale în Ţara Bârsei.
Capitolul I „Consideraţii teoretice privind dezvoltarea regională” debutează cu
fundamente teoretice conceptuale ale economiei regionale deoarece fundamentul teoretic al
politicilor de dezvoltare regională este reprezentat de ştiinţa regională, care îşi are originile în
gândirea economică şi socială clasică, neoclasică şi keynesiană.
Constituirea ştiinţei regionale sau ştiinţei dezvoltării spaţiale ca disciplină de sine
stătătoare s-a realizat în perioada postbelică. În acest sens am considerat ca relevantă o
succintă prezentare şi delimitare a conceptului de dezvoltare economică regională precum şi

4
abordarea la scară spaţială a economiei, regiunea reprezentând elementul de bază în structura
spaţială a economiei.
Totodată, am considerat necesară abordarea dezvoltării regionale şi în Uniunea
Europeană din două motive:
• Uniunea Europeană are o experienţă îndelungată în acest domeniu, a aplicat
politica de dezvoltare regională cu rezultate foarte bune promovând în mod
sistematic o restructurare a obiectivelor urmărite, a principiilor de alocare a
fondurilor structurale şi a fondului de coeziune în scopul creşterii eficienţei
utilizării acestor fonduri;
• În procesul de aderare la Uniunea Europeană în perioada post-aderare strategia
şi politica de dezvoltare regională a României, urmează reperele modelului
european bazat pe convergenţă, competitivitate şi cooperare.
Politica regională porneşte de la aprecierea că amenajarea spaţiului constituie un
instrument important în cristalizarea identităţii europene în modificările intervenite în
structurile economice şi sociale ale ţărilor din această zonă şi în relaţiile lor cu alte părţi ale
lumii impun o anumită organizare a teritoriului.
Politica regională a Uniunii Europene s-a construit în jurul conceptului de coeziune
economică şi socială care vizează reducerea disparităţilor la nivelul de dezvoltare al regiunilor,
sprijinirea regiunilor rămase în urmă şi diminuarea discrepanţelor care le separă de regiunile
dezvoltate ale Uniunii Europene.
O atenţie deosebită a fost acordată tratării aspectelor legate de instrumentele structurale.
Fondurile structurale, Fondul de Coeziune, Iniţiativele Comunitare, iar începând cu perioada
2000-2006 instrumentele financiare de preaderare, reprezintă principalele instrumente
financiare ale politicilor de dezvoltare regională fapt pentru care au fost prezentate pe larg.
Referitor la reforma politicii de coeziune economică şi socială, sunt detaliate
obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 precum şi liniile directoare pentru
ajutoarele de stat ce se vor acorda în această perioadă. Strategia şi resursele politicii de
coeziune vor fi grupate în trei noi obiective prioritare pentru acţiuni structurale>
- Obiectivul 1 - convergenţa
- Obiectivul 2 - competitivitatea regională şi ocuparea profesională
- Obiectivul 3 – cooperarea transfrontalieră
De asemenea, reglementările fondurilor structurale vor suferi modificări fiind propus
regulamentul care stabileşte prevederile generale pentru două fonduri structurale (FEDR şi
FSE) şi pentru Fondul de Coeziune (FC).

5
 În contextul temei tezei de doctorat este necesară şi prezentarea politicii de dezvoltare
regională în România, care a devenit parte componentă a procesului de aderare la Uniunea
Europeană, constituind capital de negocieri în procesul aderării ţării noastre la Uniunea
Europeană – Capitolul 21 „Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale”.
Sincronizarea demersurilor şi a implementării politicii de dezvoltare regională se
asigură prin Planul Naţional de Dezvoltare (PND). Acesta contribuie, alături de celelalte
Programe Operaţionale Sectoriale (POS) la realizarea obiectivului general al Strategiei
Naţionale, şi anume, diminuarea disparităţilor între Regiunile de Dezvoltare ale României.
Planul Naţional de Dezvoltare în perioada 2007-2013 orientează dezvoltarea României pe
termen mediu şi va servi şi scopurilor legate de accesarea Fondurilor Structurale ale Uniunii
Europene.
Capitolul II – „Dezvoltarea regională a turismului” - aprofundează abordarea
dezvoltării regionale introducând în plus un concept de mare actualitate lansat în 1992 la
Conferinţa de la Rio şi anume dezvoltarea durabilă, în condiţiile unei economii de consum
bazată pe un consum iraţional al resurselor.
Conceptul este definit atât în general cât şi particularizat în domeniul turismului.
În continuare sunt prezentaţi indicatorii dezvoltării durabile în turism, cât şi cei utilizaţi
pentru descrierea regiunilor turistice.
Capitolul II se încheie cu preocupările României în acest domeniu cuprinse în
Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 structurat pe următoarele axe prioritare
tematice:
• Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale
• Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
• Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local
• Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local
• Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
• Asistenţă tehnică pentru sprijinirea implementării POR
Capitolul III - „Analiza potenţialului şi activităţii turistice din România la nivel
naţional şi regional” – cuprinde o radiografie a situaţiei actuale la nivel naţional şi regional
privind disparităţile existente între cele opt regiuni de dezvoltare, dar şi în interiorul lor
Analiza diagnostic prezintă concluziile sintetic printr-o matrice SWOT a turismului
românesc care evidenţiază punctele tari şi slabe, riscurile şi oportunităţile cu care se confruntă
turismul românesc la ora actuală.
Prin această analiză diagnostic se analizează competitivitatea turismului românesc la
nivel naţional şi regional în vederea estimării dezvoltării acestuia în deceniul 2006-2016.

6
 Capitolul IV - „Strategia de dezvoltare durabilă regională a turismului” debutează
cu prezentarea strategiilor turistice deoarece pentru realizarea obiectivelor dezvoltării durabile,
strategiile turistice se adaptează fiecărui teritoriu, în funcţie de datele ce-l individualizează şi
de obiectivele prioritare ale sectorului turistic.
Având în vedere importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la
dezvoltarea de ansamblu a unei regiuni, apare ca evidentă necesitatea conceperii,
implementării şi promovării de strategii de dezvoltare turistică, nu numai la nivel naţional, dar
şi regional. Un aspect de care trebuie să se ţină seama la elaborarea acestor strategii este acela
al respectării principiilor dezvoltării durabile, care au în vedere dezvoltarea sectorului turistic,
respectând cerinţele privind protejarea mediului natural, luând în considerare obiectivele
specifice ale fiecărei zone sau regiuni.
Dezvoltarea turistică regională ocupă, de asemenea, un loc important în cadrul
strategiilor de dezvoltare a turismului, majoritatea ţărilor promovând dezvoltarea acestei
ramuri în zonele rămase în urmă din punct de vedere economic şi social, în scopul
îmbunătăţirii structurii economice regionale.
În cadrul acestui capitol am acordat atenţie fundamentării strategiei de dezvoltare
regională durabilă a turismului în regiunea Centru în contextul strategiei naţionale privind
turismul, deoarece lipsa unei strategii de dezvoltare a turismului poate conduce la degradarea
resurselor turistice cu implicaţii socio-economice foarte grave.
Capitolul V – „Studiu privind analiza activităţii turistice şi căi de îmbunătăţire a
managementului durabil regional în Ţara Bârsei” cuprinde o cercetare pentru îmbunătăţirea
managementului durabil regional.
Necesitatea cunoaşterii mediului economic pentru punerea în practică a politicii micro
şi macroeconomice în vederea dezvoltării turismului a impus intensificarea preocupărilor
pentru cunoaşterea nivelului resurselor şi a raportului dintre resursele turistice tot mai limitate
şi nevoile turiştilor în continuă creştere. Toate acestea impun necesitatea optimizării
echilibrului dintre cererea şi oferta turistică, a luării în considerare, în mod explicit, în procesul
elaborării deciziilor de dezvoltare a turismului, a comportamentului, variabilelor economice.
În acest sens statistica oferă cadrul conceptual şi metodologic pentru analiza din
perspectiva spaţială (regională). Existenţa dezechilibrelor regionale este o realitate,
determinată de alocarea diferenţiată a resurselor naturale şi umane, precum şi de mediile
diferite; specifice de evoluţie (economică, tehnologică, demografică, socială, politică şi
culturală).
Regionalizarea statistică este un obiect important pentru armonizarea şi integrarea
europeană, pentru că permite monitorizarea zonală a dezvoltării economico-socială.

7
 Pentru acest studiu a fost aleasă Ţara Bârsei dat fiind faptul că reprezintă una dintre
cele mai importante regiuni ale României privită prin prisma infrastructurii turistice, aportului
acesteia la PIB, potenţial de dezvoltare, notorietate. Priorităţile de dezvoltare ale acestei
regiuni în concordanţă cu potenţialul se încadrează în strategiile recomandate de OMT pentru
România (WTTC) şi anume turismul montan şi cel balnear. Oferta turistică este probabil cea
mai diversificată dintre toate regiunile ţării cuprinzând majoritatea formelor de turism.
Plecând de la un mare volum de date preluate de la Direcţia Judeţeană de Statistică
Braşov în perioada 1998-2005 s-a realizat o prelucrare statistică în vederea acumulării celor
mai importanţi indicatori în domeniul turismului. Aplicarea diferitelor metode statistico-
matematice au permis obţinerea unor rezultate care au facilitat elaborarea unui studiu privind
conturarea unei imagini a activităţii turistice derulate în Ţara Bârsei în perioada 1998-2005.
Capitolul VI - „Model de previziune a dezvoltării regionale a turismului în Ţara
Bârsei”, după o succintă prezentare a conceptului de previziune abordează o serie de aspecte
privind utilizarea principalelor metode de previziune mecanice şi analitice. Metodele mecanice
utilizate în studierea viitorului, din punct de vedere turistic al Ţării Bârsei cuprind metoda
sporului mediu şi a indicelui mediu, în timp ce dintre cele analitice numai metoda trendului
liniar este considerată cea mai sugestivă. Totodată se prezintă un posibil model de
previzionare a dezvoltării durabile regionale în turism utilizând aceste metode precum şi a
lanţurilor Markov, care permite previzionarea modificărilor structurale ale diferiţilor indicatori
supuşi proceselor de analiză statistică. Cu ajutorul acestor trei metode de previzionare am
estimat pentru anii 2007-2008 dimensiunile şi structura ofertei de cazare în perspectiva
dezvoltării durabile regionale.
Doresc să subliniez că acest capitol l-am conceput nu ca un capitol terminal ci ca un
capitol pe care doresc să-l dezvolt în cercetările viitoare mai ales pe de o parte în identificarea
unor metode de previzionare cât mai reale a indicatorilor, iar pe de altă parte în rafinarea
cunoaşterii prin dezvoltarea elementelor modelului precum şi a intercondiţionării acestora.
În ansamblu, această teză de doctorat urmăreşte să aducă o modestă contribuţie la
studierea problematicii complexe a turismului şi dezvoltării regionale, analizând dezvoltarea
regională în ansamblul său, pornind de la observare totală organizată în mod special pentru
acest scop pe o perioadă de 10 ani la nivelul tuturor regiunilor cu accent pe regiunea Centru.
Totodată, s-a urmărit pe tot parcursul tezei de doctorat să se ofere soluţii de dezvoltare şi să se
aplice previzionarea la nivel regional, furnizând un instrument de lucru pentru elaborarea
strategiei de dezvoltare a regiunii Centru.

8
 CURRICULUM VITAE

INFORMAŢII PERSONALE

Numele de familie : CAMARDA

Prenumele: ADINA LIANA
Adresa: Str. Bisericii Române , nr. 102 Braşov
Telefon 0722 883 806
E-mail adinaturism@yahoo.com
Data naşterii 02.06.1968
Naţionalitate: Română
Stare civilă: Căsătorită, un copil
Funcţia didactică Lector universitar doctorand

EXPERIENTĂ 2004 - 2007 Evaluator (specializarea turism) în cadrul

Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare
PROFESIONALĂ
Profesională a Adulţilor - Braşov
2006 - Responsabil ştiinţific de proiect CEEX:
implementarea principiilor eticii in afaceri- condiţie a
creşterii competitivităţii internaţionale a întreprinderilor
româneşti din sectorul terţiar; partener al Consorţiului
Academia de Studii Economice Bucureşti –
Universitatea Creştina “Dimitrie Cantemir” Bucureşti –
Universitatea “George Bariţiu” Braşov
2003 - 2007 Lector universitar doctorand – Facultatea
de Ştiinţe Economice, Catedra de Turism – Servicii a
Universităţii “George Bariţiu” – Braşov
1999 Asistent universitar – Facultatea de Ştiinţe
Economice, Catedra de Turism – Servicii –
Universitatea “George Bariţiu” – Braşov
1997 Preparator universitar – Facultatea de Ştiinţe
Economice, Catedra de Turism – Servicii –
Universitatea “George Bariţiu” - Braşov
1996 – 1997 Membru colaborator al Universităţii
“George Bariţiu” Braşov
1994 – 1997 Manager al Agenţiei de turism Apollonia
Tour” – S.C. NELSAND S.R.L. – Braşov
1992 – 1994 Referend I, gr.3, Compartiment Resurse -
Umane – Spitalul Judeţean -Braşov
1988 – 1992 Casier-încasator, Dept. abonaţi – R.A.
R.I.A.L .- Braşov
EDUCAŢIE ŞI FORMARE Doctorand în turism - Facultatea de Comerţ, Catedra de
Turism – Servicii din cadrul Academiei de Studii
Economice – Bucureşti.
Tema Tezei de doctorat: Turism şi dezvoltare regională
2002 Diplomă postuniversitară - Curs postuniversitar –
“Modul de Psihopedagogie şi Metodica Predării din
cadrul Universităţii “Transilvania” Braşov,
Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
9
1996
Calificări cheie
ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ
ŞI DE CERCETARE
Cărţi tipărite la edituri:
Comunicări publicate în ţară:
Comunicări publicate în străinătate:
Articole şi lucrări publicate în reviste de
specialitate:
Contracte de cercetare:
Lucrări susţinute la sesiuni de comunicări
ştiinţifice:
DOMENII DE COMPETENŢĂ
Economist - Universitatea “George Bariţiu” Braşov,
Facultatea de Ştiinţe Economice, Specializarea Turism –
Servicii
2005 martie Certificat lector în „Dezvoltarea durabilă a
turismului rural, Proiect internaţional Trans rural -
Leonardo da Vinci”
1996 Brevet de turism nr.2414/20.XII.1996
Teste grilă- pentru examenul de licenţă , Editura Omnia
UNI S.A.S.T, Braşov, 2007 I.S.B.N 978-973-134-011-1
Economia turismului, Ed.a II-a rev. şi adăug Editura
Omnia UNI S.A.S.T , 2006, Braşov, ISBN 973-7938-89-5
Economie şi gestiune hotelieră, Editura Omnia UNI
S.A.S.T, Braşov, 2005, I.S.B.N 973-7938-49-6
Economia turismului, Editura Omnia UNI S.A.S.T,
Braşov, 2004, I.S.B.N 973-7938-52-6
Managementul turismului, Editura Omnia UNI S.A.S.T,
Braşov, 2004 I.S.B.N 973-7938-08-9
Managementul serviciilor, Editura Omnia UNI S.A.S.T,
Braşov, 2004
Management în servicii, Ed. a II_a, rev. şi adăug.
Editura Omnia UNI S.A.S.T, Braşov, 2004, I.S.B.N.
978-973-7938-93-0
Metode moderne de conducere în firma de turism,
Editura Omnia UNI S.A.S.T , 2003, Braşov, ISBN 973-
7938-05-4
Economie politică – grile şi probleme, , Editura Omnia
UNI S.A.S.T, Braşov, 2001, I.S.B.N 973-9478-40-9
42
9
8
3 + 1 grant
40
Economie politică
Economia turismului
Economie şi gestiune hotelieră
Management
Management în turism
Management în servicii
Managementul resurselor umane
10
ALTE ACTIVITĂŢI CURRICULARE Redactor revista “Buletin ştiinţific” ISSN: 1223 – 1282
a Universităţii “George Bariţiu” Braşov
Coordonator al Cercului de Management al Facultăţii de
Ştiinţe Economice

Apartenenţă la asociaţii profesionale: Membru al Senatului Universităţii “George Bariţiu”

Braşov şi Membru al Consiliului Profesoral

Limba maternă Română

Limbi străine cunoscute Engleză - vorbit, citit, scris - excelent

Italiană - vorbit, citit, scris - excelent
Daneză - vorbit, citit, scris – bine

Aptitudini şi competenţe Calculatoare: sisteme de operare (Windows ’98 - XP)

tehnoredactare – PC (Word)
calcul tabelar, gestionare baze de date (Excel, Access)
Permis de conducere, cat. B
Leadership, comunicare, uşurinţa în utilizarea limbilor
străine, fire optimistă

REFERINŢE: Prof. univ. dr. Maria Ioncică

Prof. univ. dr.
Conf. univ. dr.

11