I.

Anxiolitice - sedative - hipnotice

II.Anxiolitice fara efect sedativ
III. Medicatia starilor de agitatie
IV.Anestezice

Terminologie
Frica= reactie la un pericol evident
Anxietatea =stare emotionala in care frica domina viata unei persoane, care nu are obiect evident
Tulburararea de anxietate =stare severa in care pacientul are fenomene somatice (tahicardie, tahipnee, transpiratii), fara
motiv
Anxiolitic= reduce anxietatea (frica fara motiv real)
Medicamentele anxiolitice=med care reduc starea de enxietate fara a influența cap de vigilenta
Sedativ =scade activitatea, reduce agitatia, produce calmare
Sedativele= subst care reduc agitatia dar influenteaza psihicul (reduc atentia, cap de vigilenta)
Hipnotic =produce somnolenta si faciliteaza instalarea si mentinerea starii de somn similar EEG somnului natural (din
care poate fi usor trezit)
Anticonvulsivante= med pt tratamentul convulsiilor

Neurotransmitatori de la niv SNC

Excitatori → actioneaza prin intermediul canalului de sodiu → stimuleaza transmiterea fluxului nervos →
depolarizare: A, Na, AA (aspartat, glutamat), gaz (oxid nitric)
Inhibitori → actioneaza prin intermediul canalului de Cl (GABA)→ inhibara transmiterii influxului nervos
→ hiperpolarizare: AA (glicina, GABA), monoamine (serotonina, dopamina)

GABA (AA)= Acidul gamma-aminobutiric

- neurotransmițătorul inhibitor major în SNC, actiune inhibitorie pe interneuronii cerebrali
- acționează asupra a trei grupe de receptori:
● GABA-A → ionotrop → are mai multe tipuri de subunitati
● GABA-B → metabotrop (r transmembranar cu 7 domenii)
● GABA-C → ionotrop → are un singur tip de subunitatea
Receptorii GABA-A și GABA-C sunt receptori ionotropi sau receptori cuplați cu canale ionice (atașați la un canal de
clor), receptorii GABA-B sunt receptori metabotropi care sunt cuplați cu proteina G (care acționează prin intermediul
celui de al doilea mesager).
GABA-A: benzodiazepine, barbiturice, etanol, steroizi anestezici, anestezice volatile, propofol
- + → intrarea Cl in cel → efect inhibitor
GABA-B: presinaptic – autoreceptori – inhiba elib. GABA
- +G → PLC → IP3 → stimulează eliberarea de Ca → reglarea functiei GABA-A
Receptorul GABA-A are 5 situsuri specifice de legare (pentameric→ 5 subunitati: 2 alfa, 2 beta, 1gamma):
- situsuri → locul unde actioneaza mediatorii/med
- fiecare receptor are mai multe subunitati, si fiecare subunitate are mai multe subtipuri → mare variație a
receptorilor → de aceea subst au efecte diferite la unele persoane
 - stimularea unei anumite subunitati → anumite efecte
Receptorul GABA-A are 5 situsuri specifice de legare:
1.Situs GABA: agonist este GABA → deschiderea directă a canalului Cl-;
2.Situs benzodiazepinic funcționează ca receptor al benzodiazepinelor
● Agoniști (acționează prin deschiderea indirectă a canalului Cl → deoarece inhibă Gi, proteina inhibitoare care
leagă mediatorul GABA pe site-ul GABA → mai multe molecule de GABA vor fi legate pe site-ul GABA →
creșterea frecvenței deschiderii canalului Cl-)
● Antagoniști competitivi: Flumazenil (este o imidazobenzodiazepină care blochează numa acțiunile
benzodiazepinelor, prin urmare este utilizat ca antidot în intoxicația cu benzodiazepine).
Agoniști inverși: betacarbolină (acționează ca modulator alosteric negativ al funcției receptorului GABA și produc
anxietate și convulsii)
3.Situs barbituric: agoniștii sunt substanțe mimetice GABA, cum ar fi barbiturice și etanol; acționează prin deschiderea
directă a canalului Cl- → prelungesc deschiderea canalului Cl-
4.Situs steroidian: agoniștii sunt anestezice generale lichide volatile și anestezice generale cu administrare
intravenoasă → deschidere indirectă a canalului Cl (similar benzodiazepinelor)
5.Situs picrotoxinic: antagonistul competitiv este picrotoxina → determină efectele de excitare în SNC

Melatonina → actioneaza pe receptorii melatonina MT1R(Gq si Gi) si MT2R(Gi) → cuplati cu proteina G

inhibitoare → implicati in inducerea somnului, realizarea echilibrului energetic, si secretia de insulina, regleaza
ritmul somn-veghe
- hormon produs la nivelul epifizei, fiind eliberat in cursul noptii
Orexina → in echilibru cu melatonina deci cand melatonina scade dimineata orexina creste→ trezire → actioneaza pe
receptorii OX1R(Gq) si OX2R(Gq si Gi)
- hipocretina, neuropeptid eliberat la niv hipotalamic inainte de trezire: Orexina B si A
- regleaza echilibrul de energie a org (dicteaza starile de veghe si somn prin initierea starii de veghe), regleaza
comportamentul alimentar
Pt inducerea somnului:
● agonisti de Melatonina: Melatonin, Ramelteon, Tasimelteon
● antagonisti de Orexina: Suvorexant

I.Anxiolitice - sedative - hipnotice

● Barbiturice
● Benzodiazepine
● Imidazopiridine
● Alcooli/ aldehide
● Quinazolone
● Carbamati
● Piperidindione
● Ureide aciclice: Bromisoval
● Bromuri
● Alte structuri: Extraveral

II.Anxiolitice fara efect sedativ: Buspirona, Ipsapirona, Gespirona, Tandospirona

I.Anxiolitice - sedative - hipnotice

Clasificare dupa mecanism:
● agonisti ai receptorilor GABA-A: Benzodiazepine, Barbituricele, Imidazopiridine, alcooli+ aldehidele
● alte mecanisme de actiune: bromuri, antagonisiti ai receptorilor pt Orexina, agonisti ai receptorilor pt
Melatonina, antagoniști ai receptorilor H1 (entolamine, etidilamine, fenotiazine, piperazine), antagonisti ai
receptorilor H1+H5 (Ciproheptadina) , produse din plante (Valeriana)
Barbiturice
1.Mecanism de actiune: agonisti ai seg barbiturat al receptorului GABA-A, acționează prin deschiderea directă a
canalului Cl- → prelungesc deschiderea canalului Cl-
+ mai multe mecanisme decat benzodiazepinele→ efecte mai intense decat BDZ→ procese prin care se reduce
excitatia neuronala:
● ↑ eliberarea GABA
● inhiba recaptarea GABA
● ↓ de neuromediatori excitatori: NA, Ach
● interfera cu patrunderea Ca in sinaptosomii cerebrali
2.Clasificare
Oxibarbiturice
● cu actiune lunga (24-28 h): Fenobarbital
● cu actiune medie (8-24h): Amobarbital, BUTAbarbital
● cu actiune scurta (3-8h): Pentobarbital, Secobarbital, CICLObarbital
Tiobarbituricele cu actiune foarte scurta (10-20 min): Hexobarbital, Tiopental [Pentolat], Metohexital
3.Efecte farmacologice
SNC:
● influenteaza ambele faze ale somnului (mai mult somnul cu unde lente → somnolenta reziduala la trezire)
● scad consumul de O al creierului→utilizat in practica inducerea med a comei
● ↓ sensibilitatea centrilor resp la variațiile de conc ale CO
● afecte anticonvulsivante
● adictie
SNV:
● scad neurotransmisia simpatica ganglionara → hipotensiunea
● efecte de tip curarizant la niv sinapsei neuromusculare
Aparat respirator:
● ↓ FR (similar cu cea din somnul fiziologic)
● doze mari → deprima respirația (↓ sensibilitatea centrilor resp la variațiile de conc ale CO din mediu)
Aparat cardiovascular:
● doze terapeutice → ↓ activitatea cordului (similar cu cea din somnul fiziologic)
● doze mari → deprima centrul vaso-motor (vasodil→hTA)
Aparat digestiv:
● ↓ motilitatea GI
● ac secretorie GI (in plus fata de BDZ)
Aparat urogenital:
● ↓ motilitatea vezicii urinare , frecventa contractiilor uterine
● stimuleaza eliberarea de ADH
4.Farmacocinetica
- indice terapeutic mic
- puternic lipofile → traverseaza cu usurinta barierele fiziologice
- tiobarbituricele puternic lipofile → traverseaza usor BHE → distributie rapida in creier (bogat lipidic si bogat
vascularizat de asta ajunge mai repede in creier) si organe puternic irigate (rinichi, cord, ficat) → se produce
imediat somnul (durata scurta de actiune) → nu dureaza mult timp → trece inapoi in sange → t adipos →
fenomen de redistribuție → precautii in conditiile readm med nu a fost complet eliminat din organism chiar
daca a trecut somnul
- abs in pp in duoden si jejun, cant mica si la nivel gastric (in plus fata de BDZ), efect întârziat de prezenta
alimentelor gastric
- oxibarbituricele → ficat
- tiobarbituricele → ficat, rinichi, creier
 - sunt inductoare enzimatice ale metab hepatice ale med inclusiv propria metab (NU BDZ)
- eliminare renala, in cant mici prin lapte, saliva
- sunt substante acide → excreţia sa poate fi crescută prin alcalinizarea urinii
5.Indicatii, dependente de doza sunt:
● anxiolitice (nu se folosesc pt ca dif intre anxiolitic si sedativ este f mica), sedative, hipnotice, anticonvulsivante
● Fenobarbital → icter la nn→ stimuleaza metabolizarea bilirubinei → de ex prin deficit de
glucuroniltransferaza
● Tiobarbituricele: anestezie generala iv
● prudentă la batrani si copii se reduc dozele → pt ca produc hTA, AB
6.Efecte adverse
● adictie
● somnolenta reziduala la trezire, cresterea timpului de reactie, la stimuli exogeni produc incoordonare motorie
● fenomene de excitatie paradoxala (vârstnici si copii)
● ↓ ac cordului ( ↓ DC, tulb de ritm, hTA)
● r imunologice de tip 1
● declanseaza criza acute de profinurie la persoanele cu G6PD!!!
7.Intoxicatia:
● intox acuta cu barbiturice nu are antidot !
● depresie respiratorie severa – insuf. pulmonara, coma, soc c-v
8.Contraindicatii
Absolute:
● IC, AP, hipovolemii, colaps
● status astmaticus → det eliberarea de Histamina → CI in AB, status asmaticus
● deficit de G6PD
Relative:
● leziuni valvulare, IR, IA suprarenaliană, IH
● copii cu agitatie psihomotorie, boala Parkinson
● sarcina, alaptare
● septicemie → hTA

Benzodiazepinele
1.Mecanism de actiune: agonisti selectivi ai seg benzodiazepinice 1 (BZD1 sau omega1), si 2 (BDZ2 sau omega2) ai
r GABA-A→ creșterea frecvenței deschiderii canalului Cl-
- au fost dezvoltate pentru a evita efectele nedorite ale barbituricelor (dependenţa prin legarea de receptorii care
inhiba eliberarea de neurotransmitatori)
2.Clasificare
● 1-4 benzodiazepine
cu durata lunga de ac: Diazepam, Clorazepate, Prazepam, Flurazepam
cu durara medie de ac: Nitrazepam, Temazepam, Clonazepam (Nordiazepam), Clordiazepoxid, Clordiazepoxid
cu durata f scurta de ac: Oxazepam, Lorazepam
● Triazolobenzodiazepine (“zolam”)
cu durata medie de actiune: Alprazolam, Estazolam
cu durata scurta de actiune: Triazolam, Midazolam
3.Efecte farmacologice
SNC:
● influenteaza ambele faze ale somnului → NU det somnolenta reziduala la trezire
● NU influenteaza consumul de oxigen al creierului
● NU influenteaza raspunsurile organismului la variatiile de dioxid de carbon
● afecte anticonvulsivante
● adictie
● efecte miorelaxante
Aparat respirator:
 ● ↓ FR (similar cu cea din somnul fiziologic)
● NU influenteaza raspunsurile organismului la variatiile de dioxid de carbon, acidoza respiratorie
Aparat cardiovascular:
- ↓ forta de contractie a VS → ↓ DC, dar efecte mai slabe decat Barbiturice
- doze mari → deprima centrul vasomotor → vasodil, hTA, ↑ rezistenta periferica si FC
- Triazolobenzdiazepine → NU au efecte pe CV
Aparat digestiv: doze mari → ↓ motilitatea GI
4.Farmacocinetica
- puternic lipofile → traverseaza cu usurinta barierele fiziologice
- toate BDZ traversează placenta detectabilă în laptele matern → determina efecte depresante ale SNC la sugar
- abs in duoden si jejun
- metab in ficat → se metab la compusi activi: Diazepam, Nitrazepam → metab pana la Oxazepam
- NU sunt inductori sau inhibitori enzimatici ai metab
- eliminare → renal, cant mici → lapte, bila
5.Indicatii
● anxiolitice, sedare, hipnotice, anticonvulsivante
● miorelaxante
● trat simptomelor sdr de abstinenta
6.Efecte adverse
● adictie
● relaxarea musculaturii scheletice → CI la soferi, miastenia gravis
● fenomene de excitatie paradoxala→ insotita de tulburari de coordonare motorie, diplopie, incap de
concentrare, atentie
● ↓ forta de contractie cordului ( ↓ DC,↓ FC, hTA), hepatotoxicitate
● r imunologice de tip 1
7.Intoxicatia: ANTIDOT → Flumazenil= antagonist competitiv al situsului benzodiazepinic al r GABA-A
8.Contraindicatii
● IC, IR, IH
● miastenia gravis, soferii → prin efectul miorelaxant
● sarcina, alaptare

Alte anxiolitice-sedative-hipnotice
1.Imidazopiridine “pidem”: Alpidem, Zolpidem, + Zaleplon, Zoplicon
MA: agonisti selectivi ai seg BDZ1 ai r GABA-A → EF+I+CI+EA(HT)→ benzodiazepine !NU det adictie!

2.Alcooli/ aldehidele: Cloralbetaina, Cloralhidrat, Paraldehida, Triclofos

EF+I+CI+ EA: idem barbiturice, det adictie

3.Carbamati: Etinamat, Meprobamat

EF (NU influenteaza somnul paradoxal)+I+CI+EA: idem barbiturice + ataxie, det adictie

4.Piperidindione: Glutetimida, Metiprilona

EF(NU det somnolenta reziduala)+anticonvulsivant si anticolinergic+I+CI+EA: idem barbiturice, det adictie
- inductor enzimatic pt VitD3, Warfarina si barbiturice

5.Ureide ciclice: Bromisoval, Carbromal

EF: hipnotice cu ac de scurta durata
EA: prin eliberarea ionului de Br → fenomene de bromism: depresie, iritabilitate, eruptii cutanate

6.Bromuri: bromura de sodiu, bromura de potasiu, bromura de litiu

EF: sedativ, hipnotic, anticonvulsivant+I: s, anticonvulsivant (pt persoanele in varsta si deficit de G6PD)
MA: inlocuirea Cl din lichidul extracel cu Br → fenomene de bromism dupa trat prelungit (tulb digestive, coriza,
conjunctivita, eruptii cutanate, foliculita bromica, r imunologice de tip 1 (rash), sedare, modif comportamentale

7.Alte structuri (sedative de org vegetala): Extraveral, Sedinstant, ceai

II.Anxiolitice fara efect sedativ, “pirona”: Buspirona, Ipsapirona, Gespirona, Tandospirona

MA: agonist partial al r 5HT1A
FC: timp de ac scurt, sunt supuse efectului primului pasaj, formeaza metab activi (un derivat piperazinic blocant al
receptorilor alfa2→ răspunzătoare de diminuarea nelinistii si agitatiei motorii)
I: anxiolitic (nu este eficient in atacuri de panica)
CI: tulb de ritm
EA: tahicardii, nervozitate, parestezii, stari confuzionale, tulb GI, mioza (dependent de doza), ↑ TA cand se asociaza
cu IMAO, NU det adictie

III.Medicatia starilor de agitatie: Diazepam, Scopolamina, Neuroleptice, Sulfat de Mg → adm parenteral , deprimant
motor central, relaxeaza musc neteda, ↓ PA (prin deprimare centrala, ggl si directa), suprima unele aritmii
I: encefalopatii hipertensive, convulsii, tetanos, eclampsie
EA: congestia fetei, hTA, deprimare resp, paralizie musculara

Interactiuni
● Barbituricele, Fenitoin, Carbamazepina → inductoare enzimatice ale metab hepatice a med
● Cimetidina → inhiba metab hepatica e BDZ si imidazopiridinelor
● Clorhidrat → poate dislocui Warfarina de pe ppt → efect anticoagulant
● Clordiazepoxid → nu se asociaza cu Valproat si etanol
● la pacientii tratati cu IMAO → Buspirona det cresteri ale valorilor TA

IV.Anestezice
● locale
● generale

Anestezice locale=med adm local la anumite conc blocheaza temporar si reversibil formarea sau transmiterea PA prin
membrana cel excitabile (neuroni, cel musc, corpusculi gustativi) det pierderea sensib motorii, proprioceptive si dureroase

1.MA:
● structura esterica sau amidica: blocarea portii interne a canalelor de sodiu voltaj dependente, ceea ce det
blocarea transmiterii impulsurilor nervoase in toate tipurile de fibre nervoase
● impachetari reci, clorura de etil, zapada carbonica: efect vasoconstrictor → scade local temperatura
2.Clasificare
In funcție de structura:
● cu structura esterica:naturale Cocaina, de sinteza Benzocaina (Anestezina),Tetracaina, Procaina, Cloroprocaina
● cu structura amidica: Lidocaina (Xilina), Articaina, Bupivacaina, Levobupivacaina, Ropivacaina
● alte: Clorura de etil, zapada carbonica, impachetari reci

(Procaina ambele)
In functie de durata:
● durata scurta (20-60min): Benzocaina, Procaina, Cloroprocaina, Proparacaina
● medie (1-2h): Lidocaina, Mepivacaina, Prilocaina, Cocaina
● durata lunga (>3h): Bupivacaina, Levobupivacaina, Ropivacaina, Etidocaina, Tetracaina, Clorura de etil
In functie de modul de administrare:
● local → structura esterica → vor fi degradate rapid de esterazele din plasma
● injectabil → structura amidica → se degradeaza mai greu
În funcţie de locul administrării anestezicelor locale, sunt descrise trei tipuri de anestezie:
● anestezie topică (de suprafaţă): aplicare la nivelul tegumentelor si mucoaselor şi se practică pentru endoscopii
● anestezie prin infiltraţie: anestezicul este introdus subcutanat plan cu plan pentru blocarea transmiterii senzaţiei
dureroase din zona în care urmează să se petreacă o manevră dureroasă; de electie: Lidocaina
● anestezia de conducere afectează transmiterea influxului nervos prin trunchiurile nervilor rahidieni sau a
plexurilor nervoase
- regionala: tronculara (in jurul unui trunchi nervos), plexala (injurul unui plex nervos), paravertebrala (in
jurul nervilor rahidieni, de la iesirea din gaurile de conjugare pana la locul de ramnificare)
- anestezia epidurala (peridurala): in spatiul epidural de la iesirea din duramater la gaurile de conjugare,
in diferite regiuni ale coloanei vertebrale
- spinala (rahianestezie/anestezie intrarahidiana): in spatiul subarahnoidian in LCR
Durata anestezicului depinde de: anestezic+ tesut

3.Farmacocinetica
anestezicele cu structura esterica: sunt hidrolizate rapid de esterazele din tesuturi si plasma→ timp de actiune scurt
anestezicele cu structura amidica: au timp mai lung de actiune
Toate anestezicele locale → efect slab vasodilatator (exceptie Cocaina si clorura de etil → efect vasoconstrictor) de
aceea se asociaza cu un vasoconstrcitor: A, NA, Fenilefrina
Este necesara asocierea cu vasocontrictoare pt:
● ↑ duratei anesteziei locale
● ↓ sangerarii si congestiei locale
● impiedica absorbtia sistemica
CI acestei asocieri: anestezia locala a extremitatilor, infiltratii perivasculare, anestezie epidurala, HTA, aritmii

4.Efecte adverse
● reactii alergice (mai frecvent alea cu structura esterica)
● tahifilaxie (in cazul adm repetate→ ca urmare a acidozei repetate)
● SNC rare (anxietate, neliniste, tremuraturi, convulsii, deces datorita anoxiei cerebrale)
● cardiotoxicitate → Bupivacaina, anestezice locale cu structura amidica →efecte inotrop, cronotrop si
dromotrop -

Anestezicele locale cu structura esterica: Cocaina → NU se mai foloseste, Benzocaina, Tetracaina, Procaina
Indicatii: anestezie de suprafata
● Procaina → anestezie de infiltratie si de conducere
● Proparacaina → numai in oftalmologie
Anestezice locale cu structura amidica: Lidocaina (Xilina), Mepivacaina, Articaina, Bupivacaina, Levobupivacaina
Lidocaina/Xilina
Indicatii: se utilizează pentru toate tipurile de anestezie → anestezic local in anestezia de suprafata (sol 2-4%),
anestezie tronculara si epidurala (sol 1-2%), anestezia intrarahidina (sol 5%), anestezie de infiltratie (sol 0,5-1%),
stomatologie (sol 2%)
● cardiologie (antiaritmic clasa 1b) → aritmii ventriculare
Bupivacaina
I: anestezie de suprafata, de infitratie, de conducere, NU traverseaza bariera feto-placentara → indicat in anestezia
peridurala in obstetrica
EA: efecte cardiotoxice (efect inotrop negativ intens, aritmii ventriculare, scuratarea interval QRS, poate det colaps)
Ropivacaina
I: anestezie de infitratie, de conducere, traverseaza bariera feto-placentara, dar poate fi indicat in anestezia peridurala in
obstetrica → NU det efecte cardiotoxice atat de intense ca Bupivacaina
Articaina: singurul anestezic local care patrunde in os de aceea este indicat in anestezia de infiltratie in stomatologie
Anestezice generale= sunt medicamente prin care se suprima temporar si reversibil starea de constienta, sensibilitatea la
durere, reflexele somatice si vegetative

1.Clasificare
Clasificari in functie de modul de administrare:
Inhalatorii
● gaze (butelii): protoxid de azot (oxid nitric, gaz ilariant)
● lichide volatile (sticle): Halotan, Enfluran, Isofluran, Desfluran, Sevofluran
Neinhalatorii/anestezice intravenoase:
● barbiturice, cu acţiune ultrascurtă: Tiopental, Tiamilal, Metohexital, Hexobarbital, Tiobutabarbital
● nebarbiturice: Etomidat, Propofol, Ketamină, Propanidid, steroizi anestezici: Altesin
Adjuvanti pt realizarea anesteziei generale echilibrate: benzodiazepine (Midazolam, Diazepam, Lorezepam)

Tipuri particulare de anestezie generala

Anestezia disociativa → Ketamina
Neuroleptanalgezia → neuroleptic (Haloperidol/Droperidol) + analgezic din grupa opiacee (Fentanil)
Neuroleptanestezia → neuroleptic (Haloperidol/Droperidol) + anelgezic din grupa opiacee (Fentanil) + oxid nitric

Sunt caracterizate prin:

● putere anestezica= exprimată cu ajutorul conc alveolare minime
● putere analgezica
● anestezicele generale gazoase au indicele narcotic mic putere analgezica mare, iar cele generale lichide
volatile au indicele narcotic mare, putere analgezica mica → asocierea anestezicelor

1.Anestezice generale cu administrare inhalatorie

Mecanisme de actiune:
● acționează pe canalele de Na → scaderea timpului de deschidere a canalelor de Na Ach dependente
● agonist pe receptorul GABA-A pe situsul steroidian
● activarea canalelor de K asociate cu receptorii alfa2-adrenergici si blocarea canalelor de Ca voltaj dependente
● agonist pe receptorii alfa2 presinaptici sub-tipul C4 centrali si secundar, accelerarea schimbului Na/H
→alcalinizarea intracelulara → activarea fosfolipazei A2 si eliberarea de TX-A2 → influentarea agregarii
plachetare
Obs la o persoane care a consumat alcool → aceste anestezice nu mai sunt utile → acesti receptori GABA-A ocupati
de alcool
Anestezice generale gazoase: Protoxid de azot
I: numai in asociere cu anestezice generale lichide volatile, iar in conc 40%+ aer → analgezie in travaliu
EA: deprimarea miocardului, cresterea irigatiei cerebrale → cresterea presiunii intracraniene, imunosupresie si anemie
dupa adminstrare repetata in scopuri nemedicale
CI: hipertensiune intracraniana, pneumopericard, pneumoperitoneu, chisti pulmonari si renali, ocluzie intestinala
Anestezice generale lichide volatile:
Halotan
I: anestezie generala
EA:
● hepatotoxicitate (la copii → nu este dar la adulti mortalitatea → 30-50%) → NU se mai foloseste
● deprimare cardiaca ( ↑ sensibilitatea la catecolamine → tendinta la aritmii, risc de precipitare a fibrilatie atriale
si ventriculare), scade TA, scade DC
● deprimare respiratorie
● creste presiunea intracraniana
CI: soc hipovolemic, neurochirugie, afectiuni cardiovasculare, IH severa
Izofluran, Enfluran, Sevofluran
I: anestezie generala
EA:
● nu creste sensibilitate la catecolamine: redusa pt Enfluran, absenta pt Isofluran, Sevofluran
● scade TA → apare tahicardie compensatorie, scade DC
● convulsii la doze mari ( ↑ excitabilitatea SNC)
CI: IR severa

2.Anestezice generale cu administrare iv

Tiobarbituice: Tiopental, Tiamilal, Metohexital, Hexobarbital, Tiobutabarbital
I: inducerea anesteziei, endoscopii, manevre ortopedice, intervenții chirurgicale de scurta durata, stomatologie, profilaxia
leziunilor post-ischemice cerebrale, cu conditia asigurarii normocapniei

Anestezia disociativa: se realizeaza cu Ketamina, iv sau im

Mecanisme de acțiune:
● blocarea receptorilor NMDA;
● blocarea recaptarii de noradrenalina si dopamina
EF: anestezic, analgezic, psihodisleptic, antidrepresant
Indicatii: chirurgia pediatrica, inducerea anesteziei generale, transportul accidentatilor, in analgezia pentru pansarea
plagilor intinse (arsuri), manevre ortopedice, laringoscopice
Avantaj: amnezia retrograda
Dezavantaj: halucinatiile senzoriale si de percepție, la revenirea din anestezie, sunt foarte intense la adulti, NU produce
halucinatii la copii → pt ca actioneaza la niv SNC, NU produce miorelaxare, NU suprima reflexele faringiene
Contraindicatii: afectiuni cardio-vasculare, sindrom de hipertensiune intracraniana, chirurgia oftalmologica, sarcina

Neuroleptanalgezie
- se administrează combinatia: neuroleptic (Droperidol) + analgezic din grupul opiacee (Fentanyl)
Indicatii: neurochirurgie, ORL, laringoscopie, bronhoscopie, chirurgie tiroidiana, arsuri intinse, obstetrica, transportul
accidentatilor
Avantaje:
● se pierde sensibilitatea dureroasa
● starea de constienta a pacientului este pastrata, dar cu stare de "indiferență" la durere, la evenimentete din jur

Medicatia preanestezica
= med prin care se pregateste pacientul
● anticolinergice: reduc hipersecretia salivara, bronsica, antagonizeaza efectele cardio-vasculare nedorite ale
anestezicelor si ale opiaceelor
● antihistarninice de tip anti-H1: efect antialergic si antemetic, in plus, cele de generatia I au efect anxiolitic-
sedativ
● benzodiazepine: efect anxiolitic sedativ hipnotic
● opiacee: reduc sensibilitatea dureroasa si potenteaza efectul analgezic al anestezicului general
● neuroleptice
● antiagregante plachetare cu durata medie de acțiune: Abciximab, Eptiflbatida (cu 12 ore inainte de interventia
chirurgicala, pentru a preveni trombozeie dupa interventia chirurgicala)