UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
SPECIALIZAREA: AMENAJARE ŞI DEZVOLTARE
TURISTICĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

SATU MARE-ORAŞ MULTICULTURAL ŞI

BALNEAR.OFERTA STIMULATIVĂ ACTUALĂ ŞI
POSIBILITATEA DE VALORIFICARE ŞI
PROMOVARE A RESURSELOR TURISTICE
CULTURALE ŞI BALNEARE

Coordonator ştiinţific, Absolvent,

Conf. univ. dr. Dezsi Ştefan Hegedüs Brigitta Eszter

Cluj-Napoca, 2013
 CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3
1. ÎNCADRAREA AREALULUI STUDIAT ÎN SISTEMUL TURISTIC ZONAL-REGIONAL 4
1.1. Aşezare, limite şi vecinătăţi..................................................................................................4

2. PREMISELE GEOGRAFICO-TURISTICE ALE APARIŢIEI ŞI AFIRMĂRII

ACTIVITĂŢILOR CU PROFIL TURISTIC.............................................................................5
2.1. Cadrul natural – premise atractive şi suport pentru apariţia şi dezvoltarea oraşului şi a
fenomenului turistic actual..........................................................................................................5
2.1.1. Potenţialul atractiv al resurselor morfologice................................................................5
2.1.2. Potenţialul atractiv al resurselor climatice.....................................................................6
2.1.3. Potenţialul atractiv al resurselor hidrografice................................................................7
2.1.3.1. Resursele hidrografice de suprafaţă............................................................................7
2.1.3.2. Resursele hidrografice subterane...............................................................................8
2.1.4. Potenţialul atractiv al resurselor biogeografice.............................................................9
2.2. Fondul turistic antropic – componentă de bază pentru afirmarea turismului.....................10
2.2.1. Scurt istoric al populării zonei/Incursiune în istoria oraşului şi a arealului din
proximitate.............................................................................................................................10
2.2.2. Evoluţia teritorială şi demografică a municipiului Satu Mare.....................................12
2.2.3. Potenţialul atractiv al edificiilor istorice monumentale, monumentelor de arhitectură
religioasă, ansamblurilor de arhitectură urbană, edificiilor cultural sportive, monumentelor
şi statuilor..............................................................................................................................20
2.2.3.1. Edificii turistice cu funcţie culturală.........................................................................21
2.2.3.2. Edificii religioase......................................................................................................22
2.2.3.3 Edificii istorice monumentale....................................................................................25
2.2.3.4. Monumente şi statui..................................................................................................27
2.2.4. Potenţialul atractiv al evenimentelor, festivalurilor şi manifestărilor cultural-artistice
locale......................................................................................................................................27

3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ – ELEMENT PRIORITAR DE SPRIJIN ÎN

FUNCŢIONAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE.....................................................................30
3.1. Baza materială turistică.......................................................................................................30
3.2. Capacitatea de cazare turistică............................................................................................34
3.3. Baza materială terapeutică..................................................................................................38
3.4. Bazele de agrement şi spaţiile verzi....................................................................................42
3.5. Căile şi mijloacele de transport...........................................................................................44

4. STADIUL ACTUAL AL VALORIFICĂRII RESURSELOR ATRACTIVE...................48

4.1. Dinamica circulaţiei turistice..............................................................................................48
4.2. Durata medie a sejurului şi gradul de utilizare a unităţilor de cazare.................................52
4.3. Sezonalitatea.......................................................................................................................54

5. MUTAŢII POST REVOLUŢIONARE CU INFLUENŢĂ DIRECTĂ ASUPRA

TURISMULUI. TENDINŢE MANIFESTATE ÎN TURISMUL DE DUPĂ 1989................57

6. TIPURI ŞI FORME DE TURISM PRACTICABILE.........................................................60

6.1. Tipuri de turism..................................................................................................................60
6.2. Forme de turism..................................................................................................................62

7. ANALIZA SWOT A FENOMENULUI TURISTIC DIN MUNICIPIUL SATU MARE.65

1
8. PROPUNERI, SUGESTII ŞI DIRECŢII MAJORE DE ACŢIUNE ÎN VEDEREA
VALORIFICĂRII TURISTICE A RESURSELOR ATRACTIVE ŞI PERSPECTIVA
REMODELĂRII STRUCTURAL-FUNCŢIONALE A SPAŢIULUI TURISTIC
ANALIZAT..................................................................................................................................67
8.1. Proiecte de dezvoltare finalizate şi în curs de derulare.......................................................67
8.2. Obiective, strategii, modele de amenajare şi optimizarea spaţiului turistic.......................72
8.2.1. Obiective, strategii şi măsuri privind infrastructura de cazare....................................73
8.2.2. Obiective, strategii şi măsuri privind infrastructura de transport................................75
8.2.3. Obiective, strategii şi măsuri privind infrastructura de agrement şi reacreative.........78
8.2.4. Obiective, strategii şi măsuri privind potenţialul turistic antropic al municipiului Satu
Mare.......................................................................................................................................80

9. TRASEE TURISTICE............................................................................................................81
9.1. Trasee turistice urbane........................................................................................................81
9.2. Trasee turistice cu plecare şi sosire în Satu Mare (circuite turistice).................................88

10. PROMOVAREA PE PIAŢĂ A OFERTEI TURISTICE REZULTATE.........................93

10.1. Obiectivele acţiunii de promovare....................................................................................93
10.2. Modalităţi de atingere a obiectivelor................................................................................94
10.2.1. Promovarea produselor turistice actuale....................................................................95
10.2.2. Promovarea produselor turistice propuse..................................................................97

CONCLUZII..............................................................................................................................100

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................102

WEBOGRAFIE.........................................................................................................................103

2
 INTRODUCERE

Scopul principal al lucrării prezente este valorificarea şi promovarea resurselor cu valoare

turistică de pe teritoriul municipiului Satu Mare. Oraşul de pe Someş se mândreşte cu o existenţă
milenară şi cu o moştenire culturală lăsată în urmă de multitudinea de naţiuni care au convieţuit
pe aceste meleaguri. Potenţialul antropic este completat de existenţa şi valorificarea cu succes al
apelor curative care se ivesc la suprafaţă în mai multe puncte ale oraşului.
Alegerea acestei teme izvoreşte în primul rând din dorinţa contribuirii la dezvoltarea
turistică al oraşului natal. Deşi dispune de resurse turistice variate (în special culturale şi
balneare), Satu Mare nu se remarcă în prezent prin acest sector.
Materialul de faţă a fost redactat prin folosirea mai multor metode de cercetare.
Menţionăm în primul rând metoda cercetării bibliografice, care stă la baza oricărei lucrări
ştiinţifice. Metoda cartografică este reprezentată prin realizarea unor hărţi şi diagrame, iar
metoda matematică prin prelucrarea unor date statistice şi prin realizarea unor calcule de preţ.
Totadată s-a aplicat şi metoda analizei SWOT pentru a reda situaţia actuală a fenomenului
turistic, dar şi metoda fotografierii şi a interviului.
În primele capitole al acestei lucrări se pune accent pe ceea ce există în prezent în
domeniul turismului şi apoi pe ceea ce se poate valorifica. Aşadar, în primele rânduri se
realizează o prezentare referitoare la exploatarea actuală a resurselor cu valoare turistică,
menţionând aici atât potenţialul turistic cât şi infrastructura necesară desfăşurării unor asemenea
activităţi. De asemenea, se redau şi se interpretează date statistice privind fluxurile turistice,
pentru a oferi informaţii referitoare la circulaţia turistică actuală.
Analiza situaţiei generale a turismului de pe teritoriul municipiului Satu Mare contribuie
la identificarea disfuncţionalităţilor cu care se confruntă acesta. În scopul rezolvării acestor
disfuncţionalităţi se propun câteva măsuri de revigorare a fenomenului turistic sătmărean, care au
în vedere infrastructura turistică (de transport, de cazare, de agrement).
Pentru a diversifica oferta turistică actuală se propun diverse trasee turistice, cu specific
cultural menite să sporească fluxurile turistice. În final, sunt sugerate câteva idei de promovare a
ofertei turistice rezultate, care cuprinde atât produsele actuale cât şi cele propuse.
Elaborararea prezentei lucrări a presupus mult studiu, care s-a realizat însă din pură
plăcere şi dăruire pentru oraşul natal.
Pe această cale se aduc sincere mulţumiri tuturor celor care m-au sprijinit în elaborarea
acestei lucrări ştiinţifice, în special domnului profesor Conf.Univ.Dr. Dezsi Ştefan,
coordonatorul atât a licenţei, cât şi a actualei disertaţii.

3
 1. ÎNCADRAREA AREALULUI STUDIAT ÎN SISTEMUL TURISTIC ZONAL-
REGIONAL

1.1. Aşezare, limite şi vecinătăţi

Municipiul Satu Mare, localitate cu o existenţă milenară, se află situat în nord-vestul

României, la 126 m faţă de nivelul Mării Negre şi la aproximativ 48° latitudine nordică şi 23°
longitudine estică. Din punct de vedere administrativ, îndeplineşte rolul de reşedinţă de judeţ şi
centru polarizator pentru populaţia întregului judeţ (Planul de Dezvoltare Strategică a
Municipiului Satu Mare, 2007-2015).
Amplasarea geografică a municipiului este atractivă, beneficiind de graniţă comună cu
Ungaria şi Ucraina, situat la distanţe relativ mici de patru capitale europene: Bucureşti (596 km),
Viena (580 km), Bratislava (537 km), Budapesta (336 km). Vama Petea, care reprezintă punctul
de trecere în Ungaria, se află la doar 13 km de oraş, iar vama Halmeu aflat la 27 km de Satu
Mare, este punctul de trecere în Ucraina. Important de menţionat este faptul
că autostrada M3 din Ungaria, se află la cca.65 km distanţă de oraşul Satu Mare, aceasta fiind o
importantă punte de legătură cu Europa de Vest (Idem). Din punct de vedere administrativ
municipiul Satu Mare însumează două localităţi: oraşul Satu Mare şi localitatea rurală Sătmărel
(Plan Urbanistic General Satu Mare, 2010).

Fig. 1. Contextualizarea unităţii administrativ- teritoriale Satu Mare la nivel judeţean

4
 2. PREMISELE GEOGRAFICO-TURISTICE ALE APARIŢIEI ŞI AFIRMĂRII
ACTIVITĂŢILOR CU PROFIL TURISTIC

2.1. Cadrul natural – premise atractive şi suport pentru apariţia şi dezvoltarea

oraşului şi a fenomenului turistic actual

Potenţialul turistic natural, reprezintă una dintre cele două părţi ale potenţialului turistic,
care cuprinde cadrul natural cu toate componentele sale dintr-un anumit teritoriu (Ciangă, N.,
2006).
Resursele atractive ale cadrului natural pot constitui elementul primordial al dezvoltării
fenomenului turistic într-un teritoriu. Acestea reprezintă atât suportul material al activităţilor din
domeniul turistic, cât şi o determinantă importantă a multor deplasări turistice. Se includ în
cadrul natural elemente concrete ale mediului geografic, cum ar fi relieful, hidrografia,
elementele biogeografice, cât şi însuşiri ale acestuia, în special cele climatice (Cocean, P., Dezsi,
Şt., 2009).
Cadrul natural al municipiului Satu Mare se defineşte prin câteva elemente atractive, care
pot constitui o motivaţie de desfăşurare a unor activităţi turistice pe acest teritoriu. Izvoarele
termale sunt incluse în resursele hidrografice subterane ale municipiului şi reprezintă „materia
primă” pentru turismul balnear şi curativ, resurse bine valorificate în prezent. Resurse atractive
biogeografice sunt identificate în principal în zona de agrement Noroieni, o suprafaţă forestieră
din proximitatea oraşului, loc preferat de sătmăreni pentru câteva ore de recreere în aer liber la
sfârşit de săptămână.
Climatul temperat continental moderat a municipiului, impune o anumită sezonalitate din
punctul de vedere al activităţilor desfăşurate în aer liber, însă nu îşi pune neapărat amprenta
asupra unor tipuri şi forme de turism legate de potenţialul antropic.

2.1.1. Potenţialul atractiv al resurselor morfologice

În cazul municipiului Satu Mare nu putem vorbi de forme de relief spectaculoase sau
unice, care să reprezinte în sine atracţii turistice, relieful local reprezântând mai mult „fundalul
estetico-peisagistic de desfăşurare a activităţilor reacreative motivate de alt tip de atracţie”1.
Forma de relief caracteristică municipiului Satu Mare este câmpia, denumită Câmpia
Someşului Inferior, situată pe ambele laturi a râului Someş. Aceasta este o subunitate a Câmpiei
de Vest şi se întinde pe 2/3 din suprafaţa întregului judeţ. Câmpia Someşului Inferior se întinde

1
Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009, p.54

5
 “până la poalele munţilor vulcanici ai Oaşului şi ale dealurilor piemontane ale Culmilor
Codrului şi până la graniţa de vest”2.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul administrativ al oraşului Satu Mare se află
situat pe lunca Someşului, aceasta fiind mai îngustă în zona intravilanului şi mai întinsă în
amonte şi aval de acesta (Plan Urbanistic General Satu Mare, 2010).
Forma actuală a reliefului zonei oraşului este datorat procesului de colmatare a Lacului
Panonic, la sfârşitul pliocenului din era terţiară (Idem).
Linia monotonă a reliefului oraşului este compensată de formele de relief din aproprierea
acestuia. Putem aminti în acest context Munţii Oaşului, cu altitudini ce ajung până la 827 m, care
împreună cu Depresiunea Oaş şi o mică parte a Munţilor Igniş formează zona etnică Ţara
Oaşului. Capitala simbolică a Ţării Oaşului, Negreşti Oaş, se află situat la doar 50 de km de
municipiul Satu Mare. Aceasta reprezintă o regiune recunoscută la nivel naţional pentru pentru
tradiţiile oşene care se păstrează până în zilele noastre.
Tot în cadrul Ţării Oaşului se află şi zona turistică Luna Şes, la o altitudine medie de 500
m. În prezent aceasta reprezintă doar o zonă de recreere, dar prin finalizarea proiectului care
include o pârtie de schi, va deveni singura staţiune montană a judeţului Satu Mare
(http://www.negresti-oas.ro/investitii/luna-ses/).

2.1.2. Potenţialul atractiv al resurselor climatice

Clima unei regiuni poate genera o “atmosferă” plăcută sau deopotrivă incomodă de-a
lungul desfăşurării actului turistic. Vremea frumoasă sau cea urâtă influenţează într-un mod
pozitv sau negativ motivaţia turistului pentru realizarea unei călătorii.
Municipiul Satu Mare se caracterizează prin climă temperat continentală moderată,
incluzând toate cele 4 anotimpuri: iarna, primăvara, vara şi toamna. Acest climat este specific
întregului judeţ şi se remarcă prin veri cu multe zile călduroase şi ierni mai puţin aspre decât în
majoritatea regiunilor ţării. În cazul în care comparăm însă valoarea termică medie a anotimpului
rece cu celelalte oraşe din vestul ţării, constatăm că aceasta este mai scăzută în oraşul Satu Mare
(-17°C) decât în Oradea (-15°C ) sau Timişoara (-12°C ) (Plan Urbanistic General Satu Mare,
2010).
Valorile termice care definesc temperatura medie anuală de 9,6°C sunt următoarele:
- primăvara 10,2°
- vara 19,6°
- toamna 10,8°
- iarna 1,7°
2
Planul de Dezvoltare Strategică a Municipiului Satu Mare, 2007-2015

6
 Anual se înregistrează în jur de 300 de zile fără îngheţ, iar nebulozitatea scăzută (în jur de
5,5) determină 70 - 75 de zile însorite/an, adică cca 2000 ore/an cu soare (Idem).
Media precipitaţiilor anuale căzute pe teritoriul municipiului este de cca 600 mm/an.
Desigur, se evidenţiază şi excepţii, cantitatea cea mai mare de precipitaţii căzută la Satu Mare
fiind de 1045 în anul 1912, iar cea mai mică de 378 mm în 1961 (Idem).
Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa celor din sectorul vestic, pe
perioada verii şi a celor din sectorul nord-estic toamna şi iarna (Idem).
În concluzie, această climă impune o anumită sezonalitate în ceea ce privesc activităţile
turistice în aer liber, acestea putând avea loc mai ales în lunile călduroase de vară, primăvară
târzie şi toamnă timpurie. Nu influenţează însă neapărat unele tipuri şi forme de turism, cum ar fi
turismul cultural, turismul de afaceri/congrese sau turismul de tranzit, acestea putând fi
desfăşurate pe tot parcursul anului pe teritoriul municipiului.

2.1.3. Potenţialul atractiv al resurselor hidrografice

Resursele atractive hidrografice ale municipiului se divid în două categorii: resursele

hidrografice de suprafaţă şi resursele hidrografice subterane.

2.1.3.1. Resursele hidrografice de suprafaţă

Reţeaua hidrografică de suprafaţă a municipiului Satu Mare este reprezentată de râul

Someş, apă curgătoare care împarte oraşul în două părţi, legătura dintre acestea fiind făcută prin
intermediul mai multor poduri. Acesta străbate teritoriul oraşului de la est la vest şi are un debit
mediu de 166 mc/s (2005) şi o viteză a apei de 1,32 m/sˡ. (Planul de Dezvoltare Strategică a
Municipiului Satu Mare, 2007-2015).
Până să ajungă pe teritoriul judeţului Fig. 2. Râul Someş, cu partea nordică şi sudică a
oraşului Satu Mare
Satu Mare, rîul Someş îşi colectează apele
Sursa: http://isatumare.wgz.ro/menu/poze-satu-mare
de pe o suprafaţă de peste 14500 km² din
judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj şi
Maramureş (Plan Urbanistic General Satu
Mare, 2010).
Este de remarcat faptul că structura
teritoriului oraşului actual este strâns legată
de evoluţia în timp al acestui râu. Încă de la
constituirea oraşului, a jucat un rol foarte
important în dezvoltarea acestuia, oferind condiţiile necesare de aşezare a unei comunităţi umane
în aproprierea lui. De asemenea, a contribuit la crearea unor legături intense cu regiunile care

7
erau traversate de această apă curgătoare şi totodată a favorizat practicarea unor meserii cum ar fi
pescuitul sau morăritul (Planul de Dezvoltare Strategică a Municipiului Satu Mare, 2007-2015).
De-a lungul existenţei sale, cursul râului a suferit mai multe modificări, cea mai recentă
datând din secolul XIX când s-a hotărât tăierea şi abandonarea mai multor meandre situate între
localităţile Odoreu şi Vetiş. După finalizarea acestui proces, a început să se dezvolte încet şi
partea sudică a oraşului, parte în care până în acel moment dat existau doar câteva gospodării. În
prezent, se poate constata o dezvoltare egală pe ambele laturi ale Someşului, industria fiind mai
bine reprezentată în partea sudică, iar instituţiile statului în partea nordică (Plan Urbanistic
General Satu Mare, 2000).
Din cele prezentate anterior, se constată că râul Someş a deţinut mereu un rol important
în viaţa sătmărenilor, fie că vorbim aici de rolul pe care l-a jucat în agricultură, în comerţ sau în
legăturile cu celelalte regiuni riverane ale acestei ape, fie că ne referim la aspectul plăcut pe care
îl oferă oraşului, fiind martor la toate evenimentele petrecute aici de-a lungul istoriei. Malurile
Someşului, împreună cu cele două diguri construite cu scopul apărării oraşului de inundaţii,
reprezintă un loc de recreere, de plimbări pe jos sau cu bicicleta. Frumuseţea cu care traversează
oraşul, ne aduce oarecum aminte de alte oraşe de mare anvengură care sunt străbătute la rândul
lor de ape curgătoare: Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti sau chiar Budapesta.
Pe viitor, se doreşte implementarea unui proiect transfrontalier care presupune realizarea
unui traseu navigabil pe râul Someş în cele două judeţe vecine Satu Mare şi Szabolcs-Szatmár-
Bereg.
De asemnea, printre planurile de viitor ale conducerii oraşului se numără şi amenajarea în
scop de agrement şi recreere a celor două maluri ale râului.

2.1.3.2. Resursele hidrografice subterane

Municipiul Satu Mare poate fi considerat o adevărată “comoară” în ceea ce privesc

resursele de ape termale şi termominerale. De-a lungul timpului au fost realizate numeroase
foraje, care au dus la suprafaţă cantităţi semnificative de astfel de ape.
Apele termale au fost valorificate pentru prima dată în cadrul zonei de agrement Someş,
prin intermediul piscinelor din ştrandul termal.
În anul 2009 a fost executat un foraj nou, în zona Noroieni, la o adâncime de 1300 m,
care a adus la suprafaţă o apă termală cu temperaturi de peste 70°C. Pe baza acestor ape, s-a
început construcţia unui aquaparc, inaugurat în iunie 2013. Acest proiect promite un viitor măreţ
în ceea ce priveşte turismul curativ şi balnear de pe teritoriul municipiului.

8
 2.1.4. Potenţialul atractiv al resurselor biogeografice

Potenţialul turistic biogeografic se divide în două elemente principale: componenta

vegetală şi componenta faunistică.
Învelişul vegetal poate fi foarte diversificat, prin intermediul elementelor care o compun,
oferind astfel „o diversitate peisagistică deosebită”3.
Fondul forestier al municipiului Satu Mare însumează 11, 15% din totalul teritoriului
administrativ, adică 1674,76 ha. Cea mai mare parte al acestui fond este reprezentat de către cele
două păduri din proximitatea oraşului, Pădurea Mare la vest şi Pădurea Noroieni la nord. Acestea
au în special un rol ecologic şi parţial recreativ-turistic şi nu sunt în exploataţie forestieră (Plan
Urbanistic General Satu Mare, 2000).
Pădurea Noroieni, situat la cca 7 km de municipiul Satu Mare, adăposteşte următoarele
specii de arbori: stejar (71%), anin negru (8%), carpen (8%), plop euroamerican (5%), frasin
(4%), jugastru (2%), paltin (1%), ulm de câmp (1%). Un procentaj mai redus aparţin
următoarelor specii: plop negru, plop tremurător, stejar roşu, salcâm, arţar, tei, pin (Plan
Urbanistic General Satu Mare, 2010).
Din punct de vedere faunistic se remarcă mamiferele mari: cerb, cerb lopătar, căprioara,
mistreţ dar şi specii de păsări pentru vânat, cum ar fi fazan (Idem).
Pădurea Noroieni este inclusă în aria de protecţie specială avifaunistică „Lunca inferioară
a Turului”, fiind parte a reţelei ecologice europene Natura 2000. Găzduieşte specii rare de
fluturi: Endromis versicolora, Plusia chrysitis, Catephia alchymista (Idem).
Este un loc foarte des frecventat de către locuitorii oraşului în sezonul cald, mai ales de
cei care stau în cartiere aglomerate cu blocuri şi cu spaţii verzi minimale, deoarece se află în
imediata apropiere a acestuia.
Pădurea mare, situată la 5 km N-V de municipiul Satu Mare, se întinde pe o suprafaţă de
385 ha şi este formată predominantă din stejar. Alte specii de arbori care se găsesc aici: anin
negru, carpen, frasin, jugastru, ulm, paltin (Idem).
Pe teritoriul pădurii poate fi identificată narcisa albă, precum şi specii faunistice rare,
Chamaesphecia hungarica, Everes alcestas, declarate monumente ale naturii. Astfel, se impune
includerea acestei zone în ariile protejate (Idem).
O problemă comună identificată în cazul celor două păduri ale municipiului este
abundenţa căpuşelor, care periclitează recreearea în aer liber. Turismul de weekend şi turismul
de recreere sunt formele de turism cele mai des frecventate în aceste zone.

3
Ciangă, N., 2006, p. 102

9
 2.2. Fondul turistic antropic – componentă de bază pentru afirmarea turismului

Spre deosebire de resursele atractive oferite de cadrul natural, componentele

patrimoniului turistic antropic au fost create de omul însuşi. Se impune însă menţionarea faptului
că aceste obiective, astăzi de interes turistic, în majoritatea cazurilur nu au fost construite în scop
turistic, ci pentru îndeplinirea unor funcţii economice, strategice, culturale etc. Această însuţire
recreativă a fost formulată în timp, în multe cazuri devenind un obiectiv turistic propriu-zis.
(Cocean, P., Dezsi, Şt., 2006).
Oraşul Satu Mare a avut o istorie tumultuoasă, care a dat naştere unor obiective cultural-
istorice şi religioase, cu potenţial de valorificare pe viitor în scopuri turistice. În cadrul resurselor
turistice antropice ale oraşului includem şi activităţile/manifestările umane cu funcţie turistică
(festivaluri, târguri, expoziţii etc.), multe dintre acestea menite să sublinieze multiculturalitatea
oraşului, tradiţiile şi gastronomia tărâmului sătmărean.

2.2.1. Scurt istoric al populării zonei/Incursiune în istoria oraşului şi a arealului din

proximitate

Istoria oricărui oraş ascunde secrete, oferă suspans, informaţii nebănuite şi contribuie la
stabilirea unor legături cu diferite aşezări şi populaţia acestora.
În cazul municipiului Satu Mare este o necesitate întoarcerea în timp, deoarece linia
istoriei acesteia va demonstra că atributul de “oraş multicultural” nu i-a fost conferit din
întâmplare, ci este bazat pe fapte reale. Convieţuirea a mai multor naţionalităţi de-a lungul
timpului, a dus la naşterea şi înflorirea unui spirit de toleranţă între aceştia. Prin acest spirit de
toleranţă putem explica şi ospitalitatea cu care oamenii zonei întâmpină turiştii.
Parcurgerea istoriei zonei ne dezvăluie multe despre oamenii locului şi despre moştenirea
culturală şi spirituală pe care aceştia au lăsat în urmă. Biserici, monumente, clădiri din diferite
perioade, toate sunt dovada clară a acestei moşteniri.
Numeroasele descoperiri arheologice au evidenţiat atât existenţa unor aşezări din epoca
pietrei şi a bronzului pe meleagurile sătmărene, cât şi existenţa aşezărilor geto-dacice sau celtice.
Prima atestare documentară referitoare la teritoriul localităţii (cca. 1150), a fost realizată
de către cronicarul anonim al regelui Béla al III-lea, în documentul denumit Cronica lui
Anonymus sau Gesta Hungarorum, unde apare sub numele de “Satmar” sau “Castrum Zothmar”.
Anonymus punctează luptele duse dintre oştile regelui Árpád al Ungariei şi ducele Menumorut,
în urma cărora cetatea celui din urmă a fost invadată şi ocupată de maghiari (Plan Urbanistic
General Satu Mare, 2010).
În Evul Mediu, pe teritoriul administrativ a oraşului actual funcţionau două aşezări
diferite, Satu Mare şi Mintiu care erau despărţite de râul Someş (Idem).

10
 Conform tradiţiei, în secolul XI a luat naştere Mintiul (Németi), partea nordică a
actualului oraş, fiind întemeiat de către colonişti germani aduşi în aceste zone de către regina
Gisella, soţia regelui Ştefan I al Ungariei (Idem).
La sfârşitul secolului XII este amintit comitatul Satu Mare, iar puţin mai târziu se
conturează oraşul Satu Mare, menţionat pentru prima dată în anul 1331 sub numele de “Civitas
de Zotmar” (Plan Urbanistic General Satu Mare, 2000).
Vechea cetate, care se presupune că a fost distrusă în timpul invaziei mongole, a fost
reconstruită între anii 1543-1546, după model italian, dispunând de 5 bastioane şi 35 turnuri de
apărare. Pericolul turcesc era iminent în acea perioadă, astfel se impunea realizarea unei cetăţi
puternice, bine apărate. Tocmai în acest scop a fost redirecţionat şi cursul râului Someş, prin
săparea unui canal la sud de cetate, acesta căpătând aspectul unei insule apărată de râu. Finalul
acestei cetăţi a început în anul 1705, în timpul războiului de eliberare, când din ordinul lui
Francisc Rákóczi s-a iniţiat distrugerea acesteia. În anul 1786 au mai supravieţuit doar şanţurile,
iar în zilele noastre doar trama unor străzi mai indică existenţa vechii cetăţi (Idem).
Clădirea actualului Muzeu de Artă, pe atunci Casa Vécsei, este locul unde s-a semnat în
1711 “Pacea de la Satu Mare”, care a pus capăt războiului dus de către principele Rákóczi
(Judeţul Satu Mare – Ghid turistic, 2011).
Anul 1712 marchează un moment
Fig. 3. Strada Kazinczy, actuală stradă Ştefan cel Mare la important în istoria oraşului, unirea
sfârşitul sec. XIX
Sursa: http://albumsatumare.tripod.com/ celor două oraşe, Sătmar şi Mintiu.
Din 1715, Satu Mare a devenit oraş
liber regal. În ciuda unirii, oraşul nou
s-a dezvoltat foarte greu din cauza
numeroaselor inundaţii şi epidemii.
Până în secolul XIX casele
oamenilor erau sărăcăcioase,
construite din chirpici, lemn, cu
acoperiş de şindrilă sau paie.
Drumurile erau de pământ, oferind
oraşului mai mult un aspect rural (http://www.satu-mare.ro/pagina/istorie).
Adevărata dezvoltare începe o dată cu înfiinţarea, în anul 1804 a Episcopiei Romano-
Catolice din Satu Mare. Un rol important în această dezvoltare l-a deţinut episcopul Hám János,
care nu numai că a iniţiat şi a terminat mai multe construcţii ale bisericii catolice, dar a oferit
oraşului şi un spital, o şcoală de învăţători şi a susţinut de asemenea lucrările în domeniul
infrastructurii (Plan Urbanistic General Satu Mare, 2010).

11
 De la mijlocul secolului al XIX-lea asistăm la o perioadă de dezvoltare economică a
oraşului: construirea mai multor căi ferate, introducerea sistemului electric de iluminat public,
funcţionarea mai multor întreprinderi industriale şi bănci, edificarea primul hotel (Hotel Korona).
Totodată, această perioadă desemnează şi aşezarea unui grup semnificativ de evrei pe teritoriului
oraşului (Idem).
Cele două războaie mondiale au avut roluri decisive în ceea ce priveşte teritoriul
administrativ a oraşului şi a zonei din care făcea parte. În urma încheierii Primului Război
Mondial, Satu Mare şi o parte din comitat au fost ataşate României Mari. În vara anului 1940, în
urma “Dictatului de la Viena”, Satu Mare împreună cu teritoriile nord-vestice ale Transilvaniei
au fost anexate Regatului Ungariei, acestea fiind eliberate de Armata Română în anul 1944. Tot
în perioada celui de-al Doilea Război Mondial a fost deportată populaţia evreiească şi populaţia
germană a oraşului, precum şi cele din împrejurimi (Studiu istoric şi morfologic P.U.G Satu
Mare, 2009).
Istoria modernă a oraşului a fost marcată de o catastrofă naturală şi anume inundaţiile din
mai 1970, care au cauzat nu numai decese ci şi pagube materiale consistente. Căderea
comunismului în decembrie 1989, a însemnat deschiderea graniţelor. Libertatea de circulaţie s-a
extins şi mai mult o dată cu intrarea ţării în Uniunea Europeană, în anul 2007.
Precum am precizat la începutul capitolului, istoria unui oraş dezvăluie multe despre
oamenii locului şi totodată ne duce într-o lume uitată, dar spectaculoasă.
Municipiul Satu Mare şi arealele din împrejurime au trecut atât prin perioade de glorie,
cât şi prin perioade mai grele, mai întunecate, însă aceste două elemente fac atât de frumoasă şi
interesantă istoria acestui tărâm.

2.2.2. Evoluţia teritorială şi demografică a municipiului Satu Mare

Actualul teritoriu al municipiului Satu Mare (Szatmár-Németi) datează din anul 1712,
rezultat prin unirea celor două oraşe Sătmar şi Mintiu (Szatmár şi Németi) (Plan Urbanistic
General Satu Mare, 2010).
De-a lungul istoriei s-a constatat că oraşul a avut legături foarte strânse cu teritoriul
maghiar, fie că vorbim de luptele dintre aceştia, fie de perioadele de colaborare. Încă de prin
vremea Voievodatului lui Menumorut, a fost cucerit prin lupte crâncene de maghiari. (Idem).
În cea de-a doua jumătate a secolului al XV-lea cele două oraşe, care mai târziu s-au unit,
au făcut parte din domeniul regal, pentru perioada respectivă fiind menţionată chiar şi
construirea unui palat regal la Satu Mare. După încheierea bătăliei de la Mohacs (1526), zona
Satu Mare a oscilat mereu între Ungaria Regală şi Principatul Transilvaniei. Această oscilaţie a

12
durat cca.un secol, după care în 1660 zona Satu Mare împreună cu cele două oraşe componente
şi cetatea, au revenit Imperiului Habsburgic (Idem).

Fig. 4. Apartenenţa teritorială a oraşului Satu Mare şi a judeţului omonim în perioada 1940-
1945
Sursa:
http://www.surupaceanu.ro/wp-content/imagini/Harta_administrativa_Romania_1940.jpg

După încheierea Primului Război Mondial, în toamna anului 1918, se produc mari
schimbări administrativ-teritoriale, care includ şi teritoriul sătmărean. Prin intermediul Tratatului
de la Trianon (1920), partea estică a comitatului Satu Mare fost anexat României Mari. De-a
lungul perioadei interbelice Satu Mare a avut rolul de centru de judeţ. Al doilea război mondial a
adus însă o nouă schimbare : în vara anului 1940, în urma Dictatului de la Viena, Satu Mare a
fost reataşat Ungariei, împreună cu regiunea Transilvania de Nord-Vest. Această stare a durat
până în octombrie 1944, când forţele sovietice şi române au eliberat oraşul de sub dominaţia
ungară (Idem).
În perioada de după încheierea celui de-al doilea război mondial, 1950-1967, Satu Mare a
aparţinut regiunii administrative Baia Mare, fiind un raion al acesteia. În anul 1968, teritoriul
României revine la fosta organizare pe judeţe. Astfel, începând din anul 1968 şi până în zilele
noastre, Satu Mare a devenit reşedinţa judeţului omonim (Idem).
De asemenea face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, alături de judeţele
Maramureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Bistriţa-Năsăud.
În ceea ce priveşte evoluţia demografică a oraşului, se va analiza evoluţia numerică a
populaţiei, respectiv evoluţia etnică.

13
 Primele date statistice, privind populaţia oraşului Satu Mare, sunt consemnate în anul
1711 şi conţine următoarele date: “101 proprietari de casă, 42 jeleri, 150 mici meseriaşi, 39
văduve, 169 case nelocuite”4. Următoarea perioadă istorică este marcată de o creştere continuă a
populaţiei, care este întreruptă periodic de epidemii de ciumă, ca cea din anul 1742 în urma
căruia aproape 1800 de locuitori au decedat. Anul 1918 este un an disputat din punctul de vedere
al populaţiei oraşului. O primă statistică arată că Satu Mare avea în total 9928 de locuitori, iar o
altă statistică apreciază numărul total al locuitorilor oraşului la 12 000 de persoane.

Fig. 5. Evoluţia numerică a populaţiei muncipiului Satu Mare în perioada 1912 – Evoluţia
2011
numerică a Sursa: Memoriul General, P.U.G. Satu Mare; http://www.satumare.insse.ro

populaţiei

Municipiului Satu Mare reiese din figura 5, unde s-au utilizat datele de la recensăminte. Între anii
1948-1992 se constată nu numai o creştere continuă a populaţiei, ci chiar triplarea acestuia în
aproximativ trei decenii. A doua jumătate a secolului XIX a reprezentat o perioadă de dezvoltare
economică, comercială, culturală şi socială a oraşului, dezvoltare care s-a continuat şi în primele
decenii ale secolului XX. Astfel, dacă în anul 1869 Satu Mare număra 18 353 de locuitori,
această cifră ajunge la 51495 în anul 1930 (Plan Urbanistic General, 2010; http://www.kia.hu/).
O creştere spectaculoasă a populaţiei oraşului se observă şi în perioada comunistă, în
special între anii 1956-1977. Acest salt a numărului de locuitori se datorează de fapt unei
urbanizări forţate, adică mulţi dintre locuitorii satelor din împrejurimi au fost mutaţi în oraş
(Studiu istoric şi morfologic P.U.G. Satu Mare 2009).
Astfel, după anul 1960, se construiesc marile cartiere de blocuri din sudul oraşului (cca.
25 mii de apartamente), pentru ca oraşul să fie capabil să facă faţă într-un timp cât mai scurt
acestei creşteri forţate. Totodată, se dezvoltă şi platformele industriale nord şi sud, care asigurau
acestor oameni locuri de muncă. (Plan Urbanistic General, 2000).

4
Studiu istoric şi morfologic PUG Satu Mare 2009

14
 În perioada 1992-2002 se poate deja constata o descreştere a populaţiei, fenomen care
este prezent şi în zilele noastre. Dacă la recesământul din anul 2002 populaţia municipiului Satu
Mare era de 115 142 de persoane, la cel realizat la finele anului 2011 aceasta a scăzut la 94 948,
adică un deficit de 20 194 de locuitori.
Această descreştere poate avea mai multe cauze. În primul rând, inexistenţa locurilor de
muncă suficiente a determinat mulţi locuitori să migreze către alte destinaţii cu oferte mai bune.
După căderea comunismului, mulţi au încercat să-şi continue viaţa în alte ţări, care ofereau
opurtunităţi mai bune. Piaţa locurilor de muncă în străinătate, pentru cetăţenii români, s-a extins
în special după intrarea României în Uniunea Europeană în anul 2007. De asemenea, mulţi dintre
tineri care îşi termină studiile universitare, preferă să rămână în oraşele mari (Cluj, Timişoara,
Bucureşti) deoarece consideră că aceste oraşe sunt mult mai dezvoltate în ceea ce priveşte piaţa
locurilor de muncă. Unii preferă să studieze şi să lucreze în străinătate, iar alţii îşi termină
studiile în ţară şi apoi migrează în ţările străine.
O altă cauză al acestei descreşteri continue a populaţiei poate fi şi procesul de îmbătrânire
a populaţiei, adică rata mortalităţii este ridicată şi rata natalităţii scăzută. Îmbătrânirea populaţiei
este un proces din ce în ce mai extins în ţările Europei.
Descreşterea demografică a populaţiei poate afecta şi dezvoltarea fenomenului turistic în
oraş. De exemplu, migrarea forţei de muncă tinere şi calificate către alte destinaţii, determină
servicii slabe în domeniul turismului, ceea ce duce la nemulţirea turiştilor.
În continuare se va analiza evoluţia etnică a populaţiei, în scopul de a demonstra că
municipiul Satu Mare a fost şi este în continuare un oraş multicultural, astfel turismul local se
poate dezvolta şi în această direcţie.
Precum am menţionat anterior, oraşul Satu Mare s-a format prin unirea în 1712, a celor
două oraşe Satu Mare şi Mintiu (Szatmar şi Németi). Informaţii despre populaţia oraşului Mintiu
apar în documentele vremii încă din secolul XIII, unde s-a menţionat că oraşul era locuit de
colonişti germani, aduşi pe aceste meleaguri probabil de regina Gisela, soţia regelui Ştefan I al
Ungariei, care era de aceeaşi etnie cu cei colonizaţi (Plan Urbanistic General Satu Mare, 2010).
Numele maghiar al oraşului Mintiu înglobează cuvântul „german” (német=german).
Din perioada evului mediu nu există statistici semnificative despre structura etnică a
oraşului. Se cunoaşte că după bătălia de la Mohács (1526), teritoriul oraşului a aparţinut pe rând
Ungariei regale şi Principatului Transilvaniei, iar din anul 1660 a intrat sub stăpânire
habsburgică. Un lucru sigur este că, etnia maghiară a deţinut mereu un rol important în istoria
oraşului (Studiu istoric şi morfologic P.U.G. Satu Mare 2009).

15
 Tab. 1. Evoluţia structurii etnice a populaţiei municipiului Satu Mare în perioada 1920-
2011
An Total loc. Români Maghiari Germani Evrei Alte etnii
1920 38807 5908 24695 158 7895 151
1930 53010 17679 21940 944 10713 1734
1941 53406 3001 35806 215 12960 405
1956 53672 19599 31232 131 2391 319
1966 69769 33197 34504 540 466 1062
1977 103544 52855 48861 993 256 579
1992 131987 72708 54013 3684 61 1521
2002 115142 66638 45298 1607 30 1569
2011 94948 55904 35723 1002 34 2285
Sursa:http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/smetn02.pdf
http://www.satumare.insse.ro/phpfiles/rezultateprovizorii.pdf cu prelucrări ulterioare

În ceea ce priveşte evoluţia structurii etnice a populaţiei municipiului Satu Mare, se

constată că maghiarii au deţinut mereu un procentaj foarte important din total, între 1920-1966
depăşind la număr locuitorii de etnie română. Chiar dacă prin Tratatul de la Trianon, din anul
1920, comitatul Satu Mare a revenit României se constată că numărul maghiarilor continuă să fie
ridicat datorită stăpânirii anterioare a ungurilor.
În anul 1941 numărul celor care s-au declarat români a scăzut din nou drastic (3001
persoane), deoarece Satu Mare a fost anexat din nou Ungariei. După eliberarea de sub stăpânirea
maghiară, în anul 1945, se constată că populaţia de etnie română începe din nou să crească,
ajungând la 19599 la recensământul efectuat în anul 1956. Deşi în zilele noastre locuitorii care se
declară maghiari nu depăşeşte numărul românilor, ei continuă totuşi să deţină cel mai
semnificativ procentaj al minorităţilor din municipiul Satu Mare, aproximativ 40% din total.
Creşterile şi descreşterile bruşte ale populaţiei de etnie română sunt cauzate de perioadele
de stăpânire diferite. De exemplu, după 1920 când Satu Mare a revenit României, mulţi dintre
locuitorii maghiari s-au declarat români schimbându-şi chiar şi numele. În 1940, când oraşul a
fost anexat din nou Ungariei, mulţi au revenit la etnia maghiară.

16
 Fig.6. Structura etnică a populaţiei oraşului Satu Mare în anul 1930
(Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/smetn02.pdf cu prelucrări
ulterioare)

În prima jumătate a secolului XX, au existat trei naţionalităţi importante în municipiul

Satu Mare: români, maghiari şi evrei. Perioada interbelică este cea care scoate cel mai bine în
evidenţă această diversitate etnică, în anii 1930 fiecare deţinând circa o treime din locuitori
(fig.6.).
În a doua jumătate a secolului XX, situaţia se schimbă deoarece în timpul războiului cea
mai mare parte a evreilor este deportată, iar în perioada comunistă balanţă etnică începe să se
încline uşor către etnia română.
Primii evrei care s-au stabilit în oraşul Satu Mare, în anul 1842, au fost familiile Grosz,
Borghida, Spitz, Daniel, Steinberger, Kesztenbaum, Trebics, Farkas, Klein şi Freud. Între 1852-
1858 aceştia au ridicat prima lor sinagogă pe str.Decebal, iar în 1892 au construit o sinagogă mai
mare, pe locul celei vechi (http://www.jewishcomunity.ro).
Aceştia au avut ca şi ocupaţii principale comerţul şi industria, contribuind semnificativ la
dezvoltarea oraşului, dar şi a întregului judeţ. De numele lor se leagă cele mai mari şi moderne
magazine din acele timpuri, dar şi fabrici importante (ex. Szabo şi Reiter cu fabrica Unio, fraţii
Princz cu fabrica pentru vase emailate şi construcţii de maşini ş.a.). Evreii au excelat şi în rândul
intelectualilor, mulţi dintre ei având ocupaţia de avocaţi, medici sau ingineri (Idem).
Dacă în 1850 oraşul Satu Mare avea 128 de evrei, numărul lor a ajuns la aproape 13000
în 1941, ajungând astfel al patrulea cel mai important oraş din Transilvania privind numărul de
evrei din totalul populaţiei. Acest deziderat s-a reflectat şi prin cele trei sinagogi şi 25 case de
rugăciune şi prin cele două comunităţi evreieşti existente la nivel local: cea ortodoxă şi cea status
quo ante. La sfârşitul deceniului trei al secolului XX-lea, în oraş funcţionau mai multe şcoli
evreieşti: Tarbut pe strada Cuza Vodă, Talmud Tora pe strada Petöfi, Saare Tora pe strada
Decebal, Sefard pe strada Martirilor Deportaţi. În anul 1927 s-a înfiinţat Spitalul Evreiesc
(Idem).

17
 Primăvara anului 1944 desemnează un moment trist şi tragic în istoria evreilor sătmăreni,
fiind marcată de hotărârea deportării acestora. La începutul lunii mai s-au deschis ghetourile din
Satu Mare, Baia Mare şi Mátészalka. În doar 3 zile peste 23000 de evrei, din oraşul Satu Mare,
din comunele judeţului şi din oraşul Carei, au fost scoşi forţat din casele lor şi obligaţi să intre în
ghetoul din Satu Mare, care era mărginit de următoarele străzi: Rozelor (actual Iuliu Maniu),
Kogălniceanu, Brâncoveanu, Petöfi şi Martirilor Deportaţi. În total 6 trenuri încărcate cu 18863
de evrei, au luat în luna mai drumul morţii către lagărele din Auschwitz şi Birkenau (Idem).
Comunităţile evreieşti au fost numeroase la nivelul întregului judeţ, dovadă fiind şi cele
peste 120 de cimitire care se găsesc în localităţile acestuia şi în zilele noastre. În anul 1910 s-au
înregistrat circa 29450 de evrei în întreg judeţul (Idem).
Majoritatea evreilor care au supravieţuit masacrului, au emigrat în timpul perioadei
comuniste în America (New York, Brooklyn) şi Israel, în prezent existând doar o mică
comunitate în oraş, aproximativ 30 de persoane, care este însă foarte activă.
Subliniind multiculturalitatea oraşului Satu Mare, trebuie să amintim şi populaţia de etnie
germană, în special şvabii sătmăreni. Aceştia din urmă au fost colonizaţi pe meleagurile
sătmărene de către contele Alexander Károlyi şi urmaşii săi, începând cu anul 1712, an în care a
avut loc şi unirea Sătmarului cu Mintiul (Judeţul Satu Mare – Ghid turistic).
Coloniştii şvabi, sosiţi pe tărâmurile sătmărene, primeau din partea contelui pământ
suficient pentru construirea unei gospodării, o vacă, doi boi şi grâu pentru semănat. Chiar dacă
primeau aceste privilegii, numărul şvabilor nu a crescut semnificativ între anii 1712-1720,
contele reuşind să colonizeze doar satul Urziceni. Din rândul primului val de migratori foarte
mulţi au murit de foame, deoarece această acţiune de colonizare nu a făcut faţă celor 1400 de
guri înfometate (http://museum.ici.ro/).
În al doilea val de colonizare, care s-a terminat în jurul anului 1740, au fost aduşi şvabi
din Württemberg, Biberach, Ravensburg, Maselheimau în localităţi sătmărene precum Moftinul
Mare, Ardud, Beltiug, Căpleni, Carei, Foieni, ultima localitate colonizată fiind Petreşti. Cea mai
mare colonie trăia în oraşul Carei sau Großcarol în germană (Idem).
Şvabii au fost aduşi cu scopul de a contribuie la repopularea zonelor devastate de
războiul lui Rákotczi, de catastrofele naturale şi epidemii
(http://www.schwabe.ro/ro/istorie.html).

Tab. 2. Evoluţia populaţiei de etnie germană din judeţul Satu Mare

An Populaţia stabilă Populaţia de etnie germană din %
judeţ total

18
 1930 301105 24893 8,2
1956 337351 3588 1,1
1966 359393 4427 1,2
1977 393840 6395 1,6
1992 400789 14351 3,6
2002 367281 6417 1,7
2011 329079 4986 1,5
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

La începutul secolului al XIX-lea existau deja 40 de localităţi în care trăiau doar

comunităţi de şvabi catolici sau comunităţi în care convieţuiau cu români şi maghiari (Idem).
Înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, şvabii sătmăreni au reprezentat o
minoritate etnică cu un procentaj ridicat din totalul de populaţie stabilă a judeţului (8,2%). Din
ianuarie 1945, a început însă deportarea şvabilor în lagărele de muncă forţată din Uniunea
Sovietică. Cei care au supravieţuit, s-au întors pe meleagurile sătmărene după terminarea
războiului, însă mulţi dintre aceştia au emigrat în perioada comunistă în Germania să-şi refacă
viaţa în locurile de origine.
Conform ultimului recensământ efectuat, minoritatea germană deţine 1,5% din totalul
locuitorilor judeţului Satu Mare şi în jur de 1% din populaţia stabilă a municipiului omonim.
În ciuda faptului că şvabii sătmăreni au rămas într-un număr relativ redus pe aceste
meleaguri, ei îşi menţin cu multă aseduitate tradiţiile şi obiceiurile şi comemorează în fiecare an
moartea martirilor deportaţi.
Importante comunităţi şvăbeşti există în zilele noastre, în comune precum Petreşti, unde
se găseşte şi un Muzeu şvăbesc (27,8%), Urziceni (24,8%), Cămin (22,5%), Ciumeşti (18,7%),
Foieni (21,2%), Beltiug (12,1%), Tiream (10,1%), Căpleni (2,4%) şi în oraşele Ardud (4,8%),
Carei (2,4%) şi Satu Mare (1%). Toate aceste comunităţi conlucrează pentru păstrarea tradiţiilor
prin organizarea unor evenimente anuale, care pun în evidenţă aceste tradiţii.
Prin trecerea în revistă al evoluţiei acestor etnii, s-a încercat evidenţierea
multiculturalităţii oraşului Satu Mare şi a judeţului omonim. S-a demonstrat că de-a lungul
istoriei, pe aceste meleaguri au convieţuit români, maghiari, germani, evrei, fiecare comunitate
contribuind la dezvoltarea culturală, intelectuală şi industrială al acestor tărâmuri.
Această diversitate etnică, moştenirea culturală şi etnografică al acestora poate fi
valorificată cu succes în domeniul turismului, mai ales prin turismul etnic şi cel cultural. În cazul
evreilor şi şvabilor, am menţionat că majoritatea dintre supravieţuitorii deportărilor au emigrat în
alte ţări sau pe alte continente (evreii în America, Israel; şvabii în Germania).

19
 Evreii care au plecat pot fi atraşi prin activităţi precum vizitarea cimitirelor evreieşti, a
sinagogilor din judeţ, prin descoperirea propriei istorii a neamului lor.
Mulţi şvabi revin pentru a-şi vizita rudele mai apropriate sau îndepărtate. Prin crearea
unor circuite turistice cu specific şvăbesc, ar putea fi atraşi din ce în ce mai mulţi turişti, dornici
să descopere vechile tradiţii şi obiceiuri. Vizitarea actualelor şi fostelor sate şvăbeşti, înbinate cu
activităţi specifice culturii lor (Fasching, dansuri şi cântece şvăbeşti, ştudelele ş.a.) reprezintă
câteva modalităţi de valorificare ale acestor preţioase resurse turistice ale municipiului şi implicit
a judeţului.
Nu trebuie uitate numeroasele evenimente care se leagă de neamul german şi se
desfăşoară anual sau multianual în oraşele şi comunele sătmărene: Zilele Culturale Germane,
Festivalul Ştrudli, Sărbătoarea recoltei „Ertendankfest”, Oktoberfest (Satu Mare), Întâlnirea
şvabilor sătmăreni (Satu Mare şi Petreşti), Zilele Culturale Şvăbeşti (Tăşnad), Fasching, Funka,
concerte de muzică şvăbească, comemorări ale colonizării şi a deportării şvabilor.
Etnia maghiară este cea mai reprezentativă minoritate de pe meleagurile sătmărene.
Există multe edificii culturale, obiceiuri şi tradiţii care se leagă de numele lor şi care pot fi
valorificate în scop turistic. Se pot realiza circuite turistice care să includă aceste elemente,
pornirea fiind chiar din municipiul Satu Mare. Zilele culturale maghiare Partium sau Festivalul
Folcloric al Naţionalităţilor din comuna Bogdand, sunt doar câteva dintre evenimentele care se
leagă de etnia maghiară.
Prin această analiză detaliată a minorităţilor sătmărene s-a demonstrat că turismul etnic,
este o formă de turism viabilă, care se poate dezvolta pe viitor cu succes pe teritoriul sătmărean.

2.2.3. Potenţialul atractiv al edificiilor istorice monumentale, monumentelor de arhitectură

religioasă, ansamblurilor de arhitectură urbană, edificiilor cultural sportive, monumentelor şi
statuilor

Pe măsura ridicării gradului de cultură şi civilizaţie al populaţiei şi a interesului sporit

al acestora pentru ceva nou şi inedit, s-a dezvoltat turismul bazat pe resursele cultural-artistice şi
istorice. Aceste resurse atractive stârnesc interesul unei anumite categorii de turişti, în special
celora care doresc să îşi completeze bagajul lor de cunoştinţe generale.

2.2.3.1. Edificii turistice cu funcţie culturală

20
 Muzeul Judeţean (B-dul Lucaciu nr.21) este găzduită în clădirea fostului Prefecturi ai
oraşului, acesta având în componenţa sa secţia de istorie-etnografie, Laboratorul zonal de
restaurare-conservare şi Biblioteca Franceză (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998).
Fotografiile vechi care ilustrează oraşul Satu Mare, te duc parcă într-o altă lume. Printr-
un tur al muzeului poate fi descoperită istoria oraşului şi a judeţului şi elementele etnografice
care definesc spaţiul sătmărean.
Clădirea muzeului a fost construită în anul 1936, conform planurilor arhitectului
G.P.Liteanu. Are două nivele, ferestre cu arcuri semicirculare şi 5 coloane adosate faţadei
principale (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998).
Muzeul poate fi vizitat în toate zilele săptămânii, exceptând ziua de luni (Judeţul Satu
Mare – Ghid turistic, 2011).
Muzeul de Artă (Piaţa Libertăţii, nr.21) este renumită, în special, pentru că desemnează
locul unde s-a semnat în 1711 Pacea de la Satu Mare, în urma răscoalei lui Francisc Rákoczi al
II-lea. De asemenea, găzduieşte secţia de artă a Muzeului Judeţean (Idem).
A fost construită în a doua jumătate a secolului XIX, în stil neogotic, cunoscut în trecut
sub numele de „Casa Vécsey”. A fost proiectat în formă de „L” şi este compusă din două corpuri
diferite din punct de vedere arhitectural, fiecare provenind din alte perioade (Satu Mare.Ghid
Cultural, 1998).
Expoziţia de bază a muzeului
Fig. 7. Teatrul de Nord Satu Mare
înglobează operele de artă ai unor
personalităţi româneşti, care au creat în
secolul trecut: Henri Catargi, Iosif Iser,
Corneliu Baba, Bene Jozsef, Vida
Gheza, Ovidiu Maitec şi mulţi alţii.
Arta sătmăreană este reprezentată prin
operele lui Aurel Popp şi Paul Erdös
(Idem).
Iubitorii de artă şi nu numai,
pot vedea colecţiile muzeului între marţi-duminică (Judeţul Satu Mare – Ghid turistic, 2011).
Teatrul de Nord (Str. Horea, nr.3) a fost construit în 1889, în stil neoclasic, cuprinzând un
singur etaj. Faţada are la parter un pridvor susţinut de 4 stâlpi, iar registrul din centru se
caracterizează pritr-un acoperiş-cupolă. Sala de spectacole a fost construită să cuprindă 365 de
locuri şi este decorată în stucatură. În proximitatea teatrului există şi o sală studio, care poate să
găzduiască 100 de spectatori (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998).

21
 Teatrul are două secţii, una în limba română şi una în maghiară, numită „Harag György”.
Mişcarea teatrală sătmăreană are vechi şi remarcabile tradiţii, primul spectacol având loc în 1790
şi susţinut de o trupă de teatru maghiar (Idem).
Spectacolele de teatru, în limbile română şi maghiară, pot oferi câteva ore de recreere
pentru turiştii care vizitează oraşul.
Filarmonica „Dinu Lipatti” a fost amplasată în fosta sală de spectacole a complexului
hotelier „Dacia”. Stilul arhitectural adoptat este tot secession. Sala de concerte este flancată de
colonade şi dispune de 320 de locuri. Cupola este deosebit de impresionantă prin folosirea
ornamentelor de mozaic floral. Sala are o acustică deosebită şi foarte renumită, astfel se situează
între primele cinci săli de concerte din ţară (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998).
Biblioteca Judeţeană reprezintă un institut de cultură de seamă, care se află în cadrul unei
clădiri în stil neoclasic din secolul al XIX-lea. Cei care vor să petreacă câteva ore citind pot alege
dintr-un fond de carte de cca. 358 000 de volume, în limbile română, maghiară, franceză, engleză
sau germană (Idem).
Casa de cultură a Sindicatelor se află situat Piaţa Centrului Nou, fiind înfiinţată în
perioada comunistă, în 1984. Suprafaţa totală de 7500 m cuprinde o sală mare de spectacole (550
locuri), o sală de conferinţe (250 locuri), o sală de colocvii (150 locuri) şi bibliotecă. Sala
găzduieşte cele mai mari concerte care se desfăşoară în oraş, cu artişti locali, din ţară sau din
străinătate (Idem).

2.2.3.2. Edificii religioase

Multiculturalitatea oraşului se evidenţiază şi prin intermediul monumentelor bisericeşti,

fiind prezente numeroase culturi religioase.
Biserica „cu Lanţuri” (P-ţa Jean Calvin, nr.8), cea mai veche biserică reformată din oraş
şi-a primit numele de la stâlpii legaţi între ei cu lanţuri forjate care împrejmuiesc clădirea.
Construcţia bisericii s-a desfăşurat între anii 1793-1802 şi s-a utilizat forma barocului puritan
(Judeţul Satu Mare – Ghid turistic, 2011).
Biserica „cu lanţuri” deţine clopotul cel mai vechi din oraşul Satu Mare, realizat la
Preşov (Eperjes) în 1663, dar şi piese de colecţie cum ar fi farfurii, discuri şi potire de la mijlocul
secolului XVII (Idem).
Catedrala Romano-Catolică „Înălţarea Domnului” (P-ţa Libertăţii, nr.24), monument de
arhitectură religioasă, contribuie prin frumuseţea arhitecturii sale la specificitatea Centrului
Vechi al oraşului.

22
 Construită între anii 1786-1798, în stil neoclasic, are un portal impresionant, cu fronton
atic susţinut pe şase coloane cu capiteluri corintice. În cele două firide din zidul exterior al
pronaosului, sunt aşezate statuile sfinţilor Ladislău şi Ştefan (Judeţul Satu Mare – Ghid turistic,
2011).
Fig. 8. Catedrala Romano-Catolică “Înălţarea Domnului” Interiorul se remarcă prin
altarul principal, realizat din marmură
de Carrara, precum şi prin amvonul din
marmură cu motive florale (Satu
Mare.Ghid Cultural, 1998).
Razele dimineţii, care
luminează pictura minunată al altarului
înfăţişând „Înălţarea Domnului”, aduc
un sentiment de linişte în suflet pentru
cel care intră în această biserică.
Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” (Str. 1 Decembrie 1918, nr.4), construită
în perioada interbelică între anii 1932-1937, adoptă un stil inspirat din arhitectura românească
tradiţională, cu un portal de intrare monumental. Interiorul cuprinde o navă centrală cu două
nave laterale, care au logii deasupra. Capitelurile coloanelor sunt realizate în stil brâncovenesc.
În subsolul bisericii se găseşte o colecţie de cărţi vechi, icoane şi alte obiecte de artă (Satu
Mare.Ghid Cultural, 1998).
Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” (Parcul – Bulevard Dr.Vasile
Lucaciu) este renumită pentru corul cu o tradiţie de peste 75 de ani şi pentru un bogat fond
documentar care oferă detalii despre bisericile româneşti din interiorul cetăţii Sătmar, despre
schismaticii de pe aceste locuri şi lupta românilor împotriva campaniei de deznaţionalizare a
episcopiei Muncaci (Idem).
Catedrala îmbină armonios stilul bizantin cu elementele tradiţionale româneşti, având
brâul exterior specific. Intrarea se realizează printr-un portal monumental, care are arcade
sprijinite pe 6 coloane. Parcurile din jurul său oferă un moment de relaxare şi reculegere într-un
mediu plăcut (Idem).
Biserica Romano-Catolică „Sfânta Inimă a lui Isus” sau „Calvaria” (Str. Mihai
Eminescu, nr.3), situată într-un loc privilegiat în cadrul oraşului, aşteaptă credincioşii şi simplii
vizitatori cu o oază de linişte în curtea şi împrejurimile sale. Aceasta a fost construită pe urmele
vechii cetăţi Castrum-Zothmar, în anul 1844, fiind prima biserică din zonă realizată în stil
neogotic. Deoarece fundaţia nu a rezistat, biserica a fost reconstruită în totalitate între 1908-
1909, de către fraţii Weszelovszky (Idem).

23
 „Calvaria” este locul unde se ţin slujbe atât în limba maghiară, cât şi în limbile română şi
germană.
Sinagoga comunităţii
Fig. 9. Sinagoga comunităţii ortodoxe
ortodoxe (str. Decebal, nr.3) este
Sursa:
singura care a rezistat dintre cele 3 http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?
id=270
sinagogi din oraş. La începutul
secolului XX exista o comunitate
puternică şi numeroasă de evrei în
municipiul şi judeţul Satu Mare,
mărturie fiind sinagogile şi cimitirile
evreieşti.
Sinagoga din centrul vechi al
oraşului a fost construită în stil maur
la începutul secolului XX şi se
remarcă prin faţada tripartită cu avancorp central. În imediata apropriere se situează casa de
rugăciune cu templul, o clădire deosebită, care are influenţe maure prin turnurile şi ornamentele
sale (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998).
Pe teritoriul curţii Sinagogii s-a adus un omagiu evreilor care au fost deportaţi în perioada
celui de-al doilea război mondial, în anul 2004 inagurându-se „Monumentul Holocaustului” din
Satu Mare (Judeţul Satu Mare – Ghid turistic, 2011).
Palatul Episcopal, simbol al bisericii catolice locale, a fost înălţat în prima jumătate a
secolului al XIX-lea cu sprijinul episcopului Hám János. Realizat în stil neoclasic, asemeni
catedralei catolice, se remarcă prin simplitatea şi armonia faţadei. Palatul a găzduit reşedinţa
episcopilor catolici până în anul 1851 (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998).
Capela cu absidă semicirculară, deţine un altar renumit care provine din capela cetăţii din
Ardud, adus în Satu Mare în jurul anului 1900. În faţa acestui altar s-au cununat poetul Petöfi
Sándor cu Szendrey Jùlia, ea avându-şi originile în Ardud (Idem).
Clădirea găzduieşte de asemenea biblioteca episcopală romano-catolică, care avea la
începutul secolului al XX-lea o colecţie imensă de cărţi (peste 25 000 volume). Biblioteca este
deţinătoarea unor publicaţii ecleziastice rare din secolele XVI-XVIII (Idem).
Casa scărilor fascinează prin imensul Cristos răstignit sculptat în lemn, care datează din
anul 1777 (Judeţul Satu Mare – Ghid turistic, 2011).
Cimitirul evreiesc este locul unde evreii reveniţi în oraşul Satu Mare, pot aduce un
omagiu strămoşilor care au trăit şi au murit pe aceste meleaguri.

24
 2.2.3.3 Edificii istorice monumentale

Clădirea fostului Hotel „Dacia” (P-ţa

Fig. 10. Clădirea “Dacia” Libertăţii nr.17), edificiu considerat de
Sursa:
http://adrianbilanici.ro/wp-content/uploads/2012/05 localnici şi de turişti drept cea mai frumoasă
clădire a oraşului, a devenit în timp un
simbol al acestuia. Clădirea datează din anul
1902, fiind construită pe locul vechii
primării şi a fost adoptat deosebitul stil
seccesion. Măreţia clădirii este demonstrată
şi de medalia de aur pe care proiectul
construcţiei l-a obţinut la un concurs de
arhitectură din Viena, în 1910 (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998).
Faţada impresionează prin materialul folosit, ceramică smălţuită şi ornamentele cu
motive fitomorfe. Cele două nuanţe de albastru, folosite pentru realizarea acoperişului,
delectează ochii trecătorului de fiecare dată prin eleganţa şi supleţea sa (Idem).
În ciuda faptului că vorbim despre un monument de arhitectură atât de semnificativă
pentru oraş, clădirea – simbol este ameninţată an de an de starea de paragină. Lucrările de
renovare au fost întrerupte în martie 2010, în prezent existând doar o „fantomă” a grandiosului
hotel.
Turnul Pompierilor, considerat un fel de Turn Eiffel al oraşului de pe Someş domină
micul părculeţ din faţa acestuia. Construit între anii 1903-1904, cu o înălţime de 45 m veghează
de peste un secol fascinantul Centru Vechi al municipiului (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998).
Scara metalică în formă de spirală, duce vizitatorul până la platforma balconului circular
care este realizată sub forma unui planşeu de lemn, susţinut de traverse metalice. În vârful
cupolei, realizată din lemn şi învelită cu tablă de cupru, se găseşte o veche stemă a oraşului
(Idem).
Chiar dacă urcarea necesită puţin efort, merită fiecare pas făcut, deoarece ajuns pe
platforma balconului vizitatorul este „primit” de o panoramă unică asupra Centrului Vechi.
Clădirea fostei Băi Comunale se află situat în partea sud-vestică a „Grădinii Romei”
(„Kossuth Kert”), construită în perioada 1900-1901 de către Miklos Hirsch. Baia Comunală a
jucat în trecut un rol important în viaţa locuitorilor oraşului, fiind foarte apreciat şi frecventat de
către aceştia. Pe lângă baia cu aburi, mai funcţionau şi băi cu vane de clasa I şi clasa a II-a, dar şi
băi pentru tratament medical, cum ar fi: baie medicinală cu sulf, baie sanitară şi tratament cu apă
rece (http://www.satu-mare.ro/fisiere/pagini_ fisiere/baia_comunala_ ro_%
281%29.pdf).

25
 Baia comunală are o istorie tumultoasă, fiind închisă şi redeschisă de mai multe ori. După
terminarea celui de-al doilea război mondial, începe să îşi piardă din strălucirea de altă dată. În
anii ´70 funcţiona doar în extrasezon, în anul 1986 era deja într-o stare avansată de degradare, iar
la începutul anilor ´90 clădirea s-a ruinat (Idem).
După lungi dezbateri, clădirea Băii Comunale a fost restaurată în anul 2008 prin
intermediul proiectului „Complex de Educaţie Ecologică şi Monitorizare a Calităţii Aerului”. De
asemenea, a fost înscrisă pe lista naţională de monumente şi ansamble de arhitectură, fiind un
monument de arhitectură (Idem).
Casa Ormoş (Piaţa Libertăţii, nr.1), situat în colţul nord-estic al Pieţei Libertăţii este
cunoscută sub denumirea de „Casa cu ceasul electric”. Este locul unde marele poet al
maghiarilor Petöfi Sándor a poposit de mai multe ori pentru a-şi vizita prietenul notar Riskó
Ignác. Având o valoare memorialistică, obiectivul poate fi inclus într-un tur al oraşului cu
specific unguresc (http://www.edtehnosm.go.ro/download/Scurt_istoric.pdf).
Casa construită în stil neoclasic datează de la începutul secolului XIX şi are un singur
etaj. Deşi este o clădire simplă, ornamentele florale ale balcoanelor îi îmbogăţesc frumuseţea.
Renumitul „ceas electric” al clădirii a fost locul de întâlnire preferat al tinerilor anilor ´50-´60
(Idem).
Casa Albă face parte din şirul clărilor din Centrul Vechi şi este una dintre cele mai
frumoase obiective arhitectonice din oraş:. Denumirea devine de la marmura albă cu care este
placată partea sa superioară. Aici s-a rulat primul film din oraş în 1910 şi tot aici au avut loc cele
mai frumoase baluri, întruniri şi spectacole. Motivele florale nu lipsesc nici de pe această clădire,
acestea fiind completate cu un grup de îngeraşi care susţin stema oraşului Satu Mare (Idem).
Gara de Nord este o clădire construită în perioada stăpânirii austro-ungare, în 1899 de
către inginerul Pfaff Ferenc (Idem).
Deşi o construcţie frumoasă, sunt necesare lucrări de reabilitare pentru a-şi redobândi
imaginea arhitectonică de altădată.
Palatul Administrativ, o clădire impunătoare domină imaginea Centrului Nou al oraşului.
Construit în perioada comunistă (anii ´70), a fost cunoscut o lungă perioadă de timp ca şi cea mai
înaltă clădire din România (86,5 m), depăşind chiar şi Hotelul Intercontinental din Bucureşti.
Conform tradiţiei, cele trei turnuri ale sale simbolizează unicitatea celor trei etnii sătmărene:
români, maghiari şi germani (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998; Judeţul Satu Mare-Ghid turistic,
2011).

26
 2.2.3.4. Monumente şi statui

Monumentul „Martirilor Creştini”, ridicat în amintirea martirilor credinţei greco-catolice

de pe tărâmurile sătmărene, se află situat în parcul din faţa Turnului Pompierilor. Autorul acestei
opere este Ion Sasu, un artist sătmărean remarcabil (Satu Mare.Ghid Cultural, 1998).
Monumentul ostaşului Român aduce un omagiu soldaţilor armatei a IV-a care au luptat în
1944 pentru eliberarea acestor meleaguri de sub stăpânirea maghiară. Statuia cu o înălţime de
3,50 m, datează din anul 1963 şi a fost realizat de către sculptorul Emil Mereanu (Idem).
Statuia dr. Vasile Lucaciu, amplasată în Parcul Central din Piaţa Libertăţii ne atrage
atenţia prin dimensiunile sale impunătoare: 4,50/1,58/1,90 m. A fost ridicată în semn de respect
şi recunoştinţă pentru viaţa şi activitatea acestui luptător memorandist. Autorul statuii din bronz
este Cornel Medrea, acesta realizând lucrarea în anul 1936 (Idem).
Statuia Lupoaica, aflat în părculeţul din spatele Catedralei Ortodoxe este o copie a
celebrei lupoaice, un simbol al latinităţii poporului nostru (Idem).

2.2.4. Potenţialul atractiv al evenimentelor, festivalurilor şi manifestărilor cultural-artistice

locale

Zilele oraşului Satu Mare se desfăşoară anual în luna mai, începând din 1997. Este cel
mai mare eveniment care serbează oraşul Satu Mare. În primii ani s-a desfăşurat în Centrul Nou
şi Centrul Vechi al oraşului pe o durată a 3 zile. După o perioadă de glorie, evenimentul a fost
mutat apoi în locaţii precum „Grădina Romei” sau Zona de Agrement Someş, deoarece Centrul
Nou era în stadiu de renovare şi reamenajare.
Ediţia a XVII-a a Zilelor oraşului (2013) a fost un adevărat succes, evenimentul fiind
organizat în locaţiile iniţiale, având un program foarte diversificat: concerte ale artiştilor locali,
naţionali şi internaţionali, demonstraţii de dans sportiv, spectacole de teatru, târg al meşterilor
populari, spectacole de muzică etno, folk, blues, demonstraţii de sport extrem, festival coral
ecumenic la Sinagoga Mare, concert simfonic susţinut de Filarmonica „Dinu Lipatti”,
demonstraţii şi competiţii sportive, expoziţie de fotografie „Satu Mare vechi şi nou”, concurs
internaţional de forţă şi multe altele. Artficiile de la miezul nopţii reprezintă un moment deosebit
în cadrul evenimentului (http://www.satu-mare.ro/stiri/programul-zilelor-orasului-satu-mare-
1369222604&page=1).
Zilele culturale maghiare Partium au fost organizate pentru prima dată în anul 2001 şi
aşa cum spune şi denumirea este un eveniment dedicat comunităţii maghiare din Satu Mare.
Organizatorii, Fundaţia Identitas, UDMR Satu Mare şi societăţi civile din oraş, oferă
sătmărenilor un program cultural bogat şi diversificat timp de 3 zile în Grădina Romei (Judeţul
Satu Mare-Ghid turistic, 2011).

27
 Sunt puse în evidenţă tradiţiile ungureşti cum ar fi: preparea gulaşului în ceaune sau
prepararea plăcintelor de casă însuţi de gospodine. Sunt organizate activităţi special pentru copii:
„body-painting”, programe cu clovni, jocuri ş.a. Nu pot lipsi nici concertele şi demonstraţiile de
dans moderne şi populare. Chiar dacă este un eveniment dedicat comunităţii maghiare, participă
şi foarte mulţi localnici români, acest lucru demonstrând şi armonia în care trăiesc cele două etnii
(Idem).
Zilele culturale germane
înglobează un şir de evenimente dedicate Fig. 11. Parada portului popular şvăbesc în cadrul
Zilelor Culturale Germane
în special cinstirii şi reînvierii tradiţiilor şi Sursa: http://www.schwabe.ro/bildergalerie/
obiceiurilor şvăbeşti. Se desfăşoară anual
pe parcursul a 3 zile, organizatorul
principal fiind Forumul Democrat
German. Moto-ul evenimentului diferă la
fiecare ediţie, „Două decenii în mişcare
pentru ediţia 2010, „Satu Mare trăieşte – o
cultură se manifestă” pentru ediţia 2013

(http://www.fdgr.ro/cms/events_more.php?id=223_0_3_0_M).
Majoritatea activităţilor au loc la Casa Şvabilor, de pe Bulevardul Vasile Lucaciu, dar şi
în alte locaţii. Sunt organizate programe culturale de dansuri şi cântece populare, ateliere pentru
copii şi tineri, spectacole de teatru în limba germană, concerte de fanfară susţinute de trupe de
tineri şi copii ai localităţilor şvăbeşti, slujbă festivă oficiată în limba germană etc.
Sărbătoarea recoltei „Ertendankfest” este un prilej de reuniune ai comunităţilor şvăbeşti
sătmărene, anual în luna august. Parada costumelor populare este completată de prezentaţii de
dansuri tradiţionale, pe acordurile fanfarelor şvăbeşti.
Oktoberfest, precum dezvăluie şi numele, este o copie a evenimentului din München,
organizat desigur la scară mai mică. Miile de litri de bere şi preparatele culinare bavareze, în
special renumitele „wurst-uri”, îmbinate cu muzică bavareză oferă o mică „gustare” din
sărbătoarea originală.
Festivalul Internaţional al Pălincii se desfăşoară în oraşul Satu Mare începând din anul
2010, fiind un proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 şi
implementat de cărte Consiliul Judeţean Satu Mare. Obiectivul principal al proiectului este
„promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare”5 precum şi „promovarea
produselor tradiţionale româneşti”6.

5
http://festivalulpalincii.ro/files/tiny_mce/File/brosura%20interior.pdf
6
Ibidem

28
 Festivalul se desfăşoară în Grădina Romei, unde sunt montate standuri din lemn în cadrul
cărora se găsesc numeroase sortimente de pălincă şi produse tradiţionale prezentate de meşteri
populari. Se organizează degustări de produse tradiţionale, îmbinate cu concerte de muzică
populară şi folk şi cu demonstraţii de dansuri populare româneşti, maghiare, germane şi ţigăneşti
(http://festivalulpalincii.ro/url/Programul-activitatilor).
Festivalul Internaţional „Zilele Muzicale Sătmărene” are o tradiţie de peste 35 de ani în
oraşul Satu Mare. Festivalul cuprinde o serie de recitaluri de muzică simfonică, clasică, care se
desfăşoară de-a lungul a aproximativ o lună, de obicei în septembrie-octombrie. Participă
orchestre şi dirijori atât din ţară, cât şi din străinătate.
Festivalul Fanfarelor are loc începând din anul 2010 şi este organizat de către Primăria
Municipiului Satu Mare, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean şi Centrul Cultural
„G.M.Zamfirescu”. Concertele de fanfară au loc pe durata a aproximativ o lună, în fiecare
duminică, în Parcul Central din Piaţa Libertăţii. Participă trupe de fanfare de pe teritoriul
întregului judeţ, mai ales din localităţile şvăbeşti: Petreşti, Căpleni, Cămin, Foieni, Ardud, dar şi
din oraşul Satu Mare (http://www.satu-mare.ro/stiri/festivalul-fanfarelor).
Festivalul Internaţional Multicultural „Fără bariere” este un eveniment dedicat
teatrului, organizatorii principali fiind secţia română şi maghiară a Teatrului de Nord Satu Mare.
Participanţii au ocazia să vizioneze prestaţia unor trupe de teatru din România, dar şi din
străinătate (ex: Ungaria, Ucraina, Italia). Programul este divers şi cuprinde spectacole de teatru,
muzică, dans, pantonimă, filme de scurt metraj, expoziţii de fotografie, lansări de carte şi multe
altele (http://www.teatruldenord.ro/c/3/FESTIVALUL-F%C4%82R%C4%82-BARIERE).
Festivalul Samfest Rock este dedicat celor care sunt pasionaţi de muzica rock. Acesta se
desfăşoară anual, începând cu anul 2005, în luna iulie pe terenul Aeroclubului Satu Mare şi este
organizat de Primăria şi Consiliul Local Satu Mare în colaborare cu Centrul Cultural „G.M.
Zamfirescu”. Concertele sunt susţinute de trupe de rock locale, naţionale, dar şi din străinătate în
special din Ungaria (http://www.samfest.ro/category/samfest-rock/).

29
 3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ – ELEMENT PRIORITAR DE SPRIJIN ÎN
FUNCŢIONAREA ACTIVITĂŢII TURISTICE

Infrastructura turistică are rolul de a pune în valoare resursele turistice naturale şi

antropice ale unui anumit teritoriu.
Aceasta „însumează totalitatea bunurilor şi mijloacelor care facilitează valorificarea şi
exploatarea turistică a resurselor atractive ale unui teritoriu”7.
Baza fenomenului turistic este desigur potenţialul turistic, însă cel din urmă nu poate fi
valorificat fără existenţa unei infrastructuri turistice adecvate.

3.1. Baza materială turistică

Baza tehnico-materială reprezintă un factor important, care contribuie la „materializarea

ofertei turistice”8.
Un rol important în cadrul bazei materiale, revine bazei materiale a cazării. La nivelul
municipiului Satu Mare cea mai dezvoltată formă de turism este turismul de tranzit, o
caracteristică a acesteia fiind dată de şederile foarte scurte, cu o singură înnoptare (Plan
Urbanistic General Satu Mare, 2010).
Se impune aşadar, o analiză a bazelor de cazare la nivelul municipiului Satu Mare.
Analiza se va face de la general la particular, folosind datele statistice.

Fig. 12. Evoluţia structurilor de primire turistică în perioada 1990-2012

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică, Satu Mare

Perioada post revoluţionară a condus la o creştere numerică a unităţilor de cazare din

municipiul Satu Mare, fiind perioada în care a avut loc marea privatizare a bazei materiale
turistice. În această perioadă nu numai că au fost modernizate unităţile de primire mai vechi, ci

7
Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009, p.162
8
Păcurar, Al., 2009, p. 151

30
au fost construite şi unele noi sau amenajate în clădiri deja existente, dar care aveau o altă
funcţiune înainte.
În urma acestui proces de privatizare, unităţile de cazare nu au mai fost conduse de
instituţii ale statului, ci de operatori economici privaţi. Astfel, în prezent din totalul de 17 unităţi,
15 sunt deţinute de către societăţi cu răspundere limitată şi 2 unităţi de societăţi pe acţiuni
(http://www.minind.ro/).
Această privatizare a adus avantaje şi dezavantaje bazelor de cazare. În multe dintre
cazuri s-au investit sume considerabile în renovări, reabilitări şi construcţii, dar nu întotdeauna.
Un exemplu elocvent este minunata clădire a Hotelului Dacia (fostul Pannonia), care este o
clădire-simbol a oraşului Satu Mare, în prezent în continuă degradare, fiind ameninţată chiar de
starea de ruine. Investitorul privat a renunţat la renovarea clădirii, iar aceasta îşi pierde treptat din
strălucirea de altă dată.
Se constată că, în ultimul deceniu s-a pus un accent semnificativ pe construirea de noi
baze de cazare (ex: Hotel Satu Mare City, Vila Rania, Motel Select) sau pe renovarea unor
clădiri cu caracter istoric care au găzduit apoi aceste unităţi (ex: Vila Bodi, Vila Poesis, Hotel
Astoria, Hotel Dana II), însă s-au neglijat unităţile de cazare vechi, „veterane” unde se observă
încet degradarea fizică a clădirilor (ex: Hotel Dacia, Hotel Aurora).
În perioada 1990-1999 se observă o creştere constantă, numărul unităţilor evoluând de la
17 la 32. Această creştere a continuat până în anul 2000, când numărul lor a scăzut cu 4 unităţi.

Tab. 3. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică la nivelul municipiului Satu
Mare (2012)

Tip/an Nr.unităţi municipiu % din total unităţi mun.

Hoteluri 11 23,4

Hosteluri 1 2,1

Moteluri 1 2,1

Vile turistice 13 27,6

Bungalouri 20 42,5

Pensiuni turistice 1 2,1

Total 47 100

Sursa: Direcţia de Judeţeană Statistică Satu Mare

Conform datelor statistice obţinute de la Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare,

bungalourile deţin cele mai multe unităţi pe teritoriul municipiului Satu Mare (42,5%), fiind
urmate de vilele turistice (27,6%), de hoteluri (23,4%) şi de hosteluri, moteluri, pensiuni
turistice, acestea deţinând acelaşi procentaj din total (2,1%).

31
 Numărul bungalourilor este constantă (20) începând din 2001, anul în care acestea sunt
consemnate în statistici. De remarcat este că, singurele unităţi de cazare de acest tip sunt amintite
în datele statistice doar în municipiul Satu Mare. Aceste structuri de cazare sunt amplasate de
obicei la marginea oraşului sau în imediata apropriere a acestuia, fiind specifice mai mult zonelor
de agrement. Această afirmaţie este susţinută şi de o definiţie a bungalourilor: „structuri de
primire turistice de capacitate redusă, realizate, de regulă, din lemn sau din alte materiale
similare”9.
Astfel, aceste unităţi de cazare nu se vor întâlni în zone centrale, deoarece nu se potrivesc
din punct de vedere estetic în aceste locuri, ci în zonele periferice ale oraşului. Zonele de
agrement Someş şi Pădurea Noroieni, sunt locaţiile cele mai probabile pentru acestea. De
asemenea, Sătmărel, localitate componentă a municipiului, are un aspect rural, liniştit unde
există posibilitatea amplasării unor astfel de structuri de cazare.
Vilele turistice şi hotelurile, sunt mai des întâlnite în zonele centrale, astfel reprezintă
unităţile de cazare cele mai folosite de către turiştii care doresc să viziteze oraşul şi împrejurimile
sale. Conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică, aceste două unităţi deţin 51% din
totalul bazelor de cazare a municipiului.
În analiza efectuată s-a luat în considerare încă o sursă informaţională oficială, în scopul
redării cât mai reale a situaţiei existente din punctul de vedere al bazei materiale a oraşului Satu
Mare.
Tab. 4. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare clasificate şi categoriile lor de
comfort pentru anul 2012, potrivit Ministerului Economiei şi Comerţului
Tip/an Total 5* % 4* % 3* % 2* % 1* %
Hoteluri 8 0 0 1 12,5 5 62,5 1 12,5 1 12,5
Hosteluri 2 0 0 0 0 2 100 0 0 0 0
Moteluri 2 0 0 0 0 1 50 1 50 0 0
Vile turistice 3 0 0 1 33,3 2 66,6 0 0 0 0
Pensiune turistică 1 0 0 0 0 1 100 0 0 0 0
Camere de închiriat 1 0 0 0 0 1 100 0 0 0 0
Total 17 0 0 2 11,7 12 70,5 2 11,7 1 5,8
Sursa: http://www.minind.ro/

Analizând datele statistice obţinute de pe pagina oficială a Ministerului Economiei şi

Comerţului, unde este inclus în prezent şi sectorul turistic, s-a constatat că datele diferă de cele
analizate anterior.
În primul rând se consemnează doar 17 unităţi de cazare la nivelul municipiului şi nu 47.
Dintre acestea, cele mai multe structuri aparţin hotelurilor, acestea deţinând 47% din totalul pe

9
http://static.infoturism.ro

32
municipiu. Hotelurile sunt urmate de vilele turistice (17,6%), de hosteluri şi moteluri (fiecare
deţinând 11,7%) şi de câte o unitate de pensiune turistică şi camere de închiriat (cu câte 5,8%).
Se observă lipsa totală a bungalourilor din aceste statistici şi prezenţa unei pensiuni
turistice şi a unei unităţi de camere de închiriat, ceea ce nu erau prezente în statisticile din tabelul
2.
Există două moteluri situate pe lângă două artere principale de circulaţie, Drumul
Careiului (E671) şi Strada Gheorghe Bariţiu, fiind o formă de cazare specifică turismului de
tranzit.
Această diferenţă dintre cele două surse statistice poate avea mai multe cauze. În primul
rând din cauza lipsei de timp, a resurselor umane şi financiare, nu sunt realizate cercetări de teren
prin intermediul căreia să se redea informaţiile cele mai reale şi actuale. Nu toate structurile de
primire turistică îşi declară activitatea în statistici, una dintre motive fiind funcţionarea acestora
fără un certificat de clasificare valabil.
Prin cercetarea proprie realizată, s-a constatat că datele statistice furnizate de către
http://www.minind.ro/, au o rată de credibilitate mai ridicată decât datele declarate de către
Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare. Această cercetare s-a realizat atât prin deplasarea pe
teren, cât şi prin consultarea unor surse online. Desigur, fiecare dintre cele două surse statistice
au lacune în ceea ce privesc informaţiile furnizate, însă prin cercetare proprie s-a încercat redarea
situaţiei reale.
Astfel, hotelurile sunt unităţile de cazare cele mai numeroase, care oferă şi cele mai multe
locuri de cazare. Bungalourile, necaracteristice unei zone urbane, nu au o prezenţă atât de
impregnantă pe teritoriul municipiului precum este înfăţişat în statisticile judeţene.
În tabelul 3 s-a urmărit şi analiza categoriilor de comfort a structurilor de primire
turistică. În primul rând se constată lipsa totală a unităţilor de cazare de 5*, ceea ce înseamnă că
nu este încă o cerere suficientă pentru acest tip de cazare. Lipsa acestora este compensată de
două unităţi clasificate la 4* (11,7%), Hotel Satu Mare City şi Vila Poesis.
Hotel Satu Mare City este singurul hotel de 4* din municipiu şi judeţ, concurenţa directă
fiind Vila Poesis. Construit recent, între 2007-2010 şi situat în centrul oraşului Satu Mare,
hotelul ţinteşte segmentul de turişti afacerişti şi pe cei care doresc câteva zile de relaxare
(http://www.satumarecityhotel.ro/).
Trebuie menţionat faptul România a trecut la sistemul de clasificare occidental, cu 5 stele
de abia după anul 1990, înainte unităţile fiind clasificate astfel: grad I, II, III şi fără confort
(Ciangă, N., 2006).
Cele mai multe structuri de primire turistică au fost clasificate la 3*, deţinând 70,5% din
totalul unităţilor de cazare, dintre care 5 sunt unităţi de tip hotel. Aceste unităţi sunt preferate şi

33
de către turişti, deoarece raportul calitate-preţ este foarte convenabil. Clasificarea la 3* este un
aşa numit „drum de mijloc”, deoarece oferă condiţii de cazare medii fără multe facilităţi speciale.
De asemenea, o unitate clasificată astfel necesită mult mai puţine investiţii decât una clasificată
la 4 sau 5 stele.
Există o singură bază de cazare care a fost clasificată la 1* şi anume Hotel Casablanca,
acesta oferind doar facilităţi de bază: baie proprie, telefon şi televizor. Punctul forte al acestui
hotel este că se află poziţionat lângă gara şi autogara oraşului (http://www.casablancasm.ro/
hotel-satumare.html).
Nu trebuie excluse din această analiză două unităţi situate în Centrul Vechi al oraşului,
ambele clasificate la 3* Hotel Dana II şi Vila Bodi, care deşi nu figurează în statisticile oficiale,
ocupă locuri importante în ierarhia structurilor de primire turistică. Acestea sunt situate în Piaţa
Libertăţii, vis-a-vis de Parcul Central. Cele două unităţi sunt foarte apreciate de către turiştii care
sosesc în oraş, datorită poziţiei favorabile şi a eleganţei clădirilor în care sunt găzduite. În
prezent nu apar în baza de date a Ministerului Economiei şi Comerţului privind structurile de
primire turistică cu funcţie de cazare clasificate. Pe pagina oficială de internet a celor două
unităţi, sunt publicate certificatele de clasificare din partea fostului Minister a Dezvoltării
Regionale şi a Turismului.
La şirul hotelurilor din partea nordică a Pieţei Libertăţii se adaugă şi fostul Hotel Dacia,
care actualmente nu este în stare de funcţionare, datele furnizate despre acest hotel fiind foarte
incerte pentru perioada următoare.

3.2. Capacitatea de cazare turistică

Capacitatea de cazare reprezintă „elementul esenţial al bazei materiale turistice de care

este organic dependentă însăşi dezvoltarea activităţilor turistice”10.
Municipiul Satu Mare deţine peste 60% din totalul locurilor de cazare din judeţ, astfel
este principalul pol de cazare a turiştilor sosiţi în judeţ. Fiind situat în apropierea celor două
graniţe, forma de turism cea mai dezvoltată este turismul de tranzit, care solicită o capacitate de
cazare complexă şi diversă.
În analiza capacităţii de cazare turistică s-au luat în considerare, trei ani de referinţă:
1990, 2002 şi 2012.

10
Ciangă, N., 2006, p. 145

34
 Tab. 5. Dinamica capacităţii de cazare turistică (pe locuri) în perioada 1990-2012
Tip/an 1990 1990 2002 2002 2012 2012
% % %
Hoteluri 356 52,7 366 45,4 719 75,3
Hosteluri 0 0 0 0 36 3,8
Moteluri 0 0 0 0 25 2,7
Vile turistice 47 7 0 0 109 11,4

Cabane turistice 14 2 231 28,7 0 0

Campinguri 258 38,2 0 0 0 0

Bungalouri 0 0 40 5 40 4,2

Tabere de elevi şi 0 0 160 18,5 0 0

preşcolari

Pensiuni turistice 0 0 10 1,2 26 2,7

Total 675 100 807 100 955 100

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

S-a constatat că, hotelurile deţin numărul cel mai ridicat de locuri de cazare, având
creşteri semnificative în perioada 1990-2012 (50,5%). Actualmente, 75,3% din totalul capacităţii
de cazare aparţin hotelurilor. Numărul hotelurilor a crescut semnificativ în perioada de după ´89,
când au avut loc marile privatizări din domeniul turismului. S-a observat că cererea cea mai
ridicată este pentru acest tip de unitate de cazare, astfel au fost edificate sau amenajate în clădiri
deja existente din ce în ce mai multe hoteluri. Aceste unităţi de cazare sunt specifice zonelor
urbane şi sunt preferate de multe ori în detrimentul celorlalte tipuri de structuri de cazare,
deoarece oferă confort superior tuturor celorlalte categorii.
Dacă la începutul anilor 90` locurile de cazare în vilele turistice erau într-un număr destul
de ridicat (7% din total), numărul acestora se reduce drastic, de abia la începutul mileniului 3
fiind înregistrate din nou creşteri (în prezent deţin 11,4% din totalul capacităţii de cazare).
Această descreştere a numărul vilelor a fost prezentă şi la nivel naţional, în perioada de după
revoluţie. Interesul turiştilor pentru astfel de unităţi de cazare s-a redus mult deoarece ofereau
condiţii de cazare precare faţă de alte tipuri de unităţi şi au intrat încet în stare de degradare.
După anul 2000, interesul investitorilor privaţi a crescut pentru vile, dar condiţiile de cazare şi
facilităţile oferite au devenit mult mai bune şi numeroase, fiind asemănătoare hotelurilor (ex:
Vila Bodi).
În anii 90', un număr semnificativ din totalul locurilor de cazare au fost deţinute de
campinguri (38,2%), lucru care poate fi asociat cu existenţa zonei de agrement Someş împreună
cu ştrandul termal. După ce zona de agrement a intrat în stare de degradare, campingurile şi-au

35
pierdut treptat din popularitate. În prezent nu este consemnată existenţa unor astfel de unităţi pe
teritoriul municipiului.
Numărul locurilor de cazare în cabanele turistice s-au înmulţit îndeosebi după anul 1997
(28,7% din totalul capacităţii de cazare), numărul lor crescând cu aproximativ 93% faţă de anul
de raportare (1990). În perioada 2003-2011 s-au înregistrat 331 de locuri de cazare în aceste
unităţi, în anul 2012 nemaifiind menţionate în statistici.
Hostelurile şi motelurile apar târziu în statisticile oficiale, 2011 respectiv 2010, fiind
astfel unităţi de cazare noi pe teritoriul municipiului Satu Mare. Aceste două structuri sunt
considerate forme moderne de cazare, destinate unor anumite categorii de turişti. Pe baza
dezvoltării din ce în ce mai accentuate a turismului de tranzit, s-a impus realizarea unor baze de
cazare de tip motel, care deservesc în mare parte turiştii aflaţi în trecere prin oraş şi care sosesc
cu automobilele proprii. Prin intermediul hostelurilor, se încearcă atragerea generaţiei tinere în
municipiu, oferind acestora condiţii de cazare tipice vârstei şi situaţiei lor financiare.
Capacităţi de cazare semnificative au deţinut în perioada 1991 – 2009 şi taberele de elevi
şi preşcolari, majoritatea amplasate în zona de agrement Someş. Dacă în anul 2002 acestea
deţineau 18,5% din totalul capacităţii de cazare, în anul 2012 nu mai sunt consemnate în
statistici. Aceste tabere corespundeau unor condiţii de minimă exigenţă şi au funcţionat în
perioada sezonului estival. Dispariţia lor este strâns legată de închiderea ştrandului termal,
majoritatea lor fiind localizate în proximitatea acestuia.

Fig. 13. Evoluţia capacităţii de cazare existente la nivelul mun. Satu Mare în perioada 1990-
2012
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

În perioada 1990-2002 se observă creşteri şi descreşteri spectaculoase a capacităţii de

cazare a municipiului. Se cunoaşte că perioada postrevoluţionară a fost caracterizată de marile
privatizări, aducând mari schimbări la nivelul unităţilor de cazare.

36
 În perioada de referinţă analizată cea mai mare creştere s-a produs în anul 1995,
capacitatea de cazare a municipiului fiind la acea dată de 1325 de locuri. S-a identificat o
creştere de 29,8% faţă de anul 1990.
Această evoluţie numerică sporită a capacităţii de cazare a municipiului, este strâns legată
de creşterea numărului structurilor de cazare în perioada postcomunistă. Liberalizarea circulaţiei
şi creşterea timpului liber au condus la cereri din ce în ce mai ridicate în ceea ce privesc unităţile
de primire turistică. Prin diversificarea paletei proprietarilor, după anul 1990 s-a investit mult în
bazele de cazare vechi sau noi.
După această dezvoltare spectaculoasă a urmat o perioadă de regres, începând cu anul
1997, moment în care capacitatea de cazare a scăzut cu cca. 25% faţă de anul precedent. Aici
putem observa o discrepanţă între numărul structurilor de cazare şi capacitatea de cazare
existentă, deoarece chiar dacă numărul bazelor de cazare nu s-a schimbat a scăzut totuşi numărul
de locuri disponibile. Hotelurile au pus la dispoziţia turiştilor cu 30,5% locuri mai puţine decât în
anul 1996, iar campingurile cu 85,48%.
Cele mai puţine locuri de cazare au fost menţionate în statistici în anul 1999 (705),
acestea fiind mai puţine cu 46,8% faţă de anul 1995. Acest regres s-a datorat învechirii
structurilor de primire turistică şi datorită faptului că nu a mai existat cerere pentru anumite tipuri
de unităţi de cazare (ex:campinguri, cabane turistice).
În perioada 2003-2009 capacitatea de cazare a municipiului nu a oscilat mult, numărul lor
neajungând sub 1000 de locuri/an. S-a înregistrat o creştere de 9% perioada de referinţă
respectivă.
Începând cu anul 2010, locurile de cazare existente au cunoscut din nou fenomene de
creşteri şi descreşteri. Numărul locurilor de cazare în 2010 a cunoscut o descreştere de 15,5%
faţă de anul 2009, ceea ce a fost cauzat de criza financiară mondială. Au fost închise numeroase
unităţi de cazare, care în acest caz a generat şi descreşteri privind capacitatea de cazare. Criza
financiară a determinat deplasări puţine în scopuri turistice (scumpirea combustibulului, scăderea
salariilor), ceea ce a însemnat un indice scăzut în ceea ce priveşte gradul de ocupare a bazelor de
cazare. Veniturile scăzute au determinat mulţi dintre patroni să îşi închidă unităţile, deoarece nu
mai ieşeau pe profit.
Efectele crizei au fost mai puţin resimţite în 2011, când s-a înregistrat din nou o creştere a
capacităţii de cazare de 16,4% faţă de 2010, datorate apariţiei hostelurilor şi a măririi cu 35,7% a
locurilor de cazare oferite de hoteluri. Hostelurile oferă condiţii medii de cazare, însă şi preţurile
sunt mai convenabile.
Dispariţia cabanelor turistice din datele statistice în anul 2012, a dus la o nouă scădere cu
18,2% faţă de anul precedent.

37
 3.3. Baza materială terapeutică

Judeţul Satu Mare este considerat un adevărat izvor de sănătate datorită apelor termale
curative pe care le deţine, aproape “o treime din apele termale din ţară"11. Aceste ape termale au
determinat ca turismul balnear să fie forma de turism cea mai recunoscută şi practicată la nivelul
întregului judeţ. Trebuie menţionată aici staţiunea Tăşnad, care în ciuda faptului că nu are o
vechime seculară sau milenară, a reuşit să se impună pe piaţa turistică din regiunea de nord-vest
atrăgând turişti din judeţele Maramureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud. Băile Acâş, Ştrandul termal din
Carei, proaspătul renovat ştrand din Mihăieni contribuie de asemenea, la imaginea turistică
balneară a judeţului Satu Mare.
Deşi în ghidurile turistice nu prea este amintit, municipiul Satu Mare deţine mai multe
foraje care au deschis acvifere geotermale, majoritatea executate la sfârşitul anilor ’60, începutul
anilor ’70. Acestea au fost folosite în mare parte în alimentarea bazinelor din cadrul ştrandului
termal din Zona de agrement Someş situat în sud-estul oraşului. Forajele 4741 şi 4747 nu mai
funcţionează în zilele noastre deoarece acestea s-au înnisipat (P.A.T.J. Satu Mare, Studiu pentru
valorificarea resurselor minerale ale judeţului Satu Mare, Etapa a-V-a, volumele I,III, Baia Mare,
2001).
În perioada septembrie-noiembrie 2009, în zona Noroieni a avut loc forarea unui nou puţ
de apă termală la adâncimea de 1600 m. La talpa sondei apa are o temperatură de 80°C, iar la
suprafaţă 70°C cu un debit de cca. 500l/min.
Această sondă de apă termală a pus bazele viitorului aquaparc, care a fost deschis cu
succes la data de 1 iunie 2013, fiind primul aquaparc din municipiu şi din întreg judeţul. Acesta
este situat pe strada Gorunului, în zona Noroieni, la doar 3 km de centrul oraşului Satu Mare, la
10 km de graniţa cu Ungaria şi la 25 de graniţa cu Ucraina.
Obiectivul a fost realizat de către S.C. Solarex S.R.L, o firmă din Satu Mare, care pe
lângă actualul aquaparc mai deţine şi o agenţie de turism (Solarex Tours) şi un hotel (Hotel
Astoria***), ambele situate în Centrul Vechi al oraşului Satu Mare. Această firmă a achiziţionat
un teren de 20 de ha, din care 5 hectare au fost destinate exclusiv construcţiei aquaparcului
denumit „Aqua Star”.
Proiectul a fost prezentat marelui public încă din anul 2009, iar primele finanţări s-au
primit la începutul anului 2011. O parte din finanţări sunt din fonduri europene, acordat firmei în
cauză prin intermediul Programului Operaţional Regional 5.2, privind dezvoltarea durabilă şi

11
http://adevarul.ro/locale/satu-mare/o-treime-apele-termale-tara-afla-judetul-satu-maredar-slab-exploatate-20-surse-apa-termala-
utilizate

38
promovarea turismului. Finanţarea proprie s-a realizat printr-un împrumut bancar, care se
preconizează că va fi restituit în aproximativ şapte ani.
Mult aşteptatul „Aqua Star” atinge standardele europene şi este un loc de recreere şi
tratament ideal atât pentru sătmăreni, cât şi pentru turişti. Cuprinde 4 piscine interioare şi 5
exterioare, „însumând o suprafaţă de peste 1600 mp de luciu de apă”12.
Zona de piscine interioare cuprinde 4 tipuri de piscine: de relaxare şi distracţii, de înot
pentru începători, pentru copii şi cu apă caldă pentru seniori.
Piscina de relaxare şi distracţii are o poziţie centrală şi este constituit din mai multe
bazine dotate cu facilităţi precum hidro-aeromasaj, duşuri cervicale în formă de „gât de lebădă”,
cascadă de presiune ş.a. Se întinde pe o suprafaţă de 384.89 mp, adâncimea maximă atingând
140 cm (http://www.aquastarsatumare.ro/piscine/).
Piscina de înot pentru începători se prezintă sub formă rectangulară, cu o suprafaţă de
101.20 mp şi cu o adâncime maximă de 120 cm şi cu o temperatură a apei cuprinsă între 30-
32°C. Alte activităţi care se pot practica în afara învăţării înotului sunt: aerobic şi gimnastică
acvatică (Idem).
Piscina pentru copii,
situată în partea sudică a Fig. 14. Piscină interioară din cadrul “Aqua Star” Satu Mare
Sursa: http://www.aquastarsatumare.ro/poze/
aquaparcului, include 3 bazine cu
legătură între ele, conceput cu
trei trepte de adâncime. Se
întinde pe o suprafaţă de 86,70
mp, cu adâncimi variabile între
15-50 cm, temperatura apei fiind
cuprinsă între 32-34°C (Idem).
Piscina cu apă caldă,
destinat seniorilor, este una cu
apă termală temperatura apei
oscilând între 34-36°C. Are o suprafaţă de 80,63 mp şi o adâncime de 120 cm, fiind specială
deoarece comunică cu exteriorul, astfel poate fi utilizată în în extrasezon (Idem).
Piscinele din zona exterioară a aquaparcului, în număr de 5, funcţionează exclusiv pe
perioada sezonului cald, în perioada 1 iunie – 15 septembrie.
Piscina de înot are o lungime de 25 m şi adâncime 1,80 m, temperatura apei oscilând
între 26 – 28°C (Idem).

12
http://www.agrobbuchtal.ro/proiecte-in-lucru/aquapark-satu-mare.php

39
 Piscina cu tobogane acvatice cuprinde două tipuri de astfel de atractivităţi: tobogan de tip
„Anaconda” (în formă spirală, cu pistă de alunecare închisă şi viteză mare) şi tobogan de tip
„Kamikaze” (în formă dreaptă, cu pistă de alunecare de viteză mare) şi tobogan de tip „Family”
(în formă dreaptă, de viteză medie). În total, are o suprafaţă de 125,43 mp şi temperatura apei de
30 – 32°C (Idem).
Piscina de relaxare şi distracţii cuprinde elemente de senzaţie precum cascade de
presiune şi jeturi de apă, de diverse forme geometrice. Cu o suprafaţă de 302,12 mp şi cu o
temperatură a apei de 32 – 34°C, piscina dispune de facilităţi destinate persoanelor cu dizabilităţi
locomotorii, aceasta fiind dotată cu un sistem elevator care transportă bolnavul din căruciorul
rulant în piscină (Idem).
Piscina copii (72,06 mp şi adâncime între 0,25 – 0,90 m) se divide în 3 piscine care
comunică între ele, destinate bebeluşilor cu însoţitori, copiilor preşcolari şi şcolari. Cuprinde
numeroase facilităţi pentru copii cum ar fi: jocuri acvatice şi tobogane de tip „Dino” (Idem).
Piscina seniori cu o suprafaţă de 143,42 mp este destinat vârstnicilor, având apă termală
cu temperaturi cuprinse între 34 – 36°C, ideală pentru tratamente precum hidrokinetoterapie.
Aquaparcul organizează cursuri de înot pentru bebeluşi, copii şi adulţi, înotul fiind
considerat cel mai recomandat sport pentru întreţinere fizică şi pentru tratamentul unor boli
(Idem).
Efectele benefice ale apei termale pot fi îmbinate cu diverse metode de tratament.
Conform paginii oficiale al aquaparcului „Aqua Star”, www.aquastarsatumare.ro/, vizitatorii pot
opta pentru următoarele tipuri de kinetoterapii:
- în afecţiuni reumatismale, coxartroză, gonartroză, periartrită scapulohumerală,
lombosacralgie, spondilită, hernie de disc;
- după fracturi, endorse, traumatism;
- pentru corectarea deficienţelor: cifoză, lordoză, scolioză, spate plat, genu valgum, genu
varum, platfus;
- în afecţiuni respiratorii;
- după accicent vascular cerebral, hemiplegie, paraplegie, tetraplegie;
- în afecţiuni endocrinologice;
- pentru gravide, mama şi copilul;
- în apă.
Pe lângă acestea, mai există servicii de hidromasaj şi masaje terapeutice,
limfatice, anticelulitice şi de relaxare.
De asemenea, au fost amenajate 5 tipuri de saună, în şapte locaţii diferite, în scop
curativ şi profilactic:

40
 - Sauna în infraroşu, este una terapeutică, care îndepărtează durerile musculare, îngrijeşte
pielea şi ajută la eliminarea toxinelor;
- Sauna salină, a fost amenajată pentru tratarea bolilor aparatului respirator, prin inhalarea
aerosolilor salini;
- Sauna finlandeză, este o metodă de hidrotermoterapie constantă care determină o
deconectare neuropsihică;
- Sauna cu aburi (Hammam) sau baia turcească se divide în două încăperi unde gradul de
temperatură şi cel de umiditate diferă. Baia cu aburi are următoarele beneficii: destinde
musculatura, are efect relaxant, elimină celulele moarte, întăreşte sistemul imunitar şi
decongestionează mucoasele.
Valoarea totală a investiţiilor este de
aproximativ 48 milioane lei, adică Fig. 15. Sala de kinetoterapie
Sursa: http://www.aquastarsatumare.ro/poze/
aproximativ 10 milioane de euro, din care
circa 52% provin din finanţare
nerambursabilă europeană şi restul din
contribuţie proprie realizată printr-un
împrumut bancar.
„Aqua Star” Satu Mare îndeplineşte
condiţiile impuse de standardele europene şi
este considerat una dintre principalele
atracţii turistice ale municipiului, care va
găzdui atât sătmăreni, cât şi vizitatori din alte judeţe. În prezent, deţine cel mai mare potenţial de
a atrage turişti din judeţul Satu Mare, precum şi din judeţele învecinate.
Deşi momentan nu deţine o bază de tratament bine definită, Ştrandul termal Nord Vest
Termal Park, din cadrul Zonei de agrement Someş, atrage vizitatorii prin efectele curative ale
apelor termale.
Ştrandul termal foloseşte în prezent ca şi sursă de alimentare forajul nr.4743, care a fost
executat în anul 1970 de către I.F.L.G.S. Din punct de vedere chimic, apa este bicarbonatată
sodică, sulfuroasă, sodică, cu o mineralizaţie totală de 3508,6 mg/l. Folosirea acestei ape este
indicată pentru tratarea afecţiunilor aparatului locomotor de natură reumatismală, post
traumatică, recuperare funcţională ş.a. (P.A.T.J Satu Mare, „Studiul privind resursele de ape
geotermale din judeţul Satu Mare, 2000).
În prezent, se pot face tratamente doar în piscinele cu ape termale, deoarece nu există o
bază materială terapeutică bine definită la nivelul bazei de agrement. Ştrandul cuprinde 6 bazine
împărţite astfel (http://www.nordvesttermalpark.ro/strand-satu-mare/):

41
 - un bazin cu apă termală având adâncimea maximă de 1,3 m;
- două bazine destinate copiilor, de 30 cm şi 60 cm;
- două bazine pentru înot (1,6 m şi 1,8m);
- un bazin de agrement cu o adâncime maximă de 1,4 m.
În afara bazinelor mai există şi un râu artificial de 274 m, unde vizitatorii ştrandului se
pot da cu colacele. Ştrandul mai cuprinde alei înconjurate de copaci, teren cu gazon, precum şi
localuri şi terase. Investiţiile totale s-au ridicat la 7 milioane de euro (idem).
Firma care a concesionat ştrandul, doreşte pe viitor să obţină un credit de 1,8 milioane de
euro pentru a putea finaliza hotelul aflat deja în construcţie şi să realizeze o bază de tratament
(http://portalsm.ro/2013/04/sambata-se-deschide-strandul-satu-mare-pensionarii-vor-plati-un-
bilet-de-5-lei/).
Din cele prezentate se constată că, în prezent, potenţialul balnear al municipiului este
valorificat cel mai bine, dovadă fiind cele două centre de balneaţie de pe teritoriul oraşului.

3.4. Bazele de agrement şi spaţiile verzi

Până în anul 2013, pe teritoriul municipiului Satu Mare au putut fi identificate două zone
de agrement mai importante: zona de agrement Someş şi zona de agrement Noroieni. Se
consideră că, începând din iunie 2013 la aceste două poate fi adăugat şi recentul renovat
aquaparc de pe strada Gorunului.
Zona de agrement Someş, care include şi ştrandul termal, şi-a redeschis porţile pe 3
august 2012 după ce ani de zile s-a aflat în stare de paragină. Lucrările de modernizare au avut
loc prin intermediul societăţii negreştene „Beny Alex”, care a semnat cu reprezentanţii Primăriei
Satu Mare, în noiembrie 2008, un contract de concesionare a ştrandului pe 49 de ani. Astfel, în
prezent zona de agrement găzduieşte 6 piscine cu o suprafaţă de 3000 mp luciu de apă, 2 vestiare
cu o capacitate totală de 900 de locuri, spaţii comerciale şi terase care împreună ocupă 4000 mp
(http://www.satmareanul.net/2012/08/03/s-a-
Fig. 16. Teren de fotbal la Zona de agrement deschis-strandul-galerie-foto/).
Noroieni
Zona de agrement Noroieni, se situează
în nord-estul municipiului Satu Mare, la cca. 8
km de oraş şi se află în administraţia Consiliului
Municipal Satu Mare. Deşi există puţine
amenajări în scop turistic, foarte mulţi sătmăreni
aleg această zonă pentru a se recreea în aer
liber, mai ales la sfârşit de săptămână. Pentru a

42
putea fi considerată o adevărată bază de agrement, zona Noroieni necesită complexe amenajări
turistice.
Aquaparcul, inaugurat în iunie 2013, deţine în prezent pe lângă ştrand şi baza de
tratament şi o sală de sport unde se pot practica tenisul de masă, „bodyART”, boot camp şi TRX.
De asemenea, deţine şi un restaurant cu o terasă, care împreună ocupă 1400 mp. Aici se pot
numeroase evenimente (http://www.aquastarsatumare.ro/sala-de-sport/).
În oferta de agrement a municipiului Satu Mare includem şi spectacolele desfăşurate în
cadrul Teatrului de Nord, Filarmonicii „Dinu Lipatti”, Casei de Cultură a Sindicatelor, Centrului
Cultural „G.M. Zamfirescu”.
Activităţile legate de agrementul sportiv nu sunt actualmente dezvoltate la nivelul
municipiului. Stadionul olimpic necesită renovări majore pentru a putea fi folosit în scopuri
turistice. Majoritatea terenurilor sportive aparţin şcolilor din municipiu sau de structurile de
cazare existente.
Zonele de agrement publice împreună cu terenurile sportive şi zonele verzi ocupă 264 ha
din teritoriul administrativ a municipiului. Astfel, unui locuitor revine aproximativ 23 m² spaţiu
verde, ceea ce este sub valoarea impusă de 26 m²/locuitor (Plan Urbanistic General, 2010).
Spaţiile verzi ale municipiului sunt alcătuite în mare parte din parcuri şi scuaruri.
Parcurile din oraş ocupă o suprafaţă de 170.834 m², amenajate pentru recreere şi odihnă, dar şi
pentru manifestări culturale şi sportive. Aici se includ: Grădina Romei, Parcul Libertăţii, Parcul
Cloşca, Parcul Vasile Lucaciu, Parcul Micro 17 şi Parcul Liniştii. Cele mai mari şi frumos
amenajate dintre acestea sunt Grădina Romei şi Parcul Libertăţii (Plan Urbanistic General,
2010).
Parcul Grădina Romei
(în maghiară „Kossuth Kert”) Fig. 17. Parcul Grădina Romei
http://www.satmareanul.net/wp-content/uploads/2011/09/gradina-
este un parc natural declarat romei1.jpg

arie naturală protejată de

interes local prin HCJ NR.
153/2005. Se întinde pe o
suprafaţă de 750 ari, fiind
totodată şi cel mai mare parc al
oraşului (Plan Urbanistic
General Satu Mare, 2010).
Istoria parcului este
măreaţă şi complexă, pe parcursul anilor având numeroase atribuţii. În anul 1901, pe dealul din
interiorul grădinii exista un restaurant cu vedere către un mic lac, pe care se puteau realiza şi

43
plimbări cu barca. Pe lângă acesta s-au edificat două încăperi spaţioase care erau folosite pentru
baluri. Într-o vreme în incinta grădinii funcţiona chiar şi o mică grădină zoologică, precum şi
Casa de Tir (1847) (Idem).
Pe locul Grădinii Romei se aflau în trecut multe gropi adânci, care au fost ulterior
umplute cu pământ şi au fost plantate numeroşi arbori, unii fiind specii rare. Vegetaţia acestui
parc natural cuprinde specii precum: platan (poate ajunge la o înălţime de 30 m), frasin (40 m
înălţime şi peste 1 m diametru), plop chinezesc (specie originară din China nordică cu înălţimi
cuprinse între 15 - 20 m), castan porcesc (o specie exotică, originară din Peninsula Balcanică şi
Asia Mică), salcia pletoasă (originară din Iran şi nord-estul Chinei), nuc american (originar din
sud-estul Americii de Nord), mesteacăn (răspândit de la ţărmurile Atlanticului până în Siberia
apuseană şi în Altai), catalpă (originar din America de Nord) ş.a. (Idem).
În prezent, parcul este locul ideal pentru plimbări, deţine locuri de joacă pentru copii şi
multe bănci de şezut, un lac pe care se oferă posibilitatea plimbărilor cu barca. Reabilitarea
lacului a avut loc în anul 2009.
Scuarurile ocupă cca. 57.700 m² din teritoriul oraşului şi se găsesc în numeroase puncte
ale oraşului (Idem).

3.5. Căile şi mijloacele de transport

Căile şi mijloacele de transport constituie pentru industria turistică „ceea ce reprezintă

sistemul circular pentru organismul viu: o reţea densă de linii şi noduri de-a lungul căreia are loc
un ansamblu de distribuiri şi redistribuiri ale fluxului şi produsului turistic”13.
Starea fizică a căilor de comunicaţie poate favoriza sau deopotrivă devaforiza circulaţia
turistică dintr-o anumită regiune. Căile şi mijloacele de transport asigură realizarea călătoriei,
parte componentă a întregului fenomen turistic.
Transporturile rutiere sunt cele mai dezvoltate la nivelul municipiului Satu Mare, fiind
avantajate de căile de comunicaţie existente.
Intravilanul oraşului este traversat de două drumuri naţionale (DN 19 şi DN 19A) şi opt
drumuri judeţene ( DJ 194, DJ 194A, DJ 192, DJ 193, DJ 193A, DJ 193C, DJ 194, DJ 194C).
Aceste căi de comunicaţie fac legătura atât cu celelalte localităţi din judeţ, cât şi cu alte localităţi
din ţară şi străinătate (Plan Urbanistic General Satu Mare, 2010).
Datorită poziţiei sale geografice, Satu Mare este prima localitate urbană pe două axe de
circulaţie internaţională: vest-est dinspre Ungaria prin PCTF Petea şi nord-sud dinspre Ucraina
prin PCTF Halmeu (Idem).

13
Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009, p. 179

44
Fig. 18. Infrastructura de transport a municipiului Satu Mare

45
 Cele două poduri peste Someş fac greu faţă traficului local şi celui de tranzit, impunându-
se astfel realizarea a cel puţin unui pod nou. O altă problemă legată de transporturile rutiere se
rezumă la insuficienţa locurilor de parcare, care cauzează îngreunarea circulaţiei la nivel local.
Cel mai utilizat mijloc de transport rutier este autoturismul, care oferă turistului multă
flexibilitate şi accesul direct până la destinaţie. La nivelul municipiului se remarcă turismul de
tranzit, în cadrul cărora turiştii sosesc în municipiu cu autoturismele proprii.
Grupurile de turişti utilizează de obicei autocarele, fiind unul dintre cele mai economice
mijloace de transport. Oferă nu numai un confort sporit, ci şi accesul facil la destinaţie.
Transporturile pe căile ferate sunt realizate prin intermediul celor trei gări ale
municipiului: Gara Nord, Ferestrău şi Sătmărel, care au legături pe cale ferată neecletrificată cu:
- Carei (Tăşnad – Zalău – Jibou) – Oradea (Timişoara – Cluj Napoca);
- Halmeu (Ucraina – Cehia – Polonia);
- Baia Mare – Dej (Bistriţa – Cluj Napoca);
- Negreşti Oaş
- Bucureşti, prin magistrala 400 (Plan Urbanistic General, 2010).
Gara de Nord, principală gară de călători, se află aproape în Centrul Vechi al oraşului,
aproape de structurile de primire turistică. Pentru o utilizare mai eficientă se impun lucrări de
renovare a clădirii gării.
Prima reţea de căi ferate s-a realizat în anul 1871 pe ruta Satu Mare – Carei, iar în anii
următori oraşul a fost conectat cu Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Ardud şi Bixad, devenind astfel
un important nod feroviar (Idem).
Călătoriile turistice pe cale ferate sunt într-un număr redus în Satu Mare, cei mai mulţi
optând pentru autoturismul propriu. Căile şi mijloacele de transport rutiere sunt în continuă stare
de degradare.
Transporturile aeriene din municipiul Satu Mare sunt asigurate prin intermediul
Aeroportul Internaţional Satu Mare, situat la 12 km de centrul oraşului, în partea sudică a
acestuia. Înfiinţat la 15 octombrie 1936, printr-un Decret Regal, Aeroportul Satu Mare dispune
actualmente de o aerogară nouă şi de o pistă betonată de cca. 3500 m (Consiliul Judeţean Satu
Mare).
Perioada de „vârf” al acestuia s-a înregistrat în intervalul 1998 – 2000, când a funcţionat
ca unitate de deservire internaţională. Primul zbor regulat extern pe ruta Bucureşti – Satu Mare –
New York şi retur s-a efectut în iunie 1998. În primăvara anului 1999 a fost pusă în funcţiune o
altă ruă internaţională, Bucureşti – Satu Mare – Chicago, cu escală la Amsterdam şi mai târziu la
Montreal, zboruri efectuate de către compania TAROM cu aparate Airbus 310. În sezonul estival

46
al anului 2000, Compania Grivco Air a experimentat, prin două zboruri pe săptămână ruta Sibiu
– Satu Mare – Brescia (Idem).

Fig. 19. Evoluţia numărului de pasageri pe Aeroportul Internaţional Satu Mare, 1999 –
2002
Sursa: Consiliul Judeţean Satu Mare

Prezenţa pentru o perioadă scurtă de timp a zborurilor pe rutele externe menţionate, a contribuit
semnificativ la sporirea traficului de pasageri interni şi externi. Cei mai mulţi pasageri s-au
înregistrat în anul 2000 (10 300), dintre care 51,9% au fost pasageri interni şi 48,1% externi. În
anul 1999, din totalul de 9276 pasageri, 47,8% au fost interni şi 52,2% externi, ceea ce înseamnă
că numărul pasagerilor externi a depăşit numărul celor interni.
După ce aceste curse nu au mai funcţionat numărul pasagerilor a scăzut drastic, în 2002
înregistrându-se un număr total de 4186 pasageri, dintre care doar 15,6% au fost pasageri externi.
În prezent, pe Aeroportul Internaţional Satu Mare compania TAROM operează între luni
şi vineri o cursă regulată internă pe ruta Satu Mare – Bucureşti şi retur. Ocazional, în sezonul
estival sunt operate şi curse charter.

47
 4. STADIUL ACTUAL AL VALORIFICĂRII RESURSELOR ATRACTIVE

4.1. Dinamica circulaţiei turistice

Circulaţia turistică, împreună cu potenţialul turistic şi baza materială definesc formarea

fenomenului turistic. De asemenea, circulaţia turistică reprezintă şi „un fenomen geodemografic
complex, de mare amploare, constând în deplasări temporare de populaţie aparţinând la diferite
grupe de vârstă, categorii sociale şi care, cantitativ, este comparabil cu cel al deplasărilor pentru
muncă”14.
Volumul circulaţiei turistice depinde de gradul de atractivitate a unei zone (potenţialul
turistic antropic şi natural), de infrastructura turistică aferentă unei zone, de calitatea serviciilor
oferite, dar şi de promovare.
Estimarea volumului circulaţiei turistice este dificilă şi complexă şi „comportă un grad
apreciabil de relativitate”15.
Acest lucru este cauzat de faptul că unele forme de turism nu necesită neapărat înnoptare,
incluzând aici turismul de sfârşit de săptămână sau turismul de tranzit şi de faptul că un turist
care se cazează în mod repetat este înregistrat de mai multe ori, în final, în statisticile redând un
număr mai ridicat de persoane cazate, decât este în realitate (Ciangă N., 2006).
De asemenea, statisticile nu ţin evidenţa turiştilor care se cazează în cabanele proprietate
privată din zonele de agrement sau a celor care practică turismul de shopping de o zi.

Fig. 20. Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de

cazare din municipiul Satu Mare în perioada 2001-2012
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

14
Ciangă, N., 2006, p. 176
15
Ciangă, N., 2006, p. 177

48
 În intervalul 2001 – 2012 circulaţia turistică a înregistrat creşteri şi descreşteri succesive.
Până în anul 2007, sosirile turistice au un ritm lent de creştere, între 2001 – 2006 fiind
consemnată o creştere de aproximativ 20,4%. În anul 2007 se înregistrează o creştere
semnificativă ( 21,3% faţă de anul 2006), ceea ce este în strânsă legătură cu aderarea României
la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Printre avantajele intrării în Uniune s-a numărat şi
libertatea de circulaţie între statele membre. Astfel, această aderare a facilitat creşterea sosirilor
turistice din oraşul Satu Mare, fiind un oraş de graniţă. În anul 2009 s-a consemnat o uşoară
descreştere a volumului de sosiri, de 7,8%, pe fondul declanşării crizei economice mondiale, dar
în anul următor se înregistrează din nou o creştere de 5,3%.
Trendul de creşteri şi descreşteri succesive a sosirilor, este specifică perioadei de după
aderarea României la UE. Numărul sosirilor a scăzut semnificativ în anul 2012, cu 14,4% faţă de
anul precedent. Deşi se părea că efectele crizei s-au atenuat, în 2012 s-au făcut din nou resimţite
pe mai multe domenii. Pentru anul amintit sunt caracteristice descreşterile atât în domeniul bazei
materiale şi a capacităţii de cazare, cât şi în domeniul sosirilor turistice.
Privind evoluţia volumului de sosiri, se constată că aceasta s-a mărit în perioada de
referinţă (2001 – 2012) cu 29,1%.

Fig. 21. Ponderea sosirilor turistice în structurile cu funcţie de primire turistică, 2012
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

În ceea ce privesc opţiunele de cazare ale turiştilor sosiţi în judeţ, s-a observat că în anul
2012 majoritatea au optat pentru unitatea de cazare de tip hotel (73%), fiind urmaţi de cei care au
optat pentru vilele turistice (14,3%). Această tendinţă, se constată la nivelul întregului judeţ Satu
Mare. Numărul ridicat al sosirilor în aceste structuri de cazare se explică prin faptul că, hotelurile
şi vilele turistice oferă împreună volumul cel mai ridicat de locuri de cazare, deţinând 86,7% din
totalul capacităţii de cazare a municipiului.
Hostelurile, unităţi de cazare destinate în special tinerilor încep să devină din ce în ce mai
căutate pe piaţa sătmăreană (5,7% din sosirile turistice). Acestea oferă condiţii de cazare

49
prielnice, de confort mediu, câştigând în popularitate prin raportul preţ – calitate. Deşi hostelurile
apar în statisticile oficiale începând din anul 2011, ocupă un loc important în clasamentul
structurilor de cazare. O considerentă importantă a dezvoltării acestor unităţi este dispariţia
taberelor şcolare, care au avut un succes deosebit în perioada postcomunistă.
Motelurile, amplasate de-a lungul arterelor principale de circulaţie, oferă condiţii
prielnice de cazare celor care sunt în trecere prin oraş, adică reprezintă o bază a turismului de
tranzit. În prezent deţin 2,7% din totalul sosirilor turistice pe municipiu, însă dezvoltarea
turismului de tranzit va induce nevoi din ce în ce mai ridicate pentru astfel de unităţi de cazare.
„Înnoptarea turistică este considerată a fi fiecare noapte petrecută de un turist sau pentru
care un turist este înregistrat (prezenţa sa fizică nefiind necesară) într-o structură de cazare
turistică”16.

Fig. 22. Evoluţia înnoptărilor în structurile de primire turistică în perioada 2001-2012

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

Tendinţele privind înnoptările din municipiu, sunt asemănătoare cu cele ale sosirilor
turistice. În perioada de referinţă, 2001 – 2012, se înregistrează creşteri şi descreşteri succesive
ale înnoptărilor turistice. În anul 2002 se punctează o descreştere de cca. 15% faţă de anul 2001
(cu cca. 10000 de înnoptări mai puţine), după care în următorii ani numărul acestora creşte într-
un ritm lent, în 2007 fiind înregistrate 73087 de înnoptări ( o creştere de 5,5% faţă de anul 2001).
Pentru anul 2002 este consemnată şi scăderea drastică a numărului structurilor de cazare.
După aderarea României la Uniunea Europeană, datorită liberalizării circulaţiei, a crescut
şi numărul de înnoptări de pe teritoriul municipiului. În 2007 numărul acestora a crescut cu 22%
faţă de anul 2006, iar în anul 2008 cu 25% (raportat tot la anul 2006). În anii 2007 – 2008, sunt
semnalate cele mai mari creşteri ale înnoptărilor în perioada de referinţă analizată. Aderarea la
UE a adus multe facilităţi în domeniul circulaţiei turistice, printre care şi permisiunea de a folosi
16
http://www.statistica.md/public/files/Metadate/Turism.pdf

50
doar cărţile de identitate pentru a trece în statele membre ale Uniunii. Condiţiile mai permisive
de acces pe teritoriul României, au condus şi la creşterea sosirilor şi înnoptărilor în Satu Mare.
Se cunoaşte că prin acordarea unor facilităţi precum înlăturarea obstacolelor din calea
unei libere circulaţii (vize, liberalizarea transporturilor, condiţii mai permisive de acces pe
teritoriul unor state), se asigură creşterea sosirilor şi înnoptărilor într-un anumit stat (Păcurar, Al.,
2006).
Nu trebuie omis faptul că anul 2007 a reprezentat debutul primului val de finanţare
europeană, prin intermediul căruia au avut loc o serie de reabilitări, renovări şi construcţii legate
de activitatea turistică.
Pentru anul 2012 s-a constatat o scădere a înnoptărilor de 13,6% faţă de anul 2011, ceea
ce poate semnifica un interes mai scăzut a vizitatorilor pentru municipiul Satu Mare. Includem în
această categorie pe cei care sosesc în municipiu în scop de afaceri, sau pe cei care doar
tranzitează regiunea şi fac o oprire în oraş.
Cele mai multe înnoptări au fost înregistrate în statistici în anul 2008 (97328 înnoptări),
iar cele mai puţine în anul 2002 (59224 înnoptări).

Fig. 23. Ponderea înnoptărilor în structurile de primire cu funcţiuni de cazare turistică, 2012
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

Din statistici se observă că hotelurile deţin cea mai mare capacitate de cazare, cele mai
multe sosiri turistice, dar şi majoritatea înnoptărilor turistice (74,6%). Situaţia este asemănătoare
cu cea a sosirilor turistice, hotelurile fiind urmate de vilele turistice (13,2%). Astfel, turiştii care
se cazează în structurile de cazare de pe teritoriul municipiului, aleg unităţile cu un grad mai
ridicat de confort. Din această idee se poate concluziona că, majoritatea turiştilor se cazează în
unităţile din oraş şi totodată aceştia au o situaţie financiară destul de bună.
Hostelurile, motelurile şi pensiunile turistice deţin între 3,2% – 4,3% din totalul
înnoptărilor, fiind structuri de cazare care ţintesc un anumit segment de piaţă. În cazul

51
hostelurilor ne referim la segmentul de tineri, care nu au intrat încă pe piaţa muncii sau care au
un venit mediu şi se mulţumesc cu oferta acestor baze de cazare. Motelurile se adreasează
segmentului de turişti care sunt în trecere într-o anumită zonă cu automobilul propriu, oferind
acestora servicii de bază, cazare şi masă, precum şi servicii secundare cum ar fi parcare
securizată. Pensiunile turistice deţin o capacitate de cazare mai redusă faţă de hoteluri şi totodată
oferă siguranţă şi un cadru intim, fiind frecventate des de către familii cu copii.
La nivelul municipiului Satu Mare, cel mai ridicat nivel de sosiri şi înnoptări turistice s-a
realizat în perioada de după aderarea României la Uniunea Europeană, care a liberalizat
semnificat circulaţia turistică.

4.2. Durata medie a sejurului şi gradul de utilizare a unităţilor de cazare

Durata sejurului reprezintă un indicator care oferă informaţii despre circulaţia

turistică, atractivitatea zonei, tipurile şi formele de turism practicate, dar şi despre eficienţa
economică a activităţilor turistice. Aceasta exprimă „numărul de zile în care turistul rămâne în
locul de destinaţie”17.
În turism se operează cu o valoare medie a duratei sejurului, exprimat prin raportul
dintre suma înnoptărilor şi numărul turiştilor. Ea diferă de la un tip de turism la altul, atingând
valori maxime în cazul turismului curativ şi valori mai reduse la cel de recreere sau cultural. În
bazele din zona preorăşenească sau în cele situate pe arterele de circulaţie principală, se practică
un turism cu sejur scurt (Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009).

Tab. 6. Durata medie a sejurului turiştilor în structurile de cazare din mun. Satu Mare, 2012
Tip unitate Număr înnoptări Număr sosiri turistice Durata medie a sejurului
Hoteluri 57162 34417 1,66
Hosteluri 3288 2700 1,21
Moteluri 2454 1290 1,9
Vile turistice 10114 6745 1,49
Bungalouri 1077 549 1,96
Pensiuni turistice 2524 1434 1,76
Total 76619 47135 1,62
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

Sejururile sunt mai lungi pe perioada verii şi mai scurte în extrasezon, cu menţiunea că
turismul curativ se poate practica de-a lungul ambelor perioade (Idem).

17
Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009, p.197

52
 Cea mai dezvoltată formă de turism la nivelul municipiului Satu Mare este cel de
tranzit, cea mai mare parte a numărului de sosiri fiind reprezentat de turiştii care doar trec prin
această zonă, spre destinaţii din ţară sau străinătate. Din cauza duratei scurte de şedere, de obicei
o singură înnoptare, aceştia folosesc în mare parte doar serviciile de bază (cazare, restauraţie) şi
uneori şi de divertisment.
Durata medie a sejururilor în municipiu este strâns legată de această formă de turism,
ceea ce se observă şi din statistici (tab.5). Prin raportul dintre numărul înnoptărilor şi numărul de
sosiri a turiştilor s-a concluzionat că, durata medie a sejurului unui turist în municipiul Satu
Mare, în anul 2012, a fost de 1,62 zile. Acest trend se poate constata în întreg judeţul, acesta
fiind cunoscut mai mult pentru punctele de trecere a graniţei şi nu pentru activităţile turistice.
Gradul de utilizare a unităţilor de cazare se calculează printr-o formulă simplă,
raportând numărul total de înnoptări realizate la capacitatea de cazare turistică din perioada
analizată (http://www.insse.ro/cms/files/pdf/en/cp20.pdf).

Tab. 7. Indicii gradului de utilizare a unităţilor de cazare din municipiul Satu Mare, 2012
Tip unitate Număr înnoptări Capacitatea de cazare în funcţiune Gradul de utilizare
Hoteluri 57162 248276 23%
Hosteluri 3288 13176 25%
Moteluri 2454 9150 26,8%
Vile turistice 10114 39414 25,6%
Bungalouri 1077 14640 7,4%
Pensiuni turistice 2524 9516 26,5%
Total 76619 334173 22,9%
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

Indicele gradului de utilizare a unităţilor de cazare pe municipiu a fost în anul 2012 de

22,9%. Chiar dacă cele mai multe înnoptări s-au realizat în cadrul hotelurilor, indicele de
utilizare cel mai ridicat l-au deţinut motelurile (26,8%). Acesta este în constrast cu capacitatea de
cazare a acestor unităţi, motelurile deţinând 2,7% iar hotelurile 75,3% din totalul acestora.
Această tendinţă se explică prin faptul că unităţile turistice de dimensiuni mai mici, precum
pensiunile turistice, motelurile, hostelurile, vilele turistice au capacitatea de cazare mai redusă
faţă de hoteluri, astfel ocuparea locurilor disponibile se realizează cu o frecvenţă mai ridicată.
Gradul de utilizare depinde şi de categoria de comfort la care o unitate este clasificată.
De exemplu, un hotel de 4 sau 5 stele va avea un grad de ocupare mai scăzut decât un hotel de 3
stele, deoarece primul se adresează unui anumit segment de turişti cu venituri şi aşteptări mai
ridicate, iar cel de-al doilea unei pieţe cu aşteptări medii.

53
 Chiar dacă nu deţin un procentaj ridicat din totalul capacităţii de cazare a municipiului
(4,2%), s-a constatat că indicele gradului de utilizare a bungalourilor este mult mai scăzut faţă de
celelalte unităţi de primire (7,4%). Cererea pentru astfel de structuri de primire turistică este în
prezent redusă pe teritoriul municipiului, deţinând 1,2% din numărul sosirilor turistice.

4.3. Sezonalitatea

„Sezonalitatea turistică reflectă discontinuităţile sau jocul amplitudinal al intensităţii

circulaţiei în perioada unui an calendaristic”18.
Ea depinde într-un mod deosebit de factorul climatic, care permite practicarea unor
activităţi recreative doar în anumite perioade ale anului.
Sezonalitatea turistică este specifică în mod deosebit regiunilor temperate, unde există
mai multe anotimpuri. Pot fi identificate astfel două sezoane de vârf, de vară şi de iarnă, în
cadrul căreia circulaţia turistică din sezonul cald depăşeşte pe cea din sezonul rece. În perioadele
de vârf se înregistrează cel mai ridicat număr de sosiri şi înnoptări turistice, precum şi cel mai
ridicat indice de utilizare a bazelor de cazare (Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009).
Condiţiile de ordin social, joacă de asemenea un rol important în cadrul sezonalităţii
turistice. Menţionăm aici perioada vacanţelor şcolare când un număr mare de turişti se îndreaptă
către anumite destinaţii (Idem).
Zona municipiului Satu Mare se încadrează în sectorul cu climă continental moderată,
cu ierni mai lungi şi mai reci. Nebulozitatea relativ redusă induce un număr însemnat de zile
însorite, cuprinzând aproximativ 2000 de ore/an. Aproape jumătate din precipitaţiile anuale
(600mm/an) cad primăvara şi vara (Plan Urbanistic General Satu Mare, 2010).
Fiind încadrat în sectorul cu climă continental moderată, municipiul Satu Mare are
sezonul de vârf în perioada verii, când se înregistrează şi cele mai multe sosiri turistice. Lunile
iunie, iulie, august şi septembrie sunt cele mai aglomerate în ceea ce priveşte circulaţia turistică
din municipiul Satu Mare. Aceste luni sunt prielnice activităţilor recreaţionale în aer liber, care
pot fi combinate cu activităţi culturale.

18
Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009, p.195

54
 Fig. 24. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică pe luni, 2011
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

În anul 2011 cei mai mulţi turişti s-au înregistrat în luna iulie (11% din total) şi cei mai
puţini în luna noiembrie (7,3% din total). Între lunile mai şi iunie se constată o creştere de 23% a
numărul sosirilor turistice.
Deşi perioada de vârf este cea de vară, numărul turiştilor este relativ constantă pe tot
parcursul anului. Acest lucru se observă şi din statisticile efectuate pe anul 2012 (fig.17).

Fig. 25. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică pe luni, 2012
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

55
 În anul 2012 se constată că perioada de vârf începe din luna mai şi ţine până în luna
octombrie. Luna cu cele mai multe sosiri turistice este prin surprindere luna septembrie (4909 de
sosiri), iar cu cele mai puţine luna februarie (2944 de sosiri).
Din cele analizate se constată că în municipiul Satu Mare nu există creşteri sau
descreşteri bruşte ale sosirilor turistice, fiind relativ constante pe tot parcursul anului. Acest lucru
se datorează principalei categorii de turism desfăşurate actualmente şi anume turismul de tranzit.
Acesta nu este neapărat dependentă de factorul climatic, desfăşurându-se pe tot parcursul anului.
De asemenea, turismul de afaceri nu depinde nici el de climă, deoarece are loc de obicei într-un
mediu închis şi tot timpul anului.

56
 5. MUTAŢII POST REVOLUŢIONARE CU INFLUENŢĂ DIRECTĂ ASUPRA
TURISMULUI. TENDINŢE MANIFESTATE ÎN TURISMUL DE DUPĂ 1989

Turismul este un fenomen foarte complex, analiza acestuia cuprinzând şi domeniile

conexe: economie, sociologie, industrie etc.
După evenimentele din 1989 turismul românesc nu a cunoscut o dezvoltare deosebită,
chiar putem afirma că a intrat într-o stare de regres câţiva ani. Ne referim aici la degradarea
continuă a infrastructurii turistice (în special a bazelor de cazare), dar şi la deteriorarea vieţii
social-economice (nivelul de trai scăzut, şomaj, inflaţie, birocraţie) care au contribuit la
dezvoltarea lentă a fenomenului turistic. Nivelul ridicat de şomaj şi veniturile reduse au
determinat o cerere redusă pentru ofertele turistice din ţară, care erau considerate scumpe privind
raportul calitate – preţ. Schimbările radicale din domeniul politic au generat la nivel naţional un
regres al activităţilor turistice.
Mutaţiile post revoluţionare şi-au pus amprenta şi asupra turismului sătmărean, în primul
rând din privinţa structurilor de primire turistică. Dacă înainte de 1989 întreaga bază de cazare
aparţinea unor instituţii şi ministere ale statului, după implementarea procesului de privatizare
acestea au fost cumpărate şi gestionate de investitorii din domeniul privat. Aceştia au considerat
că, datorită mutaţiilor politice radicale vor reuşi să realizeze profituri mari din administrarea
unităţilor de cazare. Astfel, în ultimul deceniu al mileniului II numărul structurilor de cazare a
crescut treptat de la 17 în 1990, la 32 în 1999 (o creştere de 46,8%). Datele statistice furnizate în
primii ani de după revoluţie sunt neclare, astfel nu s-au putut identifica tipurile de unităţi care au
dominat piaţa turistică în această perioadă.
Specific perioadei post comuniste a fost edificarea de baze turistice noi, cu capacităţi de
cazare mai reduse care încercau să se realizeze în concordanţă cu cererile şi preferinţele
turiştilor. La începutul anilor 2000, s-a identificat tendinţa reabilitării şi amenajării unor clădiri
vechi din centrul oraşului, în scopuri de cazare (ex: Hotel Dana II, Vila Bodi, Hotel Astoria).
Construcţia unităţilor noi de cazare nu s-a realizat în centru, deoarece nu exista suficient spaţiu
pentru clădiri noi. În cazul edificării clădirilor noi s-a adoptat un stil modern, unele construite
într-un stil haotic.
O altă caracteristică specifică perioadei de după revoluţie a fost „trecerea” administraţiei
structurilor de cazare de la un proprietar la altul. O problemă majoră identificată este că, în multe
cazuri, nu a existat personal specializat pe managementul hotelier, astfel serviciile furnizate au
fost de calitate inferioară.

57
 Procesul de privatizare a afectat mult starea unor baze de cazare mai vechi, deoarece în
multe cazuri nu s-au mai investit ulterior în modernizarea lor, astfel sunt învechite sau chiar în
stare de degradare (ex: Hotel Aurora, Hotel Dacia).
După 1990 asistăm la dispariţia şi apariţia temporară unor forme de cazare. Timp de 7 ani
(1995 – 2002) vilele turistice dispar din statisticile oficiale. Se cunoaşte că acest tip de cazare şi-
a pierdut mult din popularitate în perioada post revoluţionară fiindcă oferea condiţii de cazare
inferioare altor tipuri. În 2004, vilele sunt din nou consemnate în statistici deţinând 13 unităţi.
Tipuri noi de cazare apar în statisticile oficiale mai ales după anul 2000: pensiuni turistice
(2001), bungalouri (2003), moteluri (2010), hosteluri (2011).
În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică, în primii ani de după revoluţie cele
mai multe locuri au fost oferite de hoteluri şi campinguri (peste 90% din totalul locurilor). După
anul 2000 capacitatea de cazare a municipiului a fost împărţită între 3 actori principali: hoteluri
(≈45%), cabane turistice (≈28%) şi tabere de elevi şi preşcolari (≈18%).
În cazul sosirilor turistice trebuie punctate două perioade importante, de creştere
respectiv de scădere. Până în anul 2006 numărul sosirilor turiştilor a cunoscut o dezvoltare egală
şi lentă an de an. Aderarea României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007) a contribuit
semnificativ la dezvoltarea turismului, în special a celui de tranzit. Numărul turiştilor a crescut
cu 21,3% faţă de anul 2006. Printre avantajele intrării în Uniunea Europeană s-a numărat şi
libertatea de circulaţie între statele membre. Această mutaţie politică importantă a facilitat
creşterea sosirilor turistice din oraşul Satu Mare. Fiind un oraş de graniţă foarte mulţi turişti
tranzitează zona, destinaţia finală fiind una din ţară sau din străinătate.
Creşterea rapidă a numărului de turişti a fost întreruptă de marea criză economică
mondială, care a afectat atât industria turistică cât şi cele conexe acesteia. Efectele crizei s-au
resimţit în special în anul 2009, valorile sosirilor crescând treptat în anii următori. Deşi s-a
considerat că această criză mondială s-a atenuat treptat, se pare că efectele sale s-au mai resimţit
şi în 2012, când s-au înregistrat scăderi semnificative ale sosirilor faţă de anul precedent
(14,4%). La aceasta se adaugă şi scandalurile politice legate de conducătorul ţării.
Pe fondul dezvoltării turismului de tranzit s-a impus modernizarea căilor de acces în
municipiu, precum şi modernizarea tramei stradale. Cu trecerea timpului s-a constatat că traficul
de tranzit a devenit atât de intens încât a provocat disfuncţionalităţi în domeniul circulaţiei: zonă
centrală aglomerată, poduri insuficiente, parcări puţine etc. Aceste probleme se fac simţite şi
actualmente în oraş.
În ceea ce priveşte infrastructura aeriană importante mutaţii s-au produs la sfârşitul
mileniului II, când au fost introduse pentru o perioadă scurtă de timp câteva zboruri
internaţionale importante: Bucureşti – Satu Mare – New York şi retur; Bucureşti – Satu Mare –

58
Chicago, cu escală la Amsterdam şi mai târziu la Montreal. Prezenţa pentru o perioadă scurtă de
timp a zborurilor pe rutele externe menţionate, a contribuit semnificativ la sporirea traficului de
pasageri interni şi externi. Cei mai mulţi pasageri s-au înregistrat în anul 2000 (10 300), dintre
care 48,1% externi. În anul 1999 din totalul de 9276 pasageri 52,2% au fost externi, ceea ce
înseamnă că numărul pasagerilor externi a depăşit numărul celor interni (Planul de dezvoltare a
judeţului, etapa I).
După scoaterea acestor zboruri din funcţiune, numărul pasagerilor a scăzut drastic, în
2002 înregistrându-se un număr total de 4186 pasageri, dintre care doar 15,6% au fost pasageri
externi (Idem).
Zonele de agrement de pe teritoriul municipiului nu au înregistrat dezvoltări
spectaculoase o dată cu noile tendinţe politice. Zona de agrement Someş cu ştrandul termal a
reprezentat într-o perioadă principala atracţie turistică a municipiului. Cu trecerea timpului, a
intrat însă într-un regres care a condus la închiderea acesteia pentru mai mulţi ani. Investitorul
privat care a concesionat ştrandul în anul 2008, a reuşit prin eforturi mari să facă din nou
atractivă zona de agrement, realizând o serie de reabilitări şi reamenăjări în cadrul ştrandului.
Deşi foarte frecventată de sătmăreni în weekenduri şi în zilele noastre, zona de agrement
Noroieni a rămas cu puţinele amenajări realizate în perioada comunistă. Spre deosebire de zona
de agrement descrisă anterior, aceasta a rămas în „umbra comunistă” cu necesităţi de reînnoire.
În primii ani de după revoluţie conducerea locală a investit puţin în dezvoltarea
activităţilor turistice din municipiu. Aceştia au început să conştientizeze rolul jucat de turism în
dezvoltarea oraşului de abia începând din mileniul III. Cele mai multe amenajări, renovări,
reabilitări au avut loc după intrarea României în Uniunea Europeană, o dată cu posibilitatea
accesării fondurilor europene.
În ultimul timp s-a pus un accent deosebit pe dezvoltarea turismului curativ şi balnear,
ştrandul termal modernizat şi aquaparcul recent deschis fiind cele mai mari atracţii ale
momentului. Acesta reprezintă un element favorabil, deoarece durata sejurului este cea mai
îndelungată în cazul turismului curativ.
Prin intermediul proiectelor cu finanţare europeană s-a realizat şi un ghid turistic al
judeţului Satu Mare (2011), în cadrul căruia este promovat şi municipiul omonim.
Mutaţiile post revoluţionare şi-au pus amprenta în sectorul turistic mai ales în domeniul
structurilor ce cazare prin procesul de privatizare, dar au iniţiat şi dezvoltarea turismului de
tranzit prin liberalizarea circulaţiei.

59
 6. TIPURI ŞI FORME DE TURISM PRACTICABILE

Analiza turistică a unui teritoriu include şi identificarea tipurilor şi formelor de turism

practicabile. Scopul final al împărţirii acestora în două categorii distincte este „obţinerea unui
mijloc eficient de decelare a interrelaţiilor şi tendinţelor din domeniul turistic”19.
Posibilitatea practicării mai multor tipuri de turism pe un teritoriu dat, depinde de
resursele atractive ale acestuia. Activităţile turistice se pot desfăşura prin intermediul
următoarelor tipuri de turism (Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009):
- turism de recreere
- turism de îngrijire a sănătăţii (curativ);
- turism cultural;
- turism complex (de recreere şi refacere a sănătăţii; de recreere şi informare).
Formele de turism rezultă din tipurile enumerate anterior şi depind de criterii precum:
distanţă, durată, provenienţa turiştilor, numărul practicanţilor, mijloace de transport utilizate,
vârsta turiştilor etc.
Prezenţa resurselor turistice variate, atât naturale cât şi antropice, accesibilitatea prin
diferite căi, dar şi poziţia favorabilă în cadrul judeţului şi regiunii, au determinat posibilitatea
practicării în municipiul Satu Mare unei palete variate de tipuri şi forme de turism.

6.1. Tipuri de turism

a) Turismul curativ este favorizat de situarea municipiului pe un adevărat acvifer termal.

Apele curative se ivesc la suprafaţă prin intermediul numeroaselor foraje executate în anii ˊ70 şi
în anul 2009. Amenajările din ultimii 5 ani contribuie semnificativ la propulsarea acestui tip de
turism pe primele locuri în preferinţa turiştilor.
Acest tip de turism implică în primul rând populaţia suferindă de anumite boli, dar şi pe
cei care doresc să prevină apariţia unor posibile afecţiuni. Spre deosebire de alte tipuri de turism,
cel curativ se poate desfăşura pe întreaga durată a anului, astfel are un caracter organizat. Durata
actului recreativ depinde de gravitatea afecţiunii şi timpul necesar reabilitării stării fizice a
suferindului (Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009).
Practicarea acestui tip de turism se poate desfăşura la aquaparcul de la Noroieni, recent
inaugurat, unde pe lângă piscinele cu apă termală funcţionabile tot timpul anului, există şi o bază
de tratament care include: săli de kinetoterapie şi masaj pentru copii şi adulţi, 7 tipuri de saune,
săli de sport.

19
Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009, p. 213

60
 b) Turismul cultural se adresează unui segment de turişti mai restrânse, în special
persoane cu studii medii sau superioare, care sunt însetaţi de cunoaşterea unor elemente
inovative (intelectuali, elevi şi studenţi).
Conform OMT şi UNESCO turismul cultural este definit ca „deplasările persoanelor care
permit fiinţei umane să-şi satisfacă nevoile de diversitate, care îi îmbogăţesc nivelul cultural şi
bagajul de cunoştinţe, experienţe şi contacte umane”20.
La baza practicării turismului cultural stau numeroase motivaţii (de ex: vizitarea unui
muzeu, participarea la evenimente moderne sau cu caracter folcloric ş.a.), toate fiind însă de
ordin cultural (idem).
Acest tip de turism atrage în special populaţia urbană, deoarece aceştia îşi etalează mai
des nevoile de cunoaştere şi totodată deţin mai mult timp liber nefiind implicaţi în „activităţi
productive auxiliare”21 precum locuitorii din mediul rural.
„Profilul standard al consumatorului de turism cultural, creionat de OMT, este acela de
cupluri fără copii şi persoane în vârstă, care au un nivel de instruire şi venituri peste medie, au
vârsta cuprinsă între 45-60 de ani [...]22. La această se adaugă şi tinerii, în special cei din mediul
universitar (idem).
Turismul cultural vizează, în primul rând, exploatarea resurselor turistice antropice şi nu
cele care aparţin cadrului natural.
Municipiul Satu Mare şi zonele din proximitatea acestuia, dispun de variate astfel de
resurse atractive, care pot fi incluse în circuite tematice adresate în special elevilor din judeţ şi
din celor din aproprierea acestuia, studenţilor de la facultăţi cu profil de istorie şi turism,
credincioşilor, grupurilor etnice care în trecut au jucat un rol important în istoria oraşului şi care
au lăsat în urmă o adevărată moştenire culturală (şvabi şi evrei), dar şi vecinilor unguri care pot
fi interesaţi de clădirile cu influenţe arhitecturale maghiare şi de obiceiurile şi tradiţiile
maghiarilor din Partium.
Multiculturalitatea oraşului reprezintă un element primordial în dezvoltarea turismului
cultural, prin obiceiurile şi tradiţiile diferitelor naţionalităţi înglobate în cadrul unor evenimente
şi festivaluri cu caracter cultural. De asemenea, edifiile istorice, culturale, religioase,
ansamblurile de arhitectură urbană din Centrul Vechi al oraşului sunt considerate elemente de
interes turistic.
c) Turismul de recreere se adresează populaţiei antrenată în munci solicitante, cu nevoi
de recăpătare a puterilor într-un timp cât mai redus, pentru a-şi continua apoi activităţile
obişnuite. Acest tip de turism este caracterizată de participarea preponderentă a populaţiei urbane

20
Păcurar, Al., 2009, p. 300
21
Cocean, P., Dezsi, Şt., 2009, p. 216
22
Păcurar, Al., 2009, p. 303

61
(îndeosebi tineret şi populaţia matură), supusă unei presiuni continue exercitată asupra psihicului
uman de către factorii stresului cotidian şi de îndepărtarea treptată a omului de natură.
Cele două zone de agrement de la marginea oraşului, precum şi zona Pădurii Mari pot
constitui bazele dezvoltării turismului recreativ în municipiu. Prin amenajări adecvate (baze de
cazare, restauraţie, oferte agrementale) aceste locaţii pot deveni atractive pentru locuitorii din
mediul urban. Desigur, predominant ar fi turismul de scurtă durată, specific locuitorilor care
doresc să evadeze din mediul urban aglomerat şi să petreacă câteva zile de linişte în cadrul
„naturii mamă”.
d) Turismul polivalent (mixt) rezultă din asocierea a două sau mai multe tipuri de turism,
în vederea diversificării ofertei şi satisfacerii rapide a nevoilor turiştilor. În cazul turismului
polivalent, infrastructura trebuie să deţină o gamă largă de elemente şi servicii (Cocean, P.,
Dezsi, Şt., 2009).
Pentru că practicarea turismului curativ poate să impună o anumită monotonie este
recomandat să fie asociat cu un alt tip de turism, în cazul municipiului Satu Mare cu cel cultural.
Prin realizarea unor pachete turistice comune, pot fi exploatate într-un mod eficient atât resursele
atractive naturale ale oraşului, cât şi cele de ordin antropic.

6.2. Forme de turism

a) Turismul balnear din municipiul Satu Mare se afirmă pe baza resurselor de ape
termale existente, care au reprezentat imboldul edificării ştrandului termal şi a aquaparcului
denumit „Aqua Star”. Acestea se adresează nu numai acelora care doresc să realizeze şedinţe
terapeutice cu ajutorul apelor termale, ci şi acelei categorii care doresc să petreacă câteva zile la
un centru balnear.
Turismul balnear sătmărean are în principal ca grup ţintă turiştii din judeţele Regiunii de
Nord – Vest (Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Bihor), dar şi turiştii care sosesc în municipiu iniţial
cu alt scop.
b) Turismul religios sau ecumenic este o formă de turism cu potenţial de dezvoltare în
municipiul Satu Mare. Se adresează în primul rând credincioşilor, membri a unor confesiuni
religioase, dar şi celor care sunt interesaţi de arhitectura religioasă.
Edificiile cu caracter ecumenic din municipiul Satu Mare, se prezintă sub forma unui
mozaic de confesiuni religioase: ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, reformată, evreiască.
Pe lângă motivaţia principală, cea religioasă, aceştia se pot identifica şi cu alte obiective turistice
din Centrul Vechi al oraşului.

62
 c) Turismul urban implică de obicei sejururi de scurtă durată, cuprinse între 1-3 zile.
Această formă de turism se poate practica în municipiul Satu Mare prin valorificarea turistică a
edifiicilor istorice, culturale şi religioase.
Existenţa Aeroportului Internaţional Satu Mare ar putea facilita dezvoltarea acestor
„escapade” urbane, prin introducerea unor noi destinaţii în special internaţionale (ex: Germania,
Ungaria).
O altă posibilitate de dezvoltare ar fi asocierea cu alte oraşe din judeţ în realizarea unor
circuite turistice urbane comune (Ardud, Carei, Tăşnad ş.a.).
d) Turismul etnic reprezintă o formă de turism încă insuficient valorificată în Satu Mare.
Aceasta se leagă de etniile care în trecut au trăit în comunităţi mari în întreg judeţul Satu Mare
(şvabi, evrei) şi de etnia maghiară care deţine şi actualmente un procentaj important din
populaţia judeţului şi municipiului Satu Mare.
Astfel, această formă de turism se adresează în special descendeţilor comunităţilor
şvăbeşti şi evreieşti, maghiarilor de dincolo de graniţe, românilor care şi-au părăsit de mult
tărâmurile natale.
Nu există în prezent produse turistice pe această categorie, cei care sosesc în municipiu
alegând cazarea la rude şi prieteni, iar vizitarea obiectivelor le fac pe cont propriu. Există o serie
de elemente care pot fi valorificate în scopul atragerii acestei nişe: edificiile istorice, bisericile
edificate şi frecventate de aceştia (evrei), muzee (şvăbesc, maghiar), case memoriale, tradiţii,
obiceiuri, evenimente culturale (zilele germanilor, şvabilor, comemorarea evreilor etc.),
festivaluri ş.a.
Circuitele turistice cu caracter etnic ar debuta desigur cu oraşul Satu Mare, fiind apoi
vizitate şi obiective din alte localităţi, dar cu revenire în reşedinţa de judeţ.
e) Turismul de afaceri s-a dezvoltat cel mai mult în reşedinţa judeţului Satu Mare, aceasta
fiind polul economic, social şi cultural al teritoriului sătmărean. Deţine infrastructura turistică
cea mai mai propice mediului de afaceri: unităţi de cazare de 3 şi 4 stele cu facilităţi precum
internet wireless, sală de congrese şi de evenimente. Infrastructura de transport se remarcă prin
drumurile de acces modernizate, dar şi prin prezenţa aeroportului unde se operează zilnic rute
către Bucureşti şi retur.
Ca şi în cazul celorlalte forme de turism, o problemă identificată se leagă de lipsa
pachetelor turistice destinate exclusiv acestei categorii de turişti. În plus, se impune şi necesitatea
dezvoltării bazei materiale turistice, deoarece chiar dacă există facilităţile enumerate mai înainte,
acestea se găsesc doar în locuri limitate şi cu capacităţi mici.
Din conţinutul unui pachet turistic bazat pe sectorul de afaceri nu pot lipsi nici activităţile
auxiliare, care se leagă de petrecerea timpului liber. Amenajarea unor baze sportive în incintele

63
bazelor de cazare, mai ales a celor care se află situate la marginea oraşului pot spori atractivitatea
activităţilor turistice pe acest sector. Totodată, înfiinţarea unor centre SPA şi de wellness
aparţinătoare unităţilor de cazare sau aflate în afara acestora, contribuie la prelungirea perioadei
de şedere a turiştilor. Realizarea unor pachete turistice care includ serviciile aquaparcului
îmbinate cu circuite culturale pot ţinti de asemenea sectorul turismului de afaceri.
Este important de menţionat că turismul de afaceri nu include doar activităţile strict
legate de acest domeniu, ci şi cele legate de timpul liber. Oamenii de afaceri au venit mai ridicate
faţă de media generală, astfel sunt dispuşi să cheltuiască mai mult pe servicii şi facilităţi de
calitate superioară.
f) Turismul de tranzit este cea mai dezvoltată formă de turism în oraşul Satu Mare.
Mutaţiile politice din perioada post revoluţionară au inclus liberalizarea circulaţiei şi creşterea
timpului liber, astfel numărul sosirilor şi înnoptărilor turistice a devenit de la an la an tot mai
ridicat.
Turismul de tranzit din municipiu este facilitat de existenţa unor artere de circulaţie bine
definite, care fac legătura directă cu ţări multiple din Europa, dar şi cu celelalte localităţi ale
României. Un important traseu de interes naţional este DN 19A pe ruta Cluj – Zalău – Satu Mare
cu legătură spre vămile Petea şi Halmeu. Pe cale feroviară există legături directe cu Oradea,
Timişoara, Cluj-Napoca, Bucureşti cu legături în Ungaria şi Ucraina.
Acest tip de turism se adresează celor care doar trec prin municipiu (români sau străini),
scopul final fiind destinaţii din ţară sau străinătate. Durata şederii este foarte scurtă, de obicei
doar o singură înnoptare, fiind solicitate în mare parte doar serviciile de bază (cazare, masă).
Turismul de tranzit asigură un grad de ocupare ridicat al bazelor de cazare.
Spre deosebire de turiştii care sosesc în reşedinţa de judeţ în scop de afaceri, cei care doar
tranzitează regiunea aleg forme de cazare mai puţin costisitoare, clasificate până în 3 stele,
deoarece durata şederii este foarte scurtă şi nu doresc servicii auxiliare deosebite (ex: piscine,
spa-uri, săli de sport, wellness etc.) Motelurile, hotelurile, vilele turistice sunt cele mai
frecventate de către această categorie de turişti.
Baza turismului de tranzit îl reprezintă infrastructura de cazare şi de comunicaţie, astfel
se impune modernizarea acestora sau în cazul bazelor de cazare construirea unor noi unităţi. O
importanţă deosebită au şoselele care fac legătura cu punctele de trecere a graniţei, astfel se
impune, în primul rând, se impune reabilitarea acestora. Motelurile se pliază cel mai bine pe
acest tip de turism deoarece sunt localizate lângă arterele de circulaţie principală, impunându-se
construcţia şi amenajarea unor noi unităţi.

64
 7. ANALIZA SWOT A FENOMENULUI TURISTIC DIN MUNICIPIUL SATU MARE

În scopul conturării unei imagini de ansamblu asupra fenomenului turistic din municipiul
Satu Mare, se consideră necesară realizarea unei analize SWOT care este definită în literatura de
specialitate ca fiind „o metodă de analiză multiplă a factorilor interni şi externi organizaţiei ce
constă în sesizarea principalelor puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări,
valorificabile în procesul strategic”23.

Tab. 8. Analiza SWOT a turismului din municipiul Satu Mare

PUNCTE TARI
- poziţie geografică favorabilă, dată de vecinătatea
cu Ungaria şi Ucraina;
- reşedinţă de judeţ, cu multe oportunităţi de
dezvoltare;
- existenţa unei cooperări transfrontaliere;
- existenţa căilor principale de transport: rutier,
feroviar, aerian care asigură municipiului un grad
ridicat de accesibilitate;
- diversitatea istorică şi tipologică a ansamblurilor
de arhitectură urbană din Centrul Vechi al oraşului;
- existenţa unui număr mare de instituţii culturale,
care asigură activităţi culturale permanente;
- edificii religioase care aparţin unor culturi şi a
unor perioade istorice diferite (ex: Catedrala
Romano-Catolică „Înălţarea Domnului”, Catedrala
Greco-Catolică „Sfinţii Arhangheli şi Mihail”,
Catedrala ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”,
Sinagoga);
- resurse de ape termale, valorificate prin ştrandul
din cadrul Zonei de agrement Someş şi prin recentul
inaugurat aquaparc „Aqua Star”;
- posibilitatea de tratament în cadrul aquaparcului;
- existenţa unor zone de agrement, Zona de
agrement Someş şi Zona de agrement Noroieni, şi
mai nou zona aquaparc;
- spaţii verzi numeroase în zona urbană, valorificate
sub formă de parcuri şi squaruri (Ex: Parcul
Libertăţii, Grădina Romei etc.);
- prezenţa râului Someş care împarte oraşul în două
PUNCTE SLABE
- dezinteres din partea multor agenţi economici
privind dezvoltarea sectorului turistic;
- puţine investiţii autohtone şi străine;
- pregătirea profesională slabă a personalului din
domeniul turistic;
- reducerea treptată a numărului populaţiei şi
accentuarea îmbătrânirii demografice a acestuia;
- degradarea continuă a clădirilor vechi cu valoare
patrimonială şi istorică din Centrul Vechi al oraşului
(ex: Hotel Dacia, Casa Albă etc.);
- lipsa unor amenajări adecvate în zonele de
agrement şi de recreere din zona urbană şi
periurbană (ex: zona de agrement Someş);
- insuficienţa unor indicatoare rutiere în cel puţin o
limbă de circulaţie internaţională;
- locuri parcări insuficiente în centrul oraşului;
- malurile râului Someş nu sunt amenajate în scop
de agrement;
- insuficienţa dotărilor pentru activităţi sportive;
- număr redus al evenimentelor culturale cu
participare internaţională;
- inexistenţa unui centru de informare sau birou de
informare turistică;
- promovare turistică slabă;

23
Suport de seminar la materia „Managamentul proiectelor de dezvoltare”, 2011

65
părţi şi oferă acestuia un aspect plăcut;
- bază materială turistică variată şi suficientă;
- capacitate de cazare suficientă (deţine peste 60%
din totalul locurilor de cazare din judeţ, 955 de
locuri);
- organizarea ciclică a unor festivaluri, evenimente
şi activităţi cu caracter cultural şi multietnic;
- existenţa a 11 agenţii de turism, care pot contribui
la promovarea turistică a municipiului.
OPORTUNITĂŢI
- existenţa unor programe de finanţare UE pe viitor;
- formarea unor ONG-uri pe domeniu turism;
- interesul investitorilor străini pentru oraş;
-fonduri bugetare guvernamentale;
- creşterea continuă a nevoii de recreere a
oamenilor, în contextul înăspririi condiţiilor de
muncă
-finalizarea drumului rapid Nyiregyhaza-Baia Mare,
cu trecere prin Satu Mare
-preţul mai scăzut a terenurilor faţă de oraşele mari
(posibilităţi noi de investiţii)
-noi proiecte cu finanţare nerambursabilă din partea
UE, privind cooperarea transfrontalieră (în special
Ungaria)
AMENINŢĂRI
- mentalitatea negativă a populaţiei şi a autorităţilor
locale privind dezvoltarea activităţilor turistice din
oraş;
- scăderea din ce în ce mai accentuată a calităţii
serviciilor turistice furnizate, pe fondul migrării
populaţiei tinere calificate;
- necunoaşterea a cel puţin unei limbi de circulaţie
internaţională duce la înstrăinarea turiştilor de
dincolo de graniţele ţării;
- problemele sociale legate de minorităţile etnice pot
constitui un element perturbator pentru potenţialii
turişti;
- imaginea nefavorabilă a României în străinătate;
- neadaptarea infrastructurii de transport raportate la
cererile viitoare;
- concurenţa puternică din punctul de vedere al
ofertelor balneare şi curative, a ţării vecine Ungaria;
- investiţii scăzute în domeniul turismului la nivel
naţional şi local;
- existenţa unor investitori care achiziţionează
clădiri istorice sau care iau în concesiune anumite
locaţii turistice, dar nu dispun de resurse financiare
şi de cunoştinţe manageriale necesare dezvoltării
continue a acestora (ex: situaţia clădirii Dacia care
este actualmente în stare de degradare continuă sau
situaţia zonei de agrement Someş unde firma care a
concesionat ştrandul nu dispune şi de resurse
financiare necesare realizării unei baze de
tratament).
66
 8. PROPUNERI, SUGESTII ŞI DIRECŢII MAJORE DE ACŢIUNE ÎN VEDEREA
VALORIFICĂRII TURISTICE A RESURSELOR ATRACTIVE ŞI PERSPECTIVA
REMODELĂRII STRUCTURAL-FUNCŢIONALE A SPAŢIULUI TURISTIC
ANALIZAT

Analiza SWOT a municipiului Satu Mare, privind fenomenul turistic a evidenţiat că

există un potenţial real de dezvoltare a activităţilor turistice pe teritoriul aflat în studiu. S-a
constatat că, municipiul deţine un patrimoniu cultural-istoric de valoare, precum şi resurse
balneare atractive.
Municipiul Satu Mare deţine monumente istorice, ansambluri de arhitectură urbană (ex.
Centrul Vechi al oraşului), monumente religioase, instituţii culturale, două centre balneare
precum şi o bază materială turistică în continuă dezvoltare.
Spectacolele de teatru, concertele de muzică simfonică, festivalurile pe teme diferite,
expoziţiile tradiţionale sunt doar câteva dintre activităţile cultural-artistice care pot completa
oferta turistică.
Prin realizarea analizei SWOT s-a redat situaţia actuală, reală a fenomenului turistic
sătmărean, lucru necesar pentru a putea veni cu propuneri reale pe viitor.

8.1. Proiecte de dezvoltare finalizate şi în curs de derulare

Aderarea României la Uniunea Europeană a dat startul proiectelor finanţate din bani
europeni. O dată cu 2007 a început să se afirme din ce în ce mai mult fenomenul turistic pe
teritoriul municipiului şi a judeţului întreg. O serie de proiecte proiecte de finanţare au fost
înainte Uniunii Europene cu speranţa câştigării acestor fonduri nerambursabile.
Majoritatea proiectelor din domeniul turismului au fost finanţate prin Programul
Operaţional Regional 2007 – 2013, dar şi prin PHARE 2004 – 2006, CES – Dezvoltarea
infrastructurii, prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013
etc. În multe cazuri, peste 80-90% din valoarea proiectelor au provenit din bani europeni, iar
restul din împrumuturi bancare sau sau finanţare de la stat.
În cazul acestor proiecte de finanţare europeană este foarte important de precizat că
trebuie respectate cu exactitate finalizarea lucrărilor până la termenul impus de către Uniune.
Acestea sunt monitorizate în continuu, atât în timpul lucrărilor efective, cât şi după terminarea
acestora, iar dacă nu sunt respectate clauzele impuse pot apărea penalizări sau chiar impunerea
restituirii sumei respective.

67
 Tab. 9. Proiecte de dezvoltare derulate în perioada 2004 – 2013
Denumire proiect Date generale proiect Perioada de desfăşurare
- principalul obiectiv al proiectului a fost
îmbunătăţirea relaţiilor dintre aceste două
Colaborare în domeniul oraşe şi realizarea unor proiecte comune în
turismului între domeniul turismului în scopul de a atrage Perioada 2004 - 2005
Nyiregyháza şi Satu Mare cât mai mulţi turişti în regiunea
transfrontalieră.
- valoare totală proiect: 44.560 Euro
- scopul principal al proiectului a fost
iniţierea şi facilitarea cooperării turistice
între judeţele Satu Mare şi Zakarpatia.
Cooperare transfrontalieră - obiective: facilitarea relaţiilor româno-
în domeniul turismului ucrainiene, extinderea, îmbunătăţirea şi
Noiembrie 2006 – noiembrie
pentru elaborarea studiului promovarea serviciilor turistice din zona
2008
de fezabilitate în zona transfrontalieră.
turistică Noroieni - grupurile ţintă avizate: turişti din judeţul
Satu Mare şi zona Zakarpatia, potenţiali
investitori din domeniul turismului, diferite
organizaţii.
- reabilitarea a presupus: reamenajarea
lacului existent şi dotarea acestuia cu bărci
de agrement, bărci de maluri, fântini
arteziene; edificarea unei toalete publice;
Reabilitarea zonei de
realizarea reţelei de iluminat public şi
agrement Grădina Romei Ianuarie 2009 – iunie 2010
înlocuirea trenuţului vechi cu unul cu baterii
în municipiul Satu Mare
şi rulare pe pneuri.
- aplicantul a fost Primăria Satu Mare.
- valoarea totală a proiectului: 1.016.486 lei,
realizat din fianţare europeană şi locală
- finanţat prin Programul de Vecinătate
România – Ucraina.
Baia Comunală din - obiectivul proiectului: reabilitarea clădirii
Grădina Romei Complex fostei Băi Comunale în scopul desfăşurării
de Educaţie Ecologică şi unor activităţi de educaţie, didactice, Martie 2008 – septembrie
de monitorizare a calităţii specifice ştiinţei ecologice, precum şi 2009
aerului în context activităţi de laborator pentru monitorizarea
transfrontalier calităţii aerului.
- valoarea proiectului: 743938 Euro.

- obiectivul general: promovarea

potenţialului turistic prin axarea pe
produsele locale, crearea unei infrastructuri
specifice în scopul îmbunănăţirii imaginii
turistice a României.
- obiective specifice: promovarea
produselor locale prin organizarea unui
festival internaţional al pălincii; creşterea
Festivalul Internaţional al
fluxului turistic a judeţului şi posibilitatea 2009 -2010
pălincii – Satu Mare
cunoaşterii obiceiurilor şi tradiţiilor
sătmărene; extinderea sezonului turistic.
- în cadrul proiectului, festivalul s-a
desfăşurat 2 ani consecutiv pe o perioadă de
3 zile, dar are loc şi în prezent.
- locurile de desfăşurare: Grădina Romei
Satu Mare, Negreşti-Oaş.
- valoarea proiectului: 943134

68
Pregătirea investitiţiilor de
modernizare a
infrastructurii de acces
rutier către punctul de
trecere internaţional al
frontierei de la Petea-
Csengersima
Circuitul monumentelor de
interes naţional din judeţul
Satu Mare
Trasee sătmărene
Crearea condiţiilor pentru
realizarea alternativei
ecologice de transport
navigabil pe râul Someş,
pe un traseu cât mai lung
cu putinţă
Parc acvatic Aquastar –
Atracţia turismului de
agrement sătmărean
Sursa: http://cjsm.ro/; http://www.viziteaza-satumare.com/ro/; http://festivalulpalincii.ro/url/Pagina-Principala
24
http://www.viziteaza-satumare.com/ro/contents/16/
-obiective: întocmirea documentaţiilor
tehnice necesare pentru realizarea lucrărilor
de modernizare a drumului judeţean DJ
194B pe o lungime de 28,25 km. 2007
-scopul proiectului: elaborarea
documentaţiei tehnice, reabilitarea şi
conservarea obiectivelor de patrimoniu din
judeţul Satu Mare şi includerea lor într-un
circuit turistic naţional. 2009
- obiective turistice vizate din mun.Satu
Mare: Monumentul Ostaşului Român, Casa
Vecsey şi Statuia Vasile Lucaciu.
- valoarea proiectului: 540000
- obiectiv general: promovarea potenţialului
turistic existent la nivelul judeţului Satu
Mare, în scopul creşterii vizibilităţii acestuia
în plan regional, naţional şi internaţional şi a
dezvoltării economice a factorilor implicaţi
în domeniul turismului la nivelul judeţului24
- obiective specifice: conceperea a trei
trasee turistice şi promovarea lor, creşterea
atractivităţii judeţului, creşterea utilizării 2009 - 2011
internetului în scop de promovare
- printre rezultatele directe ale proiectului se
numără: editarea unui ghid turistic al
judeţului, realizarea a 1000 materiale
promoţionale, editarea unor broşuri, flyere,
trasee turistice tematice, calendare,
realizarea a 500 DVD-uri de promovare etc.
- valoarea proiectului: 987700
- proiectul a urmărit crearea condiţiilor de
realizare a unui canal de navigare pe râul
Someş, care ar putea fi utilizat ulterior şi în
scopuri turistice Februarie 2012 –martie 2013
- în timpul derulării proiectului s-au realizat
studii de impact al viitoarei navigaţii asupra
biodiversităţii
- unul dintre cele mai complexe proiecte din
ultimul timp
-lucrările au constat în realizarea unui
centru balnear cu 4 piscine interioare, 5
exterioare, precum şi cu o bază de tratament
(săli de kinetoterapie, masaj, 7 feluri de 2008 - 2013
saună)
-proiect cofinanţat prin sprijinul UE
(Programul Operaţional Regional 2007-
2013)
- valoarea proiectului: 48 milioane de lei
69
 Banii europeni pot fi „ţintiţi” atât de întreprinzători publici, cât şi de cei privaţi. Peste
90% din proiectele realizate după anul 2007 au fost finanţate prin intermediul Uniunii Europene
( tabelul 9) existând şi în prezent proiecte în desfăşurare (tabelul 10).
La baza solicitărilor de finanţare pot fi identificate mai multe cauze: restaurări, reabilitări,
realizări de construcţii noi, promovare a unor obiective turistice, care până la urmă au un scop
unic: dezvoltarea fenomenului turistic la nivel local, naţional şi internaţional în pofida atragerii
unui număr de turişti cât mai ridicate pe teritoriul ţării.
Scopul principal al majorităţii proiectelor derulate în intervalul 2004-2013, care au vizat
turismul, au avut ca obiective principale dezvoltarea acestui fenomen şi îmbunănăţirea serviciilor
oferite.
Toate proiectele derulate joacă un rol semnificativ în dezvoltarea turismului, însă unele
au avut un impact mai mare faţă de celelalte. Amintim aici finalizarea aquaparcului (recent
inaugurat, deţine un rol deosebit în dezvoltarea turistică şi economică a municipiului şi a
întregului judeţ pe viitor) şi proiectul „Trasee sătmărene” prin care s-a conştientizat valoarea
turismului sătmărean şi totodată s-a promovat această valoare.
Este important să se pună accent pe punctele forte ale municipiului, adică resursele
balneare şi cele culturale, prin care se pot obţine rezultate bune într-un timp cel mai scurt.
Proiectul referitor la posibilitatea navigării pe râul Someş este unul bun, cu un viitor promiţător,
însă nu pentru viitorul apropriat. Turismul balnear şi cel cultural se află de abia într-o fază
incipientă în municipiu, astfel se consideră necesitatea accentuării acestei forme şi tip de turism.
Nu există deocamdată un pachet turistic bine definit pentru niciunul dintre acestea, astfel încât să
se poate afirma că sunt necesare investiţiile în proiectul Someşului navigabil. Pe viitor, când va
exista deja o bază puternică pentru acestea, se va putea realiza diversificarea ofertei prin
finalizarea acestui proiect viabil şi atractiv.

Tab. 10. Proiecte în derulare

Denumire proiect Date generale
Reabilitarea - lucrările de reabilitare vor cuprinde
patrimoniului istoric şi lucrări interioare (ex: refacerea
cultural din municipiul tâmplăriilor, a învelitorii, a
Satu Mare – Teatrul de jgeaburilor şi burlanelor, refacerea
Nord instalaţiilor interioare) şi lucrări
exterioare (ex: reabilitarea faţadelor, a
finisajelor exterioare ale balconului
de deasupra intrării).
- valoarea achiziţiei este estimată, fără
TVA, la aprox. 2,4 milioane Euro
- în mai 2013 au fost scoase la
licitaţie achiziţionarea lucrărilor de
reabilitare.
Observaţii
- se consideră o necesitate finalizarea
acestui proiect atât pentru
îmbunătăţirea imaginii teatrului
sătmărean, cât şi pentru îmbunătăţirea
imaginii municipiului în sine prin
reabilitarea clădirii
- este foarte importantă reabilitarea
clădirilor vechi din centrul oraşului
(aici fiind inclus şi teatrul) deoarece
numai pe această cale acestea pot fi
incluse într-un circuit cultural
- clădirea Teatrului de Nord se află
într-o stare de degradare de ani de zile,

70
 - criteriul de atribuire a proiectului:
preţul cel mai scăzut.
- obiectiv: construirea unei piste de
biciclişti de 49 km între Satu Mare
şi Fehérgyarmat (22 km pe partea
română şi 27 pe cea maghiară) în
scopul amplificării relaţiilor
transfrontaliere
- pe pistele amenajate pe digurile
râului Someş se va putea circula
cu biciclete, patine cu rotile,
scaune cu roţi.
Pe apă şi pe două - beneficiarii direcţi: locuitorii
roţi pe lângă Someş - oraşelor şi satelor de pe malul
HUREVELO Someşului
- valoarea totală a proiectului:
5633562 Euro
- obiectivul principal al proiectului
este îmbunănăţirea condiţiilor de rulaj
pe pistă, care contribuie semnificativ
la fluidizarea traficului şi la dorinţa a
altor companii aeriene să opereze
curse pe aeroportul Satu Mare
- lucrările demarate se constituie în
Reabilitare şi
reabilitarea pistei, lucrări la
modernizare suprafeţe
sistemul de baraj, la platforma de
de mişcare la
parcare
Aeroportul Satu Mare
- finanţator: Uniunea Europeană
prin Programul Operaţional
Sectorial Transport
- valoarea proiectului: 15 milioane
Euro
- obiectiv principal: creşterea calităţii
serviciilor oferite atât pasagerilor cât
şi companiilor aeriene
- lucrările vor consta în realizarea a 4
Reabilitarea şi ghişee de check-in, extinderea sălii de
extindenrea clădirii îmbarcare la o capacitate de cca.200
Aerogării de locuri, extinderea terminalului spre
sud, crearea unui nou salon VIP
- finanţator: Consiliul Judeţean
- valoarea proiectului: 3, 78 milioane
lei
Sursa: http://cjsm.ro/; http://huro-cbc.eu/; http://aeroportulsatumare.ro/; http://newsair.ro/
71
iar proiectul reabilitării acestuia a fost
aşteptat de marele public
- îmbunătăţirea relaţiilor cu vecinii
unguri poate aduce numai beneficii
ambelor judeţe (Satu Mare şi
Szabolcs-Szatmár-Bereg), atât pe
plan economic, cât şi pe plan social
- proiectul comun contribuie la
îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele
două comunităţi şi la desfăşurarea
unor alte proiecte comune în
următoare perioadă de finanţare
europeană (2014-2020)
- în municipiul Satu Mare există
foarte puţine piste amenajate
special pentru biciclişti
- prin implementarea acestui proiect
se încurajează mersul pe bicicletă,
care contribuie la protecţia mediului
înconjurător şi la îmbunătăţirea
condiţiei fizice a locuitorilor, mai
ales a celor din mediul urban, dar
poate deveni şi o modalitate de
petrecere a timpului liber pentru
turiştii sosiţi în oraşul Satu Mare
- Fiind un aeroport internaţional, în
cazul Aeroportului Satu Mare se impun
lucrări de modernizare, în scopul
atragerii a cât mai mulţi pasageri şi
turişti
- aeroportul modernizat poate contribui
la conturarea şi dezvoltarea mai multor
forme de turism: turismul de afaceri,
turismul urban, turismul de tranzit,
turismul etnic
- în prezent ,pe aeroport operează doar
compania TAROM, nefiind asigurate
condiţii de operare şi pentru alţi
doritori
- reabilitarea pistei ar permite accesul
şi altor companii cu renume
internaţional pe piaţa sătmăreană
- autogara mărită poate să primească
din ce în ce mai mulţi turişti din ţară
sau străinătate
- reabilitarea pistei şi extinderea
autogării reprezintă două proiecte
importante, care împreună pot
contribui semnificativ la dezvoltarea
turismului din zonă
 8.2. Obiective, strategii, modele de amenajare şi optimizarea spaţiului turistic

Pe lângă proiectele finalizate şi cele aflate în curs de derulare există şi altele care sunt
vizate pentru anii următori, finanţate atât în cadrul unor programe europene, cât şi prin bugetele
locale. Următoarea perioadă de finanţare europeană se va desfăşura între 2014-2020, întocmirea
proiectelor de finanţare fiind deja în plină desfăşurare.
Potrivit Planului de Dezvoltare Strategică a municipiului Satu Mare 2007-2015,
„obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului local, îl reprezintă crearea unor servicii
turistice competitive şi de calitate, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune regiunea
de N-V şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului
economic al municipiului Satu Mare.”
Acest obiectiv este greu de atins, mai ales pentru un oraş care până în prezent nu s-a
afirmat într-un mod deosebit pe piaţa turistică locală şi naţională. În Planul de Dezvoltare
Strategică se pune un accent deosebit pe dezvoltarea şi promovarea turismului de afaceri, ca şi o
alternativă de dezvoltare turistică şi economică a municipiului. Se consideră că, turismul de
afaceri este într-adevăr o posibilitate de afirmare a turismului sătmărean, însă nu ar caracteriza
oraşul. Multiculturalitatea oraşului regăsit în cadrul turismului cultural şi resursele de ape
termale valoroase care se materializează prin intermediul turismului curativ, pot fi considerate
„motoare” ale fenomenului turistic pe teritoriul analizat.
Pentru o analiză detaliată a turismului într-un anumit teritoriu, se impune în primul rând
identificarea problemelor strategice, a disfuncţionalităţilor cu care acesta se confruntă. În cazul
reşedinţei de judeţ se amintesc:
- Valorificarea insuficientă a resurselor culturale şi istorice;
- Axarea doar pe turismul de tranzit şi de afaceri;
- Promovarea slabă a resurselor turistice existente;
- Infrastructura pentru turism slab dezvoltată;
- Inexistenţa unei organizaţii cu profil turistic;
- Lipsa unui ghid turistic al municipiului Satu Mare care să prezinte date reale, atractive şi
actuale a ofertei turistice;
- Lipsa unor servicii de calitate superioară, realizate de un personal calificat în domeniu;
- Atitudinea sceptică a localnicilor faţă de o posibilitate de afirmare a municipiului pe
viitor prin intermediul activităţilor turistice;
- Inexistenţa unor pachete turistice specializate.

72
 Problemele strategice identificate trebuie transformate în obiective de dezvoltare viabile
pe viitor, care să aibă în vedere dezvoltarea turismului, însă să fie subliniate importanţa acestora
faţă de alte proiecte din alte domenii.
În scopul realizării Strategiei de Dezvoltare a municipiului Satu Mare pe perioada 2007-
2015 s-a realizat o anchetă sociologică denumită „Sondaj de opinie – municipiul Satu Mare” în
care locuitorii oraşului şi-au putut exprima părerile privind necesităţile de dezvoltare a
municipiului. Majoritatea au considerat o prioritate modernizarea şi extinderea infrastructurii de
drumuri şi poduri, fiind urmată de investiţii în parcări, în construirea de locuinţe pentru tineri şi
categorii defavorizate, în modernizarea şi extinderea infrastructurii de legătură cu alte localităţi,
reabilitarea patrimoniului istoric fiind pe ultimul loc în preferinţa locuitorilor.

8.2.1. Obiective, strategii şi măsuri privind infrastructura de cazare

a) Edificarea mai multor baze de cazare specifice turismului de tranzit, pe arterele de

circulaţie principală.
Precum s-a mai menţionat anterior, turismul de tranzit este momentan forma de turism
cea mai dezvoltată pe teritoriul municipiului. În scopul dezvoltării acesteia se propune edificarea
mai multor moteluri pe arterele de circulaţie principală: strada Aurel Vlaicu, Drumul Botizului,
Drumul Careiului, strada Gorunului, Bulevardul Lucian Blaga, strada Gheorghe Bariţiu. Aceste
şosele reprezintă de fapt drumurile de acces pe teritoriul oraşului. S-au ales motelurile ca şi baze
de cazare, deoarece se consideră că se pliază cel mai bine pe necesităţile şi aşteptările celor care
doar tranzitează zona (cazare, masă, spaţii de parcare supravegheate).
Strada Gorunului va avea o importanţă deosebită în viitor deoarece în zonă există două
atracţii principale ale oraşului: aquparcul „Aqua Star” şi Zona de agrement Noroieni.

b) Diversificarea tipurilor structurilor de primire cu funcţie turistică.

Analiza realizată la nivelul bazelor de cazare (cap.3), a reliefat faptul că cele mai multe
unităţi sunt de tipul hotelurilor şi vilelor turistice, acestea dispunând şi de cele mai mari
capacităţi de cazare. Se consideră însă, că în zonele de agrement ale oraşului (Zona de agrement
Someş, Zona de agrement Noroieni, Zona de agrement aquaparc) este necesară impunerea unor
alte forme de cazare, cum ar fi de exemplu campingurile.
„Aqua Star” a fost realizat pe o suprafaţă de 5 ha, din totalul de 20 ha disponibile. Astfel,
ar exista suficient loc pentru realizarea unor spaţii special amenajate pentru campinguri, care
conform caracteristicilor acestora, ar funcţiona doar pe perioada sezonului estival. Această
unitate de primire este formată dintr-un complex de construcţii uşoare (căsuţe cu două până la 4
locuri) şi din suprafeţe special destinate instalării corturilor turiştilor. La acestea se mai pot

73
adăuga recepţia, precum şi unităţi cu profil alimentar. Desigur, terenul destinat campingului
trebuie gazonificat. Este de recomandat ca aceste unităţi de primire să fie conectate la reţeaua
electrică, apă şi canalizare. Cele 5 bazine exterioare ale aquaparcului, pot atrage zilnic peste
1000 de turişti, care pot opta pentru un sejur cu mai multe înnoptări în aceste campinguri. De
asemenea, în completarea campingurilor, pot fi edificate şi câteva bungalouri. Tot în zona
aquaparcului se pot încuraja unele investiţii în baze de cazare de tip pensiune turistică urbană, pe
strada Gorunului fiind disponibile multe terenuri libere care sunt de vânzare.
Se constată lipsa unor astfel de unităţi şi în cadrul zonelor de agrement deja „veterane”:
Noroieni şi Someş. Campingurile se potrivesc perfect şi pentru aceste două zone turistice.

c) Renovarea şi modernizarea unităţilor de primire învechite de pe teritoriul municipiului

Satu Mare.
În capitolele anterioare s-a menţionat că după privatizare multe baze de cazare au fost
renovate, însă unele nu au beneficiat de niciun fel de schimbare după perioada comunistă.
Includem în această categorie Hotel Aurora, situat chiar în Centrul Vechi al oraşului, în partea
vestică a Pieţei Libertăţii, dar şi Hotel Casablanca situat vis-a-vis de Gara Satu Mare şi lângă
autogară. Nu sunt cunoscute renovări exterioare sau interioare al acestor clădiri, fiecare având o
importanţă aparte. Se impune în primul rând modernizarea camerelor (schimbarea mobilierului,
zugrăvit etc.), precum şi diversificarea facilităţilor oferite (în cazul Hotelului Aurora sală de
conferinţe, sală de wellness, fitness).
Într-o altă categorie includem clădirea-simbol a Hotelului Dacia, care este închisă încă
din anul 2009 pe motiv de renovare şi modernizare. Deşi în urma renovărilor trebuia să fie
clasificată la 5 stele (dispunând chiar şi de o piscină interioară), hotelul nu a mai fost deschis nici
până în zilele noastre, fiind ameninţată de starea de ruine. Clădirea se află deocamdată în
proprietate privată, astfel se propune realizarea unui proiect de finanţare de către autorităţile
locale în scopul atragerii unor fonduri pentru cumpărarea imobilului şi renovarea acestuia.
Este cea mai frumoasă clădire din Piaţa Libertăţii, camerele dispunând de vedere către
Parcul Central şi Clădirea Administrativă din Centrul Nou al oraşului.

d) Finalizarea hotelului cu baza de tratament din incinta Zonei de agrement Someş.

În ultimii ani potenţialul balnear şi curativ al apelor termale de pe teritoriul municipiului
Satu Mare, au intrat în umbră. Investiţiile recente în ştrandul termal şi în realizarea aquaparcului
au „revigorat” renumele oraşului din acest punct de vedere.
După renovarea piscinelor din cadrul ştrandului termal, următoarele investiţii se doresc să
se realizeze cât mai curând, cuprinzând finalizarea hotelului cu baza de tratament. Dacă s-ar

74
finaliza lucrările la acest hotel, oraşul ar dispune de două centre de tratament, numele său putând
fi astfel asociat cu turismul curativ în adevăratul sens al cuvântului.

e) Construcţia unor baze de cazare în proximitatea aquaparcului.

Se consideră necesară construcţia unor structuri de primire în jurul aquaparcului,
deoarece pe această cale se pune baza creării unui adevărat produs turistic. Existenţa structurilor
de cazare în apropriere ar putea facilita prelungirea duratei de şedere a turiştilor pentru mai multe
zile, sau chiar pentru 1-2 săptămâni, în scop de tratament. În prezent există un serviciu al
Hotelului Astoria (aparţine de firma Solarex, cea care deţine şi aquaparcul), care presupune
transferul clienţilor hotelului la aquaparc şi retur, însă cazarea la faţa locului ar fi mult mai
favorabilă pentru clienţi. Acestea reprezintă posibilităţi de investiţie cu un viitor promiţător pe
viitor, creându-se astfel o nouă zonă de agrement a oraşului.

8.2.2. Obiective, strategii şi măsuri privind infrastructura de transport

a) Finalizarea drumului rapid Nyiregyháza – Satu Mare – Baia Mare.

Proiectul acestui drum expres se află în derulare, însă momentan se confruntă cu
probleme financiare, fiind foarte costisitor. Acest drum ar avea o importanţă deosebită pentru
judeţele Satu Mare şi Maramureş, dar şi pentru vecinii unguri. Este de fapt o continuare a
autostrăzii M49, astfel ar facilita intrarea în România.
Cei care aleg ca şi mijloc de transport automobilele proprii, după ce ies de pe autostradă
în Nyiregyháza se confruntă cu dificultatea tranzitării anevoioase a mai multor localităţi rurale de
pe teritoriul maghiar, unde din cauza faptului că se trece prin localitate, vitezele de deplasare
sunt foarte reduse. Drumul rapid ar intra în România prin aproprierea localităţii Petea, după care
ar trece prin nordul municipiului Satu Mare, continuându-şi calea până în Baia Mare.
Ministerul Transporturilor a refuzat să finanţeze acest proiect din cauza faptului că este
atât de constisitor. Pentru finalizarea acestuia se propune realizarea unui proiect de finanţare,
îndreptat către Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 unde să se sublinieze importanţa
acestui drum pentru cele 3 părţi implicate.
În domeniul turismului ar contribui la dezvoltarea turismului de tranzit, dar şi la
dezvoltarea altor tipuri şi forme de turism (curativ, balnear, cultural, etnic, de afaceri) şi la
dezvoltarea infrastructurii în general. Este important de menţionat că mulţi turişti intră în
România prin Vama Petea, acest drum rapid contribuind semnificativ la fluidizarea traficului.
b) Modernizarea drumurilor de acces către zonele turistice ale municipiului şi crearea
unor piste pentru biciclişti către aceste zone.

75
 Accesul rutier către zona de agrement Noroieni se realizează cu dificultate. Pe strada
Gheorghe Bariţiu condiţiile de circulaţie sunt destul de bune, însă începând cu strada Gorunului
condiţiile se înrăutăţesc. Strada Pădurea Noroieni, care duce direct către zona de agrement şi
trece prin această pădure, este asfaltată dar circulaţia concomitentă a automoboliştilor şi
bicicliştilor este periculoasă. Drumul de acces în incinta zonei de agrement propriu-zise este
neasfaltată şi denivelată.
Cu toate că în sezonul estival mulţi sătmăreni aleg să meargă cu bicicletele în zonele de
agrement nu există deocamdată piste speciale create pentru aceştia, astfel creşte şi pericolul de
accidente rutiere.
Se propune modernizarea drumului de acces către Zona de agrement Noroieni, care să
conţină şi piste pentru biciclişti cel puţin de o parte a drumului, începând cu strada Gheorghe
Bariţiu, care este foarte aglomerată. Este foarte importantă dezvoltarea zonei Noroieni deoarece
aici există două atracţii principale ale municipiului: zona de agrement şi aquaparcul.
Totodată, se pot realiza reţele de piste pentru biciclişti din centrul oraşului şi spre alte
zone turistice (Ştrand Satu Mare, Bercu Nou, Pădurea Mare).

c) Realizarea unor spaţii de parcare adiacente centrului oraşului.

În Planul Urbanistic General al municipiului Satu Mare (2010) se menţionează următorul
obiectiv: „realizarea unei parcări subterane în Piaţa Libertăţii concomitent cu eliminarea
parcărilor în zona centrală”. În anul 2008 a existat deja un proiect cu parcare subterană,
localizarea acestuia fiind planificată în acea perioadă sub Parcul Central din Piaţa Libertăţii.
Problema parcărilor este resimţită atât în centrul oraşului, cât şi în zonele de locuire aglomerate
ale acestuia (Micro 14, 15, 16,17).
Este foarte dificil de identificat un spaţiu liber disponibil în centru, care ar putea fi
destinată unei parcări subterane. Amplasamentul sub Parcul Central ar fi foarte favorabilă, însă
poate deveni un element disturbator pentru cei care îşi petrec timpul liber aici. Se propune
amplasarea unei parcări subterane mai mare lângă Podul Golescu, unde mai pot fi identificate
terenuri libere, acestea fiind relativ aproape de Centrul Nou şi Centrul Vechi al oraşului. Pentru
ca locuitorii şi vizitatorii să opteze pentru aceste parcări, poate fi impusă pietonizarea întregii
zone centrale, astfel se evită şi intrarea cu automobilele.

d) Reabilitarea clădirii Gării Nord.

Deşi transportul feroviar nu este foarte dezvoltat pe teritoriul judeţului Satu Mare, se
impune reabilitarea şi modernizarea acestei clădiri cu importanţă istorică. Pentru cei care sosesc
în municipiu cu trenul, gara este prima imagine care le rămâne în minte. Se cunoaşte că această

76
clădire este în stare de degradare continuă, autorităţile locale nedispunând de fonduri suficiente
pentru modernizarea acestuia.

e) Operarea a noi curse naţionale şi internaţionale pe Aeroportul Internaţional Satu

Mare. În perioada 1998-2000 pe acest aeroport funcţionau curse internaţionale către New York
şi Chicago, numărul pasagerilor crescând semnificativ până la începutul mileniului III. După
scoaterea din funcţiune a acestor rute, aeroportul şi-a pierdut din popularitate an de an, fiind
întrecută la un moment dat de cel din Baia Mare aflat la doar 60 de km de municipiul Satu Mare.
În prezent, ambele aeroporturi operează doar o singură cursă, la Bucureşti şi retur.
În scopul reînvierii trecutului glorios a aeroportului din Satu Mare sunt în derulare în
prezent două proiecte importante: reabilitarea pistei şi extinderea şi modernizarea aerogării. În
cazul în care aceste proiecte vor fi finalizate cu succes, se poate vorbi de atragerea de noi
companii aeriene în Satu Mare.
Se cunoaşte că din Autogara Satu Mare pleacă zilnic mai multe curse către capitala
Ungariei, Budapesta. Aceste curse funcţionează de ani de zile şi beneficiază de un mare succes,
colectându-şi pasagerii de pe teritoriul municipiului Satu Mare, dar şi din localităţile din
împrejurime sau chiar din oraşul Carei. Acest tip de transport nu este foarte comod, fiind
realizate cu microbusuri (uneori fără aer condiţionat, fără scaune speciale pentru copii) iar
călătoria durează uneori mai mult de 6 ore. La acestea se adaugă timpul de aşteptare la graniţa
dintre cele două ţări, care poate prelungi cu câteva ore bune timpul călătoriei.
Pe baza celor afirmate se propune introducerea unei curse directe Satu Mare – Budapesta
şi retur. Aeroporturile Ferihegy şi Liszt Ferenc sunt hub-uri importante, care operează curse şi pe
celelalte continente. Capitala Ungariei este un oraş deosebit de frumos, care este vizitat anual de
milioane de turişti. Aeroportul Internaţional Satu Mare ar putea să „colecteze” pasageri de pe
teritoriul judeţelor Satu Mare şi Maramureş. În plus, aceasta ar fi o ocazie specială de a aduce
turişti maghiari pe teritoriul municipiului, dat fiind faptul că istoria noastră se leagă mult de
istoria Ungariei, aceştia lăsând o adevărată moştenire culturală în urmă. O dată sosiţi în
municipiu, turiştii maghiari pot porni în circuite cu specific unguresc pe teritoriul judeţului.
Se cunoaşte că la începutul secolului XX în Satu Mare, în afară de români şi maghiari
mai convieţuiau încă 2 comunităţi importante: evreiască şi şvăbească. Supravieţuitorii celui de-al
Doilea Război Mondial s-au refugiat în ţara natală (şvabii în Germania) sau în America ( evreii
în New York, Brooklyn). Evreii care doresc să-şi viziteze rudele rămase în reşedinţa de judeţ sau
cei care doresc să depună un omagiu strămoşilor lor, înmormântaţi în cimitirele evreieşti, sunt
nevoiţi să închirieze un automobil în Budapesta ca să acceseze oraşul sătmărean. Cursa directă
Satu Mare – Budapesta ar uşura mult acest drum lung.

77
 Foarte mulţi şvabi sosesc anual în oraşul de pe Someş şi în judeţ pentru a-şi vizita rudele,
prietenii sau pentru a vizita locurile unde au trăit strămoşii lor odată. Introducerea unor curse
directe din Germania (mai ales din sudul acesteia) ar putea avea succes atât în rândul publicului
german, cât şi în rândul celui român. Desigur, în scopul acesta trebuie să se realizeze parteneriate
cu agenţiile de turism din localităţile germane care să promoveze aceste curse.

8.2.3. Obiective, strategii şi măsuri privind infrastructura de agrement şi reacreative

a) Amenajarea unei baze sportive pe un teren disponibil din jurul aquaparcului „Aqua
Star”.
În anul 2008 firma Solarex Tours, căreia îi aparţin aquaparcul, hotelul Astoria şi o
agenţie de turism, a achiziţionat un teren cu o suprafaţă totală de 20 ha din care pe 5 ha se întinde
în prezent aquaparcul. Pentru a ocupa şi restul terenului disponibil sunt aşteptate investiţii din
domeniul privat.
În municipiul Satu Mare nu există deocamdată o bază sportivă cu posibilitatea practicării
mai multor sporturi, majoritatea aparţinând structurilor de cazare (ex: Vila Rania) şi rezumându-
se la un teren de fotbal. Stadionul Olimpia, care are o capacitate de primire de 18 000 de
spectatori nu a mai trecut prin renovări de ani de zile.
Terenul achiziţionat de către S.C. Solarex S.R.L. dispune de 9 parcele libere, unde sunt
aşteptate noi investiţii pentru sporirea atractivităţii turismului sătmărean. Se consideră că pe lotul
numărul 6 se poate amplasa o bază sportivă care să conţină terenuri de sport interioare şi
exterioare. Menţionăm aici terenuri de tenis cu zgură, terenuri de fotbal cu gazon sintetic şi
dotate cu nocturne, săli interioare pentru baschet, volei, tenis, gimnastică, precum şi alte
activităţi sportive. Printre facilităţile acordate s-ar număra vestiarele încălzite conţinând dulapuri
cu cheie şi duşuri separate. Pentru doritori, se pot organiza cursuri de tenis, baschet, volei, fotbal,
destinate în special copiilor.

b) Diversificarea posibilităţilor de agrement în incinta structurilor de primire cu funcţie

turistică.
Diversificarea agrementului este foarte importantă pentru turiştii care sosesc în municipiu
cu scop de afaceri. Astfel, se propune amenajarea unor săli de bowling, săli de biliard, săli de
tenis de masă, aparţinătoare unităţilor de primire care să contribuie la prelungirea duratei şederii
turiştilor. De asemenea, se pot amenaja restaurante cu specific gastronomic sătmărean care să se
îmbine cu muzică şi dansuri populare reprezentative comunităţilor care convieţuiesc în judeţ:
români, maghiari şi şvabi.

78
 c) Amenajarea unui restaurant pe dealul din incinta „Grădinii Romei” unde să se
servească specialităţi gastronomice din judeţul Satu Mare.
„Grădina Romei” este un parc natural în municipiul Satu Mare care oferă vizitatorilor
câteva ore de linişte, protejându-i de noxele oraşului.
În anul 1901, pe dealul din incinta parcului s-a construit un restaurant, în faţa căruia s-a
amenajat şi un lac mic pe care vizitatorii aveau posibilitatea să se plimbe cu bărcuţe (Plan
Urbansitic General, 2010).
Se propune astfel amenajarea unui restaurant tot pe această locaţie, care să ofere un
meniu variat cu specialităţi gatsronomice sătmărene. Din acest meniu nu trebuie exclusă pălinca
de prune, care caracterizează acest teritoriu.

d) Crearea unor staţii de închiriat biciclete.

Prin proiectul „Pe apă şi pe două roţi pe lângă Someş – HUREVELO” s-a propus
realizarea unei piste pentru biciclişti de 49 km, care să se desfăşoare între Satu Mare şi
Fehérgyarmat. După finalizarea totală a lucrărilor se propune crearea unor staţii de închiriat
biciclete, care să deservească atât turiştii care doresc să se deplaseze pe această rută, cât şi pe cei
care doresc să realizeze doar o simplă plimbare prin oraş.
Se cunoaşte că turiştii străini sunt atraşi de astfel de activităţi, mai ales cei din ţările
nordice (Germania, Olanda, Suedia, Danemarca etc.). Mersul pe bicicletă este un mijloc de
recreere, de întreţinere a condiţiei fizice, este necostisitoare şi oferă multă mobilitate în
deplasările pe distanţe scurte şi medii.
e) Amplasarea pe perioada sezonului hivernal a unui patinoar mobil pe una dintre
parcelele din jurul aquaparcului.
Problema amplasării patinoarului mobil pe teritoriul municipiului este prezentă de mai
mult timp.
La început, patinoarul mobil a fost amplasat în piaţa din Centrul Nou al oraşului, iar din
iarna anului 2012 acesta a fost mutat în părculeţul care se află vis-a-vis de Muzeul Judeţean,
spaţiul alocat fiind însă foarte mic.
Zona Noroieni poate fi considerată baza turismului sătmărean pe viitor, aici fiind
identificate mai multe dintre atracţiile principale ale municipiului. Se consideră că cel mai
potrivit loc pentru amplasarea unui patinoar mobil ar fi pe una dintre parcelele disponibilele din
cadrul aquaparcului, unde pe lângă posibilităţile de îmbăiere şi în timpul sezonului rece, turiştii
ar putea opta şi pentru câteva ore de patinaj în aer liber. Astfel, autorităţile locale nu ar mai fi
obligate să schimbe an de an locaţia acestui patinoar.

79
 f) Amenajarea turistică a zonei de agrement Noroieni.
În prezent, dotările de agrement din această zonă sunt foarte slabe, aproape inexistente.
Există un teren de fotbal, care nu este însă bine delimitat de restul spaţiilor.
Pentru organizarea cât mai eficientă a acestei zone de agrement se propun cîteva idei de
amenajare:
 amenajarea unor spaţii de campare cu toate dotările necesare (gazon, electricitate, apă şi
canalizare), structuri de primire specifice unor asemenea zone;
 în scopul sporirii activităţilor sportive se propune reamenajarea terenului de fotbal, pe un
teren nivelat şi delimitat;
 amenajarea lacului existent şi crearea unei staţii de închiriere a unor bărci;
 amenajarea unui traseu pietonal de-a lungul căruia să fie amplasate bănci de şedere.

8.2.4. Obiective, strategii şi măsuri privind potenţialul turistic antropic al municipiului Satu
Mare

a) Renovarea clădirilor cu caracter cultural şi istoric şi includerea acestora în circuite şi

trasee turistice tematice.
Ansamblurile arhitecturale din jurul Parcului Central reprezintă un mozaic cultural şi
istoric care dau o specificitate oraşului şi înfrumuseţează imaginea acestuia. Multe dintre acestea
sunt însă în continuă stare de degradare, deoarece proprietarii sau administraţia locală nu dispun
de buget suficient pentru alocarea unor astfel de lucrări.
Un exemplu elocvent este clădirea fostului Hotel Dacia, care deşi este un simbol al
oraşului apărând pe toate cărţile poştale, se află în prezent într-o stare deplorabilă.
Unele clădiri au fost renovate sau se află în stare de renovare, prin intermediul
programelor de finanţare europeană (ex. Clădirea Muzeului de Artă, Teatrul de Nord).
Se propune depunearea unor proiecte de finanţare în perioada 2014-2020, cu ajutorul
cărora să se realizeze renovarea cât mai multor clădiri centrale. Scopul ar fi atât îmbunătăţirea
imaginii oraşului, cât şi posibilitatea includerii acestora în diferite trasee turistice.
Traseele şi circuitele turistice pot avea un caracter cultural, istoric sau religios şi s-ar
adresa atât românilor, cât şi străinilor (în special maghiari, germani, evrei). Traseele urbane ar fi
realizate pe teritoriul oraşului Satu Mare putând fi ofertate ca produse turistice separate sau în
combinaţie cu oferta turismului curativ, rezultând astfel un turism mixt (polivalent).
Circuitele turistice ar avea punctul de plecare şi de sosire în oraşul Satu Mare, fiind
vizitate înainte de toate, principalele obiective turistice de pe teritoriul acestuia.

80
 9. TRASEE TURISTICE

Crearea ofertei turistice presupune mai multe etape şi trebuie gândită cu multă inteligenţă
şi meticulozitate astfel încât să deservească cât mai multe cereri turistice şi pe o perioadă cît mai
îndelungată.
Termenul de produs turistic „desemnează un bun sau serviciu destinat pieţei de profil,
adică o marfă”25.
Există o uşoară confuzie între produsul turistic şi însuşirile atractive ale cadrului natural
sau antropic. Primul se diferenţiază însă prin faptul că se caracterizează printr-o expresie
bănească, financiară, se consumă şi se reciclează. Potenţialul turistic reprezintă motivaţia
principală a consumului turistic, însă nu se defineşte ca fiind un produs concret. Produsul turistic
reuneşte o serie de prestaţii, care sunt concepute în conformitate cu cerinţele pieţei turistice
(Cocean, P., Dezsi Şt., 2005).
Pot fi identificaţi o serie de factori care influenţează procesul de concepere a produsului
turistic: cererea clientelei, locul de provenienţă a turiştilor, gradul de mobilitate (durata
călătoriei), sezonul, facilităţile de transport, motivaţii (de agrement, cultural, de odihnă-recreere,
balnear, sportiv de afaceri şi congrese, rural etc.), preferinţele principale ( de litoral, de circuit, în
staţiuni balneo-climaterice etc.), vârsta, momentul şi modul de angajare a prestaţiilor (organizat,
neorganizat, semiorganizat), şi numărul de persoane participante (Pătraşcu, Cristina, 2010).
Motivaţiile culturale se materializează cel mai des în circuite turistice culturale în cadrul
unui oraş, ţări, regiuni sau înglobând mai multe ţări (idem).

9.1. Trasee turistice urbane

Pe parcursul acestei lucrări s-a demonstrat de mai multe ori că în municipiul Satu Mare
există posibilităţi reale de practicare a unor forme a turismului cultural, care se pot materializa
prin crearea unor trasee turistice concrete.
a) Traseu 1 – Oraşul de pe Someş, tezaur multicultural.
Acest traseu va cuprinde principalele obiective turistice din Centrul Vechi al oraşului,
fiind destinat celor care sunt în tranzit în această zonă, dar doresc totuşi o prezentare scurtă a
locului unde se află.
Traseu: Hotel Astoria – Casa Albă – Biblioteca Judeţeană – Sinagoga – Muzeul de Artă
(Casa Vecsey) – Catedrala Romano – Catolică „Înălţarea Domnului” – Casa Ormoş (cu ceasul
electric) – Teatrul de Nord – Turnul Pompierilor – Filarmonica „Dinu Lipatti”– Clădirea Dacia –
Hotel Astoria.
25
Cocean, P., Dezsi, Şt., 2005, p. 152

81
 Număr minim de persoane participante: 6
Organizare: de mai multe ori pe zi, în funcţie de numărul solicitărilor
Durata: aproximativ 1 oră 50 minute
Exemplu program traseu:
10:00 → Pornire din faţa Hotelului Astoria, strada Mihail Kogălniceanu, nr.1 (Piaţa
Libertăţii) către Casa Albă, cu vizionarea ansamblurilor arhitectonice din Piaţa Libertăţii
10:05 → Prezentare scurtă a obiectivului „Casa Albă”, clădire care a găzduit la începutul
secolului XIX baluri şi spectacole renumite
10:12 → Popas la Biblioteca Judeţeană, scurtă prezentare a obiectivului
10:20 → Turul continuă cu „Sinagoga” comunităţii ortodoxe, singura care a rezistat
dintre cele 3 sinagogi din oraş
10:35 → Oprire la „Muzeul de Artă” (fosta Casa Vecsey, locul unde s-a semnat Pacea
de la Satu Mare în 1712), scurta prezentare exterioară a clădirii
10:45 → Următorul obiectiv este Catedrala Romano – Catolică „Înălţarea Domnului”,
care domină Piaţa Libertăţii
11:00 → Oprire scurtă în faţa „Casei Ormoş” cu renumitul ceas electric, locul de întâlnire
preferat a tinerilor în anii ´50-´60
11:05 → Popas la Teatrul de Nord, prezentarea exterioară a clădirii şi curiozităţi despre
aceasta
11:20 → Următoarea oprire este la Turnul Pompierilor (înălţime 45 m), un fel de Turn
Eiffel al oraşului de pe Someş. Prezentarea exterioară a acestuia
11:30 → Prezentarea obiectivului Filarmonica „Dinu Lipatti”, care se situează printre
primele 5 săli din ţară din punct de vedere al acusticii
11:40 → Ultimul obiectiv din turul scurt al Centrului Vechi este Clădirea „Dacia”,
simbol al oraşului, construită pe locul fostei Primării
11:50 → Sosirea la locul de pornire, Hotel Astoria.
Observaţii::
- acest program conţine doar vizitarea exterioară a clădirilor incluse în traseu, cu scurta
prezentare al acestora de către un ghid local;
- traseul se organizează între lunile mai – octombrie;
- fotografierea este permisă;
- în cazul unor condiţii meteorologice nefavorabile, pornirea în traseu se poate anula, cu reluarea
ulterioară al acestuia
- toţi participanţii au obligaţia să se prezinte la locul de pornire cu cel puţin 10 minute înaintea
începerii traseului.

82
 Fig.26. Traseu 1, “Oraşul de pe Someş – tezaur multicultural”

Calcul de preţ
Având în vedere că traseul prezentat este unul pietonal şi ţine 1h50 minute, se exclud din
calculul de preţ următoarele elemente: transport, parcări, cazare şi masă, gratuităţi.
Turul este organizat de către o agenţie de turism din oraş ( S.C. Solarex Tours S.R.L.), la
cerere.
Tarif ghid local/tur: 120 lei total / 6 = 20 lei
Comision cedat agenţiei: 10% adică 12 lei total grup
Sumă finală: 120 + 12 = 134 total grup
Tarif/persoană: 22,3 lei
Tarif de vânzare: 23 lei.

b) Traseu 2 - Oraşul de pe Someş, tezaur multicultural (Grand tour).

83
 Acest traseu este dedicat acelora care doresc să cunoască în detaliu oraşul Satu Mare,
incluzând şi vizite interioare ale unor clădiri.
Traseu: Biserica reformată „cu lanţuri” – Casa Albă – Casa Breslei Cizmarilor –
Biblioteca Judeţeană – Sinagoga ortodoxă – Muzeul de Artă (Casa Vécsey) – Catedrala Romano
– Catolică „Înălţarea Domnului” – Palatul Episcopal – Biserica Greco-Catolică „Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril” – Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” – Casa dr.
Vasile Lucaciu – Muzeul Judeţean – Monumentul Ostaşului Român – Judecătoria Satu Mare –
Teatrul de Nord – Casa Ormoş – Clădirea Dacia – Filarmonica „Dinu Lipatti” – Turnul
Pompierilor – Poşta – Biserica reformată „cu lanţuri”

Fig. 27. Traseu 2, “Oraşul de pe Someş – tezaur multicultural”, Grand Tour

Număr minim de persoane participante: 6

Organizare: o dată/zi
Durata: aprox. 5 ore
Exemplu program traseu:
84
 09:00 → Întâlnire în faţa Bisericii Reformate „cu lanţuri”, cea mai veche biserică
reformată din oraş; pornire către ansamblul urban „Piaţa Libertăţii”
09:10 → Oprire pe Aleea Scriitorilor de unde se pot viziona trei obiective importante:
„Casa Albă” (unde s-a rulat primul film artistic din oraş), Breasla Cismarilor şi Palatul
Administrativ (locul III în topul celor mai înalte clădiri din România); plimbare pe Aleea
Scriitorilor
09:30 → Scurt popas la Sinagoga comunităţii ortodoxe, singura care a rezistat dintre cele
3 din oraş, iar apoi în faţa Bibliotecii Judeţene (sec.XIX)
09:50 → Muzeul de Artă (în trecut Casa Vécsey), locul unde s-a semnat Pacea de la Satu
Mare; scurtă prezentare al istoriei clădirii
10:00 → Vizitarea Catedralei Romano-Catolice „Înălţarea Maicii Domnului”, o
capodoperă a sec.XVIII, prezentare exterioară-interioară
10:20 → Vizitarea Palatului Episcopal care găzduieşte capela cu altarul renumit, unde şi-
au unit vieţile poetul maghiar Petȍfi Sándor şi Szendrey Jùlia
10:45 → Vizitarea Bisericii Greco-Catolice „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”
11:00 → Vizitarea Catedralei Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”, renumită pentru
corul de peste 75 de ani vechime
11:15 → Pauză de recreere în Parcul cu Statuia Lupoaica (20 minute)
11:35 → Oprire în faţa Muzeului Judeţean (fosta clădire a Prefecturii), după care
urmează vizitarea colecţiilor muzeului (1h)
12:40 → Scurt popas în faţa Monumentului Ostaşului Român, omagiu adus soldaţilor
care au luptat pentru eliberarea meleagurilor sătmărene
12:45 → Plimbare cu observarea ansamblului urban „Strada Mihai Viteazul”
12:55 → Oprire în faţa Palatului Justiţiei (sf.sec.XIX)
13:00 → Prezentarea Teatrului de Nord şi a ansamblului urban „Strada Horea”
13:15 → Scurt popas în faţa clădirii „Casa Ormoş”, renumită pentru Ceasul electric
13:25 → Oprire în Parcul Central pentru observarea Clădirii „Dacia” (sec.XX),
considerată un simbol al oraşului şi caracterizată prin acoperişul cu două nuanţe de albastru
13:40 → Urcarea în „Turnul Pompierilor” (45 m), considerat un fel de Turn Eiffel al
oraşului de pe Someş (urcarea în turn se face în grupuri de maximum 7 persoane)
14:05 → Scurt popas în faţa clădirii Poştei
14:10 → Sosire la punctul de pornire, Biserica Reformată „cu lanţuri”.
Observaţii:
- nu sunt incluse în preţ intrările în obiective;

85
- traseul se organizează între lunile mai – octombrie (la cerere, la grupuri mai mari şi în
extrasezon);
- fotografierea în obiective este permisă conform regulamentelor de ordin interior;
- conduită ireproşabilă în lăcaşurile de cult;
- înainte de pornire se va alege un muzeu care se vizitează (de Artă sau Judeţeană);
- toţi participanţii au obligaţia să se prezinte la locul de pornire cu cel puţin 10 minute înaintea
începerii traseului
- în cazul unor condiţii meteorologice nefavorabile, pornirea în traseu se poate anula, cu reluarea
ulterioară al acestuia.
Calcul de preţ
Tarif ghid local/traseu: 250 lei total / 6 = 41,6 lei
Comision cedat agenţiei: 15% adică 37,5 lei total grup
Sumă finală total grup: 250 + 37,5 = 287,5 total grup
Tarif/persoană: 47,9 lei
Tarif de vânzare: 48 lei.

c) Traseu 3 (Satu Mare – mozaic religios)

Putem considera că următorul traseu este unul de nişă, dedicat acelora în special care sunt
pasionaţi de monumentele religioase şi istoria acestora. Desigur, acest traseu poate stârni şi
interesul persoanelor de vârsta a III-a.
Traseu: Biserica Reformată „cu lanţuri” – Catedrala Romano-Catolică „Înălţarea
Domnului” (Colecţia de artă) – Palatul Episcopal Romano-Catolic – Biserica „Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavril” (Colecţia de artă şi carte veche) – Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii
Domnului” – Biserica Romano-Catolică Calvaria – Sinagoga comunităţii ortodoxe
Număr minim de persoane participante: 4
Organizare: la cerere
Durată: aprox. 3 ore
Exemplu program traseu:
10:00 → Întâlnire în faţa Bisericii „cu lanţuri” (cea mai veche biserică reformată din oraş
cu cel mai vechi clopot – 1663), vizita interioară al acesteia
10:25 → Vizitarea Catedralei Romano-Catolice „Înălţarea Domnului” (1786-1798),
interiorul realizat din marmură de Carrara
10:40 → Vizitarea Colecţiei de Artă – peste 100 de tablouri şi zeci de obiecte de artă
decorativă

86
 11:10 → Vizită la Palatul Episcopal Romano-Catolic – reşedinţa episcopilor sătmăreni
până în 1851; Biblioteca Episcopală – publicaţii ecleziastice rare (sec.XVI-XVIII)
11:40 → Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, prezentare interioară; Colecţia de
artă şi carte veche – documente vechi despre bisericile româneşti din interiorul cetăţii Sătmar
12:10 → Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, vizită interioară
12:35 → Biserica Romano-Catolică „Calvaria” - prima biserică din zonă realizată în stil
neogotic
13:05 → Sinagoga comunităţii ortodoxe, singura care a rezistat din cele 3 sinagogi ale
oraşului (doar exterior)
13:15 → Încheierea traseului, schimb de impresii, păreri

Fig.28. Traseu 3, “Satu Mare – mozaic religios”

87
 Calcul de preţ:
Tarif ghid local/traseu: 150 lei total / 4 = 37,5 lei
Comision cedat agenţiei: 15% adică 22,5 lei total grup
Sumă finală total grup: 150 + 22,5 = 172,5 total grup
Tarif/persoană: 43,1 lei
Tarif de vânzare: 43 lei.

9.2. Trasee turistice cu plecare şi sosire în Satu Mare (circuite turistice)

a) Traseu 1 - „Pe urmele şvabilor sătmăreni”

Fig.29. Circuit turistic “Pe urmele şvabilor sătmăreni”

Număr minim persoane grup: 15

Transport: microbuz/autocar
Durata: 2 zile

88
 Traseu: Satu-Mare (Sathmar) – Moftinu Mare (Maitingen) – Căpleni (Kaplau) – Cămin
(Kalmandi) – Urziceni (Schönthal) – Foieni (Fienen) – Carei (Großkarol) – Petreşti (Petrifeld) –
Tiream (Wiesenfeld) – Tăşnad (Trestenburg) – Beltiug (Bildegg) – Ardud (Erdeed) – Satu Mare
(Sathmar).
Exemplu program traseu
Ziua 1:
09:00 → Întâlnire cu ghidul local în faţa „Casei Şvabilor” (Bd. Vasile Lucaciu, nr.9,
oraşul Satu Mare), acordarea de informaţii generale despre traseu
09:10 → Vizită la „Casa Şvabilor”, întâlnire cu membrii ai Forumului Democrat German
Satu Mare şi Organizaţia Tinerilor Gutenberg
09:40 → Pornirea în traseu
09:45 → Traseu pietonal Piaţa Libertăţii cu vizitarea celor mai importante obiective
(Clădirea „Dacia” – Casa Albă – Muzeul de Artă – Catedrala Romano-Catolică „Înălţarea
Domnului” – Teatrul de Nord – Turnul Pompierilor – Filarmonica „Dinu Lipatti” – Clădirea
„Dacia”)
10:45 → Pornire către Moftinu Mare
11:15 → Vizitarea Bisericii Romano-Catolice „Înălţarea Sfintei Fecioare” (1795), locul
unde îşi ţineau şvabii din Moftinu Mare slujbele religioase
11:30 → Pornire către Căpleni
12:00 → Vizitarea Bisericii şi Mănăstirii Franciscane „Sfântul Anton de Padova” şi a
criptei familiei Károlyi din spatele altarului (locul de veci al lui Alexandru Károlyi, cel care a
început colonizarea şvabilor pe aceste meleaguri)
12:35 → Oprire în cimitirul comunei, la ansamblul funerar memorial dedicat şvabilor
deportaţi în 1945
12:50 → plecare spre comuna Cămin
13:00 → Vizitarea Bisericii Romano-Catolice „Sfânta Ana” (1866), ctitorie a familiei
Károlyi; concert susţinut de corul bisericii
13:30 → Plecare către oraşul Carei pentru luarea prânzului
13:40 → Pauză de masă
14:45 → Pornirea către Urziceni (printre primele sate colonizate cu şvabi)
15:00 → Vizitarea bisericii Romano-Catolice „Înălţarea Sfintei Cruci” (1725), construit
de Ferenc Károlyi
15:15 → Traseu pietonal pentru observarea gospodăriilor tradiţionale vechi şvăbeşti, pe
care apar numele proprii ale familiilor care le-au construit
15:45 → Vizitarea „Capela Viilor”, cu altarul închinat Sfântului Ioam Nepomuk

89
 16:00 → Pornire către Rezervaţia Naturală Pădurea de frasini de la Urziceni; timp liber
16:30 → Plecare spre Foieni
16:40 → Vizitarea Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Arhanghel Mihail”
16:50 → Traseu pietonal pentru observarea stilului arhitectural a caselor şvăbeşti
17:15 → Vizitarea Capelei „Via Neagră” (1740) unde se ţine şi hramul bisericii
17:30 → Plecare către rezervaţia naturală „Dunele de nisip Foieni”, timp liber
18:00 → Cină cu caracter şvăbesc, servită în cadrul Căminului Cultural Foieni
18:45 → Concert cor „Gyertyalang” (Flacăra lumânării) din Foieni (cor cunoscut în tot
judeţul Satu Mare şi peste graniţe)
19:05 → Concert Fanfara din Foieni
19:30 → Parada Portului Popular şvăbesc şi prezentarea dansurilor tradiţionale
20:00 → Moment surpriză
20:45 → Pornire către cazare (Motel West***, Urziceni)
Ziua 2:
08:00 → Mic dejun
09:00 → Vizitarea oraşului Carei – Castelul Károlyi şi parcul acestuia, Biserica Romano-
Catolică „Sf.Iosif de Calasanz” (1769-1778), cea mai frumoasă clădire în stil baroc din jud.Satu
Mare, viile din sudul oraşului plantate de către contele Alexandru Károlyi
11:30 → Plecare către Petreşti
11:45 → Vizitarea Muzeului Şvăbesc, amenajat într-o gospodărie tradiţională care
datează din 1881
12:45 → Plecare către Tăşnad, cu o scurtă oprire în Tiream
13:30 → Pauză de masă
14:15 →Vizitarea oraşului Tăşnad (Biserica Reformată, Muzeul Orăşenesc); scurt popas
în staţiunea propriu-zisă
15:00 → Plecare către Beltiug
15:45 → Vizitarea Bisericii Romano-Catolice „Sf.Ladislău”
16:00 → Traseu pietonal
16:30 → Moment surpriză
17:30 → Plecare către Ardud, vizitarea cetăţii Ardud
18:15 → Pornire către Satu Mare
18:40 → Sosire în oraşul Satu Mare, întâlnire la Biserica „Calvaria”, schimb de impresii,
păreri, realizarea unei poze de grup, invitaţie la aquaparc
19:00 → Închiderea traseului
Calcul de preţ:

90
 1. Transport: microbuz Mercedes Benz Sprinter 20 + 1 = 21 locuri – geamuri
panoramice, scaune cu reglare, climatizare individuală
1.1. Calcul de kilometri
 Satu Mare – Moftinu Mare = 26 km (19lei)
 Moftinu Mare – Căpleni = 18 km (12 lei)
 Căpleni – Cămin = 3 km (2 lei)
 Cămin – Carei = 7 km (5 lei)
 Carei – Urziceni = 8 km (6 lei)
 Urziceni – Urziceni Pădure = 6 km (4 lei)
 Urziceni Pădure – Foieni = 10 km (7 lei)
 Foieni – Urziceni = 5 km (4 lei)
 Urziceni – Carei = 8 km (6 lei)
 Carei – Petreşti = 12 km (9lei)
 Petreşti – Tiream = 20 km (15 lei)
 Tiream – Tăşnad = 32 km (24 lei)
 Tăşnad – Beltiug = 40 km (29 lei)
 Beltiug – Ardud = 12 km (9 lei)
 Ardud – Satu Mare = 20 km (14 lei)
 Total km = 227
227 + marjă de siguranţă 10% = 250 km
Preţul este de 5 lei/km = 1250 lei/ total grup microbuz
Acest preţ include: combustibil, diurna şoferi, taxe de drum
2. Parcare
5 x 2 = 10 Lei
3. Cazare (cu mic dejun inclus)
1 noapte Urziceni 60 lei/persoană (cameră double); 130 lei/ persoană (cameră single)
4. Ghid turistic
200 lei/zi x 2 zile = 400 lei/total grup
5. Spectacole + Surprize (calculate fără gratuităţi)
Cămin concert cor biserică = 100 lei/total grup
Foieni – concert cor „Gyertyafalang” = 200 lei/total grup
‒ concert fanfară = 400 lei/total grup
‒ workshop dans şvăbesc = 200 lei/total grup
Beltiug degustare vin + ştrudel = 300 lei/total grup
6. Masă

91
 Masă festivă Foieni = 525 lei/total grup
5. Gratuităţi
1 gratuitate + 1 şofer + 1 ghid = 3 neplătitori
Cazare → 130 x3 = 390
Masă festivă → 35 x 3 = 105
Degustare vin → 20 x 2 = 40
Total: 505 Lei
Tarif/persoană : 308,7
Comision 15%: 308,7 + 46,3 = 355 Lei
Tarif total: 355 lei/pers.
„Preţ psihologic” : 359 lei/persoană (79,9 €)
Observaţii:
- circuitul se realizează la solicitarea unui grup minim de 15 persoane;
- surprizele nu vor fi dezvăluite turiştilor înainte de desfăşurarea traseului;
- la cerinţa turiştilor, pot apărea modificări în program;
- în afara de cina festivă şi micul dejun de la hotel, turiştii trebuie să se aprovizioneze
singuri cu mâncare;
- în cazul unui grup din străinătate, ghidul însoţitor va cunoaşte cel puţin o limbă de
circulaţie internaţională (germana/engleza/maghiara).

92
 10. PROMOVAREA PE PIAŢĂ A OFERTEI TURISTICE REZULTATE

În literatura de specialitate termenul de promovare este definit ca fiind „activităţile

întreprinse de o companie ca să informeze şi să influenţeze consumatorii actuali şi potenţiali”26.
Până să ajungem la promovare, înainte de toate trebuie creat un produs turistic. În crearea
acestuia trebuie să ţinem cont de cererile şi nevoile pieţei, trebuie identificate segmentele de
piaţă căruia vor fi adresate aceste produse.
În capitolul anterior accentul a fost pus pe crearea unor produse turistice care să
reprezinte un punct de reper a dezvoltării fenomenului turistic în municipiul Satu Mare.
Următorul pas va avea în vedere promovarea pe piaţă a ofertei turistice rezultate.

10.1. Obiectivele acţiunii de promovare

a) Creşterea circulaţiei turistice pe teritoriul municipiului Satu Mare cu 10% în perioada

1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014.
În prezent turismul de tranzit este cel care domină piaţa turistică sătmăreană. Durata de
şedere a acestora este scurtă, iar serviciile utilizate se reduc doar la cele de bază, cazare şi masă.
Putem afirma că turismul nu reprezintă deocamdată un fenomen care se remarcă în mod deosebit
pe piaţa sătmăreană, astfel nu este o opţiune primă în alegerea unei destinaţii pentru vacanţe sau
pentru un sejur.
O mare speranţă este Aquaparcul de la Noroieni, singurul edificiu de acest gen din
regiune. Acesta atrage nu numai populaţia municipiului, ci şi pe cei din judeţele apropriate
(Maramureş, Sălaj) care până acum au ales cu precădere destinaţiile balneare din Ungaria. Există
câteva atuuri ale aquaparcului faţă de destinaţiile străine: distanţa mică faţă de aceste judeţe ceea
ce reduce costurile cu transportul, preţurile mai mici practicate, dar şi faptul că se află pe
teritoriul României astfel se evită oficialităţile de la graniţe astfel se reduce şi timpul de
aşteptare.
Promovarea comună a Aquaparcului şi a Ştrandului Nord-Vest Thermal Park poate
induce creşterea numărului de turişti de pe teritoriul municipiului. În plus, prin acest mod s-ar
putea evidenţia şi alte tipuri şi forme de turism practicabile (turismul curativ, balnear, de
recreere).
Oferta turistică balneară poate fi completată de cea culturală, prin promovarea şi
vânzarea unor trasee turistice care să valorifice în principal potenţialul antropic al municipiului
(cap.9).

26
Chiş., Al, 2006, p.69

93
 Prin promovarea acestor produse turistice ar fi posibilă şi creşterea numărului de turişti în
perioada de referinţă.

b) Creşterea profiturilor cu 15% provenite din activităţile turistice, în perioada 1 mai

2014 – 1 octombrie 2015.
Precum am menţionat anterior, turismul nu reprezintă deocamdată o ramură importantă a
economiei reşedinţei de judeţ, astfel nu sunt înregistrate câştiguri considerabile din acest sector.
Profiturile cele mai mari sunt realizate de structurile de primire turistică, care se întreţin tocmai
din turiştii de tranzit, care asigură şi gradul de ocupare al acestor unităţi.
Un adevărat oraş turistic nu se caracterizează însă numai prin practicarea turismului de
tranzit. Aşadar, se impune promovarea unor tipuri şi forme de turism noi (cultural, balnear,
curativ), în scopul diversificării ofertei turistice actuale şi pentru a creşte profiturile din aceste
activităţi.

c) Conturarea imaginii turistice a municipiului Satu Mare în perioada 1 mai 2014 – 1

mai 2020.
Deşi pe teritoriul municipiului Satu Mare există destule resurse turistice, cele balneare
fiind valorificate cu succes, acest oraş nu prea este cunoscut din punct de vedere al acestor
atractivităţi. Majoritatea se gândesc la Satu Mare ca fiind o zonă de tranzit, de unde pot fi
accesate cu uşurinţă alte destinaţii. Oferta turistică trebuie însă bine definită, promovarea
realizându-se prin intermediul produselor turistice care descriu acest teritoriu.
Imaginea este definită ca fiind „un tablou mental complex pe care şi-l formează oamenii
despre o companie sau produsele sale”27.
Aşadar, în prima fază trebuie pus accent pe conturarea acestei imagini, în cazul oraşului
Satu Mare referindu-ne la imaginea balneară, curativă şi culturală al acestuia. Faza incipientă a
promovării se poate baza pe aceste elemente, iar după maturizarea acestor produse pot fi
introduse şi altele pe piaţă, în scopul reînnoirii ofertei turistice.

10.2. Modalităţi de atingere a obiectivelor

Promovarea deţine un rol foarte important în faza a doua a ciclului de viaţă unui produs
turistic, cea a lansării şi acceptării produsului turistic pe piaţă. Rolul reclamei şi al publicităţii
sunt decisive în această fază, deoarece acestea atrag atenţia potenţialilor cumpărători asupra
produsului turistic recent lansat pe piaţă.

27
Chiş., Al, 2006, p.69

94
 10.2.1. Promovarea produselor turistice actuale

Inaugurarea aquaparcului denumit „Aqua Star” a avut loc pe 1 iunie 2013, aşadar este un
produs nou, dar mult aşteptat de publicul sătmărean. Fiind în faza de lansare, se observă că firma
deţinătoare pune un accent deosebit pe promovare. Aceştia îşi fac publicitate prin intermediul
mass-mediei, cum ar fi posturile locale de radio şi televiziune, ziarele şi revistele locale, atât în
limba română cât şi în cea maghiară. De asemenea, s-a creat şi un site destinat aquaparcului,
www.aquastarsatumare.ro/, unde sunt oferite câteva detalii despre firma Solarex (cea care deţine
construcţia), despre serviciile oferite de acesta, program şi preţuri. Vizitatorii site-ului pot accesa
şi o galerie foto, un mic filmuleţ şi un tur virtual al aquaparcului. Prin intermediul aceluiaşi site
se fac trimiteri către Hotel Astoria şi Solarex Tours (ambele aparţin aceleiaşi firme care a
realizat şi construcţia de la Noroieni).
O promovare accentuată se realizează şi prin intermediul site-ului de socializare foarte
celebru şi utilizat, Facebook, unde aquaparcul deţine aproape 5000 de prieteni virtuali. Toate
activităţile care se realizează în incinta acestuia (ex:cursuri de înot, petreceri, tabere) sunt postate
pe acest site şi promovate prin intermediul acestuia. Totodată, se constată şi o promovare
indirectă prin faptul că utilizatorii îşi etalează părerea despre serviciile aquaparcului prin
„commenturile” scrise.
Pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori, deţinătorii „Aqua Star” realizează de la lansare
aproape săptămânal numeroase concursuri, prin care îşi fac publicitate directă prin intermediul
vizitatorilor aquaparcului. De exemplu, aceştia sunt rugaţi să posteze pe pagina oficială de
Facebook al acestuia poze care să reprezinte dovada faptului că au beneficiat de serviciile
aquaparcului.
Aşadar, în cazul aquaparcului putem identifica toate elementele mixului de promovare:
reclama, publicitatea, vânzările personale şi promovarea vânzărilor.
Ştrandul termal Nord Vest Termal Park nu şi-a realizat până în prezent o promovare atât
de accentuată. Acesta foloseşte mai mult publicitatea (menţionări în presă, cum ar fi interviuri,
reportaje, articole) decât reclama, care este plătită. S-a creat şi pentru acesta un site
www.nordvesttermalpark.ro/, însă nu este atât de bine întreţinut ca şi pagina oficială a „Aqua
Star”. Apar informaţii sumare despre serviciile oferite de către acesta, despre investiţiile recent
realizate, despre proprietăţile curative a apei şi o galerie de poze. Pagina poate fi accesată în 4
limbi: română, maghiară, germană şi engleză, însă nu are o putere de convingere deosebită.
Se consideră că, pentru a putea promova municipiul Satu Mare ca fiind un centru balnear,
trebuie luată în considerare atât ştrandul recent renovat, cât şi aquaparcul recent inaugurat. Se

95
 propune ca pe lângă promovarea individuală a fiecăruia, să se realizeze şi o promovare comună
care să se prezinte astfel:
 Realizarea unui site de promovare comun, în cadrul căruia Satu Mare să fie promovat ca fiind un
centru balnear.
 Realizarea şi tipărirea unor prospecte, pliante şi broşuri comune, care să fie accesibile din orice
agenţie de turism din oraş, dar şi în agenţiile partenere din alte localităţi din ţară şi în cadrul
structurilor de primire din judeţ, dar şi din alte localităţi importante din regiunea de Nord-Vest
(ex: Baia Mare, Zalău, Cluj-Napoca ş.a.).
 Promovarea comună în mass-media (radio, televiziune, presa locală), atât la cele în limba română,
cât şi la cele în limba maghiară, folosind atât publicitatea (menţionări în presă) cât şi reclama
plătită. Se vor utiliza şi ziarele şi revistele apărute la nivel judeţean şi cele care apar în alte
judeţe.
 Realizarea unor afişe de promovare a turismului curativ şi balnear din municipiul Satu Mare.
 Amplasarea unor panouri publicitare şi a unor indicatoare turistice pe teritoriul oraşului, la intrări,
la cele două vămi (Petea şi Halmeu), dar şi în diferite puncte strategice ale oraşului (ex: Centrul
Vechi şi Nou, arterele de circulaţie principală). Pe aceste semnalizări va apărea denumirea
obiectivului, distanţa care trebuie parcursă şi direcţia care trebuie urmată (ex: Aqua Star, 10 km
şi săgeata care indică direcţia).
 Participarea la târguri de turism organizate în special în regiunea de Nord-Vest (ex: Touristica
Cluj, Târgul de Vacanţe Expo Transilvania) în cadrul cărora municipiul să fie prezentat prin
punctele forte ale acestuia turismul curativ şi cel cultural.
 Organizarea unor concursuri publicitare, tombole, loterii, jocuri (precum a fost realizat de Aqua
Star), care să înglobeze ambele destinaţii balneare.

Se consideră importantă această promovare comună, deoarece ne adresăm în mare parte

aceloraşi segmente de turişti: celor interesaţi de turismul curativ, balnear şi de recreere. Aceştia
au aşteptări relativ omogene, însă dispun de bugete diferite. Aşadar, serviciile aquaparcului se
adresează celor care dispun de venituri mai ridicate (intrarea fiind aprox.40 lei), iar Nord Vest
Termal Park celor cu bugete mai scăzute (intrare aprox.15 lei). Serviciile celor două locaţii
balneare se adresează atât locuitorilor oraşului, cât şi celor din judeţ şi din judeţele apropriate (în
special Maramureş, Sălaj, Cluj).
În ceea ce priveşte turiştii străini aceştia pot fi atraşi din Ucraina (aproprierea de vama
Halmeu), dar mai puţin din Ungaria deoarece şi această ţară dispune de astfel de resurse de ape
termale şi deţine centre balneare deja consacrate (ex: Hajduszoboszlo, Mátészalka,

96
Nyiregyháza). Scopul edificării aquaparcului a fost atât dezvoltarea turismului curativ şi balnear
în Satu Mare, cât şi atragerea turiştilor care aleg cu precădere staţiunile din ţara vecină.

10.2.2. Promovarea produselor turistice propuse

În capitolul nouă ne-am axat pe realizarea unor trasee turistice care să evidenţieze
potenţialul cultural al municipiului Satu Mare, dar şi a judeţului omonim. S-au realizat 3 trasee
urbane, dintre care două au valorificat edificiile cu caracter istoric şi cultural, iar unul
monumentele religioase care se prezintă sub forma unui „mozaic religios”. Toate cele 3 trasee
pot caracteriza într-un fel sau altul multiculturitatea oraşului de pe Someş, oferind o nouă
imagine acestei localităţi. Totodată, a fost propus şi un circuit turistic cu caracter etnic având
punctul de pornire şi de sosire în reşedinţa de judeţ.
Primele două trasee se adresează unui segment de turişti cu nivel de instruire şi venituri
peste medie, în special cupluri fără copii, persoane de vârsta a III-a, care au tendinţa să
călătorească mult şi să cunoască culturi noi. La acestea se adaugă şi categoria tinerilor care leagă
actul educaţiei de cea culturală, aceştia fiind „însetaţi” de inovaţii. Totodată, aceste tururi pot fi
adresate şi persoanelor care sosesc în municipiu în scop de afaceri, dar cu dorinţa de a-şi petrece
într-un mod util şi plăcut timpul liber.
Traseul 3 este adresat unui segment de turişti mai restrânse, în special persoanelor
vârstnice şi celor care au o înclinare către studierea teologiei. Aceasta are un specific puternic
religios, astfel nu se pliază pe toată categoriile care practică în general turismul cultural.
Traseul „Pe urmele şvabilor”, precum reiese şi din denumire este un traseu etnic, care se
adresează în special celor care au părăsit tărâmurile sătmărene dar au dorinţa să cunoască
locurile unde au trăit strămoşii lor, tradiţiile şi obiceiurile acestora (menţionăm aici şvabii care
după terminarea războiului au migrat înapoi în Germania). La acestea se adaugă persoanele care
sunt interesate de cultura şvăbească, persoane instruite şi care dispun de un buget peste medie.
De acest traseu pot fi interesaţi şi vecinii unguri, deoarece majoritatea şvabilor au fost
maghiarizaţi ulterior, astfel există o legătură strânsă între aceste două etnii.
Fiind în fazele de lansare se va pune un mare accent pe promovarea prin publicitate,
reclame şi relaţii publice, adică în mare parte pe părţile componente ale mixului de marketing.
Reclama are rolul de a informa în faza de lansare a unui anumit produs, să convingă în
faza de creştere şi să reamintească în stadiul de maturitate şi/sau declin (Chiş., Al, 2006). Noi ne
vom opri deocamdată asupra fazei de lansare.
Aceste trasee vor fi promovate atât la nivel local, cât la nivel naţional, dar şi în unele
localităţi din Ungaria şi sudul Germaniei.

97
 În scopul promovării ofertei turistice sătmărene se propune în primul rând reînfiinţarea
Biroului de Turism, care deţinea rolul de informare şi de promovare.
În cazul primelor 3 trasee reclamele se vor realiza prin intermediul ziarelor locale (ex:
Informaţia Zilei, Gazeta de Nord-Vest, Szatmári Hirlap etc.), dar şi prin intermediul celor din
alte judeţe (Informaţia Zilei Maramureş, Graiul Maramureşului, Ziua de Cluj, Piaţa, Făclia de
Cluj etc.). De asemenea, se vor utiliza portarurile on-line din alte judeţe din ţară sau din
străinătate (în special Ungaria şi Germania). Traseul cu caracter religios va fi promovat şi prin
intermediul revistelor religioase, la nivel local, naţional şi internaţional (în special Ungaria).
Traseul cu specific şvăbesc va fi promovat prioritar prin unele ziare locale din Sudul Germaniei
şi Ungaria.
Totodată se pot realiza mici filmuleţe care să fie rulate pe posturile locale de televiziune
şi radio din ţară şi din străinătate.
În scopul promovării se va utiliza şi publicitatea prin tipărituri, adică suporturile de tipul
afişelor, cataloagelor, prospectelor, pliantelor şi broşurilor, care vor fi distribuite la nivel local în
Biroul de Informare turistică locală, în cadrul structurilor de primire turistice, în agenţiile de
turism, dar şi în instituţiile culturale şi educaţionale. Se pot încheia parteneriate cu câteva agenţii
de turism şi cu câteva baze de cazare din ţară şi din străinătate (Ungaria, Germania), unde să fie
disponibile aceste tipărituri. Acestea vor fi redactate în limbile română, maghiară, engleză şi
germană astfel încât să atingă un segment cât mai mare de potenţiali turişti.
Promovarea poate fi realizată şi prin publicitate directă, în cazul nostru Internetul. Se
propune promovarea acestor trasee pe pagina turistică oficială a judeţului Satu Mare,
www.viziteaza-satumare.com/ro/, unde există o secţiune creată special pentru traseele turistice
din judeţ. Site-ul poate fi accesat în limbile română, maghiară şi engleză la care se propune şi
adăugarea limbii germane. În acelaşi timp, se pot face trimiteri la aceste trasee şi pe paginile
oficiale ale primăriilor din judeţ şi din judeţele învecinate, pe paginile unor structuri de primire
turistică şi pe cele ale unor centre de informare turistică, dar şi pe site-ul aeroportului
Internaţional Satu Mare. Circuitul şvăbesc va fi promovat şi pe paginile oficiale ale birourilor de
turism din landul Baden-Württemberg. Pentru publicitatea directă în cazul traseului religios se
vor utiliza site-urile cu caracter specific religios (ex: http://www.crestinortodox.ro/,
http://www.mariaradio.ro/ ş.a.).
Manifestările promoţionale se vor desfăşura prin intermediul participării la expoziţii şi
târguri de turism din ţară şi din străinătate, unde în cadrul standurilor de promovare a judeţului
Satu Mare se vor promova şi traseele turistice culturale din municipiu. Participarea la aceste
târguri este importantă, deoarece are loc contactul direct dintre intermediari şi potenţialii clienţi,

98
cu posibilitatea cumpărării unor produse turistice. Totodată, contribuie şi la conturarea unei
imagini favorabile în mintea clienţilor.

Fig. 30. Exemplu de afiş al Traseului 2

Se propune desfăşurarea unei campanii de promovare, în oraşele principale are

României. Această campanie ar presupune deplasarea unor caravane de promovare în aceste
localităţi prin intermediul cărora s-ar prezenta atractivităţile turistice ale judeţului Satu Mare şi
implicit şi al reşedinţei de judeţ.
Prin cele prezentate se constată că promovarea unui produs turistic poate să aducă într-
adevăr eficienţă şi câştig, însă numai în cazul în care este realizată într-un mod profesionist de
către o echipă specializată în acest domeniu.
Turistul alege o destinaţie în funcţie de imaginea formată despre aceasta, promovarea
deţinând un rol important. Informaţiile furnizate către piaţa ţintă trebuie să reflecte cât mai mult
realitatea, astfel încât turiştii care aleg un anumit produs turistic să nu fie în final dezamăgiţi.
Mulţumirea sau dimpotrivă nemulţumirea unui client poate să îmbunătăţească sau să
înrăutăţească imaginea unui anumit produs. Turiştii satisfăcuţi pot reprezenta o importantă sursă
de publicitate, denumită „publicitate prin viu grai”. Ei îşi expun părerea despre serviciile oferite
către alţi potenţiali turişti, care sunt influenţabili de trăirile acestora. Un client mulţumit poate
determina alţi clienţi să aleagă o anumită destinaţie.

99
 CONCLUZII

În rândurile acestei lucrări s-a demonstrat că municipiul Satu Mare deţine şanse reale de
afirmare în domeniul turismului. Resursele sale turistice înglobează atât elemente care aparţin
potenţialului natural (apele termale), cât şi pe cele care aparţin mediului antropic (clădiri istorice,
monumente religioase, edificii cu funcţii culturale, numeroase manifestări artistice şi culturale).
S-a pus un accent deosebit pe demonstrarea multiculturalităţii oraşului, aceasta având la
bază o analiză istorică sumară al acestui teritoriu. Meleagurile sătmărene au fost populate de-a
lungul istoriei de grupuri etnice diferite, care au lăsat în urma lor o adevărată moştenire culturală
şi istorică.
La baza oricărei activităţi turistice se situează infrastructura turistică, care reprezintă un
element prioritar în dezvoltarea acestora. S-a constatat că cele mai multe realizări în acest
domeniu s-au efectuat în primii ani ai perioadei post comuniste, dar mai ales în perioada de după
aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007. În acest interval a avut loc extinderea
numerică şi diversificarea tipologică a structurilor de primire cu funcţie turistică şi creşterea
capacităţii lor de cazare. Se observă fluctuaţii în existenţa unor tipuri de unităţi de cazare, dintre
care amintim vilele turistice (au fost prezente până în primii ani de după revoluţie, după care au
dispărut în totalitate şi au reapărut la începutul mileniului III). În prezent hotelurile şi vilele
turistice domină piaţa turistică, împreună deţinând peste 70% din totalul structurilor de primire
turistică. Municipiul Satu Mare se situează de altfel pe primul loc în ceea ce priveşte locurile
disponibile de cazare.
Intrarea în Uniunea Europeană a adus municipiului Satu Mare multe avantaje, printre
care amintim fondurile europene nerambursabile. Cu ajutorul acestor finanţări au fost reabilitate
mai multe clădiri (ex. Casa Vecséy, Baia Comunală) şi s-a investit în dezvoltarea turismului
curativ şi balnear prin finalizarea aquaparcului de la Noroieni, considerat cea mai mare atracţie
turistică actuală al oraşului de pe Someş şi singura de acest fel din judeţul Satu Mare. Prin
deschiderea „Aqua Star” s-a conturat şi baza materială terapeutică al reşedinţei de judeţ.
S-a ajuns la concluzia că în prezent, cea mai dezvoltată formă de turism pe teritoriul
municipiului este cel de tranzit, datorată aşezării sale favorabile, fiind situat în proximitatea
graniţei cu ţara vecină, Ungaria. Majoritatea turiştilor doar tranzitează zona, astfel durata de
şedere a acestora este scurtă, de obicei rezumându-se la o singură înnoptare. Numărul sosirilor
turistice a crescut semnnificativ după aderarea ţării la UE, avantaje ale acesteia fiind liberalizarea
circulaţiei şi scurtarea timpurilor de aşteptare la graniţe.
După anul 2007 s-a pus un accent deosebit pe cooperările transfrontaliere, în special cu
ţara vecină, Ungaria. Aşadar, s-a observat că cele mai multe fonduri au fost alocate unor proiecte

100
cu finanţare nerambursabilă (ex. „Colaborare transfrontalieră în domeniul turismului pentru
elaborarea studiului de fezabilitate în zona turistică Noroieni”, „Pe apă şi pe două roţi lângă
Someş” ş.a.). S-a realizat o analiză a proiectelor în domeniul turismului, derulate şi în curs de
finalizare în municipiul Satu Mare, după care s-au venit cu propuneri noi pentru realizarea unor
astfel de proiecte în domeniul infrastructurii de cazare, de transport, de agrement.
S-a subliniat importanţa reabilitării clădirilor cu valoare arhitecturală şi culturală de pe
teritoriul municipiului, scopul acesteia fiind îmbunătăţirea imaginii de ansamblu al oraşului şi
includerea acestor edificii în trasee turistice urbane fiind astfel valorificate şi folosite cu eficienţă
în domeniul turismului.
S-au propus în total patru trasee turistice, dintre care primele 3 se desfăşoară exclusiv pe
teritoriul oraşului, iar ultimul este un circuit în judeţul Satu Mare, cu o puternică tentă de
specificitate şi care are punctul de pornire şi de sosire în reşedinţa de judeţ. Au fost sugerate
denumiri sugestive pentru fiecare dintre ele (ex: Oraşul de pe Someş – Tezaur multicultural), s-
au realizat programele detaliate ale acestora, hărţi cu traseele, iar în final s-au propus preţuri de
vânzare, fiind precedate de calcule de preţ detaliate.
Oferta turistică a municipiului Satu Mare fiind astfel conturată, s-a trecut la faza
următoare şi anume promovarea turistică al acesteia. Prin analiză s-a constatat că actualmente
cea mai mare promovare se realizează pentru aquaparcul recent finalizat şi inaugurat şi care
poate să devină „nucleul” turismului sătmărean. S-a sugerat ca, pe viitor cele două locaţii
balneare de pe teritoriul municipiului să fie promovate prin campanii comune, astfel încât să se
contureze încet imaginea de oraş balnear al acestuia. În acest scop, au fost propuse idei concrete
de promovare comună a celor două locaţii.
Traseele turistice culturale pot fi promovate prin următoarele modalităţi: reclame,
publicitate directă, publicitate prin tipărituri, manifestări promoţionale, dar şi publicitate prin
„viu grai”.
S-a demonstrat astfel că municipiul Satu Mare deţine şanse reale de afirmare în cadrul
industriei turistice, având la bază multiculturalitatea oraşului şi apele termale care se ivesc la
suprafaţă pe teritoriul acestuia.

101
 BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru, Diana, (2011), Suport de seminar la materia „Managamentul proiectelor de

dezvoltare”, Cluj-Napoca.
2. Benedek, J., Dezsi, Şt. (2006), Analiza socio-teritorială a turismului rural din România
din perspectiva dezvoltării regionale şi locale, Edit. P.U.C., Cluj-Napoca.
3. Călinescu, Maria, Bogdan., A. (1976), Judeţul Satu Mare, Edit. Academiei Republicii
Socialiste România, Bucureşti.
4. Chiş, Al. (2006), Management şi marketing în turism: Marketing în turism, Edit. P.U.C.,
Cluj-Napoca.
5. Ciangă, N., Dezsi, Şt. (2007), Amenajare turistică, Edit. P.U.C., Cluj-Napoca.
6. Ciangă, N. (2007), România. Geografia Turismului, Edit. P.U.C., Cluj-Napoca.
7. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2005), Prospectare şi geoinformare turistică, Edit. P.U.C., Cluj-
Napoca.
8. Cocean, P., Dezsi, Şt. (2009), Geografia Turismului, Edit. P.U.C., Cluj-Napoca.
9. Dezsi, Şt. (2006), Patrimoniu şi valorificare turistică, Edit. P.U.C., Cluj-Napoca.
10. Păcurar, Al. (2009), Turism Internaţional, P.U.C., Cluj-Napoca.
11. Pătraşcu, Cristina, (2011) Activitatea agenţiilor de turism – note de curs, Cluj-Napoca.
12. Pop, Monica, Silaghi, Gabriela,(2004), Judeţul Satu Mare: ghid turistic, istoric, cultural,
Edit. Solstiţiu, Satu Mare.
13. Pricăjan, A. (1972), Ape minerale şi termale din România, Edit. Tehnică, Bucureşti.
14. Savinescu, V. (1980), Satu Mare-monografie, Edit. Sport Turism, Bucureşti.
15. *** Satu Mare-ghid cultural, (1998), Editor Ministerul Culturii, Inspectoratul pentru
Cultură al Judeţului Satu Mare, Muzeul Judeţean Satu Mare.
16. ***P.A.T.J. Satu Mare, Studiu pentru valorificarea resurselor minerale ale judeţului Satu
Mare, Etapa a-V-a, volumele I,III, Baia Mare, 2001
17. ***Planul Urbanistic General al municipiului Satu Mare, 2000.
18. ***Planul Urbanistic General al municipiului Satu Mare, 2010.
19. *** Studiu istoric şi morfologic P.U.G. Satu Mare, 2009.
20. ***Planul de Dezvoltare Strategică a municipiului Satu Mare, 2007-2015.
21. ***Judeţul Satu Mare – Ghid turistic, 2011.
22. ***Judeţul Satu Mare – Hartă turistică, 2011.
23. ***Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare.
24. *** (2011), Szatmár-az egészségforrás.

102
 WEBOGRAFIE

1. ***http://www.satmareanul.net/;
2. ***http://www.minind.ro;/
3. ***http://static.infoturism.ro;
4. ***http://www.satumare.insse.ro/;
5. ***http://www.insse.ro/;
6. ***http://www.viziteaza-satumare.com/;
7. ***http://www.satumareonline.ro/;
8. *** http://www.satu-mare.ro/;
9. ***http://www.satu-mare.djc.ro/;
10. ***http://cjsm.ro/;
11. ***http://www.prefecturasatumare.ro/;
12. ***http://www.muzeusm.ro/index.html.ro;
13. ***http://www.zothmar.ro/;
14. ***http://adevarul.ro/news/eveniment/satu-mare-parc-acvatic-20-hectare-noroieni/;
15. ***http://www.negresti-oas.ro/investitii/luna-ses/;
16. ***http://www.agrobbuchtal.ro/proiecte-in-lucru/aquapark-satu-mare.php;
17. ***http://www.satu-mare.ro/fisiere/pagini_fisiere/baia_comunala_ro_%281%29.pdf;
18. ***http://surupaceanu.ro/2011/06/evolutia-administrativ-teritoriala-a-romaniei-de-la-
cuza-pana-azi/;
19. ***http://albumsatumare.tripod.com/;
20. ***http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/smetn02.pdf ;
21. ***http://www.edtehnosm.go.ro/download/Scurt_istoric.pdf;
22. ***http://www.schwabe.ro/ro/istorie.html;
23. ***http://www.dvhh.org/sathmar/;
24. ***http://www.fdgr.ro/index.php;
25. ***http://www.jewishcomunity.ro/;
26. ***http://museum.ici.ro/transilvania/satu-mare/english/muzeu_svabesc.html;
27. ***http://www.informatia-zilei.ro/sm/;
28. ***http://www.ziare.com/;
29. ***http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=270;
30. ***http://www.teatruldenord.ro/;
31. ***http://festivalulpalincii.ro/url/Programul-activitatilor;

103
32. ***http://www.samfest.ro/category/samfest-rock/;
33. ***http://isatumare.wgz.ro/menu/poze-satu-mare;
34. ***http://adrianbilanici.ro/wp-content/uploads/2012/05;
35. ***http://www.greenborder.ro/obiective.html#obiective;
36. ***http://www.huro-cbc.eu/ro/;
37. ***http://www.aquastarsatumare.ro/;
38. ***http://www.nordvesttermalpark.ro/;
39. ***http://www.e-castellum.eu/url/camin;
40. ***http://www.filarmonicasm.ro/;
41. ***http://aeroportulsatumare.ro/;
42. ***http://www.baiamareairport.ro/;
43. ***http://www.primariamoftin.ro/ro/comuna-moftin;
44. ***http://www.satumarecityhotel.ro/;
45. ***http://www.casablancasm.ro/ hotel-satumare.html;

104