A R M E L E DE D I S T R U G E R E ÎN M A S Ă

ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ACESTORA

Arma CHIMICĂ Arma BIOLOGICĂ Arma RADIOLOGICĂ Arma NUCLEARĂ

Arma  chimică  se  defineşte  ca  fiind  orice  dispozitiv,  Arma  biologică  reprezintă  un  mijloc  de  nimicire  în  Arma  radiologică  este  reprezentată  de  orice  Arma  nucleară  este  cea  mai  puternică  armă  de 
armament  sau  echipament  militar,  care  masă care poate fi utilizat împotriva adversarului, efectele  dispozitiv,  sistem  sau  echipament,  altele  decât  distrugere  în  masă,  capabilă  să  producă,  în  timp  scurt, 
proiectează/lansează,  dispersează  sau  diseminează  vătămătoare  ale  acesteia  bazându­se  pe  activitatea  dispozitivele  nucleare  explozive,  special  destinate  să  pierderi  mari  forţelor  şi  populaţiei,  să  distrugă  tehnica 
agenţi  chimici  de  luptă.  Ea  constituie  un  mijloc  de  specifică provocată de agenţii patogeni (bacterii, rickettsii,  utilizeze  materialele  radioactive,  diseminându­le  pentru  a  militară  şi  materialele,  lucrările  de  apărare,  diferite 
distrugere  în  masă,  utilizat  pentru  a  produce  agresorului  virusuri,  ciuperci  parazitare)  şi  de  toxinele  microbiene  cauza  distrugerea,  anihilarea  sau  rănirea,  datorită  obiective  militare  şi  economice,  să  creeze  mari  zone 
pierderi în personal, îngreunarea manevrelor, distrugerea  asupra oamenilor, animalelor şi vegetaţiei.  emisiilor radioactive produse de descreşterea dozei debit  contaminate  radioactiv  şi,  totodată,  să  exercite  asupra 
culturilor sau deteriorarea anumitor echipamente militare,  a materialelor radioactive;  personalului un puternic efect psihologic. 
prin  contaminarea  cu  agenţi  chimici  de  luptă  a  aerului,  Clasificarea principalilor agenţilor patogeni  ·  uneori  este  descrisă  ca  armă  radioactivă  sau  ca  Efectul  distructiv  al  armei  nucleare  este  determinat  de 
terenului, echipamentelor şi a diferitelor materiale. În funcţie de proprietăţile biologice şi morfologice, agenţii  dispozitiv de dispersie a radiaţiei radioactive  energia  obţinută  la  scindarea  nucleelor  atomilor  unor 
patogeni se împart în  ·  atacurile  cu  arma  radiologică  sunt  denumite  şi  elemente  chimice  grele,  prin  reacţia  nucleară  de fisiune 
Substanţe toxice de luptă (S.T.L.) ­ substanţe chimice,  a)  – bacterii;  atacuri cu bombe murdare.  sau  la  unirea  nucleelor  atomilor  unor  elemente  chimice 
care  sunt  create  cu  intenţia  de  a  fi  utilizate  în  operaţiile  b)  – virusuri;  uşoare, prin reacţia nucleară de fuziune. 
militare cu scopul de a ucide, a răni grav sau a incapacita  c)  – rickettsi;  Efectele armei radiologice  Factorii distructivi ai exploziei nucleare sunt: 
personalul prin efectele lor fiziologice, de regulă, rapide şi  d)  – toxine microbiene;  a) unda de şoc ­  reprezintă  comprimarea  bruscă  şi 
de o amplă intensitate.  e)  – ciuperci patogene.  Efectele  expunerii  la  radiaţiile  nucleare  a  personalului,  puternică a aerului, ce se propagă de la centrul exploziei 
care  sunt  de  relevanţă  imediată  în  cazul  situaţiilor  de  nucleare,  cu  viteze  mai  mari  decât  viteza  sunetului, 
Clasificarea substanţelor toxice de luptă Bolile transmisibile care pot fi provocate de  urgenţă pot fi structurate în două categorii, astfel:  percepută  de  om  sub  forma  unui  şoc  puternic;  se 
arma biologică: a)  efecte  neletale,  care  reduc  eficacitatea  personalului,  formează  în  centrul  exploziei  nucleare  datorită  reacţiilor 
·  Clasificare  fizică  (după  starea  de  agregare):  dar nu produc incapacitate;  nucleare şi dilatării aerului supraîncălzit. 
Substanţele toxice de luptă se împart în:  EPIDEMIA:  boala  infecto­contagioasă  care  se  transmite  b)  incapacitate  timpurie,  parţială  sau  completă,  eventual  b) emisiunea de lumină ­ este un flux de raze calorice şi 
§  Gazoase; Lichide;  Solide.  în proporţii de masă şi provoacă îmbolnăvirea oamenilor :  urmată de moarte. luminoase ce iau naştere din zona luminoasă a exploziei 
·  Clasificarea în funcţie de persistenţă se bazează  boli produse de bacterii: ciuma, holera, bruceloza, morva  Se mai au în vedere,  pericolele  reprezentate  de  atacurile nucleare. 
pe  timpul  cât  durează  pericolul  substanţelor  (răpciuga), antraxul, tularemia;  radiologice,  situaţii  în  care       materiale nucleare care pot  fi c) radiaţia penetrantă ­ este un flux de radiaţii gamma şi 
toxice  de  luptă  (agenţilor  chimici)  asupra  boli produse de virusuri: ­  variola, ebola, febra galbenă,  aruncate,  fără  a  se  folosi  de  un  instrument  cu  explozie de neutroni, emis în mediul înconjurător din zona exploziei 
organismului uman, astfel:  psitacoza  –  arnicoza,  encefalitele  transmise  de  căpuşe  nucleară, ce servesc scopurilor criminale de a omorî sau răni nucleare 
§  Persistente;  Trecătoare.  etc.  cetăţeni şi distrugând bunuri materiale.  d) contaminarea radioactivă ­  se  produce  în  urma 
·  Clasificarea  fiziopatologică  (după  modul  de  boli  produse  de  rickettsii:­tifosul  exantematic,  febra  exploziei nucleare atât în zona în care a avut loc explozia 
producere  a  efectelor  )  are  la  bază  acţiunea  pe  aftoasă etc.  1. Atacurile radiologice  constituie  o  ameninţare  credibilă.  nucleară, cât şi în terenul şi ceea ce se află pe aceasta la 
care substanţele toxice (agenţii chimici) de luptă o  boli  produse  de  ciuperci  patogene:  coccidioidomicoza,  Materiale radioactive  ce pot fi folosite pentru astfel de atacuri  zeci şi chiar sute de kilometri distanţă de locul exploziei. 
exercită asupra organismului uman şi cuprinde:  nacardioza, histopalsmoza  sunt  stocate  în  mii  de  uzine,  multe  fiind  necorespunzător  e) impulsul electromagnetic  (Electro  Magnetic  Pulse  ­ 
protejate  împotriva  sustragerii  de  către  terorişti.  O  parte  din 
a). substanţele toxice de luptă (agenţii chimici) cu acţiune  boli  produse  de  toxine  :  ­  botulismul  (provocat  de  toxina  acest  material  ar  putea  fi  uşor  dispersat  în  oraşe  folosind  EMP) ­  se  formează  ca  urmare  a  apariţiei  în  timpul 
generală:  botulinică) exploziei  nucleare  în  spaţiul  înconjurător  a  câmpurilor 
explozivi convenţionali sau prin alte metode 
­ neuroparalitice: tabun, sarin, soman, Vx.,  electromagnetice care induc curenţi electrici şi tensiuni în 
­ psihochimice: LSD ­ 25, mescalina, bufotenina,  EPIZOOTIA: boala infecto­contagioasă care se transmite  conductoarele şi cablurile aeriene şi subterane ale liniilor 
2. În urma atacurilor radiologice vor rezulta câţiva morţi, 
psilocina, BZ, harmina.  în proporţii de masă şi provoacă îmbolnăvirea animalelor :  de  comunicaţii,  în  antenele  radio,  cu  efect  perturbator  în 
ce  nu  se  compară  cu  sutele  de  mii  de  pe  urma  unei 
­hematice:  hidrogenul  arseniat,  oxidul  de  pesta  bovină,  pesta  equină,  pesta  porcină,  gripa  aviară,  funcţionarea mijloacelor radioTV.
tragedii  cauzate  de  o  armă  nucleară.  Atacurile  ar 
 carbon.  pleuropneumonie contagioasă a rumegătoarelor mari. contamina  mari  oraşe  şi  ar  depăşi  nivelele  admise  de  Caracterul  şi  dimensiunile raionului exploziei nucleare 
­  tisulare: acidul cianhidric şi clorcian.  radiaţie.  depind  nu  numai  de  calibrul  şi  tipul  exploziei  nucleare, 
b). substanţele toxice de luptă (agenţii chimici) cu acţiune  ZOONOZA:  epizootie  care  poate  afecta  şi  oamenii,  factori  dependenţi  de  agresor  şi  de  factori  stabili 
vezicantă: iperită, levizită, azotiperită,  provocând şi epidemie.  3.  Materiale  ce  ar  putea  fi  cu  uşurinţă  pierdute  ori  furate  din  independenţi  de  voinţa  agresorului,  ca  de  exemplu: 
c). substanţele toxice de luptă (agenţii chimici) cu acţiune  Boli  care  produc  şi  epidemii  şi  epizootii  sunt:  bruceloza,  instituţiile  de  cercetare  şi  centrele  comerciale,  care  ar  putea  relieful;  elementele  meteorologice;  particularităţile 
sufocantă: fosgen, difosgen,  febra aftoasă, amicoza­psitacoza, morva etc.  contamina  zeci  de  cartiere  la  un  anumit  nivel  necesitând  urbanistice ale oraşelor sau localităţilor, etc.
evacuarea  promptă  şi  ar  crea  teroare  printre  cetăţeni,  chiar 
d). substanţele toxice de luptă (agenţii chimici) cu acţiune  Bolile care pot distruge culturile agricole sunt: tăciunele  Zonele de distrugere se stabilesc convenţional, în raport 
dacă  nivelul  de  radiaţie  ar  fi  scăzut.  Arii  întinse  de  zeci  de 
iritantă:  frunzelor  şi  tulpinelor  de  grâu,  bacterioza  neagră  a  kilometri pătraţi ar putea fi contaminate la nivele ce  depăşesc 
de suprapresiunea în frontul undei de şoc astfel: 
­  lacrimogene:  cloracetofenona,  CS,  cianura  de  grâului,  putregaiul  uscat  al  tulpinelor  şi  ştiuleţilor  de  limitele de expunere maximă a populaţiei civile.  · zona I: cu o suprapresiune în frontul undei de şoc 
brombenzil,  porumb, mătura orezului, râia neagră a cartofului etc. Materialele  sunt  radioactive  dacă  nucleele  lor  mai mare de 1 kg/cm 2 : 
­  strănutătoare:  difenilclorarsina,  difenilcianarsina,  atomice(centre  atomice)  se  descompun  spontan  cu  ­ vor fi distruse aproape toate casele de locuit şi clădirile 
adamsita,  Cele mai importante şi grave  boli  infecto­contagioase, 
fragmente  de  energie  ridicată  (mare),  disipându­se  în  industriale,reţelele de gospodărie comunală, se blochează 
­ vomitive: etilcarbozolul.  ce pot fi provocate în urma folosirii agenţilor patogeni sunt 
mediu.  Câteva  tipuri  de  particule  pot  fi  emise,  putând  fi  în totalitate marea majoritate a căilor de acces şi intrările 
următoarele: ciuma, holera, variola, febra galbenă, în adăposturile din subsolul clădirilor; 
considerate ca o radiaţie. 
Raionului contaminat chimic ­ este determinat de  morva, bruceloza, antraxul, mielioidoza. Materialele  radioactive  sunt  dealtfel  intens  folosite  în  ­  adăposturile  amenajate  în  subsolul  construcţiilor 
întrebuinţarea  substanţelor  toxice  de  luptă  (agenţilor  universităţi,  laboratoarele  de  cercetare.  Ca  rezultat,  amplasate  către  marginea  zonei,  îşi  păstrează 
chimici) şi reprezintă porţiunea de teren cu tot ce cuprinde  Măsuri  de  protecţie  împotriva  armei  cantităţi  semnificative  de  materiale  radioactive  sunt  capacitatea  de  rezistenţă  însă  sunt  blocate  sub 
(construcţii,  utilaje,  populaţie,  animale,  vegetaţie,  tehnică  biologice – constă în luarea din timp a unor măsuri de  stocate  în  laboratoare,  în  uzine,  în  platformele  de  dărâmături,  iar  subsolurile  neamenajate  şi  şanţurile­ 
etc.). prevenire  care  pot  scădea  mult  acţiunea  vătămătoare  a 
extragere  a  ţiţeiului,  în  centre  medicale  şi  în  multe  alte  tranşee suferă distrugeri totale; 
acesteia. ­în  această  zonă,  pe  lângă  unda  de  şoc  acţionează 
locuri.
Formarea raionului contaminat  cu  substanţe  toxice  de  radiaţia  penetrantă  şi  emisiunea  de  lumină  a  exploziei 
luptă  şi  dimensiunile  lui  depind  de  proprietăţile  Vaccinurile  sunt  preparate  medicale care  conţin  microbi  Securitatea surselor  nucleare.  Ca  urmare  populaţia  neadăpostită  suferă 
substanţelor  toxice  de  luptă,  de  mijlocul  utilizat,  de  (inerţi  sau  mai  mult  atenuaţi)  care  introduşi  în  corp  Activitatea  de  securitate  s­a  concentrat  asupra  prevenirii  traumatisme  extrem  de  grave  cu  procent  de  cazuri 
amploarea atacului, de condiţiile meteorologice şi relief. determină răspunsul imunologic al organismului făcând ca 
furturilor sau accidentelor care ar putea expune angajaţii  mortale de aproape 100%. 
rezistenţa acestuia să crească. · zona II: cu o suprapresiune în limită de 0,3­1 
şi  cetăţenii  la  nivele  de  radiaţii  foarte  mari. 
Marcajele muniţiei chimice Anatoxinele  sunt  preparate  compuse  din  produse  ale  kg/cm 2 : 
Acest  sistem  funcţionează  rezonabil  când  proprietarii  au 
activităţii vitale ale microbilor, făcute nepericuloase şi care 
Denumire Marcaj Marcaj  un vast interes în protejarea             comercială  a valorii  ­  distrugeri  puternice  şi  incendii  ale  clădirilor  şi 
au drept urmare creşterea rezistenţei organismului în faţa 
Clorcian  CK;  Un inel verde  materialului. Totuşi, de îndată ce materialele nu mai sunt  construcţiilor,  blocarea  parţială  a  căilor  de  acces  şi  a 
Fosgen  CG;  Un inel verde  bolii.
necesare  şi  costurile  reciclării  sunt  ridicate  ,măsurile  de  intrărilor în adăposturile de la subsolul clădirilor; 
Tabun  GA;  Un inel verde  În tratamentul medical  al  bolilor,  precum  şi  ca mijloc
securitate  devin  neglijente şi  şansa  de  abandon  sau  furt  ­  adăposturile  amenajate  în  subsolurile  neamenajate  şi 
Sarin  GB;  Trei inele verzi  preventiv  în  cazul  apariţiei  bolii  într­o  comunitate,  sunt  şanţuri­tranşee  suferă  distrugeri  totale  şi  puternice. 
Vx  Vx; VE; Vgaz  Trei inele verzi  cresc. 
administrate  uzual  sulfamide  şi  antibiotice  (funcţie  de 
Iperită  H; HD; T;  Două inele verzi  Grija  privind  deversarea  materialelor  radioactive  Persoanele  neadăpostite  suferă  traumatisme  grave.  În 
specificul bolii).
Levizită  HN;  Două inele verzi  intenţionată  schimbă  situaţia  în  moduri  această  zonă  se  produc  incendii  de  masă,  ceea  ce 
Toţi cei care au fost contaminaţi vor fi decontaminaţi 
Azotiperită  LHN;  Două inele verzi  fundamentale. Trebuie să avem în vedere şi posibilitatea  determină, pe lângă traumatism şi arsuri grave. 
Cloracetofenonă  CN;  Un inel roşu  în  locuri  special  organizate  de  protecţie  civilă  numite  ca  grupurile  teroriste  bine  organizate,  ar  putea  fi  În zona a II a unităţile şi formaţiunile de protecţie civilă îşi 
Cianură brombenzil  CA;  Un inel roşu  puncte  de  decontaminare  (PDP  –  puncte  decontaminare 
interesate  în  obţinerea  de  material,  reprezentând  un  concentrează  efortul  pentru  deblocarea  adăposturilor  şi 
Adamsită  DM;  Un inel roşu  personal,  PDE  –  puncte  decontaminare  echipament)  şi  scoaterea vătămaţilor de sub dărâmături. 
CS  CS;  Două inele roşii pericol enorm pentru societate. 
care  sunt  comunicate  prin  mass­media  în  asemenea  · zona III: cu o suprapresiune în limită de 0,1 – 0,3 
Cantităţi  semnificative  de  material  radioactiv  au  fost 
situaţii. kg/cm 2 : 
Protecţia populaţiei cât şi a bunurilor materiale de orice  Decontaminarea Biologică  cuprinde  operaţiunile  pierdute sau furate din uzine de­a lungul anilor trecuţi iar 
natură  împotriva  acţiunii  vătămătoare  a  substanţelor  cunoscute  sub  numele  de:  Dezinfecţie,  Dezinsecţie  şi  sustragerile  unor  diferite  surse  au  dus  la  accidente  ­ distrugeri medii şi uşoare a clădirilor şi blocarea izolată a 
nucleare.  căilor  de  acces  şi  intrărilor  în  adăposturile  de  la 
toxice  de  luptă  constă  în  evitarea  contactului  direct  cu  Deratizare (D.D.D.). 
subsolurile clădirilor; 
acestea. 
Prevenirea  şi  combaterea  efectelor  provocate  în  rândul  Măsuri de protecţie  ­adăposturile  amenajate  la  subsoluri  sunt  blocate  uşor 
Protecţia persoanelor este eficientă dacă: 
sub  dărâmături,  iar  subsolurile  neamenajate  şi  şanţurile­ 
­ Din primele minute se îndepărtează S.T.L. de pe piele,  populaţiei (salariaţilor sau animalelor), prin răspândirea în  Există trei tipuri de riscuri: 
tranşee suferă distrugeri parţiale; 
îmbrăcăminte etc, efectele lor fiind reduse, se atenuează  scopuri  agresive  a  agenţilor  patogeni,  se  realizează  prin  a) Riscul inhalării aerului contaminat radioactiv; 
măsuri  cu  caracter  antiepidemic  (antiepizootic),  care  b) Riscul rezultat din radioactivitatea depusă;  Persoanele  neadăpostite  suferă  traumatisme  uşoare.  În 
sau nu mai apar; 
aceste zone se produc incendii de masă şi izolate, ceea 
­ La atacul cu S.T.L. se echipează imediat masca contra  urmăresc  înlăturarea sau  modificarea  în sens  favorabil  a  c) Riscul rezultat din acumularea lentă a radioactivităţii. 
factorilor  principali  care  alcătuiesc  verigile  lanţului  ce  determină  în  special  la  persoanele  neadăpostite, 
gazelor şi se folosesc adăposturile; 
arsuri.
­ Dacă la apariţia primelor semne de intoxicaţie se acordă  epidemiologic şi anume:  Protecţia în cazul unei urgenţe radiologice reprezintă un 
primul ajutor imediat, viaţa persoanei poate fi salvată;  ·  Sursele de infecţie: oameni, animale, păsări, insecte,  ansamblu de măsuri care se realizează prin: 
­ Apa şi alimentele nu se consumă fără controlul şi avizul  etc. contaminaţi biologic;  · Executarea cercetării de radiaţie,  care  începe  Protecţia împotriva undei de şoc constă în: 
organelor de specialitate. ·  Căile de transmitere a infecţiei: aerul, apa, alimentele,  imediat  după  înştiinţare  şi  alarmare,  de  către  ­ adăposturile rezistente şi complet etanşe; 
Evacuarea  este  procedeul  cel  mai  eficient  pentru  că  se  insectele  şi  rozătoarele  (vectori),  obiectele  elementele  pregătite  din  zonă  şi  se  continuă  cu  ­  măsuri  de  autoprotecţie  (obstacole  râpe  sau  văi 
evită  contaminarea.  Se  poate  executa  numai  când  se  contaminate;  cercetarea  aeriană  şi  cu  cercetarea  de  către  adânci,  terasamentul  unei  căi  ferate,  iar  în  teren 
dispune  de  timpul  necesar  pentru  evacuare  până  la  ·  Masa  receptivă:  oamenii  sau  animalele  pentru  elementele specializate din afara zonei.  descoperit în 2 – 3 secunde după emisiunea de lumină 
producerea  contaminării.  Aceasta  se  execută  în  afara  îmbolnăvirea cărora se difuzează agenţii patogeni.  · Adăpostirea populaţiei şi animalelor;  personalul  se  va  culca  la  pământ  de­a  lungul  direcţiei 
direcţiei  de  propagare  a  norului  toxic  perpendicular  pe  Întreruperea  chiar  a  unei  singure  verigi  a  lanţului  ·  Delimitarea  sectoarelor  contaminate  radioactiv,  de propagare a undei astfel se reduce de mai multe ori 
direcţia vântului.  epidemiologic împiedică apariţia epidemiei (epizootiei). În  stabilirea  şi  înştiinţarea  localităţilor  din  care  se  face  acţiunea aerului).
Evacuarea  cu  mijloace  de  transport  auto  se  mai  poate  acest  scop  se  întreprind  măsuri  de  lichidare  a  sursei  evacuarea populaţiei;  Protecţia împotriva emisiunii de lumină constă în: 
executa  şi  din  raioanele  cu  concentraţii  mari,  contaminate şi a căilor de transmitere.  · Izolarea  sectoarelor  contaminate,  (circulaţia  publică  ­  procedee  de  protecţie(adăpostire,  obstacole  care 
respectându­se toate măsurile de protecţie individuală.  Măsurile  care  se  întreprind  faţă  de  sursa  contaminată  rutieră  se  interzice,  trenurile  nu  mai  fac  staţie  în  reflectă lumina), 
Evacuarea se execută numai în cazul întrebuinţării S.T.L.  constau din:  zonele  contaminate,  produsele  alimentare  şi  apa  nu  ­  luarea  din  timp  a  măsurilor  de  prevenire  şi  stingere  a 
persistente.  ·  Respectarea  de  către  populaţie  a  obligaţiilor  ce  le  se mai folosesc decât pe bază de aviz);  incendiilor; 
În  zonele  contaminate  se  intervine  cu  formaţiuni  în  revin în cadrul stării de carantină;  · Evacuarea  salariaţilor  (populaţiei)  prin  organizarea  ­ dispersarea materialelor şi tehnicii.
sprijinul populaţiei astfel:  ·  Sprijinirea  activităţilor  de  depistare  şi  izolare  a  unui serviciu de ordine :  Protecţia împotriva radiaţiei penetrante se asigură prin: 
●      Cercetarea  de  specialitate  şi  delimitarea  zonelor  bolnavilor  cu  semne  de  boală  infecto­contagioasă  şi  ­  ţinerea  evidenţei  nominale  a  persoanelor  evacuate  în  ­ atenuarea fluxului de radiaţii gamma şi neutroni de către 
contaminate;  sesizarea organelor sanitare;  vederea supravegherii medicale ulterioare;  obstacolele şi ecranele întâlnite, coeficientul de diminuare 
·  Echipele  specializate  de  protecţie  C.B.R.N.  ·  Respectarea  măsurilor  de  izolare  şi  supraveghere  a  ­  executarea  controlului  contaminării  radioactive  a  a radiaţiilor gamma şi neutroni este direct proporţional cu 
desfăşoară  acţiuni  pentru  crearea  culoarelor  de  celor ce au venit în contact cu bolnavii infectaţi;  populaţiei  şi  a  bunurilor  care  se  evacuează  prin  densitatea substanţelor 
introducere  a  forţelor  şi  mijloacelor  în  raioane  Măsurile  care  se  întreprind  împotriva  transmiterii  organizarea  unor  puncte  (centre)  de  decontaminare  a  ­  cel  mai  eficace  obstacol  este  acela  care  acoperă  pe 
contaminate,  decontaminarea  străzilor,  clădirilor,  contaminării biologice constau în:  acestora;  întreaga suprafaţă personalul, animalele şi utilajele.
utilajelor şi aparaturii şi decontaminarea personalului,  ·  Protejarea căilor respiratorii, a pielii şi mucoaselor, cu  ­  organizarea  prin  sondaj  a  controlului  contaminării  Protecţia împotriva contaminării radioactive se asigură 
·  Echipele (echipajele) de pompieri sprijină acţiunile de  ajutorul  mijloacelor  speciale  sau  simple  de  protecţie  radioactive  a  populaţiei  în  localităţile  din  care  s­a  făcut  prin: 
decontaminare,  individuală;  evacuarea  iar  decontaminarea  bunurilor  materiale  să  se  ­  adăpostirea  populaţiei,  animalelor,  depozitarea  apei, 
·  Echipele specializate sanitare acordă primul ajutor în  ·  Ermetizarea uşilor şi ferestrelor la locuinţe;  execută pe urgenţe.  alimentelor furajelor etc.; 
caz de contaminare cu S.T.L. şi transportă victimele în  ·  Evitarea consumării apelor din surse necontrolate de  ·  Asigurarea tratamentului medical  persoanelor  ­  evacuarea  populaţiei,  animalelor  sau  produselor  din 
afara  zonelor  contaminate,  iar  pe  cele  intoxicate  le  organele  sanitare.  Până  la  avizarea  calităţii  apei,  se  afectate. zona contaminată; 
transportă la spital,  va bea apă fiartă şi răcită sau apă îmbuteliată;  ­  asigurarea  populaţiei  cu  mijloace  de  protecţie 
·  Echipele  logistice  asigură  măsurile  necesare  privind  ·  Executarea  indicaţiilor  organelor  sanitare  privind  individuală; 
nevoile de cazare şi hrănire stabilite,  dezinfecţia surselor de apă potabilă (fântânilor);  ­  supravegherea  continuă  a  radioactivităţii  mediului 
·  La  ordin  se  poate  trece  la  evacuarea  populaţiei  din  ·  Respectarea  indicaţiilor  organelor  sanitare  privind  ambiant; 
zona contaminată.  ­ decontaminarea terenului, clădirilor, utilajelor, etc.
consumarea  legumelor,  fructelor,  produselor  de 
Acţiunile  de  decontaminare  a  terenului,  clădirilor,  şi  Protecţia împotriva impulsului electromagnetic: 
origine animală; 
utilajelor se execută de regulă numai în cazul utilizării STL  ­ folosirea de cabluri ecranate, 
·  Asigurarea  colectării  şi  evacuării  în  mod  igienic  a 
persistente.  ­ folosirea liniilor simetrice formate din două conductoare, 
gunoiului menajer; 
­  folosirea  mijloacelor  de  protecţie  analoge  celor  de 
·  Respectarea  indicaţiilor  organelor  sanitare  privind  protecţie împotriva furtunilor (eclatare cu bobine de drenaj 
autocontrolul  preventiv  al  corpului  şi  îmbrăcămintei,  şi  finale,  siguranţe  fuzibile,  disjunctoare,  dispozitive  de 
dezinsecţie  şi  distrugerea  rozătoarelor  din  locuinţe  decuplare automată a aparaturii electronice de la reţea). 
(loc de muncă), magazii etc. 

Protecţia C.B.R.N. se realizează prin:
· mijloace individuale de protecţie
a. speciale :  b. improvizate: 
­  pentru organele respiratorii:  ­  pentru organele respiratorii: 
­  masca contra gazelor (agenţii economici deţinători de substanţe toxice să aibă ­ mască de tifon sau pânză suprapuse, între care se introduce vată, se umezesc şi se aplică peste nas şi gură
 cartuşe specifice);  legându­le la ceafă; 
­  măşti izolante;  ­ prosop  unde în interiorul căruia se introduce vată, se umezeşte şi se leagă la ceafă peste gură şi nas; 
­  complet de protecţie izolant cu aparat de respirat autonom;  ­ batistă; 
­  pentru protecţia pielii:  ­ diferite materiale din pânză. 
­  complete de protecţie C.B.R.N. filtrant ­ absorbant ;  ­ pentru protecţia pielii: 
­  complete de protecţie de unică folosinţă;  ­ costume de lucru din pânză cauciucată; 
­ pelerine de ploaie; 
­ pelerine şi costume din materiale plastice rezistente; 
­ haine din piele sau pânză ţesută foarte des ; 
­ folie de polietilenă; 
­ hainele se vor încheia până sub gât, se vor lega cu sfoară sau elastic la manşete şi mâneci ; 
­  pentru protecţia capului : 
­ eşarfe, căciuli, şepci, prosoape peste care se pun folii sau pungi de plastic; 
­  pentru protecţia picioarelor: 
­ cizme de cauciuc, cizme şold de pescar, galoşi, şoşoni, bocanci de schi sau de iarnă, cizme şi ghete de 
piele. 
­  pentru protecţia mâinilor şi palmelor : 
­  mănuşi de cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele. 
· mijloace de protecţie colectivă:  · mijloace pentru combaterea contaminării:  · protecţia bunurilor materiale se realizează prin: 
Ø  adăposturile  de  protecţie  civilă  şi  celelalte  tipuri  existente  (adăposturi  Ø  truse sanitare C.B.R.N. : antidoturi; radioprotectori;  Ø  evacuare; 
simple, subsoluri etc.);  Ø  alte  mijloace  specifice  pentru  decontaminarea  personalului,  Ø  adăpostire; 
Ø  galerii subterane;  echipamentului, mijloacelor de transport etc.  Ø  vopsire; ignifugare; 
Ø  tuneluri;  Ø  reţeaua zonală de sănătate publică,  Ø  containerizare 
Ø  spaţii naturale.  Ø  reţeaua zonală sanitar­veterinară  Ø  crearea de perdele de apă, spumă, etc.
Ø  laboratoare  de  specialitate:  de  igiena  radiaţiilor,  chimice,  sanitare  şi 
toxicologice;