VASILE A.

LECSANDRI

OP'ERE COMPLETE

TEATRU

VOl. III

cu o PREFATĂ

lAŞlI iN CARNAVAL. - OHIR ZULIARIDI. - OONCINA. -

GINEREl.E LUI HAGI PETCU. -NOBILA CERŞETOARE.
FARMAZONUL DIN HÂRLĂU. - I\1:0DISTA ŞI Omov­
'
NICUL. - LA BUCUREŞTI. - OUCO "

BALON. - SFREDl!lLUL DRACULID. - LA TURNU-MĂ­

GURELEl. - SINZIANA ŞI PEPELEA.• .

EDIŢIE NOUĂ

BUCUREŞTI

.MINERVA.,lnstitutde Arte Ora·­

fice şi Editură, B-dul Academiei
'0. 3 - Str. Edgar Quinet NO.4.
UH3

www.dacoromanica.ro
 VASILE ALECSANDRI

OPERE COMPLETE
TEA TRU, VoL. III

www.dacoromanica.ro
EDITURA rNSTITUTULU I DE ARTE
GRAFIOE <MINERVA a, BUUUREqTI.

REPRODUCEREA OPRITA
a

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
PROIECTE BSI FRAGMENTE DRAMATICE

Rand acum o editie complecta a operelor lui Alec-

sandri n'a existat. Din cea dela 1875, aparuta sub
ingrijirea autorului si a d-lui I. Negruzzi, lipsesc ca-
teva lucrari dramatice din tinerete, lasate anume la
o parte, fara sa ni se arate motivele, sau scapate din
vedere, pentru raritatea exemplarelor tiparite in vremea
lor. N'au lost, primite in rand cu celelalte: Fartna-
zonul delaHdrletu, comedie in trei acte, esita. la 1840
in «gepertoriul dramaticw din Iasi ; Speitarul Hatma-
tuchi, o comedie in versuri, pomenita de Alecsandri
in prefata operelor sale dramatice (Vol. I, p. VI), dar,
pe semne, perduta cu totul, cad pana astazi nu s'au
gasit dovezi de a fi fost tiparita ; Cinovnicul $i 114o-
d(sta, o alts comedie intr'un act, -aparuta tot in <Re-
pertoriul -dramatic)) la 1841 si jucata in .acelas an la
Iasi ; si, in sfarsit, Chirita in balon, o scena comics
din seria ispravilor Coanei Chirita. Aceasta din urma
a ramas ratacita intr'un calendar .umoristic (Calen-
dar amuzant pe 1876, p. 26; 40).
Bucatile insirate, afard de Hatmatuchi, bine 'nteles,
se gasesc reproduse in acest volum din editia popu-
lard a tipografiei «Minerva». Editorii au mai adaugat
scena necunoscuta La Bucure,sti kdin Mss. Acad. No.
www.dacoromanica.ro
 6 V. ALECSANDRI

2254 p. 17-24) scrisa in genul cantecelor cornice,

probabil pela 1862; apoi feeria Sdnziana Pepelea
§i localizarea Sfredelul dracului, date la iveala dupci
1857, in «ConvorbiriD.
Nici aceste insa nu complecteaza opera dramatics
a lui Alecsandri. Mai sant o seams de fragmente
mici §i marunte, proiecte abia schitate care an ramas
pe urma lui, unele tiparite §i altele in manuscris.
Le vom aminti ad, intre altele pentru a .asculta
un glas din public, care face apel staruitor la edi-
tori, zicand : «Altora li se publica, dupa moarte, toate
elucubratiunile : lui (Alecsandri) care a dat limbei ro-
manesfi o forma; lui, care a cantat o vista intreaga,
ce i s'a mai publicat, dupa ce a tacut pentru tot-
deauna?» 1).
Aproape toate proiectele aceste 1:1teaza din timpul
dupa scri,erea lui Despot-Voda, deci dela 1878 in-
mace. D-1 Oldnescu, in discursul sau de receptiune
(p. 123), le aduce cu drept cuvant in legatura cu
succesul numitei drame istorice.
«Succesul lui Despot zice d-sa de§teptase o
mare dorinta in sufletur poetului : voia sa-§i consacre
toata activitatea la intocmirea unei serii de drame
cu subiecte exclusiv luate din istoria nationals...
«Adica ceeace facuse Intr'un cadru mai restrans,
cu figurile contimporane ale cantecelor sale cornice,
vroia sa faca acum in plina maturitate a cugetarei
§i a talentului, pentru marele chipuri sat vestitele
imprejurari, ce §i-au crestat numele pe tabla amin-
tirei neamului nostru. Ne ci vorbed chiar, da ndu-ne
amanunte, despre o drama in cinci acte : «Rapirea
Bucovineb>, pentru pomenirea careia scrisese Inca
1) Aristita Romanescu : 30 de ani. Amintiri, Bucuresti, 1905 p..168.
Sul:di-area d-nei Romanescu nu este tocmai intemeiata. Dela Alecsandri
a rAmas foarte putin material inedit. Bardul n'avea obiceiul sA-si tiny
lucrArile multi vreme in sertar.
www.dacoromanica.ro
 PREPATA fi

din 1865 doina <IDulce Bucovina» §i in care negre§it

rolul principal era tinut de Gr. Ghica Voevod, cazut
prin in§elaciune victims Turcilor la 12 Oct. 1777.
Mai pomenia iara de planul unui poem dramatic in
8 tablouri asupra lui Stefan cel Mare §i de mai
multe allele, intre care venea §i Desrobirea riga-
nilor, melodrama in 4 acte Si o comedie de mora-
vuri Invidioii, in care i§i propunea sa schiteze multe
figuri din Societatea noastra.
«Ce s'au facut toate aceste frumoase proiecte, unde
s'or afla lucrarile aceste, de le va fi intreprins nu §tiu».
lata ce s'au facut.
«Rapirea Bucovinei» n'a fost scrisa de loc. 0 pu-
tern afirma cu siguranta, de oarece nicaeri in co-
respondenta sa nu marturise§te a fi atacat un subject
dramatic analog. A fost, fara indoiala, numai un gand
statornic al lui, ce-i revenea de cate ori se discuta
soarta Bucovinei, pe care el ca bun Moldovean, o
plansese totdeauna. In mod firesc l'a preocupat Si
in timpul scrierii lui «Despot», fiind cam pe atunci
serbarea seculars a Evreilor bucovineni pentru ane-
xarea acestei provincii catre Austria §i un an in urma,
aniversarea mortei lui Ghica, ca o contramanifestare1).
Poetul s'a multumit insa cu scrierea cunoscutului poem
ocazional, cu acela§ titlu, mustrand cu energie pe
triumfatorul lacom Si vestind o sfanta zi de mantuire
pentru fratii umiliti, fara sa dovedeasca prin acea-
sta ca-§i fixase o conceptie dramatics a «Rapirei».
Tot astfel s'a intamplat cu «poemul dramatic in
8 tablouri asupra lui Stefan cel Mare». Ne-aflandu-1
pomenit aiurea, trebue sa presupunem ca n'a fost
decat o intentie trecatoare de a-1 scrie 2), nutrita in
1) Vezi, Convorbiri literare din 1875 p. 289 si din 1876 (X) p. 287.
2) In Mss. Acad. No. 2254 pp. 642 se gAsesc cateva note istorice*
ale lui Al. din viata §i domnia lui Stefan cel Mare. SA fi fost pentru
piesa planulta, sau pentru Dumbrava-rosie?
www.dacoromanica.ro
 f3 V. ALEOSANDRI

acelas an (1878), cand poetul faced parte din co-

mitetul pentru ridicarea statuii lui Stefan cel Mare
la Iasi. Nici din acest proect n'a ramas decat 'oda,
publicata cu ocazia desvalirei acelei statui la 1883.
Din cele omulte altele», amintite sumar de d-1 Ola-
nescu, cunosteam inainte de toate pe Jolde. E un
subiect de drama istorica, despre care poetul ne vor-
beste in scrisoarea sa (din Mircesti, 12 Nov. 1878)
catre d-1 I. Negruzzi :
oDupd Doine, dupa Leicramioare, dupa Pasteluri
§i dupa Legende, de care parte a literaturei imi ra-
mane sä ma leg? m'am gandit la teatru... si pe loc
am rasfoit paginele istoriei noastre, unde am gasit
subiecte mipunate de drame in versuri. Deocamdata
atentia mea a fost atrasa prin epoca lui Alexandru
Lapusneanu, atat de dramatics si de caracteristica. In ea
am descoperit mai cu deosebire trei personagii care
nierita de a fi reinviate pe scena : Jolde, Lapu,sneanu
si Despot. Tustrei ar forma o trilogie istorica, care,
bine impartita, bine tesuta, bine scrisa, ar imboga(i
literatura noastra. Nu stiu daca voi thusi a duce pang
la sfarsit aceasta lucrare grea si foarte serioasa. Am
inceput cu Despot».
Din trilogia anunlata, mijlocul a fost cu totul pa-
rasit, iar Inceputul abea marcat prin personagii si un
fragment de scend pe care il reproducem din manu-
scrisele poetului 1).

Mss. 2254 P. 82.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA 9

LEGENDA LUI JOLDE

SAU TREI DOMNI SUB 0 COROANA

PERSONAGIURI:
IlieR Rare7, Domnul Moldovei. Die Turman.
Ruxandra, aorx lui. Trotu7an.
Jolde. Fulga.
Btolnicul Petre. Stroaci.
Motor. Serpe.
Veveriti.. 0 vrkitoare.
Spancioc. Pa lune, feta ei.

SCENA I.
STOLNICUL PETRE, in Salonul Domnesc.
(Se and glaeuri de benchetuiri fn stfinga .
Orgia desirdnata urland mereu sporeVe,
Bea, bea Ilia§ Voda, mereu benchetue§te ;
In cupa td de our bea toate la un loc
Junete, demnitate §i zile de noroc,
Bea lacrdmile Orli, a caror amarime
S'amestecd in gura-ti cu a vinului dulcime.

Atat. Ce l'a indemnat pe Alecsandri sa-si intrerupa

seria, nu putem sti. Subiectul dramatic si atragator,
ii era destul de cunoscut, cad it tratasera atatia alti
scri.itori inaintea sa si nu mai necesita, prin urmare,
un studiu indelungat. «Despoto, la randul sau avu-
sese succes ; Academia 11 incoronase cu premiul sau
cel mare. Drama istorica era deci in bun fagas.
Ne vine totusi a crede, ca tocmai succesul cel mare
it facuse sa se opreasca. Alaturea de laude oficiale
si sincere, curgeau atacurile din toate partile si Inca in
ziare destul de raspandite. Frederic Dame inteun sir
, de foiletoane din Romdnul (1879-1880) N. Soi-
mescu in Pressa (1879 No. 249-256) analizau opera
Vaud in cele mai mici amanunte, gasindu-i greseli
www.dacoromanica.ro
 10 V. ALECSANDR1

de compozitie si contraziceri istorice. Macedonski in

versuri satirice triviale $i in articole, loves, ceva mai
tarziu, in autorul lui «Despot», acuzandu-1 de arghi-
rofilie.
Foarte simtitor la atacuri, Alecsandri pierde, pro-
babil, increderea in opera sa, suspends continuarea
trilogiei $i se gande$te la reluarea unei iactice, prac-
ticata si de altadata : sa raspunda vravna$ilor sai in-
drazneti prin o piesa de moravuri, caracterizand $i
caricaturizand pe fiecare, dupa greutatea pacatului
savar$it. Il indemna la asta si vechiul sau amic Ion
Ghica.
La 1 Decemvrie 1879, in prefata lui (Despot Voda >,
poetul $i anunta pe amicul sau ca «am inceput dupa
indemnul tau, o comedie in versuri, intitulata INVIDIOSII.
Subiectul este interesant, materia bogata si tipurile va-
riate, unele fiind pocite, allele cornice, altele triste, insa
toate demne de a inspira si jale si ras».
Cine anume erau tipurile, luate la tints, aflam din
o scrisoare, nedatata, trimisa tot atunci lui Ion Ghica :
«Fa-Tmi placerea, zice Alecsandri, si trimite-mi elu
cubratiunile lui Soimescu si C-ie, precum si criticele
groaznice ce i s'au harazit lui Despot in lipsa mea.
Aceasta lectura ma va ajuta in cautarea caracterelor
pentru comedia ce planuesc $i care va purta titlul :
Invidio,sii. Voi intercala in ea $i unul sau doua per-
sonagii, luate din grupa acelora care au facut cerul
$i parnantul si va fi tocmai ca un buchet de flori. >
Despre «grupa» din urma vorbe$te Si mai pe fats
scrisoarea dela 5 Dec. 1879 catre acela$i
«Apropos de comedie : caut sa a$ez pe Invidiocii
mei a$a incat sa-i scot. bine in relief. Subiectul mi se
pare bine studiat $i pasiunea invidiei minunata pentru
a fi biciuita. Dar Soimescu o sa se supere strapic .

si Damet (sic !) tot ass si Kogalniceanu de asemeni.

Atat mai bine. Acesta va fi marele succes al piesei.»
www.dacoromanica.ro
 PREFATA 11

Printre cei ce «au facut cerul si pdmantul» Alecsandri

socotea deci si pe Kogalniceanu. e Inca un tip de pus
pe scena, Kogalniceanu ; rabdare, n'are sa -mi scape»,
ameninta bardul de mai inainte, persifland, intro scri-
soare catre phica, succesele oratorice ale. lui Kogal-
niceanu irl bhestia drumurilor de fier
Fie zis in treacat : era la mijloc o supArare perso-
nald a lui Alecsandri. Cu putinul ski interes si cu pa-
trunderea sa nu tocmai adancd in materie politich,
el ajungeA adese-ori in divergenta de pareri cu co-
rifeii liberalismului. In cazuri de acestea si in altele,
de naturA familiar& devenea nedrept, muscator, in-
trebuinta epitete putin urbane si recurgea adeseori
la army caricaturei. Asa a facut cu Rosetti, Bratianu
i Kogalniceanu, ceeace nu 1-a impiedicat de altfel sa
se apropie de ei si sa le recunoasca toate meritele,
in vremurile de calm si de nevoie. Dar despre asta
mai pe larg intealt loc.
«Invidiosii» aveau sa fie deci un mic act de raz-
bunare politicA si literara. Planul, cum se poate de-
duce din cele citate, era gata. Desvoltarea lui insd n'a
urmat, caci 'Tata tot ce a ramas in manuscript :

INVIDIOSII
COMEDIE IN VERSURI
ZOILA. (A facut o drama suerata de public ; in urtna a
devenit critic dramatic).
CARTESCU. (A mancat panea amara a exilului).
VESPIAN. -
ELIZA. - (Tandra, eleganta §i spirituald).
VARVARA. - (Pismueste tinerelea i frumusetea Elizei).
GALCEVEANU. - (Advocat, devine ministru).
6HIMPESCU.
NOUREANU. - (Vede tot in negru pe orizontul politic. Ca-
www.dacoromanica.ro
 12 V. ALECSANDRI

racter posomorit. Se plange de toate, necontenit, eI intaIne§te

numai contraste in cale-i ; o inmormantare cand se duce sa
asiste la vre-o masa etc. hi face socoteala de toate boalele ce
a avut... Pizmue§te sAnatatea multora 1).
Cu tot avantul ce-§1 luase §i cu tot umorul sau,
Alecsandri a gasit ca subiectul e cu mult mai corn-
plicat decat credea la inceput. «Cat despre
acea cer mai mult studiu ci munal ; dar tot trap
nad ejde s'o dau sa se joace iarna asta», scrie el
mai tarziu lui Ghika, fara insa sa se fi putut tines
de cuvant, caci la descrierea transparenta a persoa-
nelor de sus, n'a mai adilogat nimic.
Alaturea de «Invidio§iio se vorbe§te in cate-va scri-
soli de ale lui Alecsandri §i de o drama DESROBIREA
TIGANILOR. Asupra acesteia avem date mai multe §i
chiar doua fragmente mai lungi.
E o tema de predilectie a lui ce 1-a urmarit din
tinerete, incepand cu dragostea lui sentimentala pentru
Porojan, tiganupl §trengar, cu care §i-a trait zilele de
copilarie sburdalnica, culminand in poezia cu acela§i
titlu dela 1844, in care slave§te ziva desrobirei tiga-
nilor moldoveni.
Insufletirea asta excesiva, a sa, a lui Negri Si a altor
contimporani ai lor, pentru ca :

...Tiganul liber astazi se de ,cteaptd'n fericire...

este o trasatura romantics in firea for i se explica
din rolul ce-1 aveau in acel timp tiganii la curtile boe-
re§ti. Tot romantics avea sa fie, probabil, §1 drama
proiectata, in care trebuiau sa apara, pe scena, in ro-
luri principale, fii nelauti ai Faraonului.
1) Ms. 2254, p. 82. Verso. Scrisa cu douA feluri de ceragala.
2) Scrisoare fAra data.
www.dacoromanica.ro
 PRBFA'fA. 1:1

Asupra timpului cand a inceput sa lucreze la piesa,

nu avem tocmai siguranta dtplind. Adevarat, ca abia
in Iunie 1880 impartasqt0 lui Ghica planul sau, za-
darnicit deocamdata prin un lumbago schiatic, de care
poetul se imbolnavise. In 9 August it §i anunta pe
prietenul sau, ca «Indata ce voi scapd de toate am
ss m'apuc de muncd pentruca sa-mi sfarFsc drama :
«Desrobirea liganilor»: In Septemvrie aceluia an tri-
mite o veste identica d-lui Negruzzi. i tocmai dupd
cite -va luni, in 25 Mai 1881, ii scrie tot llli Ghica,
pe atunci director al teatrului : «Am inceput sd al-
cdtuesc planul unei piese in 4 acte, intitulatd Desro-
birea iganilor. N'ar aved nevoie deck de un singur
decor nou, un interior de ocnd : ziduri cu coloane
de stalactite de sare, acoperite de o bolts mare. Dacs
crezi ca ai puted comanda acest decor, comanda-1 de
arum, ca sd fie gata in primele zile ale stagiunei
viitoare.
S'ar puted presupune deci, ca a inceput lucrarea
abea in Mai 1881, cu intentia de a o prezenta tea-
ifului pentru stagiunea de toamnd. El promisese chiar
un rol d nei Aristita Romanescu Exists, cu toate
astea, printre nianuscrisele lui, un inceput din acei4
piesa, do origins ceva mai veche, Intr'un caiet ddruit
de poet unui prieten al sau la anul 1874 2).

1) op. cit. p. 188,

2) Ms. 2231, ciaruit de Alecsandrt d-lui Steriadf la 1874, p. 20, 24. Frag-
mentul urmeaza piesei «Boerii §i Ciocoib). Cum piesa asta a fost scrisa la
1871, trebue sd admitem ca «Tiganii*, in redactiunea ce urmeazd, dateaza
din timpul dela 1871 pand la 1874.

www.dacoromanica.ro
 14 V. ALECSANDRI

Iata acel fragment :

TIGANII
PIESA IN 4 ACTE.

PERSONAGIU RI:
Kiosa, judo biltrftn. Ciminarul. Cociurbl.
.Baba Rada. Stefan Leoneacu.
Zamfira. Directorul Prefecture.
Nedelcu, ranter. Cucoana Measles, vaduvit.
Cotofani. Cretul, elujitor.
Stoluicul Brustur. Lungul, idem.
.Tupaneasa Tofana. Tigani.

ACTUL I.
Teatrul reprezinta curtea nnei prefecturi inconjurata cu zid. Poarte. mare In fund
La stanga, casa prefecturei cu fereati ei en up pe scene

SCENA I.
CRETU (de pazi la tula prefectures). LUNGU (la poartI).

LUNGUL. Crettlle ?
CRETUL. Ce-i, Lungule ?
LUNGUL. Tarziu oare sa fie ?
CRETUL. Tarziu, cred, ca-i soarele sus.
LUNGUL. Inca n'an venit nime la ispravnicie ?
CRETUL. Se vede ca n'au de lucru cenu§erii.
LUNGUL.. Dar cum sa. n'aiba I Azi e ziva mezatului figanilor.
CRETUL. Care Tigani, Lungule ?
LUNGUL. Ai unui boer, care a mofluzit in carfi.
CRETUL. Si de aceia i§i vinde sufletele ?
LUNGUL. Vinde ce are, cre§tinul. Tiganul nu-i marfa ?
CRETUL. Marta tiganeasca... Mai, Lungule, §tii to ce zicea
bietul raposatul tatu-meu ?
LUNGUL. Ce ?
CRETUL. Zicea a§a: Ca pine vinde suflete, i§i pierde sufletul.

www.dacoromanica.ro
 PREFATX 15

LUNGUL. Dar ce era tatal-tau de soiul lui ?

CRETUL. Popa.
LUNGUL. Vorbea din Evanghelie... insa stii tu, mai Cre-
tule, ca boierii au cloud suflete, unul pentru dracu si altul pentru
tata-sau.

SCENA II.

LUNGUL, CRETUL, BABA RADA (se ireste cu sfialia la poartii).

RADA. Capitane, nu mi-i milui cu o franta de paraluta ?

LUNGUL. Fugi la naiba, stafie !Janata.
RADA. Si-ti traiasca armasarii, ca mare mandru te-a facut
cine te-a facut. Parca esti Fat-frumos !
LUNGUL. (Razand). Auzi, Cloanta !
CRETUL. Da-o afark Lungule, sa nu-ti arunce farmed,
vrajitoarea.
RADA. Da de ce sa m'alunge, frumuselule.., doar nu stric
nimarui... Ian si eu o biata tiganca batrana, care traesc cum
da D-zeu sfantul.., din mila crestinilor.
CRETUL. i cu potlogarli.
RADA. Nu se afla. (Vine in soma). Eu sant Baba Rada, stiu
a trage cu bobii si sa descant-, dar O. fur, fereasca sfantul.
LUNGUL. N'auzi, babo ?
RADA. Aud, capitane.
LUNGUL. Nu mi-i spune silmie sortii ?
RADA. Ba fi -oi spune, dragul matusii... Ada mana incoa.
(Catl'n palma Lnngului).
CRETUL. (Apropiindu-se). Ce vezi in palma, talpa ladului 7
RADA. Vad c'o s'ajunga capitanul ghinarar, boer mare,
Cu avere, cu mosii, cu armasari, cu robi...
CRETUL. Ha, ha, ha I Stii tu ma, Lungule ? De vreme ce
ai sä fii boer, cumpara tu tiganii ce au sa se vanza astazi.
RADA. Da ce, azi se face mezatul ?
CRETUL. Acu§i, peste un ceas.
RADA. Auleo, saracii de not !
(Oterandu-se). Azi I
CRETUL. Si ce-ti pass tie, cotoroanto ?

www.dacoromanica.ro
 16 V. ALECSANDRI

RADA. Ma doare inima de copila0 mei.

LUNGUL. Cum asta, babo? Si ai tai sant de vantiut?
CRETUL. (Intordlndu-se la u§e). La loc, Lungule, vine direc-
torul.
Acesta e fragmentul ramas din intaia redactiune a
piesei proiectata sa a pail in trei acte. E mai rnult
ca sigur ca la 1881, cand autorul da de veste ami-
cilor sai, ca lucreaza la o piesa in patru acte, n'a
Post la mijloc decat o intentie de a relua subiectul
inceput. Planul fusese tesut intreg de mai nainte si
cum Alecsandri avea multa u§urinfa in compozitie,
putea sä spere ca va terming din Mai pans la des-
chiderea stagiunei de toamna a teatrului. Motive, pe
can nu le cunoastem, 1-au impedecat si de data asta
a duce lucrarea la bun sfarsit. Poettil n'a mai facut
altceva decat sa introduca o mica schimbare in nu-
mirea personagiilor, SA schiteze actul I cu 6 scene si
scena intaia din actul II. Incolo s'a multumit cu re-
facerea celor doua scene de sus, dandu-ne urmatoarea
variants : 1)

DESROBIREA TIGANILOR

ACTUL I.
Ograda nnei prefecturi Zid in fund en poartA mare. In stanga c um Prefectural,
cu peronnl O. en fereetre pe Remit.

SCENA I.
CRETUL, LUNGUL "isullul de pa7rt la poartit, altul la nea prefeetureO
LUNGUL. Cretule.
CRETUL. Ce-i, Lungule.
LUNGUL. Tarziu o fi, oare ?
CRETUL. Tarziu, cred. Soarele-i sus.
1) Ms. 2254, p..84 §i 85.

www.dacoromanica.ro
 PREFATX 17

LUNGUL. Inca n'a venit nimeni la ispravnicic ?

CRETUL. Se vede ca n'au de lucru cenu§erii.
LUNGUL. Dar cum sa nu aiba? Azi e ziva mezatului de
Tigani.
CRETUL. Care Tigani, mai Lungule ?
LUNGUL. Robii unui boier, care au mofluzit in carti.
CRETUL. Si de aceea 4i vinde sufletele ?
LUNGUL. Vinde ce are cre§tinul. Tiganul nu-i marfa ?
CRETUL. Marfa figaneasca GAM,
LUNGUL. Hei Lungule, tu razi! Dar §tii ce zicea raposatu,
tatu-meu ?
CRETUL. Ce ?
LUNGUL. Zicea a§a : ca cine vinde suflete 4i pierde su-
fletul.
CRETUL. Dar ce era tats -tau de teapa lui ?
LUNGUL. Popa.
CRETUL. Vorbea din scripture.... insa vezi tu, mai Lun-
gule, unii boieri au doua suflete, unul pentru dracu §i celalalt
pentru tata-sau.
LUNGUL. A§a-i Stolnicul Brustur dela Brustureni.
CRETUL. ,Si Caminarul Cociurla de la Cociurleni, prie-
tenul lui,
LUNGUL.Ii cuno§ti §i tu? Aprigi stapani I Brustur cand por-
ne§te sa bate la scary vre-un Roman, i§i aprinde ciubucul §i
soarbe cafea, in vreme ce bietul Roman striga ; larta-ma cu-
coane ; dar el nu iarta, ma, el racne§te cu chef : Da-i, ma, da-i.
CRETUL. D'apoi Cociurla! A batut mai daunazi pe buca-
tarul lui pan' ce l'a lasat mort.
LUNGUL. Da ce-i Meuse Tiganul ?
CRETUL. Ti gre§ise ostropelul.
LUNGUL. Hrani-l-ar dracii pe ceea lume cu smoala do-
cotita.
CRETUL. Crude lighioaie de dm ! Nu zic... da... sr "bate
figanul, pentruca vorba ceea ; Tiganul nebatut ca moara ne-
ferecata.... d'apoi §'a§a.... sa-i uciga ? prea prea s'a intrecut
cu gluma.
V. Alecsandri. Testru, Vol. III. 2

www.dacoromanica.ro
 18 V. ALEICSANDRI

LUNGUL. Si nu i-a facut nimic stapauirea lui Cociuria ?

Nime nu i-a dat jalbA ?
CRETUL. Cine era sa se jaluiasca? Mortul ?
LUNGUL. Da bine, Cretule, boerul ispravnic n'a aflat de
omdrul bucatarului ?
CRETUL. Ispravnicul nostru e om blajin... Lasa-ma sa to
las... Nu-i plac dandanalele.
LUNGUL. ji plac mai bine'\ pe§che§urile?
CRETUL. Dar... Cociurla i-a trimis o caprioara §i vre-o
zece harzoabe cu pastravi tocmai de ziva lui Voda §i {spray-
nicul le-a trimis la curie. Le-am dus chiar eu... Voda a ramas
foarte multamit §i a faga.duit ca l'a inainta in boerie; 1-a face
in curand comis ; i-a da caftan.
LUNGUL. De sufletul Tiganului.
CRETUL. Tocmai! Vorba ceea : Corb la corb nu-§i scoate
ochii, §'apoi un tigan mai mult sau mai putin... nu piere
-umea.

SC'ENA II.
CRETUL, LUNGUL, BABA STANA. (intra pe poarta din fund).

STANA. Capitane, milue§te-ma Cu o franta de paraluta.

CRETUL. (Tresarind). Piei, stafie baltata.
STANA. SA-ti trAiasca armasarit !.. Mare mandru te-a facut
cine te-a facut. Chiar Fat-frumos !
LUNGUL. Auzi Cloanta. (IMO.
CRETUL. Da-o pe poarta, Lungule, sA nu-ti arunce far-
mece.
STANA. Da de ce sä ma alunge, frumu§elule? Doar nu
stric nimanui... Ian §i eu o biata tigancA batrand, care trAesc
cum dA D-zeu, din mila cre§tinilor.
CRETUL. Si cu potlogarii.
STANA. Nu se afla... Eu sant baba Stana... MA §tie o lume
intreagA... Trag cu bobii, fac descantece de dragoste, culeg
buruene de leac, dar sa fur eu, fereasca Sfantul

www.dacoromanica.ro
 PREFATA 19

LUNGUL. N'auzi babo ?

STANA. Aud, Capitane.
LUNGUL. Nu mi-i spune i mie sortii ?
STANA. Ba fi -oi spune, dragii Ada mana 'ncoa...
(Catrin palma loi Lungu).
CRETUL. Ce cetesti in palma, talpa Iadului?
STANA. \Tad ca o s'ajungi Ghenerariu, cu paspaleturi pe
umat cat o tipsie de placinte.
CRETUL. Dar eu ? (tntinde palma).
STANA. D-ta ? Ai sa te faci boer mare, cu avere, cu mo§ii,
cu robi... (In parte) §i cu §treang la gat.
CRETUL. Ha, ha, ha! Stii una, Lungule? De vreme ce o
sa ne inaltam ca ciocarlia, hai sa cumparam not tiganii ce au
sa se vanda la mezat.
STANA. (Tresarind). Da ce, azi e mezat?
CRETUL. Acusica, peste un teas.
STANA. Azi-i? Auleo, -saracii de not !
CRETUL. Si ce-ti pass tie cotoroanto ?
STANA. ($terghndu-§i ochii). Ma doare inima dupa copilasii
mei...
LUNGUL. Cum, sarmano, Si ai tai sant de vandut?
STANA. i, §i, pacatele melt.
LUNGUL. Daca-i asa, babusca, mergi de-i mai vezi pan'a
nu te desparti de dansii.
STANA. Unde ?
LUNGUL. Colo, sub sura, unde's inchisi de trei tile, ca sa
nu fuga.
STANA. Dumnezeu sa-ti lungiasca zilele, ghineralule.
CRETUL. Dar mie nu, cotofano.
STANA. Si d-tale. (In parte). Urechile. (Ese to etanga ziellnd) sax-
manii copila ii mamei !
LUNGUL. La loc, Cretule ! Vine Ispravnicul dela biserica
impreuna cu duduca.
CRETUL Ce bujoras de cuconita... Nu samana tatina-sau...
Doamne iarta-ma, dar mai c'as jura ca raposata ispravniceasa...
LUNGUL. Taci, spurcatule... Nu hull mortii !

www.dacoromanica.ro
 20 V. ALECSANDRI

SCENA
ISPRAVNICUL, AGLAEA, LEONESCU, CRETUL, LUNGUL.

Continuarea lipse§te. E sigur ca autorul n'a scris-o

§i cei ce totu§ vor a cunoa§te cite -va momente hazlii,
urrnate dupa desrobirea socials a tiganilor, vor trebui
sa se multumeasca cu scrisoarea lui Alecsandri despre
Vasile Porojan, cOnceputa in 18801). Este chiar oare-
care legatura intre subiectul acestei scrisori §i intre
piesa proiectata.
Trecem acum la alte trei fragmente necunoscute de
d-1 Olanescu §i a caror data nu o putem preciza.
In acela§ manuscris (p. 13) aflarn o schita la o noun
drama istorica. Titlul este BALDUIN Si persoanele cari
aveau sa figureze sant:
Balduin, primnlHmparatlatin de Cou- Somme, Mee lni Balduin.
stantinopole (auul 1204), font co mite Tille-Herdouin, mare§alde RemtOila
de Plaudra. Mareeltl. de Montferrat, tidal Cra-
Hainault. defiler.
Ionita. Arisen, rege Romano-Bulger. Conteea Marie, sofia lui Baldonin.
Comana, so(ia lui Mean.

Deci o drama din timpul Assanizilor. Autorul in-

cepuse chiar a face studii asupra acelei epoce, caci
intrio paging urmatoare gasim note din cartea lui
Ville-Hardouin Conquete de l'Empire de Constanti-
nople par les Francs. Avea sa prezinte prin urmare
§i cateva tablouri din viata cruciatilor. Peste numele
persoanelor insa s'a trecut.
0 alta drama istorica era sa face din BECRI-MUS-
TAFA. Subiectul e cunoscut. Alecsandri I-a prelucrat la
1876, cu multi chibzuiala Si reluari Si cu mult studiu
1) Vezi Serisori ale lui Ghica cAtre Alecsandri, Bic. 18S4, p. 283.

www.dacoromanica.ro
 PREIPATA. 21

dupd Cantemir% in legenda Murad Gazi Sultanul

Si Becri-Mustafa». lath' schema ce-si facii Alecsandri
peutru dramatizarea lui Becri:
Mura4 Gazi, Snitanul. Mustafa-Kislar, Aga.
Beeri Mustafa. Vasili Lupul, Domn al Moldovei.
Feringhis, fiica lui Becri. Matei Basarab, Domn al Valahiel
Tebani-Buiue-Vizir, compatriot al
lui Vasili Lupu.

Actul I. Intalnirea Su\ltanului cu Becri Mustafa. IL Becri se desteapta In palat.

III. Moartea lui Murad Gari si a lui Becri 2).

E vag si fare deosebiri de textul legendei.

Ceva mai mult aflarn despre TURNUL BALAMUCULUI3).
asmodie intr'un act. Iata indicatiile ramase:

PERSONAGIURI:
Mod Pscala, vesol ei Intelept. Tel- lines, lacar.
Domnica, tanara orfs.na. Tachi-tfteutul, paracliser.
Soimu, ostean. Firfirig, clopotar.
Babebibufle, Mosnean bogat. Ochi de broasca, poreclit Romanni
Platonae Finn, Idem. crasmar.
Ion Mrigura, Mojic bogat. Liliac Finten, om de banat.
Tingeria-Rumenick tigan, ruembrn Turnavitu.
judetnlui. Marghiolu-Mane.
Ourculets Istets. Valentinosta, poreclit Falea-batuti.
Firocoastk scriitor de sat si vechil. Balamucea-Percea, nebunul satului.

TARANI.
Teatrul Infatisaza piata satnlui nnmit Turnul Balantucului ; in mijloc o fantana
Inconjurata de copaci, in dreapta casa-Domnicai; In stanga crasrua en tabla ur-
matoare :
LA ROMANUL ISCHIIIZAR
CPartiei politira, comerciald, socialiatd, patriotied gi literard. Vin roe.

1) Vezi scrisorile LXIX, LXXI, LXXII din volumul I al corespondentei

editata de I. Ch. si E. C.
2) Mss. 2254 p. 14.
3) Acelas Manuscris p. 72.
www.dacoromanica.ro
 99 V. ALECSAKDRI

SCENA I.
PACALA. (Cu leaf pe-o 'MCA tetre eopaci). DOMNICA. (lese din cash -i cu o
cofii si merge la fantan'a).

DOMNICA (canal.).
Frunza verde salcioara
Pasarica sboara, sboara,
prin lume dupa ea
Sboara inimioara mea.
PACALA. (Trepindu-se din somn). Oare ce pasarica canta asa
de, dimineata? Domnica ? Floarea satului.
DOMNICA. Buna ziva, mos Pacala.
PACALA. Saruta-ti-as ochisorii, viorica mosului. De dimi-
neap ai apucat...
DOMNICA. Am de spalat panza cea noua, §tii cea din
care am sa-ti fac o camase.
PACALA. Harnica tatii ! Halal de care te-a lua ! Asa ne-
i/asta mi-ar fi trebuit mie, cand eram tartar. Ea sa faca tot si
eu nimica, povestea Romanului ! E! caci nu mai sant ceea-ce
am fost. (much). Cu toate ca i acu... nu ma dau pe cei flaca-
iandrii de ziva de astazi, ca mare suchiati sunt ! Doamne ! Pare
ca i-a batut piatra de mici. (Se culds iar).

«Asmodia» s'a oprit aici. Cum avea sä o continue

nu avem de unde §ti. Din micul fragment e greu sa
reconstitui tot planul poietului, cad in un cadru, in
care incap atatea persoane, actiunea putea sA is un
mers foarte viu, impestritat cu aluzii sociale §i poli-
tice, cum le obicinuia Alecsandri in «hasmodii» de acest
soi. Sä nu fi fost «Turnu-Balamucului» un preludiu
la < Sanziana §i Pepelea» ?

Am lasat la sfar§it un fragment, tiparit in Familia

din 1884 (No. 1). E cel mai compact din toate cele
in irate 'Ana aci Si cuprinde prologul intreg din o «piesa
in 5 acte i un prolop NAVALIREA JIDANILOR. Data cand
www.dacoromanica.ro
 PREFATX. 23

1-a scris ar putea fi anul 1880 -1883, deci dupa ma-

rele sari discurs antisemit §i irnediat dupa plecarea lui
Ghica la Londra, caci iata ce-i da de stire amicului
sau intr'o scrisoare nedatata :
0... Am inceput o piesa mare, intitulata oNavalirea
Jidanilor». Dar iti marturisesc ca de cand nu mai e§ti
to director (al teatrului), nu mai am gust pentru lucrarile
dramaticeo.
Prologul din qFamilia» e acesta:

PERSOANE:
Marinescu, proprietar. Silberwolf, jurnalist etreu.
SOftica, sotia lui. Kihos.
Lili, copils. for (4 ani in prolog 18 Proim.
ani in acturi). We.
Baruch SnapTer, jidan Galitian, Ita- SoimOnescu, capitan de dorobantf.
botnic. Ton Tatarasan.
Rifca, sotia lui Vasili Top or.
Leiba Kahal, rabin. Gheorghe Ursu, sergent de dorobanti.
Immergold banchier.

PROLOGUL.
Teatrul reprezintO plaiurile muntilor in tirrup de iarna. 0 carare ie..e din codri
din fund, serpueste pe coasts §i se coboarg, in scene. In dreapta planul H, un copac
mare, giinnos. Noapte. Luna se ive§te printre nori din and in cfind.

SCENA I.
SILBERWOLF, KIHOS (vin din dreapta speriati).
KIHOS. Ai vai ! Mamunieu ! M'a cuprins frigu i frichi.
SILBERWOLF. Si pe mine, Kihos, dar nu avem ce face.
Trebuie sa mergem inainte pand la hotar, cat e noapte, ca sä
trecem in Moldova pe fratii no§tri din Galitia. Ei ne a§teaptd
ascun§i in codru.
KIHOS. Departe-i hotarul ?
SILBERWOLF. Mai avem un deal...
KIHOS. S'o vale, §'o limbo de pddure... vorba romanului.
Silberwolf ?
SILBERWOLF. Vost iSt ?
www.dacoromanica.ro
 24 V. ALECSANDRI

KIHOS. Nu to temi de talharoi si de ur§i ?

SILBERWOLF. Eu ?... nici de cum ?
KIHOS. Nici de cum ?
SILBERWOLF. Ba, mi-e groazA.. dar cunt poruncit sa inde-
plinesc poruncile Aliantei din Paris. Ea voeste 5A umple Cara
Romaneasca cu fii lui Israel de prin toata lumea, din Austria,
din Rusia si de aiure, pentru ca s'o facem proprietatea noastra.
KIHOS. (Vesel). Bun gheseft !
SILBERWOLF. Bun si mare. Mai cu seams daca om capata
drepturi politice.
K1HOS. Dar oare le-om capata ?
SILBERWOLF. Ja wohl... Am dat parale multe unde se cu-
vine... Presa din Paris, din Berlin, din Londra si din Viena
este a noastrA. In curand vom ajunge la scopul nostru.
KIHOS. Numai de nu ne-or manca lupii.
SILBERWOLF. Om peri noi, raman altii... Evreu-i ca hreanul,
are radacina adanca de doi stanjini si jumAtate.
KIHOS. SA pierim noi ? Fereasca Dumnezeu!
SILBERWOLF. Si cu rabdare si cu staruinta, si cu mestesug
si mai ales cu bani vom putea pune mana pe orasele roma-
nilor, vom cumpara mosiile lor. Vom deveni stApani si ei vor
ajunge argatii nostri... Hai.
KIHOS. C-unosti potecile?
SILBERWOLF. Cunosc. Am facut de multe on contrabands
de oameni pe locurile astea. Am introdus numai eu peste 3000
de fraji prin creierii muntilor... Altii fac aceea§ contrabands
pe malurile Prutului, aducand pe fratii nostri din Rusia.
Kenos. Si ai castigat bani multi ?
SILBERWOLF. D'apoi cum? De geaba? Doar nu's romand.
KIHOS. Taci ; pare am auzit ceva.
SILBERWOLF. Ce ? incotro ?
KIHOS. Colo... pe urma noastra... (Frivind to dreapta). Vei I
vei ! vei I zaresc doua umbre care yin, or fi talharoi... SA fugim.
SILBERWOLF. SA fugim... (Fuge). Fuga-i ru§inoasa...
KIHOS. Dar sAnatoasa. (Se sue repede Qi dispar to codru).

www.dacoromanica.ro
 PREFATA 25

SCENA 11.
ION TATARA§AN, VASILE TOPOR (vine din dreaptn).

ION. Unde's ? zare§ti, Vasile ?

VASILE. Nu, bata-i crucea... Da parc'au intrat in pamant.
IoN. In pamant or intl.& amandoi cu ajutorul meu.
VASILE. Si al men... Dar unde dracu sa fie Liftele ?.. Or
fi apucat pe colo, prin codru spre hotar:
ION. Las' ca-i gasim noi. Nu degeaba ii urmarim tocma
dela Iasi.
VASILE. Hei ! de-asi pune mana pe Kihos, ce tocana, ce
tocanci. !
ION. D'apoi Silberwolf... Ce hacuitura I.. Mai Vasile, de
i-om gabui unde-va, sa-ti aduci aminte ca to numesti Topor.
VASILE. Topor de vita curer. Lasa pe mine... Eu ii sant
Rabinul.
ION. Bine, va.d ca Si tie ti-s dragi ca Si mie, spurcatii.
VASILE. Ca piperu 'n ochi... Stii tu, mai Inane, ca Kihos
mi-a otravit nevasta cu vitriol. la carsma lui din Pacurari...
Stii tu ca fratine-meu i-a luat sumanul din spinare in dricul
ernii I.. Stii tu ca pe copilul meu, un linc de sase ani, l'au
deprins cu betia Si 1-au sfatuit sa fure gaini prin mahala ca
sa i le aduca lui pentrurachiu ? Stii cA nu mai putem tral noi
romanii de raul lor.
IoN. Stiu... Dintre toti Tatarasenii cari inainte erau gos-
podari cu case Si gradirvi, numai eu ramasesem .negustor cu
dugheana la ulita. Intr'o zi vine Silberwolf, Si dureaza alaturi
cu mine un Sopron mic de scanduri. In Sopron aseaza un alt
nespalat ca dansul cu aceeasi marfa ca a mea... Ori ce vin-
deam eu, Iuda lass cu cateva parale mai jos, scad pretul, scade
Si el, ajung in sfarsit a da marfa cu pretul cu care o cum-
param amandoi ; jidanul nu se opreste Si tot scade... incat
musteriii ma parasesc Si merg la el care vindea mai ieftin...
Mai, pacatule, ii zic intr'o zi, vine dracu te-a adus pe capul
meu ? Ce-ti pasa tie, imi raspunde el razand. Mai, dar cum
poti sa-ti esi in capat dand marfa in pagubd ? Nu-i treaba ta,
www.dacoromanica.ro
 26 V. ALECSANDRI

are cine sa ma despiigubeasca pans ce te-oi calici pe tine.

Dar cine, mai pocitule ? Comitetul nostru, Kahalul!.. Imi venea
sa-1 ucid dar m'am gandit ca nu era el vinovatul... Silberwolf
Imi urzise peirea ! Silberwolf ! A !.. Sfinte Mina, zece para-
clisuri ti-oi da de mi-i face sá-1 gases.. !
VASILE. i 'n sfarsit Inane ?
ION. In sfarsit am inchis dugheaua. Creditorii mi-au vandut
marfa cu ddrabana, apoi mi-au vandut ea'sufa mea din Tata-
ras... si ea...
VASILE. Tu ai ramas cersetor in tara ta...
ION. Dar... cersetor de drumul mare, cersetor de codru
ca tine. Asta ne ramane noud, romanilor... Despoi Iude'e unde
le intalnesc, dar nu ma simt razbunat pang ce nu'mi inchei
socoteRla cu Silberwolf. De mina lui am calicit, de mana mea,
o sd rAoard.
VASILE. Moarte am juruit si eu lui Kihos.
ION. Hai dar la goand dupa ei... Ti-i ascufit toporul, Vasile?
VASILE. Ca deSrul de rdzbunare, dar barda ta ?
ION. ASCUtita ca limba clevetirii jidovesti... Halal de dansii...
Pe incotro sd fi apucat ? pe cdrare la deal ? Sau pe codru
de-a dreptul ?
VASILE. Pe cdrare joaca tuna... Cred mai degrabd ea au
luat-o la fuga prin desime, cad ne-or fi simfit in urma lor.
ION. Bine chitesti... Hai (Ajungtind la marginea sceuei din smug
mai Vasile !
VASILE. Ce-i ?
ION. Deschide -fi narile si miroase tare! Nu plate a usturoi?
VASILE. Asa 'mi pare.
ION. Doamne ajuta (Ese prin stanga).

SCENA III.
OIMANESCU, URSU. (4 dornban(,i vin din dreapta).

SOIMANESCU. Stafi baiefi, sa ne mai odihnim putin ! De

cand am lasat drumul cel de colo, de vale (Arati in dreapta) ne
uredm deadreptul la deal, pe locuri nebdtute de picior de
om... Nu v'afi ostenit ?
www.dacoromanica.ro
 PUEFATA 21

URSU. Nu, domule Cdpitan. Doar not suntem copii de

munte, train prin codri si pe plaiuri. Suntem buni de picior
ca muierele cele cu ochi de 5oparld.
ciumANEscu. SA t3aiti. A5a vA vreau : tari de vand. 5i buni
de mina. Asa ? Ursule ?
URSU. Cat despre mina, zdu n'a5i sfAtui pe vecinul de
peste deal cu mustafa lungd sa 'mi incapa in lab&
SoimANEscu. Laba Ursului.
URSU. - Asa m'au poreclit vandtorii din sat, de cand m'am
luat la trantA cu o dihanie de urs, care ma cuprinsese in brafe,
ca pe-o mireasA.
Ne-am harjonit cat ne-am harjonit pan' cdzand amandoi la
pamant, ne-am dat de-a rostogolul pans la vale. Cand eu de-
asupra lui, cand el deasupra mea... Manca-l-ar cainii I greu mai
era L. Dar ajun5i in capdtul costi5ei, am scos cutitul dela
bra.0 5i l'am infipt drept in inima ursului. N'a avut nici macar
vreme sA-mi zica : boda-prosti.
SoimANEscu. N'avea omenie.
URSU. Nu, dar avea o bland de Boer mare. Am dus-o
plocon colonelului.
5OIMANESCU. Si coloneful de-atunce se lauds ca I'au ucis
insu5 la vanat.
URSUL. -S'o fi lAudand, de ! Vorba ceea. Minciuna boe-
reasca trece in -tam Ungureascd.
IpitoANEscu.Ursule !
URSUL. Aud, Capitane.
(::ImANEscu. Departe-i Valid la pichet, unde mergem sa
schimbam garda?
URSUL. - Mai e o fArAmica build de drum 5i e cam greu
de-om apuca peste varful dealului, insa cunosc o cararu5d mai
°bid care incongiurd dealul ; ea trece pe la bordeiul frati-ne-meu
padurarul.
oimANEscu. Dar frate-tAu acasa sA fie?
URSUL. A5a chitesc. v5i daca ai vrea, domnule Capitan,
sa to opre5ti la bordeiul lui, poate c'ai avea prilej sA ucizi vre-o

www.dacoromanica.ro
 28 V. ALECSANDRI

blanda, ca ursii yin cate °data de-si varl botul pe fereastra

cane zAresc lumina inauntru.
SolmANEscu. Buna idee, ne-om duce maine la pichet.
URSUL. Mai cu seams ca-i intuneric in codru ca inteun
suflet de arenda§ jidan... poticile's acoperite cu omat si nu cred
sa indrAsneascA a trece in asta noapte nici tipenia peste hotar.
SOIMANESCU. Cine sa treaca prin creerii muntilor ?
URSUL. Cine ? Jidanii cari fug din tara for si navAlesc in
Cara noastra.
SoimANEscu. Cum ? e adevArat ceeace se spune?
URSUL. Nu §tiu ce se spune, dar §tiu cA nu se spune tot.
OIMANESCU. Cum asta ?
URSUL. Adevarul e Jidanii trec borderie in Moldova,
intra in ea ca in satul ui yremine si ca boala in trop sanatos.
SomANEscu. De e-i lass granicerii ?
URSUL. Apoi ce-or sa faca bietii oameni? Cand primesc
porunca sA-i opreasca, cand sa le dea bund pace... I-s nauciti
de-atatea... cum le zice Doamne iarta-ma ? de-atatea tarcalari din
Bucuresti. Se lass si ei pe tanjala, pan' a suns un ceas mai bun.
SoimANEscu. Ce-a fost azi nu §tiu, dar de azi inainte ma,
baeti, cat of fi de comanda la hotar, sa-i intarcam pe jidanii
de-a mai trece fara pasaport. Ati auzit ?
URSUL. Sa traesti, domnule Capitan ! I-om interca bucuros.
SOIMANESCU. Acum, fa inainte, sergentule, §i ne du la
bordeiul padurarului.
URSUL. Dar... sa dam cu pusca la nevoe? d-le Capitan ?
Bine, om da Si cu pusca. Auziti voi, ma? Vanat cu perciuni.
Atineti-vA... stanga 'mprejur. Mars I ,(Es prin stftnga).

SCENA. IV.
SLBERWOLF, KIHOS 9i mai multi Jidani stringeroci, (on barbs sburlite, cu
perciunii lungi qi en boccele de rufo in spinare, se scoboarit pe cararea din
vhrful dealului, tremurfind de frig, tuprinei de grouch).
SILBERWOLF. Venifi dupA mine... Ati intrat in Moldova.
Aice-i tara cu mana!
JIDANII. (Tremurfi nd). Brrr.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA 29

KIHOS. Nu ne vede nime? Granicerii dorm ! Nime ? Stall...

zAresc o miltdhald in urma.
JIDANII. Vitas ? (Se caber fuga to ecena).
SILBERWOLF. Nu va temeti. Nu-i nimica. Kihos e un fricos.
K1HOS. Nu zic ba. Sunt voinicos, dar fricos.
SILBERWOLF. Sunteli cu totii ? Bine... puneti-va in rand.
KIHOS. Iac6, ne-am pus. Parcd suntem oastea lui Ma-
cabei.
SILBERWOLF. Frati in Talmud Fii
! rasletiti ai lerusalimului !
Voi cari santeti poporul lui Dumnezeu ! Iatd-vd in Para Ro-
maneascd care e menita a deveni o noun Palestina... Afi venit
aice, unii din voi alungati de polifia austriacd, pentru oare-
care hapghevezen, alfii trimesi in misiune cuceritoare de Alianfa
Israelitd. Fifi bineveniti pe pamantul Fagaduintei ! Acum la
lucru. late prada! (Arita muntii ei vales).
JIDANII. (Entusiasmati). A noastra ? A noastrA ?
SILBERWOLF. A noastra, cad Romanii nu stiu sd-si pa-
zeascd comoara stramoseasca. Kihos... ascultd
KIHOS. lacd, ascult.
SILBERWOLF. Sa-i duci pe tofi, printr'ascuns, la crasma din
sat si de-acolo sa-i indrepfi din crasma, la calduzi Evrei, la
locul care este destinat fiecdrui. Tu Froim Bercu, sd te asezi
la una din barierile Ia ului, ca crasmar, pentruca sd imbefi
taranii ce vor veni la targ cu provizii iea seama insd ca sh
amesteci rachiu cu zeamd de tutun, cu ardei, cu ciomofaiu
si cu vitriol. Mojicii beau ca niste vite, fare a'baga de seama
ca se otravesc. Tu Ific, ie i inaintea for cale de un sfert de
poste, ca se be cumperi podvad cu a seaptea parte de pret
si apoi sa-i aduci la crasma lui Bercu pentru alddmas.
KIHOS. (Ritzand). Hi, hi, hi. Plan bun.
SILBERWOLF. Still, dummer Hund !
KIHOS. Iaca tac.
SILBERWOLF. Tu, Safarle, sa te faci in orice oral agent
de corupfie, sd ajuli pe frafii nostri in procesuri, cercand a
cumpard constiinta judecdtorilor. Tu, Besume Trifman, sd des-
chizi casdpie la Harldu, ca sd vinzi carne curer la frafii nostri

www.dacoromanica.ro
 30 V. ALECSANDRI

§i carne trif de vite bolnave la cre§tini. Tu, Haim, sA te faci pitar

la Targu-frumos, dar A vinzi mojicilor pane de Mina aprinsa.
KIHOS. Ia, ia, ia! Prechtig !
SILBERWOLF. Still, Esel.
KIHOS. lad. tac.
SILBERWOLF. Tu Moi§i Draibhoffer, sa te lipe§ti de casele
boerilor, ca sa le inlesne§ti imprumuturi de bani cu procEnte
de 300 la suta §i cu ipoteca in mo§iile i casele lor. Case §i
mo§ii vor fi in curand ale noastre. Tu, Sloim, sa te faci ote-
lier, tu negustor de haine putrede, tu ciobotar, tu croitor, tu
tenechigiu, etc., dar sA cafali a dura tot lucrul prost ca sa aiba
totdeauna nevoe Romanul de meseriile voastre. All inteles ?
Knios. Ia vol, ia vol, ferstand.
SILBERWOLF. No still, §mutzig tartan.
Kixos. Iaca tac.
SILBERWOLF. In sfar§it, voi toll va impra§tiati piin tars ca
holera, apucati toate meseriile, toate negoturile Si cumpArati
ieftin §i vindeti scump, incat sa nu poata Romanii tine con-
curenta cu voi. Ei sa cads in saracie, pe cand voi vA veti im-
bogAti. Am zis. $i acum strigati ca mine : Traiasca neamul
lui Isaac §i-al lui Israel.
JIDANII. (Ura). Traiasca Isaac. (Glasui li se cum* cad o Ira-
puratura manna In codru. Ghewalt 1 (Vreau sit fugit).

SCENA V.
JIDANII, ION, VASILI (vin alergand din Wino).
ION. Potira... potira ! la fuga, Vasili !
VASILI. La sAnatoasa! (fuge in dreapta).
JIDANII. Ai vei, vei, vei vei ! (fug In dreapta).
ION. Unde sA m'ascund ! Ha... in copacul ista.

SCENA VI.
ION, $OIMANESCU, URSU, DOROBANTII (win din stanga).
$01mANEscu. IacA Liftele... dupa dan§ii, copiil
URSU. SA trag, domnule CApitan ?

www.dacoromanica.ro
 PR EFATX ni

SolmANEscu. Trage in gramada.

-URsu. Cruce ajuta !.. (trage si aleargit cu ceilalti la dreapta),
(Se and afar tipete de ndani).
ION. ( Intre crengi). In plin ! Numai Silberwolf sa ramae teafar
pentru mine. Cine mai vine?
(So ascunde infra crengi).

SC ENA VII.
SNAPSER. (Ingrozit, vine alergiload din deal pe c&rare, si efitfind In
oate partite).
SNAPSER. In mine a tras ? Ai vei? 1\11'a impu§cat. (Se pipii.e).
Ba nu... dar cand am auzit trosc am crezut c'am murit...
Main Gott ! imi clentenesc falcile de groaza... Unde ma aflu ?
M'am ratAcit de toyara§ii mei... in cotro am apucat ? Sa merg
napoi... mi frichi. Sa merg inainte ? Si mai frichi... Ah ! Ghe-
rai§vad de abia am pus piciorul pe pamant romanesc §i ma
gasesc mai rau deck in Cara lui Faraon...
Se aude to dreapta, In departare sunet de 7tirgalAi de sanie gi pocnete de biciu).
Vas ist ? (Asoutta). -Nimic.., urechile imi tine. Si mi fac trin-
Snapser, Snapser, de ce nu to -au fAcut
chi- lirlchi- trinchi. A !
mamunieu voinicos ? N'ai tremura cum tremuri. Adica multe
parale a§ ca§tiga, dacA a§ puted vinde frica din sari macar cinci
bani dramul (spiirlat). Vitas?
(Se and zurgulaii aproape gi tropot de cai).
SAFTICA. (Afarrt in dreapta). Toadere, tine caii !
MARINESCU. (Asemenea). la seams sa nu tie prAvali.
AmANDoi. (ripand) : A
(So aude o Impuscatura In departare).
SNAPSER. (Tresarind). Vai ! iar a tras in mine... Or fi tal-
haroi... talharoi... primejdie mare ! Unde sa m'ascund ? A I..
in gaura copacului ca in sanul lui Avram. Gott, Gott, Gott !
(mart,. In vagauna copacului).

www.dacoromanica.ro
 32 V. ALECSANDRI

SCENA VIII.
MARINESCU, SAFTICA, LILI (intri prin dreapta plini de °mitt).

SAFTICA. Hotii or fi, Nicule?

(SpAriata).
MARINESCU. Nu to teme, SAftico !
SAFTICA. Apoi ce's ImpuscAturile care am auzit?
MARINESCU. Or fi vanand plaeii ; dar spune-mi te-ai lovit
cand s'a prAvalit sania ? .
SAFTICA. Nu.
MARINESCU. Nici COpila ?
SAFTICA. Nici Lili ; o tineam in brate. Asa-i, drAgutA, ca
nu te-ai lovit?
Lin Nu, maman.
SAFTICA. Dar ce facem acum?
MARINESCU. Sa asteptarn aice pe damb, pAn'ce vezeteul
a descurca hamurile si a ridica sania.
SAFTICA. Ce bine era sA nu plecam de-acasA, dela mosie,
in dricul ernii Si sA ne expunem la drum Cu ce avem mai
scump! Unde-i caseta cu banii si cu juyaerele.
MARINESCU. Iat -o la mine; dar siragul cel de mArgAritare
unde-i?
SAFTICA. La gatul copilei!
(11' upser ascultit, aratAnduii captil din And In cAnd).
MARINESCU. Sa nu se piardii, caci valoreaza douA mii de
galbeni.
SAFTICA. N'ai grijA, e legat bine... Nu fi -e frig, Lili?
LILT. Nu maman.
SAFTICO. Draguta... e mai voinica decat noi... (o srtrutrt .
(Se nude glasul tereteului strigfind la cai : La loc liaramule).
SAFTICA. Ce este?
MARINESCU. Nimic, glasul vezeteului.
SAFTICA. N'au mantuit Inca ? (se due de privesc Yn dreapta .
SNAPSER. (in parte). irag de mArgaritar! Mii de galbeni!
MARINESCU. S'au spariat haramurile si nu-i mai poate in-
Kama vezeteul. Merg sA-i ajut.

www.dacoromanica.ro
 IA§II IN CARNAVAL, Ta

SCENA IX.
TARSITA, SAFTA (intrilnd prin fund).

SAFTA. Aud, cucoand.

TARSITA. Du-te degrabd, Saftico, la teatru, si sá-mi iei
doud domino de catife.
SAFTA. Ce mancare aceea, cucoana ?
TARSITA. Du-te de spune acolo cum iii zic eu : sali dee
doua domino... domino, auzi to ? si sa le duci la cumnatica.
SAFTA. S'apoi ?
TARSITA. S'apoi sa m'astepti acolo, pan' ce-oi vent eu.
Na si bani. tit ax o pungii)
SAFTA. Foarte bine, doua... cum le-ai zis?
TARSITA. Domino.
SAFTA. (Ese prin fund ziefind). Dou'd domino, doua domino,
doua dimono...
TARSITA. (Alergand ilnpn Safta). Domino, proasto ! (Viind In
rata scenei). Cat imi bate inima de tare ! parc'am alergat cloud
poste pe jos... Ah 1 ce putere are amoriul asupra inimilor celor
gingase !

SCENA X.
TARSITA, LUNATESCU.

LUNATESCU. (In parte). Tarsita !.. Aflat-a oare ceva ?

TARSITA. (In parte). Barbatui meu L. de n'ar afla...
LUNATESCU. (Cu dragoste). Dragrt ?..
TARSITA. (Aseinece). Fratioare ?..
LUNATESCU. Ce facem in asta-sara ?
TARSITA. Eu ma duc sa petrec la cumaatica ; dar mita ?
LUNATESCU. Eu, surioara ? zau, nu stiu.
TARSITA. Nu joci cartile, puiule ?
,,LuNArriscu.Ba as juca, sufletul meu, dac'as ave,1 cu cine.
latd, tocmai, c ne vin prietegii pentru partidi.
Puneti-va la joc, eu ma duc sa ma gatesc. (Esc prin drea ta).
V. .4lecsa, dri.
www.dacoromanica.ro
Teatru, Vol. III.
 50 V. ALECSANDRI

SCENA XL
LUNATESCU, TREI PRIETENI.

LUNATESCU. Bine-ati venit, fratilor, ca v'asteptam cu ne-

rabdare.
UN PRIETEN. Asa, hotule, pentru ca sa ne iei paralele.
LUNATESCU. In puterea prietesugului...
PRIETENUL. Foarte'ti multumesc de prietesug, vere. Iata
trii sari de-a randul de cand pierd necontenit. Nu ma pot scula
odata fara ca sä nu intru platca.
LUNATESCU. A cui e vina, daca nu stii sa joci ?
PRIETENUL. Nu mi-i invata d-ta cartile? Eu care le joc
de douazeci de ani L. Ian sa vezi cum am sa to frec in
asta-sara.
(In timp ce vorbesc, no fecior aseaza Maga, de carti, mince lumemari, carti, s. c. I.)
LUNATESCU. Vorba multa saracie. (Arittand masa). In fapta
se cunoaste omul... Poftim.
(Tachi Cu duoi prieteni se pun la carti; at treilea priveste).
PRIETENUL. Preferantul jucam ? Cate zece parale fisa ?
LUNATESCU. Cum iti vroi... Eu fac cartile. (Amesteca car -
tile si le Imparte). Ce noutati ati mai aflat astazi ?
PRIETENUL. Tot cele de ieri si de-alaltaieri... Nimic.
LUNATESCU. Cum ? n'ati vazut pe nime ?
PRIETENUL. Ba am vazut o multime de Irozi pe uliti.
LUNATESCU. (Scaptind cartile din mani). ITOZi ! (In parte). tar' Irozi,
§i tot Irozi!
PRIETENUL. Na ! c'ai facut mal-donne... §i ce carp bune
aveam !
LUNATESCU. Pardon !
PRIETENUL. Pardon, pardon; dar' preferantu 'i pe bani.

www.dacoromanica.ro
 JAW IN CARNAVAL 51

SCENA XII.
Cei dinainte TARSITA (cu mantelA ei capeli).
TARSITA. (IntrAnd prin dreapta). Sluga d-voastra, boieri.
PRIETENII. (Inchinandu-se). Sarut manu§ifile, cucoana Tarsita.
TARSITA. (Apropiindu-se de Luniitescu). Cum iti merge norocul,
draga ?
LUNATESCU. De-abia am inceput : dar' nadajduesc ca
'mi-a fi in favor, de vreme ce te interesezi mata, sufletul meu.
TARSITA. Ifi proorocesc ca ai sa ca§tigi mult in asta sara.
LUNATESCU. (In parte). De-ar fi Si Cati modista cuprinsa
in acel mult I
TARSITA. Eu Ara las cu sara buns. (SlrutAnd pe Lunatescu pe
frunte). Noroc bun draga, §i joaca cu minte. (Rae prin fund).
LUNATESCU. Sa nu ma Iasi multa vreme singur, sufletul
meu, ca mor de urit far' de mata.
PRIETENUL. ceia-lalti). Cat de bine traesc impreuna.
(Ciitrii
LUNATESCU. (In parte). S'4 pornit 1 De-acum ma pot duce
unde ma chiama amorul... la magazia modistei !.. Si cat pentru
Irozi, 'mi-oi lua pistoalele. (oati% prietenul care nu joacii). Vina,
te rog prietine, de joaca in locul meu vr'o jumatate de ceas,
ca am putina treaba pans in targ. (Se scoala ; prietenul se pune in
locul lui Lunitescu).
PRIETENUL. Da bine... ne la§i. ? incotro ?
LUNATESCU. Ma duc sa cumpar o boneta nevestei. (Ili iea
palliria $i pistoalele, si ese prin fund).
PRIETENUL I. Ce casa blagoslovita ! se iubesc de 20 de
ani ca ni§te huluba§i.
PRIETENUL II. Protos.
PRIETENUL III. Defteros.
PRIETENUL I. Preferarit !
(Cortina cade).

www.dacoromanica.ro
 52 V. ALECSANDRI

ACTUL IL
Teatrul represina, partea nlil,ei marl despre Trii-Erarhi. In dreapta magaziea
modistei Cati, avrtnd pe la fereste bonete Qi capele, In stanga, In fats, casa comi-
sarulul Sitbiuta. Ulita este p'istio $i Intunecoasa; numai un culucciu se zareste In
strings, la coltul casei comisarulni. La ridicarea cortinei un orologia depiirtat bate
sapte ore, si dnpli ce Ineeteazit, culucciul strign : Raita

SCENA I.
LEONIL (esind din magaziea modistei).

Adio, scumpa si nepretuita modista Inger cu boneta si

cu papiliote, care 'mi indulcesti viafa §i 'mi tivesti basmalele !
Asteapta-ma pan' intr'un ceas, ca. am O. ma 'nfati§ez ochilor
tai de soparla in costum de Irod imparat, cad esti vrednica
a te numi imparateasa modistelor §1 amoreaza unui Crai !
CATI. (Ese pe pragul nsi). Adio, craiule, berbantule. (Inchiae uqa).
LEONIL. (V;ind In fata seenei). Ca modista lighioae placuta
nu este pe fata pamantului. Cu inima te iubeste si cu dege-
tele 'ti coase camtisi... dad. scoate ochii... Dar' apropo
de bal masche... cu ce-oiu sa ma duc la teatru? Prietinii care-or
sa vie cu mine, imbracati in Irozi, 'mi-au marturisit ca 's tufa
de parale ; pe de alts parte, casierul nu face credit, si cat
pentru batuti... (Iii pipae buzunarele) 'i-au batut vantul de mult 1..
s'asa de mult, in cat a ramas pustiu in urma.... Mari, ce'mi
pasa! bun ii Dumnezeu, mai ales pentru cadeti de cavalerie.
(Se pune drept ca no Boldat). La stanga! piciorul drept inainte, mars;
(Porneite catrit fund, fiteand mars) ranplanplan, ranplanplan, plan,
plan, plan. (Ese prin fund in stange.).

SCENA II.
SMMUTA (esin 1 din rasa lui). MARGHIOLITA (pe pragul uiii).

SABH.V. Inchide bine usa pe din-launtru, Marghiolita,

§i nu ma astepta in asta noapte, ca eu poate n'oiu veni acasa
pan' in ziva.
www.dacoromanica.ro
 grt IN CARNAVAL 53

MARGHIOLITA. Cum ?.. toata noaptea ai sa te trudeVi?

SABIUTA. Asa cere slujba, fata mea. Cu sara buns,
MARGHIOLITA. Noapte buns, tats. (Inchide usa).
SABIUTA. (Viind In fa(e. sconci). Aga! aga !.. De cand gandesc
sa ma fac aga, eu §atrariul Sabiuta... is bun de dus la agie...
Brrr... da frig ii!.. da frig ii!.. Auzi comploturi de Irozi, brrr...
parca'mi curg sloiuri de ghiata pe spinare... Desara 's ran-
duit la teatru. Atn sa ma 'mbrac si eu in Irod, sa m'amestec
printre masti si sa crag cu urechea, doar' of descoperi ceva
Hei! culucciu...
CULUCCIUL. Aud.
SABIUTA. SA iei sama, daca'i vedea Irozi s'asculti ce-or
vorbi. Auzi?
CuLuccitn... Aud.
(Nabiu(ii ese prin fund, In dreapta).

SCENA III.
CATI, MARGHIOLITA.

CATI. (Eeind pe pragul usii). Marghiolita, Marghiolita.

MARGHIOLITA. (Asemenea). Ce doresti, Cati?
CATI. (Viind in mijlocul scenei). Vin' de graba salt spun ceva.
MARGHIOLITA. (Asemenea). Ce lucru?
CATI. M'am intalnit astazi cu iubitul tau, cu Alecu intr'o
cash', si m'a insarcinat salt zic ca nu te iubeste nici de cum.
MARGHIOLITA. Ha, ha, ha, nebuno.... Dar Leonil al tau
cum se mai poarta cu tine ?
CATI. Ca un Ieu. Ma iubeste mai rnult decat trambita
scadronului, si 'mi-a fagaduit ca m'a lua.
MARGHIOLITA. Ce bine-ar fi sa ne maritam odata atnan-
cloua!
CATI. Poate o da Dumnezeu... Da' ian spune-mi: gati-
tu-rai costumul de bal masche?
MARGHIOLITA. gata... insa ma tem sa. ma ' mbrac cu el.
CATI. Pentru ce?
www.dacoromanica.ro
 54 V. ALECSANDRI

MARGHIOLITA. Cand gandesc sa merg la bal masrhe fdra

stirea tatani-meu, mi se taie tot gustul.
CATI. Nu fi copila. Ce te temi, dupd ce ai sa mergi cu
mine?
MARGHIOLITA. ; dar dac'a aflas tats -meu?
CATI. Ii zice ca s'a inselat, si te-a crede.
MARGHIOLITA. Dar Alecu?
CATI. Lui Alecu ii spune ca te-ai dus la bal masche cu
nadejde de a-I intalni pe dansul. Si cine sate... poate sa-1 gdsim
acolo.
(Trece prin fund tin neamt beat care zice: Gott verldsst den Deu-
tschen nicht) !..
MARGHIOLITA. (SpiiriatiL). Vine cineva. (Fuge in casA).
CATI. La opt ceasuri sa vii la mine. (IntrA in magazie).

SCENA IV.
ALECU (vine prin fund din stAnga, purtAnd o glcitaru pe sub manta).
Oare sa fi exit comisarul de-acasd ? (Se apropie de case, lui SA,
biuta gi calla la fereastrii). Perdelile sant trase. Nu se vede nimic.
Ian O. cerc a da de stire Marghiolitii, dupd chipul obicinuit...
sa -i cant pe sub feresti. (to acordA ghitara). Bre ! da frig ii ! imi
inghiata degetile pe strune... Ah, Marghiolitd ! cat trebue sa
te iubesc, pentru ca sa fac strajd noaptea pe la miezul iernei !..
numai un amor InflAcarat ca at meu poate rdbda 17 graduri
de frig. Haide !... cum a da Dumnezeu... intr'un noroc! (se
primblA supt ferestrele Marghiolitii, cAntAnd c in ghitarli si din guril :)

Vine, drags, pan' te-a5tept, Ca de frig §i de-al tau dor

SA te sh Ang la pept, Eu inghet §i mor.
(CautA iar la fereastra Marghiolitii).
Nimic nu se iveste !.. oare ce-a petit azi de nu m'aude,
c'am rAgusit cantand... SA cerc si de-a doua oare. (CearcA ghi
tara). Tronc I s'a discordat ghitara I,. Pas acum de-o acordeazd
cu mainile inghetate I (o acordA).

www.dacoromanica.ro
 IA§II IN CAINAVAL 55

SCENA V.
ALECU, LUNATESCU (invelit In manta,' intro prin fund din
dreapta urmat de patru liiutari).

LUNATESCU. (Cfitre lautari). Stati aici in colt putintel, §i va

gatiti scripcele (Viind In fata magariei Catii, Mil a vedea pe Alecu).
lard-ma's in sfar§it Tanga casa Afroditei inimii mele Mi-a
venit in gand sit i dau o serenadd prin care sa-i pot face cu-
noscutd starea jalnicd a sufletului meu... §i nadajduesc ca
dupd oftdrile ce va auzi, se va milostivi a primi cite 'i-am
propus azi, dupd masa. (Cat& pe fereastra Cati).
ALECU. (NevAzAnd pe Lunitteseu). In sfar§it am acordat-o I Cer-
And ghitara). Sund bine acum.
LUNATESCU. ji acasa I Acu'i vremea. (Face semi]. tiganilor ea
Inceapf).
ALECU. Curaj Alecule.
(In timp ce Alecu cfinta, lautarii se pornesc din fund grfimada si vin pan' in
fats, scenei cantlind : gAh noroc, noroace!» pe urna se in'orc inapoi, iar
vin si iar se due In fund. ) uniltesca stiff cu dosul la Alecu si priveste cu dragoste
Ia ferestrele Catii).

ALECU (cftnand).
VinA, drags pan' te-a5tept...

LUNATESCU. Calita cu suflet, balaure.

ALECIJ. (manioo. Cine dracu a adus cioarele astea ?
(Voeste ea cfinte dar nu poate din pricina limtarilor cari rticuesc in gura mare)
«Alt noroc, noroace !»
LUNATESCU. Ofteaza baragladina I

ALECU (cantand).
SA te string Ia piept,

Ei ; geaba I nu'i chip de cantat ! (catre Luniitescu). N'auzi dom-

n4orule ? N'ai puteA\ sa te duci sd urli mai departe ?
LUNATESCU. (NeintoreAndu-se). Ulita 'i cat a mea, cat a d-tale.
(catre irtutaro. Trage of grozav, cioroiule
(Lft.itarii tipti cht le tine gura).

www.dacoromanica.ro
 56 V. ALECSANDRI

ALECU odatil cu
Ca de frig §i de-al tau dor
Ett inghet §i mor
(Ferestrelo se deschid la amandota casele. Cati §i Jtarghiolita so arat).

SCENA VI
Cei dinainte, CATI, MARGHIOLUA.

CATI.
I Ce vuet ii in ulita ?
MARG.
ALECU. (Zeirind pe Marghiolita @i alergand la ereastrii) Marghiolita
MARGHIOLITA. Tu esti, Alecu ?
(Se pun amfindoi In vorbil).
LUNATESCU. (Zfirind pe Cati). Modista ! (Catre lautari). Taceti.
mai. (Se apropie de fereastrii).
(Lfintarii tau ei se di.c).
CATI. Ce %rad ? cuconul Taki !
LUNATESCU. Eu iar eu, frumoasa Afrodita!
CAT!.Da ce cauli noaptea pe uliti cu lautari ?
LUNATESCU. Nu ma osandi, scumpa modista ce esti, ca
numai amorul ce am pentru tine a putut sa ma scoata din
sarite.
CATI. Nu 'ti-e rusine sa vorbesti asa, d-ta, om insurat ?
LUNATESCU. Ei! draga, cu rusinea astazi n'o scab la cap.
Dar' nu 'i vorba de rusine... ii vorba ca to iubesc asa de
nastrusnic, in cat acum sant adiafor pan' si de ciubuc ! eu
care eram in stare sa 'mi vand sufletul pentr'o lulea de tutun.
CATI. Ha, ha, ha! 'apoi ai obraz sa 'mi zici ca ma iu-
besti ca sufletul ?
LUNATESCU. Asculta-ma : Ce vrei dela mine ? capele ?
boucle ?
CATI. Foarte'fi multamesc, ca am prea multe.
LUNATESCU. Cu adevarat I.. fi'i magazia plina! Spune'mi
dar' ce doresti ? Drosca de birja cu luna ? mobile ? Porun-
ceste supusei slugi a matale.
www.dacoromanica.ro
 -1.q11 Vsr ('ARNAVAIi

CATI. (scotiind o note din buzunar). Vreau sa'mi plate§ti soco-

teala cucoanei d-tale.
LUNATESCU. (In parte). M'au pries in capcana, diavoloaica.
(Tare). Cu mare bucurie... Cat ii acea socoteala ?
CATI. Trii-zaci Si doi de galbini.
IUNATESCU. 0 bagatela... lata banii, spre dovada ca sant
gata a implini toate dorinfile matale... numai de mi'i da o
dulce nadejde... (Scoate punga §i nunifiri banii pe fereastra).
ALECU. Zau ? mergi la bal masche, Marghiolita ?
MARGHIOLITA. Merg cu Cati... Nadajduesc insa ca mi'i
sluji de cavaler, Alecule ?
ALECU. Pan' la moarte, scumpa mea. (Vorbese iar' ineet).
In timp ce Lunateseu uumiira, jignicerul Vadrii intl.& din dreapta, prin fund,
guerfmd en mirare gi cautfind en curiositate tmprejurul lei, farit a vedea bast' pe
Alecu §i Lnnilteacu.

SCENA
Cei dinninte, VADRA.

VADRA. Mai ! mai ! mai !.. da mare targ I.. Ce de minu-

nafii L. Ian prive§te ulifi sa mergi cale de-o po0a §i sa nu le
mac dai de fund. Bre ! bre L. Si cand gandesc... puteam sa
mor far'a vedea la§u, eu, jignicerul Vadra of Nicore§ti, care
de cand m'a facut mama nici c'am e§it din Nicore§ti... Slava
tie Doamne ca m'ai invrednicit a intra Si eu odata in capi-
tafie I.. Atata numai imi pare rau, ca am sosit noaptea... §i
nu §tiu cum sa fac ca sä gasesc gazda nepotului meu Alecu...
sau macar casa cuconului Take Lunatescu... Pe alfii nici ca
cunosc in capitafie...
(Tot vorbind se apropie Meet de culucciu fhra a'l vedea).
LUNATESCU. (Nutaaraud). Trei-zeci, trei-zeci §i unul, trei-zeci
doi... Tocmai ?
CATI. Tocma... Fparte 'ti multumeF.
CULUCCIUL. (La urechile lui Vudrit). Raita !

www.dacoromanica.ro
 5S V. ALECSANDRE

VADRA. (Speriat). Ho ! (Viiud jute in feta scenei). Ce dracu au

oamenii pe-aici de se sparg aka, noaptea ? (tgi stupeste in shn).
(La rhcaitul calucciului Alecu @j Luniitescu se intorc gj Arose pe Vadrit ; jar
Cati @i Marghiolita Inchid do grab& ferestrele).
ALECU.
(in parte). Nu cumva m'a vazut ?
LUNAT.
(Se apropie amfindoi de Vadra, ascon.si in mautale, @i apuctuadu'l fiecare de chte
o maul, ti zic ell voce groash).
ALECU. De'i spune ce-ai vazut, to stromesc !
LUNATESCU. (Arfitand pistoalele). Del zice un singur cuvant,
e5ti mort !
VADRA. (Speriat). Elei !
(Vadra riimhne incremenit; jar Alecu si Lunhtescu se dephrtesza de el, mar-
Wind spre fundul scenei).

SCENA VIII.
Cei dinainte, LEONIL (tmbracat in costum de Irod).
LEONIL. Egind din stanga, se puns dinaintea lui Menu qi a lui Lung,-
tescu, declamand Cu voce tare):
Eu sunt Irod imparat,
Care pe cal am incalecat,
iii pamantul s'a cutremurat !
ALECU. Sa fii d-ta sanatos. (Fuge In dreapta).
LUNATESCU. ISperiat). Valet.' ! (Scapa pistoalele jos tremurand).
LEONIL. Inchina-te dinaintea stapanului tau, Mina fri-
coasa, supusa sabiei mele.
LUNATESCU. (Plecitudu-se p&na la pArnitot). Nu te'ndura de mine
pacatosul, domnule revoltant, a am o casa de copii... i sunt
patriot bun, moldovan curat.
LEONIL. Moldovan ?.. ha, mai de graba jidan, ca e5ti prea
voinicos, da fricos. Haide cauta'ti de drum 5i adali aminte
cat ii tral de vestitul Si prea puternic Irod imparat, luceafarul
Rasaritului !
LUNATESCU. (Fuge in stinga). Aud, Slavirea Ta.
LEONIL. (Lutmd pistoalele de jos). Ha, ha, ha !.. fricoasa

www.dacoromanica.ro
 IA*11 iN CARNAVAL 59

ghioae I si Inca purta pistoale ca giupanul Leiba din codrul

Hertii... Stii ca's bune pistoalele ?.. Numai bune de scos plata
dela bal masche. (Le pune la brtu).
VADRA. (Pe genduri). Unul m'a stropsi si altul m'a omori
de-oi zice vr'un cuvant... Unde m'am varit eu?.. Nu cumva
am intrat intr'un targ de Ieniceri ? (sta Cu ochii tintiti in jos).
LEONIL. (Zitrind pe Vadra). Cine sa fie acest blagoslovit cre-
stin incoronat cu caciula brumarie si infasurat cu contas de
vulpe?.. Amirosa a provincie cale de-o posta ! Ian sa videm.
(Se apropie de Vadra pe dinapoi si strigh).

Eu sunt Irod imparat !

VADRA. (R5.sitrind). Ho, drace ! Ce dihanie'i asta?

LEONIL. (In parte). 11 chiar provintial L. Am sa.-1 sparii si
pe dansul. (Tare). Raspunde-mi cine esti ?.. si ce cauti noaptea,
fara fanar, pe ulifele capitaliei noastre?
VADRA. (In parte). Da... vorba-i? Numai decat 'fi -oiu ras-
punde ca sa mA omoare ceilalfi doi.
LEONIL. Ei !.. auzi? esti surd on mut ?
VADRA. (in parte). Sfinte Pantelimoane !.. Sfinte Nastasa...
LEONIL. Uita-te la mine provinfialule, si te supune la po-
runcile lui Irod imparat, ca de nu mi'i asculta, va fi rau de
pelea ta.
VADRA. (In parte). Na si altul !.. aista ma ucide daca n'oiu
grai ! Mari, unde dracu ma gasesc ? (Tare). Nu te mania Maria
Ta, daca nu-ti raspund... Ma tem de ceilalti.
LEONIL. Care ceilalti ? (In parte). Ha, ha, ha... Se vede ca
si-au mai batut joc cineva de dansul. (Tare). Eu ifi dau voe
sa vorbesti.
VADRA. Asa ? Ei! apoi spune-mi, te rog, Maria Ta... nu
stiff unde lade nepotul meu, Alecu Madian ?
LEONIL. Nepotul d-tale ? (In parte). SA fiu al dracului de-1
cunosc.
VADRA. Eu sunt jignicerul Vadra of Nicoresti s'am ve-
nit la Esi ca sa-1 vad.

www.dacoromanica.ro
 CO V. ALECSANDRI

LEONIL. Sa vezi lasul sau nepotul ?

VADRA. Pe-amandoi.
LEONIL, Daca vrei sä cuno0 Ia$ul, cauta'. impregiur §i
1-ii videa ; miroasa §i 1-ii simti. Cat pentru cuconu Alecu Ma-
dian, trebue sa te hotara§ti a veni cu mine unde te-oiu duce
eu.. dar sa nu-ti fie frica. (in parte). Am sa-1 duc la bal masche
sa-mi plateasca bileturile. (Tare). Parale ai ?
VADRA. Am vr'o cateva ! dar' pentru ce ?
LEONIL. Nu-ti pasa, §i nu te teme, ca te ieu sub ocro-
tirea mea.
VADRA. Sarut mainile, (la parte). Detreaba. imparat !
LEONIL. Dar' pentru ca sa pofi intra acolo, unde vreu
sa te duc ca sa vezi pe nepotul tau, trebue sa-li pun o de-
corafie neaparat.
VADRA. Ce-i cocorafia ceea ?
LEONIL. Un samn de cinste. Vin dar sa te decorez. in-
tinde nasul.
VADRA. NaS1.11?
LEONIL. Of ! Nu ma supara §i intinde-1 lard grija. (Ii anina.
lui Vadrit un nee minciunos).
VADRA. Da bine, ma rog, acolo se pun cocoratiile ?
LECNIL. Unii le poarta la piept, alfii le spanzura de gat ;
dar fiindca decorafiea ce-ti harazesc este mai sucada, fi -o anin
de nas.
VADRA. cas.vano. Pentruca nasul ii mai sus decat gatul
am gacit ?
LEONIL. Ai gacit, o ! prea cinstite Vadra !.. Acum te sfa.-
tuesc sa tii nasul tot mai sus, pentruca santem intro vreme
unde ridicatul nasului e de bon ton.
VADRA. De monton ?
LEONIL. Dar, de mouton. (la parte). Bravo, Leonil ; te-ai
pus la cale despre bileturi. Acum hai sa dam de §tire Catii
VADRA. Ei ! mergem ?
LEONIL. Acu§i... A§teapta-ma pufin aici ca yin indata.
Merge epre magaziea Catii).

www.dacoromanica.ro
 IA*II IN CARNAVAI. 61

VADRA. Ce L. ma Iasi sangur ?

LEONIL. Nu to teme, ca esti decorat....radica nasul mai
sus, frate. la Cati).

SCENA IV.
VADRA mai pe Wind MARGHIOLITA.
VADRA. Mai, ca sugubata-icapitatia asta! Bietul frate-meu
Dumnezeu sa-1 erte ! imi spusese cu adevarat ca aici se fac
multe pozne ziva miaza-mare ; iar de cele ce seintampla noaptea
nu mi-a pomenit. Se vede ca si aici, ca si Ia Nicoresti, el se
culca °data cu gainile.
MARGHIOLITA. (Inibracatit In costum de fantasie, ¢i purtilnd pe obraz
masca de catifea neagrit, ese din casa ei ¢i nice In parte). and ar sti tatal
meu ca ma duc la bal masche m'ar inchide la manastire. (Tree
pe Ring& Vadr:i si intra la Cati).
VADRA. (Itasitrind). Mai iatri o dihanie ! asta-i cu obraz
negru I.. trebue sa fie vre-o arapoaica... Bre, bre, bre 1 a dra-
cului targ !
(Tree prin fun lnl scenei mai multe IMAM, cu fanare In mini si efintomd):

Haideti, frail, sa traim bine,

SA trAim noi intre noi,
CAci curand timput" ne vine
Incarcat tot de nevoi.
VADRA. Mai iata si alte lighioi ! Bre, bre, bre ! da multe
soiuri de dihanii mai sunt in Esi I.
(Dupii miisci, tree doi draci eurind ¢i impungand cu coarnele pe un jidan care
btriga : Ah vei ! ghevalt !
VADRA. (Speriat de tot). lam si dracu ! (tqi ascunde capul In
blana ¢i -¢i face truce ricand) : fevghe Satana ! (roupi ce nu se mai nude
num.c, el senate capul din blana). Am asudat 1.. sarmane Vadra. !
cine te-a indemnat sa vii to in capitatie ?.. OF, of L. Se vede
c'am *ins in vremea lui Antihart... (Ni face truce). Brr... tare
mi-i frica... si cand asi puteit... tare asi fugi inapoi Ia Nico-
resti... Lehamite si de nepot si de Esi, data nu poti face
www.dacoromanica.ro
 62 V. ALECSANDRI

doua pasuri far'a da de dracu pe uscat... Ma duc, fug in lume

de-oi sti ca m'oi intoarce pe jos acasa. (Face doi pasi Mitre fund
si se opreste). Iar dihanii !

SCENA X.
VADRA, ALECU (Imbracat in ptipuser, infra prin dreapta, purtand un cos
cn piipusi), DOI PRIETENI (ai lui Alecu, costumati it urnmazii, duellnd
cusca pftpusilor), UN LAUTAR (cantfind din, vioark vine chip& ei), IROZI
PRIETENII LU1 LEONIL (Dart prin stanga tot °data*, fiind precedati de
steaua pe care o duc doi biieti. Toti port nasuri mincinoase).
ALECU. (Strigl. intramd). La papusi ! papusele romanesti! tot
sa stai sh le privesti !
IROZII. (Strigii). Irozi I Irozi ! Steaua!
VADRA. AS jury ca's pe cea lume.
(}reel si piipuserii se °prase fath 'n fatA, la mijlocul scenei).
UN TROD. Fa -te 'n laturi papuserule, si da pas ostasilor
lui Trod imparat.
ALECU. Faceti voi in laturi, Irozi nerozi ce santeti. Nu
stiti ca traim in veacul papusariilor ?
IRODUL. In laturi, iti zic, pan'ce nu te rup in doua ca pe-o
papusa.
ALECU. Tu pe mine? ha, ha, ha! Vina daca-ti da cu-
reaua, si daca vrei sä te var in:cosciugul ista cu Vasilachi ti-
ganul.
IRODUL. (Clitre ceilalti Irozi). La sabii copii, in numele Jul
trod imparat.
ALECU. (Cram piipuseri). La pari haeti, in numele lui Va-
silachi tiganul.
(Irozii trag shbiile. Piipuserii ridic ciomegele).
VADRA. Iaca pozna I.. Papusile or sa faca moarte de om !

www.dacoromanica.ro
 IA§II IN CARNAVAL 63

SCENA X.
Cei dinainte, LUNATESCU §i SABIUTA (ariltftndu-se In fund). LEONIL,
CATI §i MARGHIOLITA (wind din magazie cu masci de catifeA neagril
pe obraz. Leonil posea nas mincinos).

LEONIL. (Ciitre dame). Venifi Cu mine. (Vilzfind acena din fund).

Ce \fad ? Irozii mei incaerafi cu niVe papu§eri ? (Aleargit jute
de se tune lntre dansii). Stati, voinicilor, ca mai sant §i eu pe
aici. Ce ?.. vrefi sa va batefi in vreme de pace ? §i sA v'a-
prindeti in vreme de iarna ?.. Cine v'a insuflat dorinfa de-a
tulbura lini§tea publicA, tocmai sub nasul cinstitului culucciu
care va prive§te din colt ?.. VA poroncesc in numele meu sA
punefi satarele 'n teacA, Si vou6, sa lasati ciomegele 'n odihnA
pan' ce-a cants cocopl...
ALECU. Si cine e§ti to ca sA ne dai porunci ?
LEONIL. Eu sunt Irod impArat care pe cal am incalecat
§i pamantul s'a cutremurat !
CATI. (Cunoscand vocea lui Alecu). Si eu sunt Cati, prietena
d-tale, cucoane Alecu.
ALECU. Madmuazel Cati ?
LUNATESCU. (In parte). Cati I
CATI. Si mai iatA §'o tanara copila care dore§te a se face
papu§a d-tale. (Arita pe Marghiolite)
(Marghiolita so duce lime. Alecu).
CATI. Haidefi dar cu totii impreuna la bal masche.
Toil. Haidefi, haidefi.
LEONIL. Care va sA zicA, am incheiat pace ! Si din ceasul
acesta sakitem prieteni ? Papu§ile cu Irozii se prind frafi de
cruce !.. haidefi dar O. juram cu totii pe steaua aceasta (arati
steaua) CA. ne vom da tot soiul de ajutor, la tot soiul de in-
tamplari ce vom avea in asta noapte.
Toil. (Intinzilnd mftinile pe sten). Juram !
LUNATESCU. Ai auzit jurAmantul complotului, drags SA-
biutA ?
SABIUTA. 'L-am auzit, cucoane Taki.
LEONIL. Acum, dafi'mi voe sä va recomandez un suflet
www.dacoromanica.ro
 1,4 V. ALEO.,ANDRI

blagoslovit, care a venit inadins din fundul provintiei, pentru

ca sa ne plateasca bileturile la locul §tiut. (Aratii pe Vadrii). lata
sufletul !
VADRA. (In parte). Ce zice ?
Toy. Hura! sal ludm in triumf.
(Irozii se arunc asupra ui Vadrii 5i '1 ninthu p, sus).

VADRA. tn. bratele lor). Da dati'mi pace di mi-ti

(Shiitfinclit-se
rupe vr'o 'nand. (in parte). Ah, sfinte Panteleimoane, scapii-mä
din ghiarele lor, ca 'ti-oi da trii paraclisuri.
LEONIL. Haid eV, fratilor ! balul ne-a§teapta; gloria ne
chiamd ! Steaua aceasta sd ne lumineze drumul, cad fana-
rele depe ulifi s'au Idsat in nadejdea lunei pe 4stasara, §i
luna in nadejdea fanarelor.
(Se pornesc cu totii prin dreapta. Steaua merge innainte; dup5. dooasa Leoni
d(ind bratul Catii; pe uniaft Irozii, ce due in triumf pa Vadrii; dupil acestea, Alecu
en Marghiolita, tji in sfftr it, pilpuserii cu cusca. In timpul acestei esiri,Leonil co-
mania in gura mare marsul ; Irozii strig : Irodul : papuierii riicnebc: La
piipu§i; orchestra Ana un mars trinmfal).
LUNATESCU. (Viind in mijlocul scene°. Dupa dan il, voinice
Sabiuta. Patria are ochii asupra noastra !
SABIUTA. Aga ?
LUNATESCU. Aga.
(Se raped amfindoi dupii Irozi. Culucciul strigit Raita !)
(Cortina cade).

ACTUL III.
Teatru reprezit ta, sala teatrului in Limp de bal inqsch6. Lum
mu to in diverse costume joc poke is fund.

SCENA I.
TARSITA ¢i SAFTA (In domino).

TARSITA. (C tind r iva5til lti Leann). «Vino, puiule, la bal

masche. Eu voi fi imbracat in Irod imparat!..» Iata acum un
ceas de cand a§tept, §i nici un Irod inert n'am zarit. Salto !
nu I'ai intalnit prin sala ?
www.dacoromanica.ro
 IA§II IN CARNAVAL 49

SCENA IX.
TARSITA, SAFTA (intrand prin fond).

SAFTA. Aud, eucoand.

TARSITA. Du-te degraba, Saftico, la teatru, §i sa-mi iei
cloud domino de catife.
SAFTA. Ce mancare aceea, cucoand ?
TARSITA. Du-te de spune acolo cum iti zic eu : all dee
doua domino... domino, auzi to ? §i sa le duci la cumnatica.
SAFTA. S'apoi ?
TARSITA. S'apoi sa m'a§tepti acolo, pan' ce-oi veni eu.
Na. §i bani. (ii (16. o pungA)
SAFTA. Foarte bine, doud... cum le-ai zis ?
TARSITA. Domino.
SAFTA. (Ese prin fund ricand). Doud domino, cloua domino,
cloud dimono...
TARSITA. (Alergand dupit Safta). Domino, proasto ! (Viind In
fats scenei). Cat imi bate inima de tare ! parc'am alergat cloud
po§te pe jos... Ah Pee putere are amoriul asupra inimilor celor
ginga§e !

SCENA X.
TARSITA, LUNATESCU.

LUNATESCU. (In parte). Tarsita !.. Aflat-a oare ceva ?

TARSITA. (In parte). Barbatul meu L. de n'ar afla...
LUNATESCU. (Cu dragoste). Drags ?..
TARSIT.A. (Asemene). Fratioare ?..
LUNATESCU. Ce facem in astd-sard ?
TARSITA. Eu ma due sa petrec la cumaatica ; dar mata ?
LUNATESCU. Eu, surioara ? Mu, nu §tiu.
TARSITA. Nu joci cartile, puha ?
LUNATESCU. Ba as juca, sufletul meu, dac'a§ avea cu tine.
TARSITA. Iatd, tocmai, c ne yin prietenii pentru partida.
Puneji-va la joc, en ma due sa ma gatesc. (Eee prin dreapta).
V. Alecsandri. Tontrn, Vol. III.
www.dacoromanica.ro
 50 V. ALECSANDRI

SCENA XL
LUNATESCU, TREI PRIETENI.

LUNATESCU. Bine-ati venit, frafilor, ca v'asteptam cu ne-

rabdare.
UN PRIETEN. Asa, hotule, pentru ca sa ne iei paralele.
LUNATESCU. In puterea prietesugului...
PRIETENUL. Foarte'fi multumesc de prietesug, vere, lata
trii sari de-a randul de cand pierd necontenit. Nu ma pot scula
°data fara ca sä nu intru plated.
LUNATESCU. A cui e vina, daca nu stii sa joci ?
PRIETENUL. Nu mi-i invata d-ta cartile ? Eu care le joc
de douazeci de ani L. Ian sa vezi cum am sä to free in
asta-sara.
(In timp ce vorbesc, an fecior meazh mama de ciirti, mince lumaniiri, 061.0, Q. c.1.)
LUNATESCU. Vorba multa saracie. (Arhtfind masa). In fapta
se cunoaste omul... Poftim.
(Tachi cc duoi prieteni se pun la chili; al treilea priveqte).
PRIETENUL. Preferantul jucam ? Cate zece parale fisa ?
LUNATESCU. Cum iv vroi... Eu fac cArtile. (Amestech car -
lile qi le imparte). Ce noutati ati mai aflat astazi ?
PRIETENUL. Tot cele de ieri i de-alaltaieri... Nimic.
LUNATESCU. Cum ? n'afi vazut pe nime ?
PRIETENUL. Ba am vazut o mulfime de Irozi pe ulifi.
LUNATESCU. (Schpfind chrtile din mini). ITOZi ! (In parte). he Irozi,
§i tot Irozi!
PRIETENUL. Na ! c'ai facut mat-donne... §i ce carfi bune
aveam !
LUNATESCU. Pardon!
PRIETENUL. Pardon, pardon ; dar' preferantu i pe bani.

www.dacoromanica.ro
 lAsir iN CARNAVAL 51

SCENA XII.
Gel dinainte TARSITA (cu muntelii ei capela).
TARSITA. (Intrand prin dreapta). Sluga d-voastra, boieri.
PRIETENII. (inchinftndu-se). Sarut manusitiie, cucoana Tarsita.
TARSII'A. (Apropiindu -se de Lunitteecu). Cum iti merge norocul,
draga ?
LUNATESCU. De-abia am inceput : dar' nadajduesc ca
'mi-a fi in favor, de vreme ce te interesezi mata, sufletul meu.
TARSITA. Iti proorocesc ca ai sa castigi malt in asta sara.
LUNATESCU. an parte). De-ar fi §i Cati modista cuprinsa
in ace' mult
TARSITA. Eu va las cu sara bung.. (Sarutand pe Lunateacti pe
frunte). Noroc bun draga, §i joacd Cu minte. (Ese prin fund).
LUNATESCU. Sa nu ma Iasi mulfa vreme singur, sufletul
meu, ca mor de urit far' de mata.
PRIETENUL. cein-lalti). Cat de bine traesc impreuna.
(Ciitrit
LUNATESCU. (In parte). S'a pornit I De-acum ma pot duce
unde ma chiama amorul... la magazia modistei I., si cat pentru
Irozi, 'mi-oi tut pistoalele. (GitrA prietenul care on joacii). Vina,
te rog prietine, de joacd in locul meu vr'o jumatate de ceas,
ca am putina treaba pang. in targ. (se ecoalri ; prietenul se pune In
locul lui Luniiteecu).
PRIETENUL. Da bine... ne la§i ? incotro ?
LUNATESCU. Ma duc sa cumpar o boneta nevestei. (to ica
plane si pistoalele, qi age prin fund).
PRIETENUL I. Ce casa blagoslovita! se iubesc de 20 de
ani ca niste hulubasi.
PRIETENUL II. Protos.
PRIETENUL III. Defteros.
PRIETENUL I. Preferant !
(Cortina cede).

www.dacoromanica.ro
 52 V. ALECSANDRI

ACTUL II.
Teatrul reprezina partea ulitei marl despre Trii-Erarhi. In dreapta magaziea
modistei Cati, &Wind pe la fereste bouete Q i capele, in stfinga, in fati, casa comi-
sarului Sabin* 'Mita este p.,stie ei intunecoasil ; numai un culuccin se ziireeteIn
stLnga, la coltn1 easel comisarului. La ridicarea cord:lei un orologia departat bate
Q ap te ore, ei dupa ce inceteazii, culucciul strigit : Raita

SCENA I.
LEONIL (eeind din magaziea modistei).

Adio, scumpa §i nepretuita modista Inger cu boneta §i

cu papiliote, care 'mi indulce§ti viata §i 'mi tive§ti basmalele
A§teapta-ma pan' intr'un ceas, ca am sa ma 'nfati§ez ochilor
tai de §oparla in costum de Irod imparat, cad e§ti vrednica
a te numi imparateasa modistelor §i amoreaza unui Crai I
CATI. (Ese pe pragul uei). Adio, craiule, berbantule. (Inchide uea).
LEONIL. (Viind in fate scenei). Ca modista lighioae placuta
nu este pe fata pamantului. Cu inima te iube§te §i cu dege-
tele 'ti coase cama§i... dace nu'ti scoate ochii... Dar' apropo
de bal masche... cu ce-oiu sa ma duc la teatru ? Prietinii care-or
sit vie cu mine, imbracafi in Irozi, 'mi-au marturisit Ca 's tufa
de parale ; pe de alts parte, casierul nu face credit, §i cat
pentru batuti... On pipe buzunarele) 'i-au batut vantul de mult I..
§' a§a de mult, in cat a ramas pustiu in urma... Mari, ce'mi
pasa I bun ii Dumnezeu, mai ales pentru cadeti de cavalerie,
(Se pane drept ea un soldat). La stanga I piciorul drept inainte, mars;
mare) ranplanplan, ranplanplan, plan,
(Porneete cittrit fund, fiichrid
plan, plan. (Ese prin fund in stanga).

SCENA II.
SABIUTA (esind tin (sum; lul). MARGHIOLITA (pe pragul

SABIUTA. Inchide bine u§a pe din-launtru, Marghiolita,

§i nu ma a§tepta in asta noapte, ca eu poate n'oiu veni acasa
pan' in ziva.
www.dacoromanica.ro
 TAW 1N CAItNAVAL 53

MARGHIOLITA. CUM ?.. toata noaptea ai sa te trudesti?

SABIUTA. Asa cere slujba, fata mea. Cu sara buns.
MARGHIOLITA. Noapte buns, tats. (Inchide uezt)
SABIUTA. (Viind in fate seenei). Aga! agal.. De cam] gandesc
sa ma fac agA, eu satrariul Sabiuta... is bun de dus la agie...
Brrr... da frig ii!.. da frig ii!.. Auzi comploturi de Irozi, brrr...
parami curg sloiuri de ghiata pe spinare... Desara 's ran-
duit la teatru. Am sa ma 'mbrac si eu in Irod,"sa m'amestec
printre masti si sA 'rag cu urechea, doar' of descoperi ceva
Hei! culucciu...
CULUCCIUL. Aud.
SABIUTA. SA iei sama, dacal vedea Irozi s'asculti ce-or
vorbi. Auzi?
CULUCCIUL. Aud.
(Sabiutit ese prin fund, In dreapta).

SCENA III.
CAT!, MARGHIOLITA.

CATI. (Eeind pe pragul nen). Marghiolita, Marghiolita.

MARGHIOLITA. (Asemenea). CC dOte#i, Cati?
CAT!. (Viind In mijloeul scenei). Vin' de graba sa-ti spun ceva.
MARGHIOLITA. (Asemenea). Ce lucru?
CAT!. M'am intalnit astazi cu iubitul tau, cu Aiecu intr'o
casa, si m'a insArcinat sa-ti zic ca nu te iubeste nici de cum.
MARGHIOLITA. Ha, ha, ha, nebuno... Dar Leonil al tau
cum se mai poarta cu tine ?
CATI. Ca un leu. Ma iubeste mai mult clerk trambita
scadronului, si 'mi-a fAgAcluit ca m'a lua.
MARGHIOLITA. Ce bine-ar fi sa ne maritam odata aman-
doua!
CATI. Poate o da Dumnezeu... Da' ian spune-mi : gati-
tu-fai costumul de bal masche?
MARGHIOLITA. gata... insa ma tem sa ma 'mbrac cu el.
CAT!. Pentru ce?
www.dacoromanica.ro
 V. ALECSANDRI

MARGHIOLITA. Cand gandesc sA merg la bal masche far.

§tirea tatani-meu, mi se taie tot gustul.
CATI. Nu fi copila. Ce te temi, dupa ce ai sa mergi cu
mine ?
MARGHIOLITA. Stil1 ; dal` dac'a afla tatA-meu?
CATI. Ii zice ca s'a in§elat, §i te-a crede.
MARGHIOLITA. Dar Alecu?
CATI. Lui Alecu ii spune ca te-ai dus la bal masche cu
nadejcle de a-I intalni pe dansul. Si cine §tie... poate sA-I gasim
acolo.
(Trece prin fund un neamt beat care zice: Gott verldsst den Deu-
tschen nicht) !..
MARGHIOLITA. (Spilriatil). Vine cineva. (Fuge in cash).
CATI. La opt ceasuri sA vii la mine. (Intril In lingerie).

SCENA IV.
ALECU (vine prin fund din stitnga, purtand o gliitarii pc sub manta).
Oare sa fi e§it comisarul de-acasa ? (se apropie de nasa lui Sii-
biuta §i mita la fereastrii). Perdelile sant trase. Nu se vede nimic.
Ian sa cerc a da de §tire Marghiolitii, dupa chipul obicinuit...
sA-i cant pe sub fere§ti. (4t acordit ghitara). Bre ! da frig ii ! imi
inghiata degetile pe strune... Ah, Marghiolita! cat trebue sa
te iubesc, pentru ca sa fac straja noaptea pe la miezul iernei I..
numai un amor inflacarat ca at meu poate rAbda 17 graduri
'de frig. Haide!... cum a da Dumnezeu... intr'un noroc! (se
primbla supt ferestrele Marghiolitii, cdntand din ghitara ei din guril
Vine, dragA, pAn' te-a§tept, CA de frig §i de-al tau dor
SA te strung la pept, Ea inghet mor.
(Cana iar la fereastra
Nimic nu se ive§te I.. oare ce-a pAtit azi de nu m'aude,
c'am ragu§it cantand... SA cerc Si de-a doua oars. (Ceara. g
tars). Tronc ! s'a discordat ghitara L. Pas acum de-o acordeaza
cu mainile inghetate ! (o scorch).

www.dacoromanica.ro
 IA§II IN CANNAVAL 55

SCENA V.
ALECU, LUNATESCU (Invent In manta, iutrii prin fund din
dreapta urmat de patru lilutari)-
LUNATESCU. (C4tre ututari). Stall aici in colt putintel, §i va
gatiti scripcele (Viind in fate. magaziei Catii, farm a vedea pe Alecu).
lata-ma's in sfar§it langa casa Afroditei inimii mele !.. Mi-a
venit in gand sal diau o serenade prin care sa-i pot face cu-
noscuta starea jalnica a sufletulul meu... §i nadajduesc ca
dupa oftarile ce va auzi, se va milostivi a primi cate 'i-am
propus azi, dupa masa. (Cats pe fereastra Cdr.
ALECU. (NevfizRnd pe LuMitescu). In sfar§it am acordat-o ! Car-
cand gliitara). Suns bine acum.
LUNATESCU. Ii acasa! Acu'i vrernea. (Face semis tiganilor sa
Inceapii).
ALECU. Curaj Alecule.
(In Limp cc Alecu can* liiutarii se pornesc din fund gramada pi vin pain' In
fate scenei cal:La:id : xAh noroc, noroaceb> pe urna se In'ore Inapoi, iar
vin @i iar se duc In fund. Lunittescu stu cu dosul le, Alecu yi priveste cu dragoste
la ferestrele Catii).

ALECU (Antind).
Vida, draga pan' te-a§tept...

LUNATESCU. Cants cu suflet, balaure.

ALECU. (Atanios). Cine dracu a adus cioarele astea ?
(Voelte sa abate dar nn poate din pricina lilutarilor cari riicnesc In gura mare)
«Ah noroc, noroace !>)
LUNATESCU. Ofteazu baragladin'a!

ALECU (cfintlimd).
Si te strang la piept,

Ei ; geaba! nu'i chip de cantat I (cram Lunateseu). N'auzi dom-

ni§orule ? N'ai putea sa te duci sa urli mai departe ?
LUNATESCU. (Neintordindu-se). Ulila 'i cat a mea, cat a d-tale.
(Catre lriutari). Trage of grozav, cioroiule !
(Lititarii tipii, clit le tine gura).

www.dacoromanica.ro
 56 V. A LECSANDRI

ALECU odatii cu Ifiutarii.

CA de frig §i de-al tau dor
Eu Inghet §i mor
(Forestrele se desohid la anandoufi casele. Cati Bi Marghiolita se mitt).

SCENA VI
Cei dinainte, CAT!, MARGHIOLITA.

CATI. 1
k Ce vuet it in AA ?
MARG. j I

ALECU. (Zfirind pe Marghioli(a qi alergfind la fereastra) Marghiolita!

MARGHIOLITA. Tu esti, Alecu ?
(Se pun amAndoi la vorbal).
LUNATESCU. (Zfiriud pe Cat)). Modista ! ((`itre tautart). Taceti.
mill. (Se apropie de fereastra)
(Lantarii tat ¢i se due).
CATI. Ce vad ? cuconul Taki !
LUNATESCU. Eu si iar eu. frumoasa Afrodita!
CATI. Da ce caufi noaptea pe ulifi cu lautari ?
LUNATESCU. Nu ma osandi, scumpa modistA ce esti, 6'
numai amorul ce am pentru tine a putut sa ma scoata din
sArite.
CAT!. Nu 'fi -e rusine sA vorbesti asa, d-ta, om insurat ?
LUNATESCU. Ei! draga, cu rusinea astazi n'o scofi la cap.
Dar' nu 'i vorba de rusine... ii vorba ca to iubesc asa de
nastrusnic, in cat acum sant adiafor pan' §i de ciubuc ! eu
care eram in stare sA 'mi vend sufletul penteci Lulea de tutun.
CATI. Ha, ha, ha! S'apoi ai obraz sä 'mi zici ca ma iu-
besti ca sufletul ?
LUNATESCU. AscultA-ma : Ce vrei dela mine ? capele?
bonete ?
CATI. Foarte'fi multamesc, ca am prea multe.
LUNATESCU. Cu adevArat !_ fi'i magazia plinii ! Spune'mi
dar' ce doresti ? DroscA de birja cu luna ? mobile ? Porun-
ceste supusei slugi a matale.
www.dacoromanica.ro
 IA§ll IN CARNAVAL 57

CATI. (Scotfind o not& din burunar). Vreau sa-mi plate§ti soco-

teala cucoanei d-tale.
LUNATESCU. (In parte). M'au prins in capcana, diavoloaica.
Tare). Cu mare bucurie... Cat ii acea socoteala
CATI. Trii-zaci §i doi de galbini.
L UNATESCU. 0 bagatela... lata banii, spre dovada ca.' sant
gata a implini toate dorintile matale... numai de mi'i da o
dulce nadejde... (Sconte punga si numarri banii pe fereastra)
ALECU. Zau ? mergi la bal masche, Marghiolita ?
MARGHIOLITA. Merg cu Cati... Nadajduesc insa ca mi'i
luji de cavaler, Alecule ?
ALECU. Pan' la moarte, scumpa mea. (Vorbesc iar meet).
In timp ce Lunatescu numfira, jignicerul Vadra intra din dreapta, prin fund,
erand cu mirare si chutlind cu curiositate imprejurul lui, fart a vedea Lash' pe
Alecu Qi Lunatesen.

SCENA VII.
Cei dinainte, VADRA.

VADRA. Mai ! mai ! mai L. da mare targ !.. Ce de minu-

natii I.. Ian priveVe uliti sa mergi cale de-o po§ta §i sa nu le
mai dai de fund. Bre ! bre !.. §i cand gandesc... puteam sa
mor far'a vedea lap, eu, jignicerul Vadra of Nicore§ti, care
e cand m'a facut mama nici c'am e§it din Nicore§ti... Slays
ie Doamne ca m'ai invrednicit a intra §i eu ()data in capi-
tape !.. Atata numai imi pare ran, ca am sosit noaptea... §i
pu §tiu cum sa fac ca sa gasesc gazda nepotului meu Alecu...
au macar casa cuconului Take Lunatescu... Pe allii nici ca
lunosc in capitatie...
(Tot vorbind as apropie meet de culucciu ffiril a'l vedea).
LUNATESCU. (Numarancu. Trei-zeci, trei-zeci §i unul, trei-zeci
li doi... Tocmai ?
CATI. Tocma... Foarte 'Ii multume§c.
CULUCCIUL. (La urechile lui Vadra). Raita!

www.dacoromanica.ro
 5S V. ALECSANDRI

VADRA. = (Speriat). Ho ! (Viind iute in fata sceaei). Ce dracu au

oamenii pe-aici de se sparg aka, noaptea ? (isi Stupeste In sfin)
(La ritenitul culneciului Alecu si Lunitesen se intore Qi ?Anse pe Vadrii; iar
Cati si Marghiolita ruchid de grab& ferestrele).
ALECU. 1
j (to parte). Nu cumva m'a vAzut ?
LUNAT.
(Se apropie amitudoi de Vadrfi, ascunsi in tnantale, si apuctsndu'l fiecare de cats
o mama, ti sic cu voce groasfi).
ALECU. De'i spune ce-ai vazut, to stropsesc !
LUNATESCU. (ArfitAnd pistoalele). De'i zice un singur cuvAnt,
esti mort !
VADRA. (Speriat). Elei !
(Vadrii. riimane Incremenit; iar Alecu si Lunatescu se deprirteezil de el, men.
gOnd spre fundul scenei).

SCENA VIII.
Cei dinainte, LEONIL (Imbriicat In costum de Irod).
LEONIL. E§ind din stanga, se pune dinaintea lui Alecu si a lui Lin s-
tescu, declamilnd en voce tare):
Eu sunt Irod imparat,
Care pe cal am Incalecat,
si pamantul s'a cutremurat !
ALECU. Sa fii d-ta sAnaios. (.Puge In dreapta).
LUNATESCU. (Speriat). Valeu ! (Scapa pistoalele os tremurand).
LEONIL. Inchina-te dinaintea stApanului tau, flint& fri-
coasa, supusa sabiei mele.
LUNATESCU. (Plecandu-se pan& In pemant). Nu te'ndura de mine
pacAtosul, domnule revoltant, ca am o casA de copii... i sunt
patriot bun, moldovan curat.
LEONIL. Moldovan ?.. ha, mai de graba jidan, ca esti prea
voinicos, da fricos. Haide cauta'ti de drum si ada'ti aminte
cat ii till de vestitul i prea puternic Irod imparat, Illuceafarui
I

LUNATESCU. (Fuge In sanga). Aud, SlAvirea Ta.

LEONIL. (Luftnd pistoalele de jos). Ha, ha, ha L. fricoasa ii

www.dacoromanica.ro
 1ASlI IN CARNAVAL 59

ghioae ! si Inca purta pistoale ca giupanul Leiba din codrul

Hertii... sStii ca's bune pistoalele ?.. Numai bune de scos plata
dela bal masche. (Le puree la lulu).
VADRA. (Pe Onduri), Unul m'a stropsi §i altul m'a omori
de-oi zice vr'un cuvant... Unde m'am varit eu?.. Nu cumva
am intrat intr'un tang de leniceri ? (strt en ochii tintiti In jos).
LEONIL. (Ziirind pe Vadrii). Cine SA fie acest blagoslovit cre-
stin incoronat cu caciula brumarie si infasurat cu contas de
vulpe?.. Amirosa.' a provincie cale de-o posta ! Ian sä videm.
(Se apropie de Vadrit pe dinapoi t}i strigit):

Eu sunt Irod imparat !

VADRA. (Itlisilrind). Ho, drace ! Ce dihanie'i asta?

LEONIL. (tn parte). ti chiar provintial !.. Am sa-1 sparii si
pe dansul. (Tare). Raspunde-mi cine esti ?.. si ce cauti noaptea,
fara fanar, pe ulitele capitaliei noastre?
VADRA. (in parte). Da... vorba-i? Numai decat 'ti-oiu ras-
punde ca sa ma omoare ceilalti doi.
LEONIL. Ei !.. auzi? esti surd on mut ?
VADRA. (tn parte). Sfinte Pantelimoane!.. Sfinte Nastasa...
LEONIL. Uita-te la mine provintialule, si te supune la po-
runcile.lui Irod Imparat, ca de nu mi'i asculta, va fi rau de
pelea ta.
VADRA. (In parte). Na si altul !.. aista ma ucide daca n'oiu
grai Mari, unde dracu ma gasesc ? (Tare). Nu te mania Maria
Ta, daca nu-ti raspund... Ma tern de ceilalti.
LEONIL. Care ceilalti? (In parte). Ha, ha, ha... Se vede ca
si-au mai batut joc cineva de dansul. (Tars). Eu iti dau voe
sa vorbesti.
VADRA. Asa ? Ei! apoi spune-mi, te Tog, Maria Ta... nu
stii unde lade .nepotul meu, Alecu Madian ?
LEONIL. Nepotul d-tale ? (In parte). Sa fiu al dracului de-1
cunosc,
VADRA. Eu sunt jignicerul Vadra of Nicoresti s'am ve-
nit la Esi ca sa-I vad.
www.dacoromanica.ro
 V. ALECSANDRI

LEONIL. SA vezi Ia§ul sau nepotul ?

VADRA. Pe-amandoi.
LEONIL. Daca vrei sa cuno§ti Ia§ul, cautd impregiur §i
1-ii videa ; miroasd §i 1-ii simti. Cat pentru cuconu Alecu Md-
dian, trebue sa te hotard§ti a veni cu mine unde te-oiu duce
eu.. dar sa nu-ti fie frica. (In parte). Am S1-1 duc la bal masche
sa-mi plateascd bileturile. (Tare). Parale ai ?
VADRA. Am vr'o cateva ! dar' pentru ce ?
LEONIL. Nu-ti pass, §i nu to teme, ca to ieu sub ocro-
tirea mea.
VADRA. Sarut mainile. or, parte). Detreabd imparat !
LEONIL. Dar' pentru ca sa poti intra acolo, unde vreu
sa te duc ca sa vezi pe nepotul tau, trebue &Ali pun o de-
coratie neapdrat.
VADRA. Ce-i cocorafia ceea ?
LEONIL. Un samn de cinste. Vin dar sa te decorez. in-
tinde nasul.
VADRA. .Nasul ?
LEONIL. Of ! Nu ma supdra §i intinde-1 fard grija. (n anina.
lai Vaura nu nas mincinnos).
VADRA. Da bine, ma rog, acolo se pun cocoratiile ?
LECNIL. Unii le poartd la piept, alfii le spanzurd de gat ;
dar fiindcd decorafiea ce-ti hardzesc este mai ,sucada, fi -o anin
de nas.
VADRA. (RiAnd). Pentrucd nasul ii mai sus decat gatul
am gacit ?
LEONIL. Ai gacit, o prea cinstite Vadrd L. Acum te sfa-
I

tuesc sa fii nasul tot mai sus, pentrucd santem intr'o vreme
unde ridicatul nasului e de bon ton.
VADRA. De monton ? G.

LEONIL. Dar, de monton. (In parte). Brava, Leonil ; te-ai

pus la cale despre bileturi. Acum hai sa darn de §tire Catii
VADRA. Ei ! mergem ?
LEONIL. Acu§i... A$teaptd-ma pufin aici ca yin indatd.
Merge spre magariea Oath).

www.dacoromanica.ro
 IA§II IN CARNAVAL 61

VADRA. Ce !.. ma lahi sangur ?

LEONIL. Nu to teme, ca esti decorat... radica nasul mai
sus, frate. (tiara In Cati).

SCENA 1V.
VADRA mai pe 111711d MARGHIOLITA.

VADRA. Mai, ca sugubatd-i capitatia asta! Bietul frate-meu

Dumnezeu sa-1 erte ! imi spusese cu adevarat ca aici se fac
multe pozne ziva miaza-mare ; iar de cele ce se intampla noaptea
nu mi-a pomenit. Se vede ca i aici, ca fi la Nicoresti, el se
cult, odata cu gainile.
MARGHIOLITA. (Imbracata in eosturu de fantasie, Qi purttInd,pe obraz
masa, de catifea neagrk ese din casa ei si zice to parte). Cand ar sti tatal
meu CA ma duc la bal masche m'ar inchide la manastire. (Tree
pe tang, Vadrit si intrit in Cati);
VADRA. (Ritstirind). Mai WA o dihanie ! asta-i cu obraz
negru L. trebue sa fie vre-o arapoaica... Bre, bre, bre 1 a dra-
cului targ !
(Tree prin fundul scenei mai multe mi.sci, cu fanare In mini si eftutilaul):

Haideti, frati, sA trAim bine,

Sa trAim noi intre noi,
CAci curand timpul ne vine
IncArcat tot de nevoi.
VADRA. Mai iata alte lighioi ! Bre, bre, bre ! da multe
soiuri de dihanii mai sunt in Esi !
(Dupa milsci, tree doi draci sitrind ¢i Impungand cu coarnele pe un jidan eare
stri0 : Ah vei ! ghevalt !
VADRA. (Speriat de tot). Iaca si dracu ! (Isi aseunde capul to
blanit si-si face cruse ziefind) : .fevghe Satana ! (Dupit ce nu se mai nude
nimic, cl scoate capul din blana) Am asudat L. sarmane Vadra !
cine te-a indemnat sa .vii to in capitafie ?.. OF, of !.. Se vede
c'am ajuns in vremea lui Antihart... .fei face cruce). Brr... tare
mi-i fried...i cand asi putea... tare asi fugi inapol la Nico-
resti... Lehamite si de nepot si de Esi, data nu poti face
www.dacoromanica.ro
 62 V. ALECSANDRI

doua pasuri idea da de dracu pe uscat... Ma duc, fug in lume

de-oi §ti Ca m'oi intoarce pe jos acasa. (Face doi pasi cittre fund
si se opreste). Jar dihanii !

SCENA X.
VADRA, ALECU (Imbracat In piipuser, intrit prin dreapta, purtitnd uu cos
cu .pilpusi), DOI PR1ETENI (ai lui Menu, costumati it urmeazA, ducand
cusca pitpusilor), UN LAUTAR (cantilnd din vioarit, vine chip& ei), IROZI
PRIETENII LU1 LEONIL (finer! prin stanga tot odatit, fiind precedati de
steam pe cure o duo doi baeki. Toti port nasuri mincinoase).
Al.ECU. (Strigii intrAnd). La papu§i ! papu§ele romane§ti ! tot
sa stai sä le prive§ti !
IRozn. (Strigh). Irozi ! Irozi ! Steaua!
VADRA. A§ jura ca's pe cea lume.
(Irozii qi papuserii se opreec fatii 'n fate, la mijlocul scenei).
UN IROD. FA-te 'n laturi papu§erule, Si da pas osta§ilor
lui Irod imparat.
ALECU. Faceti voi in laturi, Irozi nerozi ce santeti. Nu
§titi ca traim in veacul papu§ariilor ?
IRODUL. In Mud, Iti zic, pan'ce nu te rup in doua ca pe-o
papu§A.
ALECU. Tu pe mine? ha, ha, ha! Vina daca-ti da cu-
reaua, §i daca vrei sa te var in cosciugul ista cu Vasilachi fi-
ganul.
IRODUL. (Cittre ceilalti Irozi). La sabii copii, in numele lui
Irod imparat.
ALECU. (Cittre pitpuseri). La pari MeV, in numele lui Va-
silachi figanul.
(Irozii trag Babble. Pipuserii sidle ciomegele).
VADRA. Iaca pozna I.. Papu§ile or sa face moarte de om !

www.dacoromanica.ro
 JAW iN CARNAVAL 63

SCENA X.
Cei dinainte, LUNATESCU §i SABIUTA (arfitfindu-se In fund). LEONIL,
CATI §i MARGHIOLITA (esind din magazie cu milsci (le catifeA neagrii
pe obraz. Leonil poartii, nas mincinos).

LEONIL. (Ciltre dame). Veniti Cu mine. (vgzOnad scena din fund).

Ce vad ? Irozii mei incaerati cu nits pApueri ? (Aleargil lute
de se pune Intro dAnsii). Stafi, voinicilor, ca mai sant §i eu pe
aici. Ce ?.. vreti sa va bateti in \creme de pace? §i sa v'a-
prindefi in vreme de iarnA ?.. Cine v'a insuflat dorinfa de-a
tulbura lini§tea publica, tocmai sub nasul cinstitului culucciu
care va prive§te din colt ?.. VA poroncesc in numele meu sä
punefi satarele 'n teaca, §i voug, sA lasafi ciomegele 'n odihna
pan' ce-a cants coco§u1...
ALECU. eine e§ti to ca sA ne dai porunci ?
LEONIL. Eu sunt Irod imparat care pe cal am incalecat
§i pamantul s'a cutremurat !
CATI. (Cunosctnd vocea lui Alecn). $i eu sunt Cati, prietena
d-tale, cucoane Alecu.
ALECU. Madmuazel Cati ?
LUNATESCU. (In parte). Cati !
CATI. mai iata s'o tanara copila care dore§te a se face
papu§a d-tale. (Aratii. pa Marghiolita).
(Marghiolita se duce It ngii Alecu).
CATI, Haideti dar cu totii impreuna la bal masche.
TOT!. Haideti, haidefi.
LEONIL. Care va sa zica, am incheiat pace ! sSi din ceasul
acesta santern prieteni ? Papu§ile cu Irozii se prind frafi de
cruce!.. haidefi dar sA juram cu tofu pe steaua aceasta (aratit
steaua) ca ne vom da tot soiul de ajutor, la tot soiul de in-
tamplari ce vom avea in asta noapte.
Top. (Intinzfind mainile pe stea). Juram !
LUNATESCU. Ai auzit juramantul complotului, draga SA-
biuta ?
SABIUTA. 'L-am auzit, cucoane Taki.
LEONIL. Acum, dafi'mi voe sa va recomandez un suflet

www.dacoromanica.ro
 1)4 V. ALEthAND111

blagoslovit, care a venit inadins din fundul provintiei, pentru

ca sa ne plateasca bileturile la locul stint. (Aratii pe Vadrfi). Iata
sufletul !
VADRA. (In parte). Ce zice ?
Tom Hura ! sal luau', in triumf.
(Irozii so arunc asnpra ui Vadrii §i '1 urnflii pe sus).

VADRA. (Sbfitanda-se in bratele lor). Da dati'mi pace ca mi-ti

rupe vr'o Mang. (in parte). Ah, sfinte Panteleimoane, scapd-ma
din ghiarele lor, ca 'fisoi da trii paraclisuri.
LEONIL. Haidefi, fratilor ! balul ne-asteapta ; gloria ne
chiamd !Steaua aceasta sä ne lumineze drumul, cad fana-
rele depe ulifi s'au lasat in nadejdea lunei pe astasard, 1i
luna in nadejdea fanarelor.
(Se pornesc en totii prin dreapta. Steaua merge Innainte; dupi dansa Leoni
(land bratul Catii; pe urrati Irozii, ce duc In trinmf pe Vadrit; dupe acestea, Alecu
en Marghiolita, si in sfarsit, paphserii cu ewe.. In timpul acestei eQiri, Leonil co
manda to gore mare marsnl ; lrozii strig
) Irodul : papuserii rfienese: La
01)4; orchestra canto, un mars triumfal).
LUNATESCU. (Viind in mijlocul scenei). Dupe dansii, voinice
Sabi*. Patria are ochii asupra noastra !
SABIuTA. Aga ?
LUNATESCU. - Aga.
(Se raped amandoi dupfi Irovi. Culueciul striga Raita !)
(Cortina cade).

ACTUL III.
Tentra reprertntfi sala teatrului in Limp de h .

multe in diverse costume joc polca in fund.

SCENA I.
TARSITA §i SAFTA (in domino).
TARSITA. (Cetind ra%asul In; Leordl). nVino, puiule, la bal
masche. Eu voi fi imbrdcat in Irod imparat !..» Yata acum un
ceas de cand Wept, i nici un Irod Inca n'am zdrit. Salto !
nu l'ai intalnit prin said ?
www.dacoromanica.ro
 JA§11. IN CARNAVAE. 65

SAFTA. Pe ofilerul?
TARSITA. Dar ; pe Leonil.
SAFTA. Nu, cucoana. Am auzit insA ca s'au suit la bunfet
cateva masci nouA... Poate-a fi acolo ?
TARSITA. Hai degraba, Waco, sa luam un ceaiu. (in parte).
Ah, Leonil! Cat trebuie sA to iubesc, pentru ca sa ma pun
in primejdie de a bea un ceaiu la bufet!
(Es amandoufi prin stauga).
(Poke Ineeteteza).

SCENA II.
MAsciLE. (strigao Mazurca... polca... hora!
UN TURC. (Catra orhestra). Banabak! canta la mine un mane
ghiuzel, ghiuzel, hal sa zicem la tine : aferim ciugiuk.
UN J1DOV. (Asemene). Inchi si vezi, jupine cu doba, chinta
pe balabusta, ca 'ti-oiu lua masur de-un ciubot.
UN DRAC. (impungand pe jidov). Fugi ludA.
JIDOVUL. Avei! ghevalt... Urzichi.
DRACUL. (La muzicanti). VA poruncesc, in numele lui Sca-
raolchi, anti cantati un valt dracesc... ca de nu, vA umflu
pe sus.
(Orchestra Ana valtul pe jumatate de ton. Micelle joc in fund. Dracut jonea
valtul cu jidovul).

SCENA III.
LEONIL, CATI, ALECU, MARGH1OLITA, VADRA, IROZI, PAPU§I.
STEAUA. (Toti intra prin sthnga, pactrand randniala incemnata la finele
actului al II-lea. Taltul eonteneste si 'nacelle s'aduna linprejurul Irovilor).

LEONIL. Irod! Irod!

ALECU. PApu§ele romane§ti... tot sA stai sa le prive§ti I
VADRA. (Cantand cu spaim5, impreginr), SAracul de mine ! ce
de mai drAcii ! Ce de mai minunatii ! Bre ! bre!.. pard'i
halima I
V. Alecsandri. Teatru, Vol. III. 5
www.dacoromanica.ro
 66 N. 4L13101ANDRI

TURCUL. (Lai. Mem) Hei, banabak! nu 'i jucam la mine

karaghioz?
ALECU. Ba jucam, efendi... dar' to ce dam la mine ?
TURCUL. Da baksi$! cinci butelci de vin cu buuum!
ALECU. Aferim, kapiolda$ ! Hai dar la bufet indatA sA
mai prindem la inima, c'am inghetat de frig afard.
TURCUL. Peki, peki. Hade sus la cafenea.
ToTI. Haideti... hai.
LEONIL. (Lui Vadrii). Vin' cu noi, provintie blagosiovita.
VADRA. Unde?
LEONIL. La bufet! sa beF sampanie... dela Ni9aresti.
VADRA. Ce sA beu ? Sampan ?.. ba, ma fereasca Duninezeu!
LEONIL. (lmpingandu-1). Ei ! mars inainte, si nu mai carcni.
VADRA. Mari, unde dracu m'au adus pAcatele! Bre, bre!
(Toti es prin dreapta, afar& de cateva musci ce stun In fund.

SCENA IV.
LUNATESCU, SABIUTA (Imbracati In Irozi ai purtand nusuri minciuoase,
intra prin stfInga. Trei comisari Ii 111111.011Zr4).

LUNATESCU. (Arlitind rniecile ce es). 11 vezi, arhon §atrar ?

SABIUTA. Ii vAd, cucoane!
LUNATESCU. Ceasul primejdiei se apropie !..
SABIUTA. Asa mA tem.
LUNATESCU. Te temi ?..
SABIUTA. Vorba vine.
LUNATESCU. CA to poftesc sa nu cumva sa ma Iasi la dicA.
Eu am venit cu d-ta, precum m'ai rugat... iar' apoi n'am gust
sa 'mi dau pelea popii.
SABIUTA. Nici popii, nici preutesii, cucoane, cA doar' suntem
in putere ; si de vreme ce ne-am imbrAcat si noi in Irozi, re-
voltanlii ne-or crede din partida lor.
LUNATESCU. Din partida lor ? eu!.. asta 'mi vine cam pa-
raksin, haron §atrar... dar' d-tale ?
SABIUTA. Ei, cucoane !.. mai bine paraksin asa, decal pe

www.dacoromanica.ro
 litp IN CANNA'S AL 67

spinare. ,Ciktre comisaa Voi, facet ai pregAtirile trebuincioase,

precum v'am poruncit?
COMISARII. Avem vr'o treizeci de slujitori.
SABluTA. Nu's tocmai destui.
LUNATESCU. (SPeriat). Oare ?
SABIUTA. Cu toate aceste, duceti-va de va impArtiti... pe
la locurile §tiute ; §i cand of striga iuruc! sa sArifi cu tofu.
V'am spus ca revoltanfii sunt imbracati in Irozi ?
COMISARII. Dar ; ca d-voastra?
SABIUTA. Hi, hi L. Hai, duceti-vit I.. dar' sa nu ma lasat-i
cand ifi auzi strigand : iuruc!
COMISARII. Ni boisa.
LUNATESCU. Ganditi ca Patria i§i iperedinteaza soarta in
manile a patru comisari : Voi trii §i §atrariul al patrulea.
SABIUTA. Cu adevarat... Unul §i cu trii fac patru.
LUNATESCU. A§a 'i?.. Hai... duceti-va.
(Comisarii es.)

SCENA V.
LUNATESCU, SABIUTA (se plimbii turburati).

SABIUTA. Acum a sosit vremea sa dovedesc lumei ca aceasta

sable nu-i in zAdar aninata de Sabiuta, vel §atrar §i biv-vel
comisar
LUNATESCU. Dar, Sabiutd drags; sa dovide§ti ce 'ti-a placea,
§i mai ales sa dovide§ti comploti§tii, caci Patria...
SABIUTA. Patria ?... 0 IPatrie ! nu ai frica ca eu to -a§
lass in primejdie... cand e nadejde de agie.
LUNATESCU. Mai ales...
SABIUTA. Am sA-i fac praf
LUNATESCU. pulbere, ca sa nu mai ramaie nimic din ei.
SABIUTA. Nimic
LUNATESCU. Nimic !
www.dacoromanica.ro
 68 V. ALECSANDRI

SABIUTA. Da unde 's ticalosii sa mananc! Unde 's sa

hacuesc ca...
LUNATESCU. (in parte). Mai, ca hapsin ii atrariul !
SABIUTA. Unde 's sä le-arat eu rasmiriti §i volintiri.
LUNATESCU. S'au dus la bufet sus ca sa. bee §ampanie.
SABarrA. ampanie? ticalo§ii ! vreu sa prinda la curaj...
LUNATESCU. Stii ce?.. n'ar fi bine oare sa tragem §i not
o du§ca ?
SABIUTA. Doar' pentru hatarul d-tale.
LUNATESCU. Eu platesc... Mergi inainte ca te-ajung... Sa
caut numai de am parale. (rautil prin buzunare).
SABIUTA. Vin' degraba ca mi s'au uscat gatlejul. (Ese prin
stAnga.)
LUNATESCU. Uncle* Doamne iarta-ma, sa 'mi fie punga?...
Oare nu cumva 'mi-au §ters-o vr'un mofpan?
(in timp ce Lunittescu Isi cants )mrtmarele, Tarsita yi Safta intro prin stimga)

SCENA vr.
TARSITA, SAFTA, LUNATESCU, MASCI.

TARSITA. In zadar am asteptat la bufet... n'am zariit nici

un Irod.
SAFTA. (Arlitand pe Lunatescu). Iaca unul, cucoana !..
TARSITA. Bine zici, Saftico... El trebue sa fie... Leonil !
LUNATESCU. Ba 'mi-a §ters-o ca mai bine.
TARSITA. SUM de-oparte, Saftico L. Ah ! cat imi tremura
inimioara
(Safta se amestec& cu mastile in fund. Tarsita se apropie incet de Lnnatescu.)
LUNATESCU. (In parte). Pas de bea §ampanie daca poll...
TARSITA. La cine gande§ti a§a, iubite lrodule?
LUNATESCU. (Rasarind). Ce face?
TARSITA. Stiu ca sufletul tau arde in flacara unui amor
invapaiat pentru un alt suflet ce tot asemine se usuca la para
dragostei nemarginite.
LUNATESCU. Ce face ?
www.dacoromanica.ro
 IASII itt CARNAVAL 69

TARSITA. Ah ! cand ai sti cat de mult te adoreaza acel

suflet... tu n'ai sta cufundat in ganduri triste, ci ai sari in pod.
LUNATESCU. SA sar in pod? (in parte). Mari, ce pacoste ii
asta, de se leaga de mine nitam-nisam?
TARSITA. Dar, scumpul meu; bucurd-te si te veseleste, caci
dama gingasa ce iubesti !.: si cum sa nu te iubeascA, tu care
sameni chiar un Fat-logofat cu parul de aur!..
LUNATESCU. (in parte). Ei! to paroksilose! (Tare). Ian as-
culla, madamA, catA 'ti de drum si 'ti gAseste logofeti aiurea,
ca eu n'am vreme de ascultat povesti cu Feti-logofeti. (in parte).
Mari, ca a dracului
TARSITA. Povesti!.. Ce vorbe sant aceste?.. Da... nu 'mi-ai
scris tu astazi c'ai sa vii aici imbracat in Irod imparat, si ca
glasul meu e mai dulce decat trambita scadronului?..
LUNATESCU. Ian fugi in colo, nebuno, ca 'fi -oi da acusi
o trambita...
TARSITA. Asa, blastAmatule?.. asa ma priimesti, cand eu
pentru hatacul tau mi-am lasat bArbatul la carti si 'I -am facut
sa creada ca ma duc la cumnafica L. Da, nu stii ca 's in stare
sa 'ti .scot ochii?
LUNATESCU. (in parte). La cumnatical.. Oare nu cumva ii
Tarsita!,.
TARSITA. Auzi, puschiu! sa ma face sa beu un ceai la
bufet... sa ma puie in primejdie de moarte! s'apoi sa se lath'
ca nu ma cunoaste... Vai! furnica-te-ar dracii, calindroiule...
LUNATESCU. (In parte). Calindroiule I... ii Tarsifal.. pe-aici
mi'i drumul 1.. (Fuge prin dreapta).
TARSITA. A! is nebunA ?.. Ian asteapta, mangositule, sa'ti
arat eu... (Alearga dupli Lunitteseu).
SAFTA. Dec! da unde-aleargA cucoana?.. Cucoana Tarsita...
cucoana... (vowe ea las& dupit Tarei(a).

www.dacoromanica.ro
 70 V. ALECSANDRI

SCENA VII.

SAFTA, VADRA (tiind calea Saftei).

VADRA. Ho, cumAtrA! cA mai sant §i eu pe-aici.

SAFTA. Ian §Azi bini§or.
VADRA. Ba, zAu, nu, puiule, ca doar eu nu's din capi-
tafie, cu je vous prie §i cu pardon, mardon, lesebon §i triton...
eu sant, dragA, tocmai din Nicore§ti.
SAFTA. Pofi fi §i dela Cotnari... Ce'mi pasa mie ?
VADRA. CA de-ai videa... nici mie nu 'mi pasa de 'fi pasa
sau de nu 'fi pasA. Eu vreu sA joc o horA cu tine, ca de cand
am Mut sus, in sofragerie, yin de cel cu spumA, parc'am
intinerit de 20 de ani.
SAFTA. Da ce?.. e§ti poate §i bAtran?
VADRA. Sant ca vinul cel de Nicore§ti. Cu cat ii mai vechi,
cu atata ii mai bun.
SAFTA. (in parte.) tll ca are haz mo§neagul (Tare.) DA'mi
drumul sA mA duc.
VADRA. Ba, zdu, nu ; n'ai sa scapi din manila mele cu
una, cu doua. Ai sA joci, de-oi §ti ca s'or prAbu§i scandurile.
Dok n'am Mut eu de geaba tin §ip de vin, de cel cu dopu
in pod.
SAFTA. (In parte). AdicA de ce n'a§i juca §i eu ? (Tare). Prea
bine, cucoane; dacA vrei numai decat, om juca ; dar §tii cos-
trAdantul ?
VADRA. ti ca cel deibrau.
SAFTA. i polca?
VADRA. o bateam vartos cand eram mic. Vrea sa
zica, te-ai domolit ?.. Cu atata mai bine, cA almintrele, zau,
n'aveai ce face. Acum scoate -fi cocoratia.
SAFTA. Ce sa'mi Scot?
VADRA. Cocorafia... sa to vAd cum e§ti la fatA ?
SAFTA. Ba, ma iarta. Numai ma§ca nu 'mi-oi mai scoate-o.
VADRA. Da eu nu 'ti graesc de ma§ca, soro dragA... Ili
graesc de cocorafie.
www.dacoromanica.ro
 IA§ll IN CARNAVAL 71

SAFTA. Fie §'a§a, dar n'o scot.

VADRA. N' am §i cu atat hatar is rnata ?
SAFTA. Nu.
VADRA. MA rog matale, puica.
SAFTA. Nu te mai rugh de geaba.
VADR k. Puicuta.
SAFTA. In zadar.
VADRA. PUICUlitA.
SAFTA. Nu se poate.
VADRA. Suflete. (In amp es 71C13 aceste, li desleagS masca pe furls).
Lumina ochilor mei... SA ma vezi mort...
SAFTA. Macar sA te §i 'ngrop... (Masco cade de pe obravnl Safte0-
VADRA Pei drace !
SAFTA. Ce-ai Alt ?
VADRA. Ian vezi dihanie !
SAFTA. Dihanie e§ti tu, blestematule.
VADRA. Si eu o numeam lumina ochilor mei !.. inc' a§a
ru§ine! Fuge prin stringa).
SAFTA. (Fnrioasa). Vai ! mancit-te-ar cioarele, sbarciogule...
SA-0 dab eu dihanie !.. (Sleargri dnpri Vadrii).

SCENA VIII.
ALECU, CATI, LEONIL, MARGHIOLITA, PAP1.11, IROZI, NIA*T1
i la urm& SABIUTA (vin prin fund).

ALECU. Paptt§i ! papu§i...

LEONIL. Irozi ! Irozi !
TURCUL. Ei banabak... Bout la cafenea vin cu barium, bade
joca la mine karaghioz.
(Papuserii !view& cus a pe douii scaune In rata publicului. Ale= se pune In dos.
Mastile seaduns Imprejur. In timpul acesta Sabiuta se arota In dreapta).
SABIUTA. On parte). Cu gatul uscat m'am suit la bufet, cu
gatul uscat m'am intors, ParcA am iascA cole...
TURCUL. Ei, gata, captan ?
www.dacoromanica.ro
 72 v. ALECSANDRI

ALECU. Gata, efendi... deschide-ti ochii i urechile in patru.

SABIUTA. parte). laca Irozii mei... ce au de gand sa
(in
faca ? Sa joace papusile in bal ?..
ALECU. Mai, copii ! cum vreti sä spun... deadreptul ? on
pe delaturi ?
Top. Deadreptul ! dead reptul !
SABIUTA. (In parte). Deadreptul ?.. Ca atata le trebue !..
ALECU. Bine ; fie si deadreptul. Taceti chitic de-acu.
(El scoate o papueica mica el-o Inching publicului prin cu§cil).
«Hei 1.. bine v'am gasit, bine v'am vazut,, cinstili boieri ai
cavaleri de toata mana, si mai marl si mai mid ! Eu sunt
vestitul Statu-palma-Barba-cot din poveste, care traesc in lume
de cand se potcovea puricii cu nouazeci §i noua de oca de
fer §i sarea pans in cer §i tot le parea usor. 'acum am venit
aici tocmai din Cara papusilor, unde multe pozne am vazut
§i multe am auzit... De vreti sa vi le povestesc ?.. eu sunt
gata... and ?.. vreti ? bucuros...» (cure buitari). Mai, balaure, canta
tiitura... dar pe gatul scripcei, ca sa nu te-aud nici eu nici tu.
(Lilutosii Anti slab canticuq pfipueilor ;1. Alecu acompaniearit).
Intea papuOlor tars, Unii mandri §i 'ngamfati,
Din hotare, la hotara Ca beOci cu vant umflati !
Am vazut §i buni gi rai, In cea lume cat traesc.
Si cu duh, gi natarai, La tot vantul se 'nvartesc.
(catre tautart). Canta cu inima, baragladina !
SABIUTA. (in parte). Auzi, talharul, cum batgiocoreste lumea!

ALECU.

Altii iar' cu fudulie, Se lipesc tot de cei mart...

Coe neam mare vrand sa fie, Nu's nici copoi, nici ogari !

SABIUTA. (in parte). In mine bate... lasa, lasa...

ALECU.

Altii, vrednici patriot!, Latra, urla furios

Dar' mai vrednici Patri-hoti, Pan' ceapuca cite -un os.
www.dacoromanica.ro
 1ik*I1 IN CARNAVAL 73

SABIUTA. (In parte). Unde-i cuconu Taki s'asculte ?

ALECU.
ntr'a papusilor jars Lada numai de-a fi grea,
Viulti netoti pe bani se 'nsoarA ; Fie stahie, farA dinti,
Fie fata cat de rea, Galbenii sa aiba zimti.
SABIUTA. (In parte). Asta 'i cam ap ; n'am ce zice nici eu.
ALECU
Intea papusilor lark
La multi cinstea'i chiar de ceara ;
Cat rusfetul se iveste.
Cinstea 'ndata se topeste!
SABIUTA. (In parte). Valeu! ca iar' ne-a pocnit !
ALECU
In cea lard de papusi Si se jury pe Dreptate,
Talharii poarta manusi, Ca le 's mantle curate!
SABIUTA. (Cilutfindu-§i mantle). Asta nu-i ill pilda mea.

ALECU.
Asa 'i lumea asa veacul!
Unii seamanA cu dracul,
Altii cu niste momite
Care sar din schite 'n schite ;
Altii cu paianji postiti
Ce tot prind la musculiti ;
Altii cu lei paralei
Ce nu fac nici chiar doi lei...
Ca 's papusi, papusi lumesti !
Tot sa staff .sa le privesti.
TURCUL. Aferim... aferim... aferim!
Top. Bravo ! bravo 1..
SABIUTA. (in parte). Acu vremea sa pun mana pe dan§ii :
Pfare). /11/74... (Hee putin prin dreaptal.
(Pripuqerii ridic iute cuQca §i se retrag in fund).

www.dacoromanica.ro
 74 V. ALECSANDRI

SCENA IX.
Cei dinainte, VADRA (alorgLnd speriat din stanga), LUNATESCU
(Viind fuga din dreapta).

VADRA. (Treeand repede seena). inc'a§a dihanie, se m'alunge

de-un ceas L. bre !..
LEONIL. Ha, ho ! provintie I.. cale buns !
Vadra intra putin In culisele din stanga qi se Intoarce Indatrt foarto epAriet).
LUNATESCU.(Treefted repede scene). La fuga, Taki, cA nu-i sagA.
Tarsifa vrea sA-ti scoata ochii I
ALECU. Bre ! da ai§tia se gioaca de-a puea-gaea...
(In timpul aeesta Lunatescu se Intoarce repede din culisele din atiinga, qi ajua
gaud la mijlocul ecenei, se loveste de Vadra, care fuge ea qi clausal).
VADRA. Ho !
LUNATESCU. Ho !
VADRA. Na, ca mi-ai trantit cocorafia.
LUNATESCU. Valeu ! ca mi-ai strambat nasul.
VADRA. Chiorule I

LUNATESCU. Chior e§ti to !

VADRA. (Ridicand palma). Te carpesc...
LUNATESCU. Ian dA, ian dA, sA te Arad... Ian da...
ALECU. IDespartindu-o. Hei, domni§orilor... nu-i ertat sA va
batefi in bal.
VADRA. Da, cum nu I-oi carpi, cand ma batjocore§te dela
ochi ?
LUNATESCU. SArace... sarace! ca nu te impinge pacatul.
(MAscile despart pe Vadra @i Lunatescu; .ei se sfaclesc In fund. In timpul au
Sabittta se aratit en comieari ei slujitori).
SABIUTA. lath -i tofi buluc !.. acu vremea... luru$ pe

dan§ii, flacai.
(Comisarii @i slujitorii incongiur pe Irosi si papuseri, intro cari se Mill: Ln
natescu, VadrA, Leonil, Catl, Marghioala si Alecu).
TOTI. Ce vrea sa zica asta ?
SAstuiA. krusq.. prindefi Irozii §i mi-i legati vartos.
(Comisarii leaga cot la cot pe VadrA qi Lunatescu).
Toil. Da pentruce ? pentruce ?

www.dacoromanica.ro
 /A*11 IN CARNAVAL 75

SABIUTA. N'am sA va fac raporturi voila... volintirilor !..

Tineti-i bine, voinici.
LEONIL. DacA-i astfel treaba... apoi cine-a face un pas
spre mine, il trimet sa vadA pe bunicA-sa. (Saunt° deal, pistoale).
SABIUTA. (TupilAndu-se). SA nu cumva sa tragi, ca te-am
prApAdit I
VADRA. (Sbueiumandu-se). Ca eu nu ma dau cu una cu dona..
La ce sa ma opriti ? pentru c'am turtit o cocoralie ?.. Eu sant
boier, mAi !.. neam de neamul meu n'a fost legat... auzfti voi,
boier !
SABIUTA. Dacd esti boier, nu, te face complotar.
VADRA. Clopotar o fost feciorul tatani-tau. Auzi, tu, gu-
leratule ?
(In tot timpnl aceeta, lnpta nrmeazrt intre Irozi ¢i elujitori).
LUNATESCU. (Milt SAbintii). Arbon §atrar... arhon §atran.
Nu ma lash (rate, ca doar nu-s din taraful lor.
LEONIL. (AruneAnduse asupra lui Sabintii). Pe dansuI,Irozi... aista
a poruncit sA ne opreasca... Pe dansul cu totii.
SABIUTA. Cine ? eu ? Doamne fereste ! Eu sant Irod ca
d-voastra. an parte). Na, c'am patit-o !..
(Lnptittorli, dnp4 o smart& lnpta, se Impart In doua cote, una a alnjitorilor n
stauga, avand intro dan¢ii pe VadrA ¢i Lunriteecu legati, cealaltti a Irozilor, to
dreapta, cu S5.bintet legatintre et).
LUNATESCU. Mai, surzilor... va spun de un ceas ca eu
nu-s revoltant... Arhon §atrar... (se sbuciuma).
VADRA. (Lni Luniteseu). MAri, omule, nu te sbuciuma asa,
ca-mi rupi coastele.
SABIUTA. (La Irozi). Fratilor, va zic cinstit ca n'am po-
roncit eu nimic. (Aratfind pe Lunatesen). Ea, dumnealui a strigat
iuruc.
LUNATESCU. Cine ? eu ? auzi minciuna! ba tu.
SABIUTA. Ba tu.
LUNATESCU. Ba tu.
VADRA. (Furies). Ian auzi-i cum se tuesc ! ba tu, ba tu, ba
tu !... Da cine santeti voi, in sfarsit ? scoateti-va cocorafiile,
ca sA se lAmureascA pricina. (vine repede la mijloenl scenei, trkhnd
dnpri el pe Luu4tescu).

www.dacoromanica.ro
 76 V. ALECSANDRI

LUNATESCU. incet, bre, a doar nu's cotiuga.

VADRA. (ArittAnd pe Sabiutri). impingeti-1 incoaci §i pe motpanu
cela, ca sa ne cunoa§tem la fete.
LEONIL. (Impingtind pe Sabiut6). Hal Incolo la wrafcci.

SCENA X.
ALECU, LEONIL, CATI, MARGHIOLITA, IROZII (In dreapta). COW-
SARII CU SLUATORII. (in stAnga). SABIUTA, LUNATESCU, VADRA.
(In mijlocul scenei). M4T1LE (in fund). TARSITA, SAFTA. (IntrAnd
prin fund).

TARSITA. Ce este aici ? ce este ?

VADRA. Jos cocoraliile, §'apoi om videa ce este.
Top. Jos mA§tile cu totii.
(Too tsi desnod mastile unii la altii. Marghiolita desleaga mitnile ei nasul lui
Mint& In timp ee acesta ti desleagA ei masca: Tarsita asemenpa lui Lunatescu;
Alecu asemenea lui Vadra).
VADRA. Alecu l
ALECU. Mo§u-meu !
I
SABIUTA. (Repedo ei Cu mirare). Marghiolita !
MARCH. Tata-meu I
TARSITA. Taki !
LUNAT. 1
Tarsita
(Oelelalte mfieti rad en hohot).
SABIUTA. (Marghiolitii). Ce cauti aid, dimoni ?
TARSITA. (Lul Taki). D-ta la bal ? in Irod !..
LUNATESCU. Ea pacate, soro.
TARSITA. Ba Inca i legat ? frumos !
LUNATESCU. Frumos, nefrumos... nu ma supara.
TARSITA. Ce face ?.. poate ca te-ai Si bosum flat ? Ian pof-
tim acasa sa ne rafuim. (I1 is de natna).
LUNATESCU. DacA-i pe rafuiala... apoi ian poftim sa to
spovaduesc despre cel logofat cu pArul de our i despre tram-
bita scadronului...

www.dacoromanica.ro
 'ASTI IN CARNAVAL 77

TARS1TA. (In parte). A aflat tot ! (Tare). Ah... ah... mor...

am murit !
LUNATESCU. Iaca pozna !
(Taki duce po Tarsita In brats In mijlooul acenei, o pane pe scaun yi cants
ea o desiesine. In timpul acesta Ale= vorbeste on Vadrii, arAtfindn-i pe SAbiutali
QI pe Marghiolita).
VADRA. (Lui Alecu). Bine, fatul meu... am inteles. Ili place
fata satrariului Sabiuta... Ti s'au aprins calcaile ? Las' pe mine,
Ca ti le sting eu. (Se Indreapta -c5.13re Sabiva).
LUNATESCU. N'are cineva apa de Colonie... sau otet de
trandafir ?
VADRA. Da ce este ? ce 1?.. (zarind pe Luniiteseu). Ce 'ml
vazurd ochii ?.. Cuconu Taki Lunatescu I
LUNATESCU. Eu, arhon jignicer... 'Mi-a lesinat odorul, pi
n'am cu ce sa-1 disle in.
VADRA. Chiama un tulumbagiii stt'i toarne o cofa de apa
din cap.
LUNATESCU. CA doar', ii botezata odata...
VADRA. Ei, stai Ca eu sunt doctor... Hora, mai, impre-
jurul cucoanii Tarsilii... Nora pe zdravan.
Top. Hora, hora!
(Orchestra tucepe o horii repade; toll se prind la joc Imprejurullui Lumitesen
si a Tarsitei .
SABIUTA. (Marghiolitii). Ce-ai zis ?.. ca rlu vrei sa mergi la
manastire ?.. auzi, dracoaica! co to de mans vi voeste sa iasa)
VADRA. (Oprind pe Sabiuta). Ho, viteazule ! Stai pe loc, pt
nu 'mi mai ciondani nepotica.
SABIUTA. Care nepotica, boierule ?
VADRA. Ea, Marghiolita... mireasa nepotului meu Alecu.
ALECU. (Inchintindu-se lui Sabina). Alecu, biv-vel papuser 0i
supusul ginere al d-tale.
SABIUTA. Cum... boierule ? Vrei sa te 'ncuscresti cu mine ?
VADRA. Se vede ca vreau, macar ca mi-ai zis clopotar...
Da, Ala rog, is spune-mi, ce te apucase mai dinioare s'asmuli
cazacli asupra noastra?
SABIUTA. la, nebunii 'de-a Iui cuconu Tachi... Viseazd un
complot.
www.dacoromanica.ro
 7S V. AL,ECSANDRI

VADRA. Iar' compot L. De va inteleg, sa fiu anaftima...

Hora, mai... vartos, vartos !
SABIUTA. (In parte). De nu age, dar' macar socru... Tot
m'am captu§it cu ceva 1 (Merg arntindoi de se amestecli in heel.).
(In vnetui horei Tarsi(a se trezeete ei loeete eg fngit on Luniiteseu, dm.' nu an
pe uncle)

(Cortina mule).

www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARIDI')
COMEDIE INTR'UN ACT

PERSOANELE:
Rh' Zuliaridi, arnaut cirunt. Papi-lapte, calfu de spiterie.
Afrodita, femeea lui Mindica, tirancuta.

Scene se petrece in Galati.

leatrul reprezintil nn salon mobilat dupes mods voche, cu o usi in dreapta pe
planul I, care duce in etacul Afroditei; mai in fund, tot in dreapta, o alti usii
oars se deschide pe scars din donut casei; In fund use care di in tindii, si lingo
ea tin dulap mare; in stings alto douil usi si o fercastrii cu perdele; scauno, di-
vanuri si o mesuti, pe care este o besactea deschisi :

SCENA 1.
MANDICA, AFRODITA.
M AN DI C A. (1 lattirind, anti) :
Frunza verde nu §tiu ce
De-asi avea Q oare-ce...
AFRODITA. (Nom) din etacul ei, en lene). Doamne L. da Inuit am
mai dormit !.. doud-spre-zece ceasuri in capat... Mandico, fa
M5ndico.
MANDICA. Aud, cucoand.
AFRODITA. Unde-i bdrbatu-meu?
) Le ligre de Bengale, 'par Ed. Brisebare et Marc - Michel. (Nola lui
Alecsandri).

www.dacoromanica.ro
 80 V. ALECSANDRI

MANDICA. Boieru ?.. se rade.

AFRODITA. Deabia acu se rade? pe la ameazA ? Dumnea-
lui care se culcd odatd cu gAinile si se trezeste °data cu
cucosii ?
MANDICA. Ba ca chiar... Mai dinioard s'o trezit si dum-
nealui.
AFRODITA. Vai de mine I a fi bolnav cumva.
MANDICA. Cum, Doamne iarta.ma. ! bolnav, cuconita ?..
c'acu a mancat o oca de masline s'o putind de halva.
AFRODITA. Apoi dar... o patit ceva.
MANDICA. Ce sA patasca ?.. Ian o bojbait toatA noaptea
prin °dal ca un strigoi, si pan' in ziva n'o inchis ochii.
AFRODITA. Jar' ?.. 1-ai vazut to cu ochii tai; MAndico ?
MANDICA. Hi, hi I 0 iesit pe furis din odaia d-sale de
cole, (aratil uea din stanga) and dormea toti... at scufia in cap,
cu lumanarea in mana si cu iartaganu in dinfi...
AFRODITA. Cu iartaganu ?..
MANDICA. Coscoge spala -varza !.. tii, cel din cui... Ba
incA mai finea cu mana dreaptA si pqaneaua cea de-o prajina...
Parca era sA meargA sa ia Braila.
AFRODITA. (Pe ganduri). Curios lucru ! (Se apropie de mesuta, eac e
pe scaun, swath un fes de catifea din besactea el incepe a lucre In el).
MANDICA. Si asa, cum ti-I spun, o venit de-o ascultat la
usa etacului d-tale; apoi s'o dus de-o pus urechile pe la toate
usile... o iesit pe-afard, o umblat p'impregiurul casei, ca un
zavod ; s'o uitat pe fereasta asta o bucata bunA de vreme,
si 'n sfarsit s'o intors in odaia d-sale, Maud ia asa : (Face
semne de deanii.diljduire comic.). Ah ! Vah!
AFRODITA. Mare minune !
MANDICA. Ian asculta, cuconita... poate cal_lunatic?
AFRODITA. Da cum, Doamne, ca de trii luni de cand m'am
maritat cu kir Leonidas Zuliaridi, nu mi s'o intamplat nici-
°data sA-I %rad astfel.
MAND1CA. Apoi -stii una, cuconita ?.. to teme... ii zuliar.
AFRODITA. Ha, ha, ha... zuliar ?.. ai nebunit ?.. el zuliar ?..
MANDICA. Mai stii pacatu ?.. Ci-ca, dui:A cum spun me-

www.dacoromanica.ro
 SIR ZULIARIDI 81

giesii, cu nevasta d-sale cea dintai era zuliar cat un motan

si giumatate ii facea zile fripte...
AFRODITA. Asa spun megiesii ?
MANDICA. Asa I.. si apoi §i alta... Ci-cA, pistoalele is in-
cArcate totdeauna.
AFRODITA. Ha, ha, ha... da pentru ce ?
MANDICA. vStiu eu ?.. SA uciga hamoranjitii.

SCENA II.
AFRODITA, MANDICA, ZULIARIDI (tmbritcat cu fustaueI6, iese Incet din
odaia lui Qi ascula).
ZULIARIDI. (In parte). Ce puno la cale amundoa ?
AFRODITA. Cum ai zis, fa Mandico ?.. hamoranjitii ?.. ha,
ha, ha...
MANDICA. Apoi da, stiu eu cum ii mai chiama, batA'i
cucu I.. hamoran... hamoran...
ZULIARIDI. (In parte). Amori ! vorbesco de amori ? To pro-
kopsamen !
MANDICA. (Spariata). Piei drace I..
AFRODITA. (Aseuuziind fesul In besactee.). BArbatu-meu I
ZULIARIDI (In parte). Ce a ascunso la saltari mesa?
AFRODITA. (Sculandu-se, merge inaintea lui Zuliaridi). BunA dimi-
neata, draga !
ZULIARIDI. (Z1mbind gi tiutind ochii in saltar). Na se haro, ma-
tia mu... Ce ai ?..
AFRODITA. Cum ai dormit asta nodpte, puiule ?
ZULIARIDI. Ca un amorasi... Ma... ce ai ?..
AFRODITA. E§Ii cam galben la fala... Te doare ceva ?
ZULIARIDI. La mine ?.. Nu mi dore nisi macari virfo na-
solui. Sinto voinico ca un palikaris. Ma ce ai ascunso aice
la besacta ?
AFRODITA. - Nimic, draga.
ZULIARIDI. Ba ai ascunso... Minlunia spui... ian se videmo.
lie chide besacteana) Un Peso? straino... Pentru cap a cui feso acesta,
chera mu ?..
V Alecsandri. Teatru, Vol. III.
www.dacoromanica.ro
6
 82 V. ALECSANDRI

AFRODITA. Pentru a matale. Pentru a cui sa fie ? Vroiam

sa-ti fac un dar cusut de mana mea.
ZULIARIDI. Eli na zisis (In parte). Ce budalas mai sinto!
na ! (41 du o tlfreo. Afrodita... eros mu, bate la mine. (Se pleace
In done). Tomagesti la mini. Fa-ma bucatele... komatia, che nu
sinto vrednico..-
AFRODITA. Te iert dar alta data... (,ia fesul si-I aseazit i
besactea .
ZULIARIDI. Alta data se mi dai tifla. (In parte). ce -i in
muna nu'i mintuna. Ma rog... puteam s'o patesco hiotika si
acum ca si cu kera a me cea de'ntai... 0 vedo intr'o zi
cu o cutiora... intrebo ce'i ? Mi raspunde dimiaii : udagaci,
Smuncesco cutiora... deschido, si ce gasesco in launtro ?.. un
oficero di pozarnici. , zugravito pe fildisi. Asa m'am aprinso
atunce si mi-a venito un parakseno, che piste trii ceasuri
m'am dispartito... gligora, gligora. (Zicand aceste, se apropie de
fereastrii).
AFRODITA. Ce vorbe§ti singur, draga ?
(Vilna spre Zuliaridi).
ZULIARIDI. (In parte). Natos !.. iar acolo birbanto !
MANDICA. (Incet Afroditei). Ian privqte, cuconita : a§a se uita
asta-noapte pe fereasta.
ZULIARIDI. (In parte). Ce puski !.. A ! katergari ! de te-asi
prinde la muna me...
AFRODITA. Da ce caufi a§a pe fereasta, suflete ?
ZULIARIDI. (Ztimbind). Privesco la rindunelele. Ma ian spit-
ne-mi, Afrodita, psihi mu : Cum petreci mata chindo ma duco
de acasa ?.. Te pui la fereasta ?..
AFRODITA. Ma pun cate-odata... pe la ceasul cand §tiu
ca to intorci acasa.
ZULIARIDI. Et/ ?.. lipoh da-mi o plirofork... nu pofi sa-mi
spui tine -i baetu vela care sede tota ziulica in cerdaco Iui,
fata in fata cu fereasta mataluti ?.. oriste ?..
AFRODITA. Care beet ?
ZULIARIDI. (Ariltandu-1 pe fereastrl). vela... vela, care traze ci
buki... cu perol crefo ca un mutunaki,..

www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARIDI 83

AFRODITA. eu cine A. fie ?... nu l'am insemnat nici-

odata.
ZULIARIDI. Se mi ingropi ?... Ma stii the nostimo, dia-
volo ?... are nuria.
AFRODITA. A fi avand ; ce-mi pasa ?
ZULIARIDI. Nici mie nu-mi pasa ; omos asi vrea se aflo
de ce sede zi si nopte in cerdaco ? tragundo cibuki ca un pasa,
cascundo ca o stridia si stropindo necontenito doua oale de
flori, ca un gradinari ?
AFRODITA. Se vede c'a§a 'i place. Ce-avem noi cu dansul !
ZULIARIDI. (Manios). Ma el a are cu noi? de ce se lega
de noi ?... puski nerusinato !
AFRODITA. El ?
ZULIARIDI. Dimialui... priveste... Iar uda florile... kala !...
iar isi aprinde cibuki... pola kala... si inchide fereasta... Kirie
eleison !... traze perdeaoa stinga... To prokopsamen!... De ce
a traso pe cea din stinga si nu pe cea din dreapta\! ha ?
AFRODITA. On parte). Oare nu cumva a 'nebunit ?
ZULIARIDI. De ce ! pentru che'i amorezato de tine Afro-
dita mu.
AFRODITA. Amorezat ?
ZULIARIDI. Chit un motanis. Ola ce de flori insemneza :
kera mu, coconita, psihi mu... cum vrei... Asa este ?
AFRODITA. Poate.
ZULIARIDI. Perdeaua din stinga... intalezi ?.. in stinga initnal.
Zipon, coconita, inima me... cibuki aprinso vra se zica : arde,
se topeste pentru mataluti. Piste tot, cu ola cu perdeoa si cu
cibulci, birbanti Ii face o declaratie de amori : coconita, inima
me arde pentru matalufi... sosta sosta.
AFRODITA. Ce obraznicie I.. nici °data n'as fi crezut c'a
indrazni I.. Auzi blastamatul ! Ei, las' ! de m'oiu mai pune eu
la fereastra de azi inainte...
ZULIARIDI. Ha... ha, Afrodita ; bine zici, psihi inu ; se nu
te mai arefi la feresta, ca se'i veninio de hac birbantului. Se
te inchizi in etacu matalufi... la intunerico... se crape el de cuda

www.dacoromanica.ro
 84 V. ALECSANDRI

AFRODITA. Cum ii vrea, suflete, asa oiu face : pentru ca

doresc sa n'ai nici o grija.
ZULIARIDI. Ego, psihi mu? Ma eu sinto barbato cel mai
linistito din lume. Ma incredo in mata cu ochii inchisi. (in
parte). Am se pun petrari se zidesca tote ferestile casei... Ma
nu se pote !.. amartia! mai bine ma duco se alego alta casa
cu chirie. (Tare). Fos mu ?.. Eso pucintelo ca sa'mi cumpar
un fustanela noua... Pentru mata, Afrodita, pentru ca se placo
matalufi nu stiu ce nu 'mi-asi cumpara...
AFRODITA. Si eu ma duc in etac sa ma gatesc.
ZULIARDI. -- Merzi, zoi mu, matia mu, elpida mu... che ej,1
ma intorco indata acasa... (0 sIlruta pe frunte). Na se haro...
(Afrodita intro In otacul et).

SCENA III.
ZULIARIDI, MANDICA.
ZULIARIDI. (in parte). Mi place a crede che Afrodita este
inca nevinovata... omos si cea de'intai era nevinovata pun'a
nu fi vinovata !.. Upon, am se mergo se cauto pentru Afro-
dita un casa in fundo unei ograzi, in fundo unei mahalale
care se fie in fundo tirgului... (Vorbind, se apropie de rnasit, deschide
besaeteaua, gisegte un ghem gi ineepe a desface Ma). Un ghemo de bun-
bachi L. ke simfesco che este harti in launtru... ce harti se
fie ?.. Nu dora che ma temo de vr'o pacoste... Am tota in-
credintarea in Afrodita... Ma ce 'i in muna nu 'i mintuna...
(Desface ghemul lute). Mandica... fa Mandica... (in parte). Tarancuta
asta prosta pote sa'mi fie de mare azutori... Mandica... fa
Mandica.
MANDICA. (intrAnd). Aud, cucoane.
ZULIARIDI. Ela do, ke asculta frumos : Ti place rochia
kinuria si bosmachii rosi ?
MANDICA. Cum ro§i?.. rosi de guzgani?
ZULIARIDI. (In parte) ce prosta (Tare). Ohi, de guzgani...
Ma rosi ca fes a me... ci plate ?.. raspunde.

www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARLDI 85

MANDICA. Ei ; ba nu'mi-a placea, ca'mi-a fi rusine poate.

ZULIARIDI. Pola kala. Vrei se ai rochita kinuria si bos-
machi rosi ?
MANDICA. De vreu ?.. Ma'ntrebi de vreu ?.. (Rade prost). Ha,
ha, ha, da pozna§ mai esti, cucoane.
ZULIARIDI. Poznasi. Daca vrei... apoi trebue se faci ce 'ti-oi
zice eu.
MANDICA. Fac tot,.. spune degraba ce trebue sa fac ?
ZULIARIDI. (Las& ghemul ei, mergand la fereastil, se pune pe scaunul
de langiiea). Alta nimica de chit eti. Se deschizi un ochiu si se'l
tii tota ziva tintito asupra terdacului Ielui din fafa.
MANDICA. Unde'i coconasu cela ?
ZULIARIDI. Neski... Unde'i birbanti acela... si se'mi spui
pe urma ritos tot ce a fi fAcut el de diminefa puna sera si de
sera puna diminefa.
MANDICA. Elei !
ZULIARIDI. Sopa. Cu vela -lalt ochiu se urmaresti tote pa-
surile deduchii Afroditei, dragufa me kera, si iar' se'mi spui
tot... Ma tot, tot, tot.
MANDICA. Da, cum Doamne iarta-mä ?..
ZULIARIDI. Vrei rochita kinuria si bosmachii ?.. atita'fi
zico... Vrei ?..
MANDICA. Ei, vreu... d'apoi...
ZULIARIDI. Atita'fi zico. (Se duce in mesutfi, in parte). Am puso
in cofa mesa pe farancufa.
MANDICA. Ce s'o apucat de disfacut acolo ?
ZULIARIDI. Ha, ha... am dato de harti... Se nu fie un re-
vaselo de amori ?.. Ian se videmo... (Deschide hArtia gi cite§te) 15 pa-
rale maslinia ; 30 parale halvas... ke to lipa... (Vorbind). Afesta'i
un isvozelo, (aruncind hfirtia) :nu'i ravaselo de amori... maslinia
nu merze cu amori... (Se scoaliti) Alta data pote of ave mai multo
noroco... Lipon, Mandica... eu ma duco... Ela do. (0 punepe scaunul
Iola fereasta). Staso eft_ si fa straza buna... (Se indreaptil spre n*a din
fund).
MANDICA. D' apoi bine, cucoane...

www.dacoromanica.ro
 86 V. ALECSANDR1

ZULIARIDI. Vrei rochita si bosmachii ?.. Alta nu'ti zico...

(Eso prin fund).
MANDICA. (SingurA). Sh ma fereasca Dumnezeu de asabarbat !
ZULIARDI. (Arlitandu-si capul in met). Alta nu'ti zico.
MANDICA. Da du-te parlii !., auzi ? sa vand eu pe sta.-
pana-mea care m'o crescut ?.. Atunci, s'ajunga parpalecu...
'Akar anti dee fesul lui plin de galbini... Nu mananc eu astfel
de pane.

SCENA IV.

MANDICA, AFRODITA.

AFRODITA. (Aduce o scrisoare). A ! to esti Mandico ? Ian spu-

ne'mi, bine's Oita ? Socofi c'a placea boieriului ?
MANDICA. Ca, zau, nu'i, de obrazu lui cuconita...
AFRODITA. (Suparata). Mandico... uiti Cu cine vorbesti.
MANDICA. Nu te supAra cuconita... Cand ai sti ce I orbe
'mi-a zis boieru l.. i-ai scoate ochii.
AFRODITA. Ce vorbe ?
MANDICA. 'Mi-a fagaduit rochie de nurca si busmachii,
ca sa -i spun tot ce-i face in lipsa d-sale... Ai auzit, cuconita,
asa batjocorA ?
AFRODITA. (In parte). Sarmanul I cat ma iubeste! (Tare). Asta-i
cel mai bun chip ca sa se linisteasca... Te indemn dar si eu,
Mandico, sa-i spui tot ce-i vedea... afarA insh de un lucru...
MANDICA. Care ?
AFRODITA. Vezi ravasul asta ! sa -1 duci degrabA cucona-
§ului celui din fafa... stii ? cel de cole, din cerdac ; dar, sa nu
cumva sa afle boierul.
MANDICA. (Cu mirare). Ba zau... vrei... sa-i duc... un
rava§ ?
AFRODITA. Cat se poate mai degraba... Hai sa to vAd...
Cat of bate 'n palme, sa fii inapoi.
www.dacoromanica.ro
 RIR ZULIARIDI 87

MANDICA MA duc. (In parte). laca !.. iaca... iaca... se in-

groasa treaba... A patit-o grecu !.. (Esc, prin fund).

SCENA V.
AFRODITA. NAdajduesc ca dupd ce-a ceti ravasul meu, si-a
pune minte 'n cap... Auzi, ma rog ?.. Eu care nici nu stiam
de era el pe lume... ar fi putut sa-si ude florile, sa'si inchidA
perdelele i sa traga ciubuc pan' la sfarsitul Iumii... ui eu nici
habar sa n'am... DOamne ! tare 's indrazneti tinerii de astazi!..
cum vad o femee... frumusica, s'anind de ea ca scaiul... Da,
incalte nadajduesc ca monsiu ista din fata cata de nevoe
dupa ce-a ceti ravasul... (Se uita pe ferpstra). De urit nu-i urit...
d'apoi is maritata, si nu pot...

SCENA VI.
AFRODITA, MANDICA.
MANDICA. Out-rand jute). Cuconita, cuconita... IatA-1 ca vine.
AFRODITA. Cine ?
MANDICA. Cuconasul cel din fata.
AFRODITA. Cum se poate ?
MANDICA. Dupa ce-a cetit ravasul d-tale, a inceput a striga :
Ce vra sA zica asta ?.. ce kabazhic ii asta ?
AAFRODITA. Kabazleic?
MANDICA. sSi 'ndatA ui-o luat batul i palaria, §'a alergat
dupd mine... (Merge spre u§a din fund).
AFRODITA. Na! c'acum mi-am gasit beleaua..; Dac'a veni
aici, spune-i ca nu's acasa i fA toate chipurile ca sa se in-
toarca 'napoi. (In parte). Vai de mine ! ca amarnici is cavalerii
din ziva de astAzi.
MANDICA. Las', cuconitti, ca ti-I dreg cum se cade.

www.dacoromanica.ro
 88 V. ALECSANDR1

SCENA VII.
MANDICA, PAPA-LAPTE.
PAPA-LAPTE. (Pe pragul u§:1). Iaca tarancup... aice'i ! (Man-
dicai), Du-te de spune stapana-ta c'am venit.
MANDICA. Degeaba, cucoane ; cuconifa 'mi-o poruncit san
spun ca nu'i acasa... (in parte, i batand in pm-nal). acasa.
PAPA-LAPTE. Foarte bine ; of a§tepta pan' ce-a veni din targ.
MANDICA. Ce zici ?.. ai s'a§tepti aici ?
PAPA-LAPTE. Pana mani, pana poimani, pan' la San-Chetru,
dac'a trebui...
MANDICA. ugue§ti ?
PAPA-LAPTE. (Puindu-se pe suaun). Iaca cum suguesc.., imi fac
rasadnita in odaea asta...
MANDICA. Da bine, ce vrei ?
PAPA-LAPTE. Vreu sa am talmacirea ravawlui care 'mi-ai
adus... ai intales ?.. Hai du-te de spune stapan-ta sa vie, §i
nu mai carai...
MANDICA. Ce fel ? caraesc I.. N'auzi monsiu Flaimuc...
PAPA-LAPTE. Dusu-te-ai... 0Ii ma duc eu ?..
MANDICA. Mai, mai, mai, ca na.'tang mai e§ti...
PAPA-LAPTE. Cat un catar §i giumatate,.. incotro etacul
cucoanei ?
MANDICA. Iaca ma duc... ma duc... (in parte). Atata ar mai
trebui acu sa vie §i grecu... §'apoi sa vezi incileratu dracului...
(Intrii to etacul Afroditei).

SCENA VIII.
PAPA-LAPTE (10 punt pulI.ria pc inesu.15, 0 'Si ra,ima hatul
do scaunul care a lAnga dAnsul .

Nu ma duc de-aici pan' ce n'oiu ana ce inslitnntaei paras-

covenia asta de rava§... doar' nu suntem in carnaval, nici
la 'ntai April... Ian privWe : ceund). «Domnul meu, te pof-
www.dacoromanica.ro
 KIR ZI'LlARIDI

tesc sh incetezi de a mai face niste semne cu totul zadarnice,

si care imi turbura linistea. Nu am trebuinta sa iscAlesc acest
bilet... stfi prea bine cine '1 persoana care fi -1 scrie». Ce fel stiu ?..
nu stiu nimic... Da sa. 'mi mid gusterul ca la copii, de stiu
ceva Eu nici nu fac, nici nu gacesc logogrifuri... SlavA Dom-
nului, m'o ferit Dumnezeu deasemenea meteahnal.. is spiker...
calfa... da nu logogrifar... asa sa

SCENA IX.
PAPA-LAPTE, AFRODITA, MANDICA

MANDICA. Asa, cuconita, aista alt pacat... zice ca s'a culca.

aici.
AFRODITA. (Intrand, In parte). Ce obraznicie ! (Tare). Domnule...
PAPA-LAPTE. (InclanlIndu-se). Cuconita, sarut... (lit parte). Brr...
frumoasa cucoana !
AFRODITA. (Ineet Alandicai). Nu te departs, Mandico, anti
pare cam stropsit.
MANDICA. N'ai fricrt, cuconita... ca te pazeste Mandica. (E 4e
prin fund).

SCENA X.
AFRODITA, PAPA-LAPTE.

PAPA-LAPTE. (In parte). Da frumoasa... coz !

AFRODITA. Domnule imi pare foarte curios...
PAPA-LAPTE. SA am pardon, cuconita... mie imi pare
§i mai curios. pentruca mi-ai scris un ravas plin de talpa
adica un ravas neinfelegibil.
AFRODITA. Ce fel ?,. Da nu esti d-ta persoana care sade
1
in fata ?

www.dacoromanica.ro
 90 V. ALECSANDIU

PAPA-LAPTE. Ba eu, cuconita ; al matale prea plecat §i

supus... Timofti Papa-lapte.
AFRODITA. Papa ?
P\PA- LAPTE. Lapte... familie veche de cand vacile.
AFRODITA. Sa-ti traiasca.
PAPA-LAPTE. Sarut piciorutele...
AFRODITA. D-ta ai obicei de petreci toata ziva 'n cerdac?..
PAPA-LAPTE. Nu pot tagaclui una ca asta, de vreme ce -afi
insemnat-o. Dar, cucoana. ; petrec toata ziva in cerdac, intre
doua oale de rozmarin, iar una de busuioc.
AFRODITA. Apoi daca e§ti d-ta vecinul din fata, ai trebuit
sa intelegi noima scrisorii mete.
PAPA-LAPTE. Ba, zau, nici bechiu... sa am pardon.
AFRODITA. Daca a§a, fi -oiu spune, domnule, ca. nu 'i fru-
mos din partea d-tale sa abuzezi de vecinatatea noastra... §i
ca, daca nu te'i astampara, oiu fi silita a ma inthide in casa
ca intr'o temnita, §'a nu mai indrazni sa ma pun la fereastra din
pricina d-tale.
PAPA-LAPTE. Din a mea?.. mare minune L. Da ce-am facut?..
Poate ca faith' sa gandesc .. am uitat vrodata sa trag perdelele...
AFRODITA. Ba chiar dimpotriva, domnule... le tragi prea
m ult.
PAPA-LAPTE. Zau? uu parte). Iaca pozna ii pare rau?
L.
AFRODITA. Mai ales perdeaua cea din stanga.
PAPA-LAPTE. (ta parte). Perdeaua care imi ascunde crivatul ?
Mai... mai... m ai...
IlAFRODITA. Si Inca asta nu-i pimica...
PAPA-LAPTE. Nimica ?..
AFRODITA. Sezi toata ziva in cerdac de tragi ciubuc §i
uzi necontenit doua oale de flori.
PAPA-LAPTE. Cu adevarat... Am doua oale de rozmarin,
din care una cu busuioc... dar' ce are-aface ?..
AFRODITA. Nu te face ca nu 'nfelegi, domnule... §i mai
bine... te sfatuesc sa incetezi de azi inainte cu nite cercari cu
totul zadarnice.

www.dacoromanica.ro
 Kilt ZULIARIDr 91

PAPA-LAPTE. (In parte). Oare nu cumva lipseste o cloaga?..

Pacat !(tare). Da bine, cuconita, cu ce gand socoti cei sed eu
in cerdac sff trpg ciubuc?
APRODITA. Dacii vrei numai decat sa ti-o spun... Cu gand
de a'mi face o declarafie de amor.
PAPA-LAPTE. Eu? declaratie ? Eu? Ci-ne 'ti-o spus una ca
asta?
AFRODITA. Cineva care... intr'un cuvant, barbatu-meu.
PAPA-LAPTE. I! ca mare natarau ii groaznic s'o inselat
bietul crestin !
AFRODITA. Cum?
PAPA-LAPTE. sa ma prinda sapte gutunaruri. dac'am
stiut pan'acum ca esti macar pe lume... (Cu gnianterio Dovada,
ca n'am avut niciodata fericirea de a te vedea...
AFRODITA. Adevarat spui ?
PAPA-LAPTE. Caci dad' te-asi fi zarit... In parte). Brrr... mare
chior am fost !.. (Tnro. Caci daca te-asi fi zarit... doar nu sant
neceoplit, cuconita... sant tanar cu educatie... calla de spiter...
AFRODITA. Calla ?
PAPA-LAPTE. De-o cam data... insa cum m'oiu insura, ma
fac spifer cu dughiand.
AFRODITA. A ! ai sa te insori ?
PAPA-LAPTE. Am... cu madama Flaimuc.. stiff cea care vinde
bastoane si corteluri... Acum se afla la iarmaroc la Falticeni ;
dar o astept sa vie din ceas in ceas.
AFRODITA. A ! Domnule, cat imi pare de rau ca...
PAPA-LAPTE. CA ma 'nsor ?
AFRODITA. Ba nu...
PAPA-LAPTE. Madama Flaimuc Ii pastrata cat se plate de
bine ; sff cand o vede cineva de departe... pare chiar ca un
trandafir... (fa parte). De-aproape 'i cam bors cu stir...
AFRODITA. d cunosc.
PAPA-LAPTE. At& ca are o meteahria... iff zuliara... da zu-
sa fugi in lume...
hart...
APRODITA. Apoi esti de Wit.

www.dacoromanica.ro
 92 V. ALECSANDRI

PAPA-LAPTE. i mai are 'Inca o meteahna... Pune'ti in gand,

cuconita, c'o luat una si buna sä 'mi daruiasca pe toata luna
cate un basto-n... Pan' acum 'mi-o dat optsprezece bete...
AFRODITA. (Rtizttnd). Optsprezece ! Da ce vrea sa faci cu
ele ?..
PAPA-LAPTE. SA ma plimblu !.. Ifi inchipuesti 13e supusa
sluga matale, Timofti Papa-lapte, esind la plimbare cu optspre-
zece bastoane intr'o mana?.. ha, ha, ha... lar apoi ce sa-i fad ?..
Madama Flaimuc ma iubeste... si dragostea sugubata de
firea ei.
AFRODITA. In sfarsit, domnule... ce-o fost s'o trecut... Na-
dajduiesc ca uita ravasul ce 'ti-am scris, si de-acum...
PAPA-LAPTE. Sa-I uit ?.. Da cum, Doamne iarta-ma, sa
uit o scrisoare care 'mi-o prilejit cunostinta unei persoane atat
de... vorba ?.. Nici odata, cuconita ; doar is tanar cu edu-
catie... calla de spifer... si nadajduesc dimpotriva ca mi'i da
vole cuconifa, ca sa yin cate-odata sa 'fi aduc ale mele corn-
plimenturi, impreuna cu pufin zahar de ghiata pentru tusa.
AFRODITA. Nu se poate, domnule... nu se poate sa vii
aici... pentruca btirbatul meu e foarte zuliar.
PAPA-LAPTE. Zuliar ?.. (Cu galanterie). Cred si eu c'o fi zuliar
de o persoana ataf de... adica... cum s'ar prinde...
AFRODITA. Lasa complimenturile, to rog... si daca vrei sa
'mi fad o mare placere...
PAPA-LAPTE. Porunca...
AFRODITA. Fagadueste'mi sa esi mai rar in ceardacul d-tale.
PAPA-LAPTE. Wand parola). Ifi dau parola...
AFRODITA. sa dai oalele cu flori lntr'o parte.
PAPA-LAPTE. Am O. le-asvarl in pod. Pentru d-ta, cuco-
nita, ce n'as face!.. asi Inghifl o spifarie 'ntreaga.
AFRODITA. (In parte). Ce de treaba tanar !
PAPA,LAPTE. Mi-asi pune optzeci de lipitori la stomah, da-
c'ai porunci.
AFRODITA. Ar fi prea mult atata...
PAPA-LAPTE. Ei; fie 50.

www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARIDI 93

AFRODITA. . Ba nu... ceeace te rog este, ca sa te faci ca c

nici md mai cunosti de azi inainte.
PAPA-LAPTE. Asta 'i cam greu... dar' daca aceasta Inalta
rezolutie a matale... sant gata a urma intocmai.
AFRODITA. (ta parte,. Mai detreabd tanar nici ca se afld.
PAPA-LAPTE. (in parte, cautand la Afrodita.) Hi MA*, hiibsch,
hilbsch. (ii arunca o sarutare pe nevAzute)
MANDICA. (IntrAnd iute din fund). Cucoriita, cuconita, vine
boieru !..
PAPA-LAPTE. Aud?
MANDICA. 0 intrat pe poarta.
PAPA-LAPTE. (Lueindu-§i de graba pillArial. Cuconitd, primeste
ale mele... Prea plecatd i supusa sluga. (Merge prin u§a din fund).
AFRODITA. (Oprindu-1). Nu pe-acolo domnule; nu pe din-
laid, ca sa nu te 'ntalnesti cu d-nealui.
PAPA-LAPTE. Da pe unde?
AFRODITA. Pe-aici... pe scara din dosul casei... (li arati
n a din dreapta, spre fund).
PAPA-LAPTE. M'am dus... (Ese pe urn din dreapta, In fund. Mitudioa
arida drumul).

SCENA XI.

AFRODITA. Ce spunea barbatu-meu ca 'i berbant?.. Mai

cum se cade tartar, nici ca se dd... De-ar fi fost amprezat de
mine s'ar fi obraznicit... da el dimpotrivd... Daca nar fi de-
treat* as crede cal prost...

www.dacoromanica.ro
 94 V. ALECSANDRI

SCENA XII.

AFRODITA, ZULIARIDI (intrand prin f6nd). MANDICA.

ZULIARIDI (In parte, ostenit). Am urnblat toate mahalale ca

se gasesco casele... dezeaba! Uf ! the nu mai poto... am obosito!
MANDICA. (Intratid pe usa sated din dos). Cuconita, s'a dus.
ZULIARIDI. (Riiertrind). S'a duso? gine?
AFRODITA §i MANDICA. (Sparicte). A!
ZULIARIDI. cine?
AFRODITA. (Mergand la Zuliaridi). Ai venit, draguta ?..
ZULIARIDI. (Furios). Cine s'a duso ? raspunde... Cine a fosto?
cine s'a duso ?... A fosto cineva, daca s'a duso gineva...
AFRODITA. Da asculta, (rate.
ZULIARIDI. (Ilatand din picioare). Cine, cine, gine?
AFRODITA. (In parte). Saraca de mine, ca ma sparie!
ZULIARIDI. (UrIand). Ma cine?
MANDICA. Cine sa fie, cucdane ?.. Sacagiul.
ZULIARIDI. 0 sagazis?.. Staso se videmo daca nu spune
mintunia. (Intra In sof ragerie)
AFRODITA. lefttra Mandica). Cine te-o pus sa-i spui minciuni ?
MANDICA. Apoi da! daca urla, parca '1 -ar fi muscat un
cane turbat. (Imitandu-1). Cine, gine, cine?
ZULIARIDI. (lntrilnd cu un puhar in mana, plin pe junnitate cu apa). Sa-
caziul? ha ?. Ma daca s'a duso sacaziul, a venito sacaziul ;
.

daca a venito sacaziul, a aduso apa sacaziul ; Upon daca a

aduso apa, de ce n'am gasito de chit un paharuti de apa la
polobocelo mesa?
MANDICA. Stai sa-ti spun...
AFRODITA. Taci din gura, Mandico...
ZULIARIDI. Ohi, ohi, si mi ertas, kera mu; lasa se vor-
beasca i Mandica... Ea 'i dela Cara... prosta... si nu stie se
chircheasca mintunia. Graeste, Mandica.., de ce nu este apa
in polobogelo dela cuhne, daca a venito sacaziu ?..
MANDICA. Pentruca n'o venit nici tin sacagiu, curoane.
ZULIARIDI. Lipon cum s'a duso, daca n'a venito ?

www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARIDI 95

MANDICA. laca cum : vazand un sacagiu Ca trece pe la

poarta, am alergat dupa el ca sa-i zic sa ne vanda vr'o doua
cofe de apt : dar' pan' a nu ajunge la poarta, el se facuse
nevazut... atunci m'am intors innapoi, §'am zis cuconifii ca s'o
dus, s'o dus...
AFRODITA. an parte). Auzi cum le croe§te ?
ZULIARIDI. (Linio.indu-qe). Neski.'.. asa pricepo si eu... Vezi
daca vorbeste gura adevarului, che ma linistesco indata...
che nu sinto zuliaris, ma... arum:land ochii usupra ferestrei). Oriste?..
a fuzito berbanti din cerdaco si a inchiso ferestile I.. ce in-
semneaza asta ? ham... Mi amirosa a ceva... De ce a fuzito
din ferestile? de ce a inchiso cerdachi? alta katergaria !..
(Ili trage mustetile, pa gandnri).
AFRODITA. Da ce ai, frate, de stai iar' pE ganduri ?
ZULIARIDI. Nimica...
APRODITA. (Inizand bkul lui Papa-lapte riizimut de sraunnl de Mega'
mesnta). Vai de mine ! ca '§i-o uitat batul aici d-1 Papa-lapte.
(Ia 1401 0.1 ascunde din dosul oi).
ZULIARIDI. (RAsiirind). Oriste ?.. Ma ce ai patito psihita mu,
de fii munile dinapoi... ca Napoleon o vasilevs ton Galon?
AFRODITA. (Tnrbureta). Eu ?..
MANDICA. -- (facet Afroditci). Ada-1 incoaci. (ha batul Il ascuude la
spatele ei si cautS ea least pe fnrie .
AFRODITA. (Aratandu-ei manila). Iaca... prive§te... am ceva ?
ZULIARIDI. (Zambind). Am suguito... (Irazelnd pe Idiindica). Ei !
ora kali... incotro, zupinesa Mandica ?
MANDICA. Ma duc sa dau demancare gAinilor.
ZULIARIDI. Ma ce ascunzi dupa spatele ?
MANDICA. Nimica.
ZULIARIDI.Arata munile... se vedo... Nu asta... ceealalta...
Pe amundoua odata...
(Mandica sehimba bapl dintr'o mane httCalte ci le area pe rand; ler' Gaud a
silitit sit lo orate pe amandoui odata, ea aninii bittul din dosul rochiei. Zuliaridi ne-
multnmiff de atsta, o ia de max* o intoarce qi zareete batul).
MANDICA. (r parte). Am codalghit-o !
ZULIARIDI (LuAnd betul).Ce maskaraliki asta ?
MANDICA. Ce SA. fie 1.. ia, un bat.
ZULIARIDI. (Furios). Un bastoni de coconasi !

www.dacoromanica.ro
 (JG V. ALECSANDRI

AFRODITA. (Cautand sit linisteasea pe Zuliaridi). A§teapta, frate,

sa-ti spunem...
ZULIARIDI. (ancnind). Cum a intrato bastoni acesta in ca-
sufa me ?..
AFRODITA. Frate
ZULIARIDI. Nu mi-ti spune che bastoni a sacaziului... care
nisi nu a venito aice.
AFRODITA. Apoi daca nu vrei s'asculti...
ZULIARIDI. (Batand din picioare). laca asculto... asculto... Cu li-
niste... Mai linistito ca mine tine mai este ?.. Spune... ma...
graeste azi.
AFRODITA. (In parte). Arda-1 focu, ca mare capchiu ii !
ZULIARIDI. (Mena). Kakohrononaki
MANDICA. raea, cucoane, sa-ti spun eu cum Ii.
AFRODITA. Taci... nu te-amestecit.
ZULIARIDI. Ohi... mesteca, mesteca Mandica... spune to ade-
vero... to nu stii se chirchesti minfunia... esti prosta dela Cara...
incepe : siavro voifise... alfa.
AFRODITA. (In parte). Saraca de mine L. Oare ce-a sa spuie ?
ZULIARIDI. Ei... lipon, ce bastoni e acesta ?
MANDICA. 'L-o cumparat cuconifa ca sa fi -1 daruiasca de
ziva d-tale.
AFRODITA. (In parte). Auzi pozna! bastonul vecinului!
ZULIARIDI. (Contundat). Sinto un budalas !.. Afrodita...
matia... mu, psihi mu... zoi mu... elpida mu... ce se faco ca
se ma erfi ?.. Marturisesco che sinto un natareos...
MANDICA. Mai a§a...
ZULIARIDI. Sopa esi... (Clara Afrodita). Oriste befo... bate la
mine, Afrodita... sdrobeste la mine... face buchefi pe Leonidas...
parakalo... che nu sinto vrednico...
AFRODITA. Fie !.. to ert §'acum... dar' alts- data...
ZULIARIDI. Esti buna ca un paklavas... alta-data se mi face
kuskebaki... De acum am tota incredere in matalufi.
(Zioand (waste se vita la bastion si zice, In parte). Curiozo pragma... sa-
mena cite nu-i nou.
MANDICA. A§a ca-i frumos bat, cucoane ?
www.dacoromanica.ro
 RIR ZULIARIDI 97

ZULIARIDI. Neski... nostimo... tare nostimo... (In parte). Varfo

ii ros !.. a sluzito la cineva beto !.. la cine se fi sluzito ?.. hm...
Leonidas, deschide ochii in opto !

SCENA XIII.
Cei dinainte, PAPA-LAPTE (intrftnd prin fund).
PAPA-LAPTE. (In parte). Mi se pare ca mi-am uitat aici ba-
ston ul.
AFRODITA.
MANDICA.
/ (ZArind pe Papa-Lapte). Val de mine 1
ZULIARIDI. (Rileltrind). Oriste?
PAPA-LAPTE. (In parte). Brrr,.. am dat peste arnaut !
ZULIARIDI. To mutunaki edo
MANDICA. (meet lui PapA-Lapte). TSl....
PAPA-LAPTE. (Cu inirare, In parte). TSI ? Ce vad ? batul meu
in mina arnautului 1
ZULIARIDI. (Gra(ios). Poftimo, arhonta mu... emba mesa.
PAPA-LAPTE. Ce se potrive§te. (in parte). A dracului figura
mai are !..
ZULIARIDI. (Piphindu-se, In parte). Incarcate -'s to pistolia?.. ne-
ski... Aksiologo
PAPA-LAPTE. (Cu frieft, In parte) Am sfeclit-o 1
ZULIARIDI. Ce poftesti ?.. ce doresti ? ce poruncesti, co-
conasi ?
PAPA-LAPTE. Eu ?.. ce... poruncesc ?
ZULIARIDI. Neski... matalufi... neski...
PAPA-LAPTE. A§i dori... sa vorbesc... putin... cu d-ta.
ZULIARIDI. Orismo sas... orismo sas ; graesti... Upon?
PAPA-LAPTE. Lipon...
ZULIARIDI. Lipon ?
PAPA-LAPTE. Dar... poate c'avefi treaba... Si eu va sink&
sesc. Mai bine-oiu veni altadata...
ZULIARIDI. (Oprinclu-I). Se mi ertas... nu me sinhisesti.
V. Aleesandri. Teatru, Vol. III.
www.dacoromanica.ro
 98 V. ALECSAND1t1

Nu am nisi o trebuinta... Graesti... graesti... ce poftesti ?

PAPA-LAPTE. SA grAesc numaidecat ?
ZULIARIDI. Neski...
PAPA-LAPTE. (In parte). A5 da doi sorocoveti ca sa fiu in-
tr'o dro5ca... cu ceasul...
ZULIARIDI. (Cu nerilbdare). E! spune astazi ce ai se spui...
PAPA-LAPTE. Iaca... Ia frumos hat ai. capitane... uncle 1-ai
cumparat ?..
ZULIARIDI. Se mi ertas... che nu 1-am cumparato...
PAPA-LAPTE. Nu ?
ZULIARIDI. Oheske.
PAPA-LAPTE. Mare minune !
ZULIARIDI. (Cu nerabdare). Minune... neminune... nu-i vorba
de beto.
PAPA-LAPTE. Cu adevarat... insA intelegi...
ZULIARIDI. Ha !.. pote che voesti se remunemo singuri ?
pola kala...
PAPA-LAPTE. (In parte, speriat). Singur cu dansul nu-mi place.
ZULIARIDI. Mandica, merzi se dai dimuncato la gainia...
Afrodita, intra pucintelo in etaco matalufi...
AFRODITA. Da pentruce ?
ZULIARIDI. Pentru che asa voesco, psihita mu... (la pe Afro-
dita de nank qi o duce pang, la up otacului).
MANDICA. (Apropiindu-se lute de Papii-lapte, Ii nice Ineet). Paze5te-te
cucona5ule, ca -i amarnic grecu cat un strigoiu...
PAPA-LAPTE. Elei !..
MANDICA. Si sa nu cumva sa-i pomene5ti de baston, c'o
pAte5ti ran...
PAPA-LAPTE. Elei
ZULIARIDI. atoroftndu-se). Oriste?.. Mandica, ti-am porun-
cito se merzi la gainia...
MANDICA. laca ma duc... (in parte). Manca-le-ai fripte!.. (Ese
prin fund).

www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARIDI 99

SCENA XIV.
ZULIARIDI, PAPA-LAPTE.

PAPA-LAPTE. (in parte) Mai ! d'apoi aid eu is plata.. dos

la fats. (vow° ea fuel.).
ZULIARIDI. (Oprindu-1) Ora kali? uncle speli putina file kir
mutunaki?
PAPA-LAPTE. Ma duc sa-mi cumpar o perie de dinti.
ZULIARIDI. Sterze-te pe dimialor acum deocamdata... A !..
tora sintemo singurei... spune-mi ce cauli la casufa a me...
graesti... te asculto cu pasis haras... mai aleso che'mi place
cum graesti... Ai nostimades la vorba.
PAPA-LAPTE. Bunatatea d-tale...
ZULIARIDI. Ce se potriveste... poftimo, ma rogo, de sezi...
(Se puno pe ecaun tiind bittul dinaintea lui).
PAPA-LAPTE. Nu... foarte multamesc... ii de prisos.
ZULIARIDI. (Puindu-1 cu de- a aila pc scaun). Si mi ertas... 111.14

de prisos... poftimo.
PAPA-LAPTE. (In parte). Ce dracu sa-i zic ? (pupa o mica ta-
ere. Nine mina dreapta pe irful bastonului zicand). A I am gash ! (Tare).
Capitane...
ZULIARIDI. (Puindu-5i mkna paste mans lui Papi-lapte). Oriste?
PAPA-LAPTE. Frumos bat ai... cat 1-ai cumparat ?
ZULIARIDI. Ma mi-ai mai spuso °data', fratico...
PAPA-LAPTE. (Puind mina paste mfina lui Zuliaridi). Cu adevarat...
o uitasem... te rog dar sa-mi spui.!. dar cred ca nu te su-
peri c'am luat indrasneala a veni in casa d-tale, fara a fi cu-
noscut de d-ta ?
ZULIARIDI. Nici de cum... din potriva... pe urma ?
PAPA-LAPTE. (Foarte turburat). A§a dar... te rog sa nu-ti para
curios daca te-oiu intreba de cats vreme locue§ti in casa asta ?
ZULIARIDI. De unsprezeci luni si unsprezeci zile... sosta...
PAPA-LAPTE. Numai atata ?.. apoi dar vad ca nu poti sa-mi
dai larnuririle de care am trebuinta... (Voe§te sa se .ovate).

www.dacoromanica.ro
 100 V. ALECSANDRI

ZULIARIDI. ce ?.. alamuri ?.. staso pucintel.. ai trebuinta

de alamuri ?..
PAPA-LAPTE. Ba nu... dar as vrea sa §tiu daca nu ese
fum din sobe ?
ZULIARIDI. Ca... ce ?.. esti d-ta hornaris ?..
PAPA-LAPTE. Ba m'o ferit Dumnezeu.
ZULIARIDI. Nu esti hornaris ?.. poate the esti sacazios ?
PAPA-LAPTE. Sacagiu ?.. sA am pardon... Is calfa de spiter.
ZULIARIDI. Calfa de spiteria ? eft faci hapuris.
PAPA-LAPTE. Precum zici... §i fiindca doresc a ILIA casa
asta cu chirie... Intelegi ?..
ZULIARIDI. Am inteleso L. (in parte), Ghidipuski nerusinato L.
(Se scoali1). Am inteleso che a venito pe aice si che bastoni ii
a dimisale... am se it strico de cap.
PAPA-LAPTE. (In parte). Ce are de gaud parpalecu ?
ZULIARIDI. (Tare). Sinanastrofia dimitale mi-a placuto peSte
masura... ke lipon doresco se faco cu ipokimeno matalufi o
cunostinfa mai de-aproape... (Inviirteste brquI).
PAPA-LAPTE. Cum de-aproape ?.. ce fel de-aproape ?.. staff..
ZULIARIDI. Te iubesco, katergari ; mi piaci, berbanti ; par-
che esti un mutunaki cu perul ista increfito... pone milna In par).
PAPA-LAPTE. Nu puna mana Papule.
ZULIARIDI. Tapa... tapa ? ghidi kateramene... se to invafa
eu... A !.. Afrodite ti trebue dimitale, pacavura P.. astepta se
al airing& prin. cask).
PAPA-LAPTE. Mai ! ca 1 -o lovit strechia... vrea sa ma strop-
, §easca... sA nu dai cA ma maniiu...
ZULIARIDI. A ! kakohrononaki diavoli, de te-asi prinde...
PAPA-LAPTE. Ba-i prinde to pe cine-ai mai prins Karjaliule.
ZULIARIDI. (Oprindu-se). Kirzali !.. Steka (Scoate yin pistol din sin,
$i se gilteste a trage In Pap5.-lapte).
PAPA-LAPTE. Saracul de mine ! c'a sä ma 'mpu§te curcanu
dracului... (Senate o tabachere, o deschide gi &evade tabao In octal lui Zuli
Na, grecule... (Fuge prin fund).
ZULIARIDI. (Aseunzand pistolul, tip si so f reacti, la och)i. Ah L. Vah!.,
M'a chiorito puski...

www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARIDI 101

SCENA XV.
ZULIARIDI, AFRODITA §I MANDICA (Alergiind).

AFRODITA.
MANDICA.
Ce este ? ce-ai pat-it ?
ZULIARIDI. (Zambind). Tipote, kera mu... nimica... sugueam
cu tinero vela, stiff... ii tare nostimo ! On parte). Lasa che 'I-oi
prinde eu... 'I-oi invata eu sa-mi arunce tabaco la ochi.
AFRODITA. Da ce ai la ochi, suflete ?.. tare's ro§i!
ZULIARIDI. S'a rosito de mult ce am riso cu tinero vela...
asa kabazi!.. ha, ha, ha... (In parte). Ma prifaco ca s'o prindo
mai bine la lab°.
AFRODITA. Imi pare bine ca te-ai lini§tit despre dansul...
a§a ca-ti erau prepusurile mincinoase?
ZULIARIDI. Malista.
AFRODITA. Si de-acum inainte nadajduesc ca nu-i mai fi
zuliar.
ZULIARIDI. Nici atitica... (in parte) Tot ma prifaco L. Ma
cum se drego ca sa-i prindo in capcana?.. (Tipand tare cc cum ar
i gasit un chip). A I am gasito I
MANDICA. Ho ! ca m'ai speriat...
ZULIARIDI. Prosta.
AFRODITA. Ce te-au apucat, frate, de racne§ti a§a ?.. te
doare ceva?
ZULIARIDI. Mi-am aduso aminte che ieri am inialnito la
cafenes pe prietin a me Paklavasoglu, care m'a poftito pe
astazi la carabia lui ca se facem un zaifeti puna muni di-
minefa.
AFRODITA. Cum ?.. pans mane n'ai sa vii acasa?..
ZULIARIDI. Nu, psihi mu... infalezi... zaifeti de palika-
ris !.. vina se te saruto... Co sitrud.). Na se haro.
AFRODITA. Da cauta sa nu te 'nbolnave§ti, drags...
ZULIARIDI. N'ai griza, elpida mu... (In parte). Am sa-I ca-
sapesco pe puski !... (Se duce spre fund),
MANDICA. Cucoane...
www.dacoromanica.ro
 102 V. ALECS4NDRI

ZULIARIDI. He?
MANDICA. Nu uita bumachii.
ZULIARIDI. Pa's to diavolo. (Ese).

SCENA XVI.
MANDICA, AFRODITA.

AFRODITA. (In parte). inc' a§a zuliar nici c'am auzit sa fi

fost vr'o datal.. i se nazare ca la caii cei cu naray...
MANDICA. Cuconita... §tii una ?
AFRODITA. Ce?
MANDICA. Fere§te-te de boieriu, ca umbla cu mata in sac.
AFRODITA. Cum ?
MANDICA. Pare-mi-se ca s'a dus sa se puie la panda pe
undeva...
AFRODITA. Ce fel ? la panda ?.. el s'a dus la corabia lui
kir Paklavasoglu.
MANDICA. SA dea Dumnezeu sa nu fie cum zic eu L.
dar' cand a§-i fi in locul d-tale, cuconita, §tiu eu ce i-a§i face...
AFRODITA. Ce 'i-ai face Mandico?
MANDICA. Ia... §otii peste §otii... ca sa-i pun minte.
AFRODITA. (In parte). Ba ca, zau, i s'ar cuveni...
MANDICA. A§a li se cade celor zuliari.

SCENA XVII.
AFRODITA, MANDICA, PAPA-LAPTE, (viind din fund cu u
alt bat In mama).

PAPA-LAPTE. lath-ma's iar eu...

AFRODITA. Iar aici?
PAPA-LAPTE. Precum vezi...
MANDICA. (In pa e). 0 cauta spiterul cu lumanarea... M-1
duc iar de straja. (Ego.
www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARIDI 103

AFRODITA. Da bine ce cauti ?

PAPA-LAPTE. - SA-ti spun... Nu te supdra... Am vazut chiar
acum arnautu wind de-aici...
AFRODITA. - Ei ! si pentru asta pricin'ai venit ?..
PAPA-LAPTE. - Pentru asta si pentru alta nu mai putin in-
semnata... almintere poll fi sigurd ca n'asi fi mai intrat in
barlogul ursului cu care te-ai insotit.
AFRODITA. Te poftesc sa nu'mi batjocoresti solul...
PAPA-LAPTE. N'ai nici o grija despre soful d-tale... 'mi-am
luat eu masurile cuvenite in predmetul lui... (Aram ',Awn. Ca
mai dinioare cat pe ce era O. ma trimeata pe ceea lume, ca
sa fac cunostinta cu bunica...
AFRODITA. Apoi dar ce poftesti ?
PAPA-LAPTE. Iaca L. am primit o scrisoare dela madama
Flaimuc, in care ma instiinteaza c'are sa soseasca chiar as-
tazi in Galati.
AFRODITA. Si ce'mi pasd mie de-a veni sau nu ?
PAPA- LAPTE. Nu 'ti-o fi pasand, dar... insa mie 'mi pasa
foarte mult, si tocmai pentru ami pasa, am venit sa te rog
ca anti dai bastonul care 'I-am uitat aici.
AFRODITA. Bastonul ?.. nu'I am la mine... 'L-o luat bar-
batu-meu...
PAPA-LAPTE. Cum l'o luat ?.. bastonul meu... 'I-o luat ?.. si
d-ta 'l-ai lasat?
AFRODITA. D'apoi ce era sa fac ?.. Pentru ca sa nu afle
c'ai fost azi dimineata aici... am fost silita sa i'l daruesc.
PAPA-LAPTE. laca L. asta 'i alta istorie... Da cum ai putut
sa daruesti lucru strain ?
AFRODITA. Nu te supra, domnule, ca, zau, n'aveam ce
face ca sa scap de nevoe... Spune'mi insa cat tine bastonul
si sa fi -I platesc.
PAPA-LAPTE. Ce SA mi'l platesti, cucoand ?.. n'am trebuinta
de banii d-tale... am nevoe de baston.
AFRODITA. Nu 'flii-ai spus ca ai optsprezece bete ?.. unul
mai mult sau mai putin... ce'fi face?
PAPA-LAPTE. Ce'mi face?.. Da nu stii ca mi le-au dat pe
www.dacoromanica.ro
 104 V. ALECSAND1U

toate madama Flaimuc?.. §i ca dac'a veni in Galati §'a gasi

ca'mi lipse§te unul macar, ii in stare sa 'mi scoata ochii...
AFRODITA. Apoi ce fac ?.. Judeca singur...
PAPA-LAPTE. Ce sa judec ?.. mie 'mi trebue bastonul...
far' de el nu's bun de nimic... Madama Flaimuc ii iute... §i
a§a'i c'am patit calcavura ?.. Nu ma duc de-aici far' de bas-
ton... sa §tiu ca m'oi mai intalni odata cu arnautul.
MANDICA. (Vilna lute din fund). Fugifi, ca vine boieru.
AFRODITA. Barbatu-meu vine 'napoi? Vai de mine L. FA-te
nevazut...
PAPA-LAPTE. (Wind semne de mare spaimit). Pe unde, pe unde
sa fug... (A.leargit in toate phrtile). Brrr, frica mi'i !..
(Papii-lapte alearga la usa sari' din dos; de °data uea se desellide:Papit-lapte
se gaseste menus dupe,. nen. Zuliardi intra).

SCENA XVIII.
ZULIARIDI, AFRODITA, MANDICA, PAPA-LAPTE.

ZULIARIDI. Mi -am uitat basmaua.

AFRODITA. (Tremurand). A !
PAPA-LAPTE. (in parte, fugand pe scars din dos). Sapperment, pe
aici mi'i drumul.
ZULIARIDI. (In parte). Aife 'i puski!.. puno ramasago che
'i dice. (Tare, cu blftndete ei cilutttnd Imprejur). Ce ai, psihi mu... ce
tremura munusufa mataluti ca o frunza de mastachino chindo
sufla furtuna.
AFRODITA. N'am nimica... dar fiindca nu te-a§teptam...
ZULIARIDI. Neski... fi -a sarito inima din loco... pricepo...
ma... infalezi che nu puteam se mergo la prietin a me, la
Paklavasoglu, horis mandili.
AFRODITA. Infeleg... Mandico, ada o basma boierului.
MANDICA. (In parte). Biata cuconital.. are s'o bage in gal-
benare.
ZULIARIDI. (thubland In toate partite ru prepus, gaseete jos cellalt ha
al lui Papit-lapte, pa care acesta l'a sciipat In fuel). A! kakohrononaki!..
www.dacoromanica.ro
 1:111. ZULIARIDI 105

AFRODITA. Ce mai este ?

ZULIARIDI. Inca un bastoni !
AFRODITA. (In parte). Alta pozna !
Curiozo pragnza, kera mu !.. cum se face the
ZULIARIDI.
de chite on ma intorco acasa gasesco bastonia semanate pe
schindure ? ha?
AFRODITA. Sa-ti spun._
ZULIARIDI. (Farina). A venito iar o puskis... aice -i !.. aeuma
I-am prinso !.. (Inellide usa din fund si is cheia). De-a mai scapa elo
se nu fiu palikaris... (t.coute iartaganul). Kera mu... unde 1-ai
ascunso ?.. in etaco ?.. merzi inaintea me. (Isi pune bttstoanele sub-
swmi).
AFRODITA. Frate...
ZULIARIDI. ligora, ke mi kirknis. (In parte). Amo
Merzi
se-i faco chiselila pe-amundoi.
(Afrodita intrii in etac speriata. Zuliaridi intrn clupli ea).
MANDICA. (Viind din Maim cut Zuliaridi). Inca basmaua, dec !
nu-i nime !
PAPA-L \PTE. (Deschide uia aciirii si LION a/Awl pe Zuliaridi, hare"' c tu-
t ud peste tot locul, }i ?ice) : Mi-am prapadit fi celalalt baston... unde
dracul sd fie ?..
MANDICA. Tot aici e§ti ?.. da fugi, mai omule, ca, de te-a
gasi grecul, to tae bucati.
PAPA-LAPTE. Pu§chea pe limba-ti... ,Voeste sit fuga epre 'Asa
searii .
ZULIARIDI. (In odae). Ma unde-i ?.. unde-i, sit -I maninco.
MANDICA. SOL. nu pe-acolo... infra de graba ici. cri S,mpin
In odaen lui Zullaridi).
PAPA- LAPTE. Iata-ma's... (Intra in odaea lui Zuliaridi).
ZULIARIDI. (]:Sind din etacul Afroditei). N'am gasit-o nisi un soa-
rice in etaco Afroditei... ian se videmo in etac a me. (N1,91;0
spr usa odiici lui, tot cu iartaganul in mi.na si cu betele subsuoarii).
M 4NDICA. (In parte). Pozna-i gata !.. (opr..te pe Zuliaridi) Cu-
coane...
ZULIARIDI. ce ?
MANDICA. laca basmaua..

www.dacoromanica.ro
 101; V. ALECSANDR1

ZULIARIDI. Pa's to diavolo, cite n'am vreme se 'mi suflo

nano... am se faco morte de puski. (Intrii in odaett lui).
MANDICA. (In parte). 0 patit-o bietu coconas !.. de-acum
parapanghelos I..
PAPA-LAPTE. (Eeind din odaia lui Zuliaridi, se atseunde dupe perdele
ferestrei. fan de paliirie ei tinfind papucii to /Mina). De ma gased in odaia
lui, ma hacuia karjaliu dracului.
MANDICA. (Zarintlu-D. laca dracu! . Vai de mine L. fugi I..
PAPA-LAPTE. (Settplind papucii din mane ei strithi.Andu-i). Sa fug...
sa fug... da unde sa fug ?.. pacatele mele L.
ZULIARIDI. (In (Maio. lui). A ! anatema su, diavoli!..
MANDICA. ascunde-te 'n sofragerie... (ii impinge jut
In sofragerie).
ZULIARIDI. (Vine aducand 0 palarie). 0 palarie is to etaki mu
mesa !.. bre !
MANDICA. (fu parte). Palaria cuconasului ! (Tare). Cucoane
iaca basmaua.
ZULIARIDI. More, pa's to diavolo cu basma cu tot... o
palarie de birbanti ! (krun fiud pilliiria jos ei calefind-o in picioarei. Na
su... na... na... pacavura...
PAPA-LAPTE. (Esin I pe Mum tate din sofragerie). Imi turteste pa-
. laria l.. nou'd nouta!
ZULIARIDI. Na... na... puna ce-oiu putea se calco asa I e
stapun a tau... Haidemo acu la sofrazerie... (Merge In sofrager
PAPA-LAPTE. (Eeind mai tnainte din sofragerie si tupilAndu-se d
ua fotnlitt 1 Inge ilea din fund, en papucii to mane). Valeu
MANDICA. (In parte). Hait... acu-acu, o papat-o cuconasu...
PAPA-LAPTE. (Eeind de dupe fotoliu). Fa...
MANDICA. (Speriata). Ha ?
PAPA-LAPTE. Da-mi drumu sa es... ca ma stramb de frica...
MANDICA. (Impingiindu-t pe uea din doe). Fugi pe scara din dos...
PAPA-LAPTE. Am sa 'mi fac masle... (Fuge, scapfind mi pat .

7ULIARIDI. (Eeind din sofragerie). Nimine nisi in sofra... tzar e

1 at neul 51 in cu %fitful batului) Ce vedo acu ?.. un bosmalci I..

MANDICA. (In parte). Asta chiar colac peste pupaza...
ZULIARIDI. (Niemand la fereastrit). Ma unde esti ?.. unde to
www.dacoromanica.ro
 If IR. ZULIARIDI 107

ascunzi, sopirloi ce esti... unde te-ai bagato, se to turtesco ca

un ghindachi. (Alearga prin teat& casa, deschide dulnpul din fund, baga
h itnl pe sub toate mobilelc, Qi pe urmri se hadreapa titre use, sertrii din dos .
Aici... aici... ba aici...
MANDICA. (In parte). Cats to de-acu cat 'ti-a places.
ZULIARIDI. (Oprindnse). Ohi... nu 'i pe scara, che nu '1-am
intalnito chind m'am suito... (Furies). Ma unde'i ?.. pit ine 2..
che mi vine se musco de cuda !
MANDICA. (In parte). Saraca de mine !.. taba haita...
ZULIARIDI. Priveste kabazliki!.. se nu gasesco decat un
bosmachi, o palaria si doua bastonia. Ah Kaimene Leo-
nida I.. (Furies). ce kaimene? sinto furiozo... me vine se strico
tot.. (A.Narle scannele prin case). Na... na... ke esena... na...

SCENA XIX.
AFRODITA. (Esind din etacul ei). Ma rog, nu te-ai mai saturat
de bodoganit prin casa. ?.. ai 'nebunit, on nu fi'i mult ?
ZULIARIDI. SOpa, nelezuito... nu apnea cu gura inainte...
che mi a necinstito mai dihai de chit kera Nastasia... de care
m'am despartito... Incalte dimiaei si de m'a insalato dupa doi
ani... ma dimiata... nisi trii luni nu s'a inplinito de chind
to -am luato dela Ibraila, si mi a zucato festa... (mewled). Nu
ai rusine la obraz... nici trii luni... kaimene Leonida!
AFRODITA. Ai capchiet, sarrnane !
ZULIARIDI. Am capchieto ?.. pola kala... ma de ce am cap-
chieto ?.. pentru che mi-ai puso ltaludia pe fesi... (Armand bo(ile
tiaria). ce cauta aceste fleacuri la casa me ?
AFRODITA. Eu §tiU ?
ZULIARIDI. Ha, ha! nu stii dimiata ?.. ma eu stiu... si am
se ma duco se le arato la mattisica dumitale, la kera Brus-
torovici, ca se vada ce nepocica detreaba are i kaimeni !
AFRODITA. Foarte bine... daca mergi la Braila, la matu-
sa-mea, merg i eu.
ZULIARIDI. Ba si mi ertas... Dimiata ai se sezi aice, kera
www.dacoromanica.ro
 108 V. ALECSANDRI

mu... si chindo m'oi intoarce dela Ibraila, am se te duco la

monastiri, se te spasesti.
AFRODITA. Ce face ?.. la mandstire ?
ZULIARIDI. Neski... iar' chit pertru amorezi dimitale, care
a spalato tin putinica... amo se '1 dascalesco eu, acus... acus ?
AFRODITA. (intorcondu-i dosul). Da dute'n C010...
ZULIARIDI. Ma duco... n'ai griza... ma duc acasa la dinso
ca se 'i strico de cap aceste bastonia... (Mergiind spre uga din fund .
M'am inchinato cu plecatune, psihi mu...
MANDICA. CUCOane...
ZULIARIDI. Ce ?
MANDICA. Iaca basmaua. (Eso).
ZULIARIDI. (Ia basmaua gi 'i -n arunca in obraz). Na basma,
anoiti... lEse prin fund gi incluide uga pe dinttfari cu cheia).
AFRODITA. (Singura). Ma 'nchide 'n odae?.. da bine, ca 'i
de fugit in lume cu un capchiu ca aista... auzi, sa ma pue
la manastire ?.. Ei I apoi o avut dreptate femeea lui cea dintai.

SCENA XX.

AFRODITA, PAPA-LAPTE.
PAPA-LAPTE.(Scotriul capul pe uga scrtrii, cu vocea stinsrt). Cuconi ..
s'o dus ?..
AFRODITA. Vai de mine ! tot aici e§ti ?
PAPA-LAPTE. Tot... da s'o dus ? (ntra numai cc nn papue).
AFRODITA. S'0 dus ; da bine, cum se face ?..
PAPA-LAPTE. (Slab). Cum s'a se fad.... is pascate I.. o
this curcanul dracului u§a de-afara care old pe scara, §i de-un
ceas acum tremur prin intuneric... is cole...
AFRODITA. 0 inchis'o §i pe asta cand o venit ?.. apoi nu
mai ai pe unde e§i.
PAPA-LAP I E, (Scaprstfindu.se din picioare). Elei !
AFRODITA. Ce aiQ.. ce ti'i ?..
www.dacoromanica.ro
 SIR ZULIARIDI 109

PAPA-LAPTE. Nimica... 'mi-o slabit balamalele... (Se puce pe

un seaun in dreapta).
AFRODITA. E§ti bolnav ?
PAPA-LAPTE. (Cu cocoa stinsA). Ada 'mi pare...
AFRODITA. (l)tindu-i sub nas colonie). Bolnav, aici L. Alt pacat
acu... Na, ma rog, de 'ti vina in simliri.
PAPA-LAPTE. (lute). Ai ! imi frigi varful nasului.
AFRODITA. Nu'i nimic... trage tare pe nas.
PAPA-LAPTE. (Strlinutttrid). Foarte multumesc... sarnta mama).
Ma simt mai bine...
AFRODITA. Da ce faci domnule ?
PAPA-LAPTE. Nu bag& 'n sama... (Scul&ndu-se). Bre L. ce de
mai intamplari I..
AFRODITA. Ada I.. §i toate din pricina d-tale ; ca daca n'ai
fi venit aici sa-ti pierzi papucii ca Jidanii.
PAPA-LAPTE. Apropo... sa ma duc... Nu §tii ca dela
fereastra sofrageriei am zarit mai dinioare pe madama Flaimuc
in balcon la mine... o sosit dela iarmaroc.... Da'mi lucruoa-
rele, sa ma duc acasa.
AFRODITA. SA te duci ?.. da pe unde ? Barbatu-meu ne-a
inchis pedinafara §i s'o pornit la Braila.
PAPA-L APTE. Tronc... atata 'mi mai trebuia... Care vrea
sa zicii, oiu sa fiu silit a §edea toata noaptea aici... cu d-ta...
AFRODITA. Apoi de
PAPA-LAPT. Singuri... singurei... ca doi huluba§i ?..
AFRODITA. Ce vrei sa zici domnule ?..
PAPA-LAPTE. Nu te sparia... ca's tartar cu educatie... calla
de spiter... §i supusa sluga...
AFRODITA. Nu ma 'ndoesc...
PAPA-LAPTE. Nu te 'ndoi. (in parte). Brrr... da §tii, zau, ca 'i
pupuica de tot.
AFRODITA. Cu toate-aeste... trebuie sa gasim numai de-
cat un chip ca sa te duci de-aici.
PAPA-LAPTE. Las' pe mine... Cand a inopta de tot... oiu
sari pe fereasta.
AFRODITA. A ! domnule, mi'i indatora pan' la moarte.

www.dacoromanica.ro
 110 V. ALECSANDRL

PAPA-LAPTE. Ce se potrive§te ! sant gata la ce'i porunci...

(Ii siiruta mania
AFRODITA. lar ?
PAPA-LAPTE. Nu baga 'n sama... Ca §tiu Sa respectuesc
secsul... sant tandr cu educatie... calla de spiter... (In parte). Da
pupuica... nu fleas. (Tare). Valeu !...
AFRODITA. Ce ai ?
PAPA-LAPTE. (Sciipiittind din picioare). Ah !
AFRODITA. Iar' Iti vine. sldbiciune ?.. vrei colonie ?..
PAPA-LAPTE. Ba foarte multdmesc... a§ vrea mai bine
alta ceva...
AFRODITA. Alta ceva ?
PAPA-LAPTE. Dar... am uitat sa fac zacusca azi dimineata §i...
AFRODITA. Ti'i foame ?..
PAPA-LAPTE. Ba 'nca astfel de foame, cd. 'mi-o venit sld-
biciune la linguric... to -a§i soarbe cu lingura...
AFRODITA. (In parte). S....4Maill11 COO t(Aduc&ndu'i un pahar cu
in). Tine, domnule... bea degrabd un pahar de yin sa mai prinzi
la puteri.
PAPA-LAPTE. A! cuconitd, cum sd 'ti arat recuno§tinta mea
vr'o datal..
AFRODITA Bea §i lasd recuno§tinta de-o parte...
PAPA-LAPTE. (Dupii ce a bruit). A§a de bund... §'atat de fru-
moasa !.. (Ii du pitharni @i 'i mai sarntA Jaime.).
AFRODITA. Iar' ?
PAPA-LAPTE. Nu baga de sama... sunt tandr cu educatie §i...
AFRODITA Si calla de spiter... o §tiu.
PAPA-LAPTE. 5i sand gandesc ca azi dimineata nisi nu
§tiam de-ai facut ochi... adica ce'i lumea asta !
AFRODITA. (zambind). A§a, au... de nu era barbatu-meu...
puteai sa mori, §i eu habar sa n'am.
PAPA-LAPTE. De hu era lighioaea cea de arnaut... pardon
adica ca ti'i sot... vreu sd zic, ea de nu era dihania cea de
curcan... n'a§ fi acum pe langd prea nostima lui Afroditd..
Se aude la u§a din fund-un vuet do chee In brousca .
AFRODITA. TSt...

www.dacoromanica.ro
 Kilt ZULIARIDI 111

PAPA-LAPTE. Aild ?
AFRODITA. Nu §tiu cine deschide up...
PAPA-LAPTE. (Spitrint). A fi carjaliul... ne-am topit L. (Trim...)

SCENA XXI.
AFRODITA, PAPALAPTE, MANDICA.
MANDICA. Ce 'mi vazura ochii L. iar impreuna ?
AFRODITA. Ne-o inchis bArbatu-meu, Mandico.
MANDICA. Pe-amandoi la un loc ? (In parte). Sereacu !.. bun
cap o avut !
AFRODITA. Da bine, Mandico, cum ai intrat to aici ?.. Cine
'fi-o dat cheile ?
MANDICA. Le-o adus acu un slujitor... impreuna cu aeste
doua scrisori...
AFRODITA. (Luana o scrieottre). Dela dumnealui?
PAPA-LAPTE. (Lutind po ceettlaltft). Dela madama Flahnuc ?
AFRODITA. (Cetind),. «Am stricato tot ce am gasito in casa
lui birbanti, amorezi dimitali... 'i-am venito de hachi...»
PAPA-LAPTE. Frumos...
MANDICA. (In parte). Apoi... da! nu 'i bun de Golia ?
PAPA-LAPTE. (Cetind). ADurner kerl !.. m'am intilnit cu herr
von barbat a madamei cu care to -ai dat in tragoste In (I or-
bind). Am codalghit-o !
APRODITA. (Cetind). *Lipon, o comisaris tis politias m'a in-
chiso la grosi mesa. Vina, psihi mu, si mi scote de aice, unde
nu mi erta filotimia se sedo, pentru ca si poto si omor pe
birbanti, amorezi dimitale».
PAPA-LAPTE. Auzi capchiul ?.. pared 's un pui de gaina!
(coin 1). «Din minut aist' ich mache sie mein knix... nu mai
freu se mai fiu matam Pap-lapte. Aber to a§tept ca sa-ti scot
ochii. Fin tegraba». (Vorbit). Ba 'ti pune pofta 'n cui, madamo...
MANDICA. Se vede c'o mancat amandoi cucuta...
AFRODITA. Ei ! pace... nu mai este de trait cu Leonidas.
PAPA-LAPTE. Nu I.. da nici eu cu madama Flaimuc.
www.dacoromanica.ro
 V. ALEOSANDRI

AFRODITA. Imi vine sa 'I las la gros ca sa se racoreasca.

PAPA LAPTE. Si eu o las pe Flaimucoasa in cerdac... s'o
bath vantul.
AFRODITA. Pufneasca el cat 'i-ar placea. Eu una ma due
la rnatusica la Braila.
PAPA-LAPTE. Ca bine zici... hai la Braila.
AFRODITA. Cum hai ?.. da ea merg la matusi-mea...
PAPA LAPTE. Ei ! si eu merg la mosu-meu...
AFRODITA. Ai vr'un mo§ la Braila? d-ta ?
PAPA - LAPTE. Trebue sa am... oiu chuta, si nu se poate sa
nu gasesc...
AFRODI FA. Mandico, alearga de ada un harabagiu.
MANDICA. Cum ? zilu... asa si luafi talpasita ?
AFRODITA. Du=te de graba, to rog, Mandico dragrt, ca ma
tern su nu se ntoarca dumnealui...
MANDICA. Da pe mine ma lasati aid?
PAPA-LAPTE. Ba, fereasca Dumnezeu... hai... pei, ca sa
pornim indata...
MANDICA. C'un papuc numai vrei sa mergi Ia drum ?..
ca ciofu ?
PAPA-LAP Th.. Ca bine zici... nici nu gandeam... cum sa fac
acum ?
MANDICA. Lesn e lucru... boieriu 'ti-o luat palariea si pa-
pucu... intra la dumnealui cole, si ie-i cc 'ti-a trebui...
AFRODITA. Da nu se poate una ca asta, Mandico.
PAPA-LAPTE. Apoi bine, cuconita... on vrei sa merg Ia
Braila fart palarie, §i pan' acolo sa prind un gutunariu de cele
tataresti... on vrei sa raman aici si sa ma uciga dihania cea
de arnaut... thotaraste...
AFRODITA. Ft cum ii vrea. Eu ma duc sa 'mi gatesc lu-
crurile.
MANDICA. Eu ma duc s'aduc harabagiul...
PAPA-LAPTE. Si eu sa incalt ciobotele grecului; numai de
n'ar fi prea stramte.
(Papit-lapte intra In odaea lui Zuliaridi. Afrodita intra Ia etac. Mandica es° pe
uea ecariD.

www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARIDI 113

SCENA XXII.
ZULIARIDI. (Vine din fund galben la fats., ostenit, mAhnit @i sciirmanat).

M'a lasato se eso dela grosi, sub chezasia lui Paklavasoglu,

prietin a me. ce rusine ! ego, Leonidas Zuliaridi la grosi L.
ce face amori pe lume acesta L. Ah ! Afrodita 1.. (Furios). Am
venito s'o ieu si s'o duco hurduzi burduzi la Ibraila, ca s'o
dau pe muna matusei Brusturovici... haide... de-acttm mi s'a
dusoparigoria, amori ke bucuria !.. (Se ilia pe broasca usei etacului).
ce face nelezuita... boccele de rochi si de camasi !..
(Se aude in odaea lui Znliaridi o mobil& cazand jos).
Oriste?.. cine '1 in odaia me ? (Se nita pe broasca odhei lui). Kirie
ton dinameon un barbato L. o puskis din faca... incalta ci-
botele mele cele kenuria ?.. pune pe capo to fesi mu !.. Bree L.
ce pozna asta? AL. pricepo acu... se gatesco se fuga amundoi..
eti?.. (Furios). Ma eu ce sinto ?.. de mascara ?.. unde's to pis-
tolia mu? (Scoate pistoalele din bran). De mascara ?.. se le arato eu
tine 'i Leonidas... na tos che vine... se m'ascundo pucintel...
unde?.. ha ! in dulap. Mari nenorociri are sa se 'ntample... ma
n'am ce face.., nu mi erta filotimia. (Intr.& in dulap).

SCENA XXIII.
ZULIARIDI, AFRODITA, PAPA-LAPTE.
PAPA-LAPTE. (Ese ou ciobote foarte largi ¢i cu un fes care-i cade pe
oda). Da ce hondrokelal ii arnautu imi cade fesu pe nas...
§i ciubotele 'mi es din picioare... ian prive§te !
ZULIARIDI. (In parte) Parche vedo che o se 'mi calce ci-
botele...
AFRODITA. (Aduatnd o bocce). Iata-ma's gata.
PAPA-LAPTE. i eu... haide.
ZULIARIDI. (in parte, trkand otelele). Si eu sinto gata se dau foc!
PAPA-LAPTE. Nu mai sta la ganduri... §i haide azi, pan'
nu vine curcanu.
ZULIARIDI. Curcanis ego ?.. ghidi anode!
V Alecsandri. Teatru, Vol. III. 8

www.dacoromanica.ro
 114 V. Ii.LECSANDRI

AFRODITA. Asculta, doml3ule... cu toate ca barbatu-meu ii

zuliar de n'are margini... nu vreau cat de putin sa dau pri-
cing de zulie... de aceea socot ca-i mai de cuviinta sa ma por-
nesc singura la Braila.
ZULIARIDI. (In parte, Cu mirare). Oriste!
PAPA- LAPI'E. Da bine, cuconita... ce are-a face?.. tii foarte
bine cg's tartar cu educafie §i calfd...
AFRODITA. Calfa de spiker !.. 'mi-ai mai spus-o.
PAPA-LAPTE. Prin urmare poti avea toata increderea in
mine.
ZULIARIDI. Oriste?
PAPA-LAPTE. Mai ales ca de azi dimineata ai avut toata
vremea a te 'ncredinta ca §tiu a respectui secsul...
AFRODITA. Cu adevarat... o marturisesc ca e§ti un tanar
foarte detreaba...
ZULIARIDI. (In parte). Ma ce spune?.. ce spune ?.. nu stiu
ce se mai credo... na skaso daca stiu.
PAPA-LAPTE. -- Nu mai sta la indoiala daca rmi cuno§ti ha-
racterul... vreau sa te intovara§esc numai §i numai ca sa nu
ti se 'ntample ceva pe drum... 0 femee singura... §i frumoasa
ca d-ta, poate 'ntampina primejdii de tot soiul... prin urmare
are trebuinfa de-un barbat ca s'o apere...
ZULIARIDI. (in parte). Ama bine... baetu acesta 'i tin an-
ghelaki!
PAPA-LAPTE. Wei ?..
AFRODITA. Domnule, ma 'ncred in d-ta ca intr'un frate...
haide...
PAPA-LAPTE. Hai...
ZULIARIDI. Ama bine... mi vine se plingo... Afrodita
nevinovata! Ah I Vah!.. (Cade pe fotoliul din fund si dii drumul unui
pistol).
AFRODITA. Vai de mine!..
PAPA-LAPTE. Si de mine... am murit, m'am saLtraga
clopotele.
AFRODITA. Ce vad ?.. durnnealui?..

www.dacoromanica.ro
 KIR ZULIARIEI 115

PAPA-LAPTE. Arnautu?.. sariti ajutor !.. sariti, oameni

buni, cA ne omoara.
ZULIARIDI. (Viind In ¢cena). Nu va temeti... the nu omor pe
nime... Cu adeverato hotarisem se vi casapesco... ma dupa
cele ce am auzito... nu pot de chit se ye stringo la ininia a
me. (Lui Papii-lapte) Esti un garofalo de baet... ti daruesco ci-
botele si feso... si tu, Afrodita, esti un anghelaki... un pro-
vato... si eu... (Plangand). Un budalas...
PAPA-LAPTE. (In parte). iaca ma iaca ma !.. iaca mA !..
ZULIARIDI. (Plangfidid). Neski... un budalas... un anoitos... un
zuliari care nu sinto vrednico... ma ce se faco daca te iubesco,
Afrodita mu... (Plfinge tare).
AFRODITA. Ei!.. dA... lini§te§te-te, draga, cA te ert §'acum...
dar de-i mai avea de azi inainte cel mai mic prepus... sa §tii
cA te las cu lacrimile pe obraz.
ZULIARIDI. De astazi ma zuro pe Leonida cel vestito, stra-
mosi a me, ca se prindo orbo gainilor.
AFRODITA. Ai vazut cate nenorociri poate s'aduca zuliea?..
ZULIARIDI. Bine zici... proton: era se vi ucido de flori de
cuchi... Kirie eleison!.. ce reu mi-ar fi paruto !..
PAPA-LAPTE. Al doilea... tot din pricina d-tale am scapat
d la mans pe madama Flaimuc... De unde era sa ma a§ez...
sa-mi deschid dugheana de spiferie...
AFRODITA. Cat pentru asta, domnule, nu-i vr'o paguba
mare... §i daca, mergand la Braila, ti-a places sorA-mea cea
mai mica... am fi prea fericifi de-a te avea de cumnat...
ZULIARIDI. Bine zici, Afrodita... Lipon, arlzon cumnafele,
vina se te saruto... tit arum).

SCENA XXIV.
Cei dinainte. MANDICA.
MANDICA. Harabagiul e la poartA... Iaca pozna §i minune!..
boierul saruta pe cucona§...!..
PAPA-LAPTE. (Smucindu-so din bratele lui Zuliuridi). Ei ! destul,
destul... ca Ind 'ntid4...
www.dacoromanica.ro
 116 V. AELSANDRI

ZULIARIDI. Ohi... akomi, cumnalele, psihi mu... Deacum

ai se fii cu noi... ena mu ke ena su... Ma cum, diavolo, to
chiama?..
PAPA-LAPTE. Timofti Papa-lapte !..
ZULIARIDI. Timoteos Papa -gala ?.. Na zisis.
PAPA-LAPTE. Nu papagal... Papa-lapte, familie veche de
cand vacile...
ZULIARIDI. Ke is hronus polus... Haide la Ibraila.
PAPA-LAPTE. Pame, hai sa luam Braila... Cat pentru Flai-
mucoasa... duca-se parlii...
MANDICA. Cucoane, da bu§machii mei i-ai uitat ?
ZULIARIDI. Lasa che fi -i cumpar la nunta lui Papagala...
Zi se traga harabagiul la scara.
(1.apii-lapte se Ingfinafil).
MANDICA. (in parte). Mai... ian vezi cum se umfla in peue
papagalu... (Ese)
PAPA-LAPTE. Hai, cumnate, ca mi s'au aprins calcaile.
ZULIARIDI. Mai steka oligo, che am se spuno doua vor-
bile. (Cfitre pub[ic). Arhonta mu... patito si priceputo... am
fosto zuliaris si ati vazuto chite am patito... ke at riso toli
de mine... Lipon... zulia ine o patima de cele mai cornorate..
dupa cum spuno filozofi... (In tainii). Ma cu toate aceste... pa-
tima nepatima... eu stiu un lucru : Paza bUna fereste pri-
mezdia rea.
MANDICA. (Intrand). Harabagiu la scara.
Top. Hai la Braila. Is tin Ibraila.
(Papii-lapte dii bratul Afroditei. Zuliaridi Ii urmeazit gi to(i se Indreaptil sire
u§a din fund).

(Cortina eade).

www.dacoromanica.ro
 CON Cal NA
PROVERB INTR'UN ACT

PERSOANELE;
Princess Emma.
Doctorul Leonard.
Lina, fiica doctornlni.

Scena se petrece In Iasi, la princesa Emma.

Teatrul reprezina an salon elegant cn don& 110, una In fund 4i alta In stanga
an Amin de marmorti in dreapta, cu pendultt de bronz, anrit gi vase de portelan
chinez; Ittng6. Amin fotolinl princesei; alfitari o mash de dal, pe care este age-
zeta o lampa aprins& ; alt fotolin dincoace de mash, destinat pentrn doctoral ; in
mijlocul scenei an piano patrat Qi pe pereti tablouri.

SCENA I.
PRINCESA, LINA (In tealetil elegantri de iarnii, sal, capelii de catifea, etc.)
PRINCESA. (Conducftnd pe Lina de lftng>< cumin spre camera dila Bangs)
lacrimile, dragA Lino... Doctorul Leonard te-a erta...
n'ai indoiala, de §i e foarte pornit asupra-ti. El are sa vie in
curand, dupd obicei, ca sa facem impreuna partida noastra
de concina, §i sa ne sfadim, ca in toate serile... Oiu cauta sa -1
imblanzesc... de§1 e lucru cam anevoie ; ca ai un tats cam...
urs de soiul Tu, scumpa mea, stAi ascunsa aid in ca-
mera mea de culcat, §i sa to -arati child oiu da un semnal...
Ce semnal? A I cand oiu suna din piano... Mergit §i nu perde
speranta... Cuno§ti proverbul : Ce vrea femeea... (Line ajupgand
gii age din stfinga Barna ulna prlimesei gi ese).

www.dacoromanica.ro
 118 V. ALECSANDRI

(D ipii o scurtii tiieere). 0 ! tinerete, primavara a vietii I florile

tale atat de frumoase port numele de nebunii... Nebunii
Ferice de-acel care le culege 'n calea sa §i '§i incununa fruntea
cu ele ! (IntoreAndu-se jute). laca !.. fac §i eu tirade poetice ca
doctorul Leonard, cand vorbe§te de trecut. Nu cumva m'aude
cineva ?.. la varsta mea sa due dorul... nebuniilor ? eu o baba
cuminte... (oftand). Caci sunt baba... n'am incotro face... §i
cuminte... (zambind), de nevoe. (se apropie de cumin). Opt ore... ce-a
patit doctorul meu de intarzie ?.. focul palpaie voios in ea-
min, masa de concina e gata, fotoliul sau it a§teapta cu bra-
tele 'ntinse... (Cu grija). Sa nu i se fi intamplat ceva !.. E lu-
necu§ afara... poate c'a cazut undeva bietul batran ; caci are
mania sa umble tot pe jos, §i la 60 de ani picioarele's ne-
sigure, cam... cu narav ; ele to rastorn u§or. Bine-a§i face sa
trimit un fecior ca sa-1 caute de nu s'a troenit la vr'un colt
de ulita. (cAnd voeste sit sune clopotelul, se aude la usa din fund voce i clue-
torulni 7iefind : Brrr !)

SCENA II.

PRINCESA, DOCTORUL.

PRINCESA. (Cu bucnrio. A ! iata-I multamita Domnului,

nu s'a troenit
DOCTORUL. Sarut manile, princesa. (Vine de saruta lama prin-
cesei). Brr! da frig !
PRINCESA. Vino azi, doctore ; am crezut ea te-ai prefacut
in sloi de ghi ata.
DOCTORUL. (Frecandu-si milnile is foe). Brrr ! da ger ii !.. Cine ?
eu sa 'nghiet ?.. ha, ha I.. doar nu's un tinerel din ziva de
astazi.
PRINCESA. Nu, ce e drept..,
DOCTORUL. Oamenii de pe vremea noastra...
PRINCESA. Sant deprin§i cu frigul, fiind ajun§i de mult
in iarna vietii asta vrei sa zici ?
www.dacoromanica.ro
 CONCIN A 119

DOCTORUL. Ba, ma ertafi, princess. Vroeam sa zic, ca

oamenii din vremea noastra pastreaza, chiar sub parul for
alb, focul tinerefii in suflet... (Cu emfaz). ca ni§te vulcani cu za-
pada pe frunte, dar' cu lava aprinsa in san.
PRINCESA. (116.7and). Ha, ha, ha... un vulcan care se 'n-
calze§te Ia foc l
DOCTORUL. Da, da ; de geaba radeti... Noi santen nas-
cup intr'o epolia in care soarele era tanar, §i prin urmare
mai fexbinte ; cand astazi bietul soare a ajuns a patimi §i el
de cataroi, de podagra... mai §tiu eu ?.. cad toata caldura lui
di-o tine pentru dansul... De aceea generatia asta noua e chir-
cita ca un fruct necopt...
PRINCESA. Mai bine-a§a decal prea copt.
DOCTORUL. (Unnand). Sangele ei e amestecat cu §ampanie
stricata ; iar' pulsul ei nu da mai mult de 30 de batai pe
in in u t.
PRINCESA. L-ai pipait ?
DOCTORUL. Pipait cu toata §ffinta medicaid cu care m'am
ghiftuit in curs de 40 de ani, §'am descoperit triste simp-
tome de slabiciune §i de desorganizare...
PRINCESA. (I,e7rind ,jos lane( cumin). Vad ca iar' ai sa 'ncepi
a bags scalpelul in sarmana omenire... Ce vrea sa zica de-a
fi cineva doctor, hirurg !.. Pans ce n'a taia, n'a ciocarti, n'a
hacui, nu se tine multumit... Mai bine da pace omenirii, §i
vino de-ti fa partida de concina.
DOCTORUL. (A.,;e/tbndu-se pc celalt fotoliu). Multamit !.. da cum
ad putea fi multamit, cand vad trecand sub ochii mei trista
panorama a unei generatii palida, sbarcita, gar bovita §i in-
batranita fara vreme ?
PRINCESA. (Amestectind cartile). Ia seama, doctore, ca pati-
me§ti de galbanare...
DOCTORUL. Eu ?.. Ce vreti sa ziceti ?..
PRINCESA. Societatea moderns Ii se pare imbatranita pen-
tru c'o prive§ti poate cu,,ochi de 60 de ani.
DOCTORUL. 5aizeci de ani fara cinci luni ; dar anii nu
opresc de-a vedea bine... Cu dan§ii, §i fara ajutorul ochela-
www.dacoromanica.ro
 120 V. ALECSANDRI

rilor, nota bene, descoper pe toata ziva o multime de ne-

ghiobii, de desertaciuni, de nebunii, de mizerii.
PRINCESA. i celelalte... (Dttodu-i sit taie cartile). Taie cartile.
DOCTORUL. (Mind). Pretutindenea o ambifie nemarginita
pentru scopuri de nimic... pretutindenea oameni pitici ce se
cred uriasi, broaste care se umfla in piele ca s'ajunga boi,
viciuri care infloresc si dau roade la lumina soarelui, anarhie
in idei, in obiceiuri, ba chiar si in limba.
PRINCESA. (Mind e&rtile). Ia seama sa nu to inseli ca tot-
deauna. Waco.
DOCTORUL. Eu... nu ma 'n§el nici de cum... Asculta pe
toata ziva declamarile de principii, de libertate, de egalitate,
de fraternitate, etc. etc. etc. Ti se pare ca auzi la mo§i stri-
gatul precupetilor : incet, incet, nu mei grdmadill, ca v'oiu da
la togi, cand nimeni nu-i gramade§te.
PRINCESA. Fla, ha, ha... ma faci sa rad.
DOCTORUL. Se poate ; dar stiti ce 'nsemneaza cuvantul de
libertate in ziva de astazi ?.. insemneaza libertatea /de a sari
cu amandoua picioarele peste regulele bunei cuviinti §i peste
infranarea legilor, libertatea de a lua zabala in dinti cu na-
tangie si de a lovi cu copita in tot ce este respectabil si res-
pectat.
PRINCESA. (Cu intentie). i libertatea de a critics timpul de
fafa in favorul celui trecut... Vezi ca acea libertate a produs
egalitatea tuturor dinaintea criticei... lath concina cea mica...
O iau. (Joacii).
DOCTORUL. Concina?.. egalitatea vreau sä zic ? hmm ! o
marina inventata pentru a nivela toata omenirea pe aceeasi
masura, pentru a reduce de o potriva meritele cu nulitatile,
naturile marete si generoase cu acele ticaloase, frumusetea
cu slutania, curajul cu misalia, patriotismul cu sarlatanismul...
PRINCESA. Ciuda noastra, doctore, este ca acea marina
nu poate sa faca deopotriva si batraneta cu tinereta Cruchnin.
Iata concina cea mare... Cine are s'o ia?
DOCTORUL. Eu... (Arunc&nd o carte pc mesa). laca... sal fie de
bine... am luat-o ! Eu am sa castig in asta sari...
www.dacoromanica.ro
 CONCINA 121

PRINCESA. Cum ?.. vrei sa iei zece ochi de caro cu noui

chi de trefla ?.. Frumos
DOCTORUL. Pardon... Noua ochi era ?.. Nu 'I -am vazut
bine.
PRINCESA. (Razand). N'ai vazut bine ?.. cu ochii d-tale cei
tie 60 de ani Vara cinci luni, care patrund a§a de adanc ?
DOCTORUL. O gre§eala... E liber de a gre§i in ziva de
hstazi.
PRINCESA. Vezi, doctore ?.. daca pop gre§i intr'un joc
Simplu ca concina, dar' apoi in judecata ce taci asupra lumii,
esupra progresului omenirii ?
DOCTORUL. Progresul... hmm ! alts ma§ina!
I RINCESA. Iar' ?
DOCTORUL. Iar I.. Ce este progresul de astazi ? 0 spoiala
inplatoare cep is ochii ; o civilizare pripita fara radacini in
tara ; o momitarie generals de tot ce se petrece aiure... Po-
porul nostru care este bland, intelept, patriathal ; el care
poarta cu mandrie opinca strabuna, sumanul stramo§esc, ca-
ciula romans, not vrem sal incaltam cu botine strimte, sa-1
kimbracam cu frac care 'I strange 'n coate, sal acoperim capul
c'o palarie neagra ce'l face ridicul... Din Roman vrem a'l
iSchimba intr'un manechin cosmopolit, sub cuvant de progres.
PRINCESA. (Razand). 0 retrograciule !
!

DOCTORUL. Pe timpul nostru ei 1§i ziceau frati : Blum

ziva, frate Vasile Multumim d-tale, frate Grigore. As-
Uzi ei se poreclesc cetateni !.. Pe timpul nostru ei i§i doreau
bel§ug §i sanatate; astazi badea Vasile roaga pe badea Gni-
gore sa primeasca asiguratiunea inaltei consideratiuni §i stime
cu care are onoarkea a se subsamna al sau devotat sery !..
PRINCESA. Ha, ha, ha.
DOCTORUL. Marturise§te, princess, ca daca s'ar trezi pa-
rinpi no§tri, sarmanii! ar cadea iar in mormintele lor... le§i-
nap de ras.
PRINCESA. Cine §tie?
bOCTORUL. (Aprinzliaclu-se). Eu §tiu... Auzi progres ?.. Anar-
hie! anarhie! Ori-care perde-vara, cand nu mai tie ce sa
www.dacoromanica.ro
 122 V. ALECSANDRI

faca, se proclarna dela sine om de stat, §i pretinde a fi che

mat sa regenereze lumea; on -care gura-cascata, in loc sa'
caute de pacate, se preocupa numai daca orizonul politic e t
posom9rit sau neposomorit, on -care gramatic se crede gramati
§i vrea sa fie reformatorul limbei romane§ti, §i prin urmar
it vezi facand proa§ca in aceasta comoard nationals, 'astral'
cu sfintenie de stramo§ii no§tri. Unul ii adauge o codita, u
dune, altul un thine, altul un tione, etc. ; in cat nu mai Ali
bietul nearn romanesc ce este : nage, naciune, flexitime, on
natione!.. Ca mane va veni un al cincilea reformator care 'i.a
zice ncicia/cf, fiindca sunt cuvintele cotlealci, reicealci, ame
kakis', etc. Rana §i amorului, printesa, 'i-au schimbat sexul §
'1-au botezat amoare L. de aceea amorurile din ziva de astaz
stint hermafrodite. Pana §i onorului, acestui sentiment nobs
§i barbatesc, 'i-au schimbat Intelesul, poreclindu'l onoare!..
Astfel incat ar crede cineva ca Romanii sant lipsiti de ono
i ca nu ambitioaneaza decat a dobandi la onoare... De aceea

vedem atati lingu§itori ce se tarae pe brand, pentru ca s

agiunga la culmea onoarelor... Acesta e progresul... o ame
teals, o ratacire, o anarhie, un delir !
PRINCESA. Doctore, §tii cu ce sameni de-o ors de candle
sbuciumi ca un oare-care fost orator la tribuna?.. Cu un ari
do 60 de ani, ce s'ar rastogoli §i §i-ar infige ghimpii sai in
toate incercarile timpului de fats.
DOCTORUL (Protestand). Eu... va rog...
PRINCESA. Ba nu, ai vorbit destul ; acum e randul men
sa ma sui pe tribuna... Eti om invatat i nu vroe0 a in-
lalege ca omenirea p4e§te de voie, de nevoie catra un tal
cunoscut de Provedinta numai. E§ti inteligent Si vorbeVi ca
un om cu mintea intunecata de nourii patimei. Timpul ce cri
tici cu asprinie are §i el defectele sale, ca toate epocele tre
cute §i viitoare ; oamenii de astazi au §i ei ridiculele §i ne
buniile lor, precum le-am avut §i not pe-ale noastre cand
eram tineri; cad astfel va fi omenirea pans la sfar§itul lumei,
un amestec de bine §i de eau, de marire §i de mic§urare, de
spirit §i de prostie... Insa cauta sa fim drepti, de§i poate nu
www.dacoromanica.ro
 CONCINA 12.)

ne plac toate cele ce vedem, cauta sa marturisim ca generatia

asta noua este mi§cata de-un neastampar generos, necunoscut
pe timpul nostru, ca ea este condusa de-o putere nevazuta,
care-o impinge de umeri catra un viitor maret, Si ca aceasta
putere este tocmai geniul propa§irii adica progresul L. Dar, doc-
tore; progresul ce desvolta simturile de dreptate, de libertate, de
egalitate, pe care le porecleti d-ta de m4ni ; progresul ce in-
flore§te in inimi, §i produce ca rod acea nobila demnitate de om,
prin care neamurile se fac puternice §i respectate... Romanii de
azi nu §tiu poate sa'§i aleaga bine cararea; poate ca in lo,c s'apuce
pe -un drum drept §i batut, ei se abat pe de alaturi §i dau prin
hauga§e, nu zic ha... insa sa li se erte acea abatere, ciici ei Inca
sunt cam... copii... sburdalnici, ca tot ce este tanar si porn it de
indemnul entuziasmului. Inima for e mai mare decat judecata ;
ea ii duce cite odata in rataciri, ii face sa cads in gre§eli pericu-
loase... fie ; dar' is seama, doctore, ca Romanii nu dau in-
darat, §i din potriva ei merg tot inainte, urmand glasului celui
tainic §i ademenitor ce be zice : inainte, copii, inainte!... Vii-.
torul este al vostru, inainte !.. A§a este ?.. raspunde data poti...
DOCTORUL. Hmm, hmm l., inainte... inainte... De aceea
copiii nu mai respecteaza pe parinti, §i chiar fetele fug din
casa parintilor...
PRINCESA. (In parte). Aice '1 doare ! (Taro. Nu fii aspru pen-
tru bietii copii, drags doctore ; ca on cat de mare fie prifa-
cerca introdusa in legile omene§ti, ea nu va putea niciodata
sa desfiinteze legile sfinte ale. Naturei. Cat va fi pamantul
locuit de oameni, tot va ecsista acea fierbinte legatura de inimi
ce lipe§te parintii de copii.
DOCTORUL. (Cu arnarfire). Parintii de copii ; dar' copiii de
parinti, nu!
PRINCESA. E§ti nedrept.
DOCTORUL. Nedrept ?.. Ma numifi nedrept, card cunoa-
§teti purtarea Linei catre mine §i nerecuno§tinta cu care a
raspuns la dragostea mea ?
PRINCESA. Lina n'a incetat niciodata de a to iubi i res-
pects, ca pe cel mai bun parinte.
www.dacoromanica.ro
 124 V. ALECSANDRI

DOCTORUL. Frumoasa iubire L. curios respect L. n'am ce

zice... Acea iubire s'acel respect n'au oprit-o de-a se revolts
in contra vrointei mele si de a parasi casa parinteasca, luan-
du-se ca o nebuna dupa un strain si lasandu-ma pe mine...
pe mine... la batra'nete, sangur, mahnit, fara mangaere... (qe
Induiogenza §i plfinge).
PRINCESA. (Cu bUoidete). E o greseala mare din parte'i, o
recunosc, iubitul meu amic ; dar' cand inima incepe a se trezi
si a bate in sinul unei fete ; and amorul ii ameteste mintea...
nimic nu 'i in stare de a'i ridica de pe ochi acel val aunt,
prin care ea zareste ademenirile raiului... Gandeste ca Lina
are 20 de ani, ca ea se gaseste acum in acea epoha critics a
vietii, unde sufletul aspira a sbura in lumea visurilor ferme-
catoare... Esti doctor, trebue sa fii indulgent pentru slabiciu-
nile naturii noastre ; esti parinte, trebue sa fii indurator pentru
greselele copiilor... N'am fost Si noi odinioara in varsta Linei ?..
N'am cazut st noi in pacat ? Cine din noi poate jury c'a lost
totdeauna slant?
DOCTORUL. Tocmai sfant, nu zic ; insa pe vremea noastra...
PRINCESA. Pe vremea noastra nu eram mai detreaba...
S'apoi, insfarsit, tanarul cu care Lina s'a maritat intr'as-
cuns, este un om onorabil si demn atat de iubirea ei cat si
de stima d-tale.
DOCTORUL. (Pornit). Asa este ! insa cu drept ii ca noi pa-
rintii sa'ngrijim
st sa crestem 20 de ani o copila cape-o floare
gingasa ; 20 de ani s'o consideram ca pe-o avere neatinsa,
pentru ca deodata cel intaiu hot de tanar cu pletele in vant
i cu musteata rasucita, sä vie si sa' ne-o lure dela san ? Legile

osandesc pe un nenorocit care, impins de foame furs o paine, st

pe cei cari rapesc fete marl ii lass in pace L. 0 ! cu drept ii?
PRINCESA. (Zitmbind). Daca n'ar fi cu drept, n'ai fi d-ta pa-
rintele Linei...
DOCTORUL. CUM ?
PRINCESA. Pentru ca sa ai aceasta fericire, a trebuit mai
intai sa to porti §i d-ta ca un hot, pe cand erai tanar cu mus-
teata rasucita, si as rapesti pe mama Linei din sanul fami-
www.dacoromanica.ro
 CONCINA 125

liei sale... Prin urmare... iarta Doamne gresealele noastre,

precum Si not iertam...
DOCTORUL. Nu'i tot una, princesa Sotia mea ai cu
mine ne iubeam cand ne-am cununat, cad pe vremea noa-
stra exists inca amoriul... cand in ziva de astazi n'a mai ramas
decat un soi de dihanie sentimentald, ce'i zic amoare.
PRINCESA. Amoare, amor... tot una e! Numele s'au stropsit
dar simtirea e tot aceiasi.
DOCTORUL. Ba, ma ertafi...
PRINCESA. Ba decat sä te ert eu, mai bine 'i erta pe Lina,
care e disperata ca te-a mahnit, 'i-ai intinde bratele, ca sd
scapi de trista singuratate in care te gasesti... Gandeste-te is
dulcea fericire de a te vedea iubit, desmierdat, alintat de-o
copila ca Lina ; ea sa te tie de vorba, ea sd-ti citeascd ga-
zetele, ea sd-ti aduca dimineafa cafeaua cu lapte, ferbinte, zd-
hdritd, cu chifle proaspete, cum iti place... caci decand lipseste
ea din casd, nu cred sa fi mai Mut cafea bung...
DOCTORUL. (Cu jabs). Nu... nime nu tie s'o faca ca clansa.
PRINCESA. Vezi ?.. si cand ii fi bolnav ?..
DOCTORUL. (Cu grija). Bolhav ?..
PRINCESA. Dar... de si esti doctor, poti insa fi bolnav,
ca toatd lumea... Cine te-a cauta ? cine te-a priveghed toata
noaptea ?... v5tii ca noptile sant mai grele la boald... Cine ?
DOCTORUL. (lute). Lina !..
PRINCESA. Jar Lina !.. apoi... cine stie ?.. poate ca Lina
sa-ti faca multumirea de-a te ridica la rangul de tata bun...
inchipueste-te inconjurat de vr'o jumdtate de duzina de ne-
poti si nepofele, o clae de tirani dragdlasi.
DOCTORUL. (incantatt). Dar... o clae... o duzina...
PRINCESA. Care sd-ti surd 'n spinare, sd se agate pe ge-
nunchi, sd-ti -traga pletele cele albe...
DOCTORUL. (Aprobitild). Ha, ha...
PRINCESA. Si SA.-ti zica cu glasul for de ingerasi : rnosu...
papucu...
DOCTORUL. (Transportat). Mosu, papucu... Mosu, papucu...

www.dacoromanica.ro
 12G V. ALECSANDRE

Ah ! princesa, de ce nu mi-a facut Lina aceasta multumire

far'a fugi din casa parinteasca ?
PRINCESA (iltizand). Auzi nataraul!
DOCTORUL. De ce nu va samara Lina ?.. De ce n'au
fost ca d-voastra, un model de virtute, de spirit, de...
PRINCESA. Ca mine ?.. Ei L. doctore draga : nu ma ridica
in nori, caci ma tem sa nu cad prea de sus...
DOCTORUL. N'am grije despre asta... Va cunosc eu...
PRINCESA. Nu ?
DOCTORUL. Nu.
PRINCESA. lti figurezi poate ca m'am nascut pe lume ca
o status... de marmora.
DOCTORUL. (Cu comic(ie). De marmora alba si fara pata.
PRINCESA. Si fara sange, care sa fiarba, si fara inima,
care sa bath, i fara inchipuire, care sa se aprinda?.. 0 !
doctor lipsit de stiinta I.. Ti-ar pares un fenomen, ca sa fiu
si eu ca toate celelalte fiinti Si numai daca ai descoperi vr'o
pata in marmora alba a statuei, numai atunci ai fi dispus a
erta gresala Linei ?.. Afla dar, ca si eu am sacusorul meu de
pacate, un sacusor mic, dar rotund si plinuf...
(Doctorul &Latina din cap cu IndoialL).
PRINCESA. Nu crezi, Toma necredinciosule !... Sä deschid
sacusorul ?
DOCTORUL. Deschide-ti (In parte). Sant curios sa vad c 1
ce soi de pacate se lauda princesa.
PRINCESA. Asculta dar... Am sa-ti fac o destainuire din cele
mai delicate, pentru ca sa to conving ca nu se cuvine sa
osandirn tinerimea, and nu mai putem face nebunii placute
ca dansa... Stii ca m'am maritat tapara ; aveam numai 18
ani, i eram destul de frumusica.
DOCTORUL. Frumusica?.. poetii de pe vremea noastra va
numeau Afrodita, in versurile lor.
PRINCESA. Eram de-abia sosita dintr'un pension dela Viena,
unde fusesem crescuta, cand parintii mei ma cununard in
contra vointei mete, cu prinful Mihail, un om mult mai in
varsta decat miAe, slab, bolnavicios, de un caracter aspru,

www.dacoromanica.ro
 CONCINA 127

emator... intr'un cuvant, nesuferit ; caci pe timpul nostru doc-

re, pe acel timp atat de laudat de d-ta, copiii erau ades
ictimile despotismului-parintesc ; casatoriile se faceau nu in
firea fericirii copiilor, in privirea multamirii parintilor...
Peste opt luni, de o viata trista- si amara pentru mine,
printul chit la pat ; doctorii, declarandu-I ca patimeste de
piept, ii ordonara sa mearga intr'o climb.' mai dulce, in Italia
sau in Sicilia... Ne duserilm dar la Neapoli, unde printul rnuri
dupa doua luni de suferinte... Cunosti Neapoli, doctore ?
DOCTORUL. Cum nu ?.. Re cand imi faceam studiile de
medicina la Piza, ma duceam in toti anii de petreceam car-
navalul acolo... Ma inamorasem ca un Lazaron de golful Nea-
poli, si traiam mai mult pe Mare, scaldandu-mä in razele sua-
visand si cantand la lumina stelelor... pe-atunci aveam
Iglas de tenor, foarte placut... Ah ! princess, ce ore de incantare
am gustat in acele nopti senine si poetice, cand barca mea
luneca pe marginea malurilor inflorite dela Castellmare!.. Imi
aduc aminte mai cu seams de-o noapte, de-o serenada, de-o
intamplare romantics, care a lasat urine nesterse in inima
mea... Inchipuiti-va... dar pardon, v'am intrerupt... Va rog sa.
urmati.
PRINCESA. Tocmai la Castellmare imi alesesem locuinta,
&pa moartea barbatului meu, intr'o villa inconjurata de por-
to-ali si de lauri, ca un cuib intre flori, si asezata chiar pe
malul Marii... Dela ferestrele salonului, ochii se preumblau
pe minunata panorama a Neapolii, pe insulele Ischia si Capri,
ce par ca doua corabii fantastice, si pe acel poetic tablou al
golfului Neapolii, a carui albastrime !impede oglindeaza lim-
pedea albastrime a cerului Italiei. In timp de cinci luni pe-
trecui intr'o contemplare neincetata ; nopti intregi stain la fe-
reasta salonului sau in gradinti, sub inraurirea unui farmer
rapitor care ma imbata! Parfumul florilor, adierea racoritoare
a noptii, lumina dulce a stelelor, cantecele departate ale pes-
carilor neapolitani, produceau o armonie, o atmosfera incan-
tatoare, in care sufletul meu plutea cu o placere nemarginita..
Adeseori mintea-mi se escalta astfel de mult, ca uitam tot ce

www.dacoromanica.ro
 128 V. ALHOSANDRI

era pe fume, *i pare ca intram intr'o viata noua, necun s'

cuta, o vista. cereasca !.. Ma simtiam in acele minute cuprins
ca de un delir, ca de o nebunie, ce ma aducea in stare de
a nu mai avea conOinta faptelor mele... Ce sa-ti mai spu
amice ? Aveam 19 ani!.. inima-mi era insetata de iubire.. Is
putin po ganduri).
DOCTORUL. Inima se de§teapta !.. (fo tot euroul seenei
meava, el dE soma° de o mare uimire).
PRINCESA. Intr'o noapte ma scoborii in grading i ma at r
piai de malul Marii... Sufla despre Sicilia un vantiwr cull
incarcat de parfumul florilor de portocali... Stelele sclipeau it
aer ca o ninsoare de diamanturi... Inima imi era plina (1,1
crimi mintea-mi turburata mai mult decat totdeauna... C liu
plangand pe iarba !.. Pentruce plangeam insa ?.. nu §tiam
Deodata veni din departare un glas duke §i patruntator ce
canta o barcarole venetiand... Acel glas pared ca rAspunde
la dorul tainic ce-mi framanta sufletul... El se apropia Mat
raspandind pe Mare notele sale armonioase, §i cu cat se inaint
spre malul unde ma gaseam, cu atat simtiam ca ma attge
cAtre el L. In sfar§it... o bared se opri langa mine, in bran
era un ttmar, necunoscut mie, care 'mi zise : Marea lino,
noaptea'i frumoasd ;vin de to plimba 'n barca mea, signora.
DOCTORUL. (Tremurftnd). 5I ?.. BSI ?..
PRINCESA. (nmbind). Si... m'ai crede, doctore ?.. m'am du;
cu tanarul acel strain pe Mare, uitand lumea, uitandu-ma ajar
pe mine!.. §i pang in zori de zi am fost leganatA pe ,a1u.
rile Marii ca inteun vis de finer* §i de poezie, precum Ors
a le face numai imaginatiunile de 20 de ani... Ei ! doctore,
ce mai zici acum de statuea de marmora alba... fall patA)
DOCTORUL. (Sub impresia unui suvenir). Si de-atunci ?
PRINCESA. $i de-atunci n'am mai vazut niciodatd pe fru,
mosul meu cantaret... A doua zi am plecat la Moldova.
DOCTORUL. 0 ! Dumnezeule... Dumnezeule 1
PRINCESA. Da ce ai?.. ce tulburare ?.
DOCTORUL. Barcarola... barcarole... V'o aducefi aminte?
PRINCESA. Vezi bine ?..
DOCTORUL. Cantati-mi-o, va rog, cantati-o...
www.dacoromanica.ro
 CONCIA 129

PRINCESA. Dore§ti s'o cuno§ti ?.. fie L. asculta ! (Se puns la

piano, intorand spatele spre dAnsul).

(Aria de barcarolA).
Cine 'n gondola, pe-o noapte linA,
Atunci cand luna e§ind din valuri
Revarsa tainic a sa lumina
Peste palaturi, peste canaluri,
Cine-a plutit
$i n'a iubit ?
(Figura doctorului se lumineazA ca de razele unni suvenir depiirtat si Inant Ator)

PRINCESA.

Cine 'n gondola culcat se duce,

Atunci cand sufla vantul de noapte
Si dela Lido tainic aduce
Suspine blande, duioase §oapte...
Cine-a plutit
$1 n'a iubit ?
(Pe cand princess ant& a done strofi, up din stanga se deschide qi Line se.,,,
aratA; ea se retrage In fund fArA a fi Arita de doctorul).

SCENA HI
PRINCESA, DOCTORUL, LINA (in fund).

PRINCESA (Inforcandu-se spre doctor). Am uitat sfar§itul... strofa

a treia...
DOCTORUL. (In estaz). Sfar§itul ? (cAntil acompaniat de piano de
priacesa).
Cine 'n gondola plutind in pace,
Pe-ale lagunei lucioase spume,
N'a simtit viata-i ca se preface
Si a re'nvie in alts lume ?
Cine-a plutit
Si n'a iubit?
PRINCESA. (Cu multit mirare). Cuno§ti barcarola mea ?..
DOCTORUL. (Neputfind sa vorbeaseti de uimire). Eu... eu... eram...
la Castellmare... cu barca... noaptea... pe Mare... eu...
Vasile Alec8andri. Teatru, Vol. III. 9

www.dacoromanica.ro
 130 V. ALECSANDIU

PRINCESA. (Turburati)/ D-ta ! (In parte). El !

DOCTORUL. (Ca to delir). Eu... acesta'i suvenirvl acel nesters
din inima mea L. (Intinde bratele). 0 ! scumpa nalucire a trecu-
tului ! yin' inc'o data in bratele mele !..
PRINCESA. (Zarind pe Line, In parte). A ! Lina ! (Impinge pe Lina
In bratele dootorului). Iata o realitate mult mai dragala§e... strange-o
de inima ta. (Lina se arundi In genunchi dinaintea doctorului).
DOCTORUL. (Trezindu-se). Lina I Lina ! (0 to.rum cu transport).
PRINCESA. (Luand pe doctor de maul). La varsta noastra, draga
Leonard, cand deschidem bratele, nu ne este ertat a cuprinde
cu ele decat pe copiii no§tri.
DOCTORUL. ($tergtindu-si ochii li siirutand mina princesei). Avefi
dreptate... E§ti un finger, princes !
PRINCESA. '- (Zambind). A§a e c'am ca§tigat eu concina ? (in
parte, privind cu jale la doctor). Cine-ar zice c'a fost tanar, frumos
§i poetic ?.. 0 ! lume, lume !..
(Cortina cade .

www.dacoromanica.ro
 GINERELE LUI HAG! PETCU 1)
COMEDIE IN 2 ACTE

PERSOANELE:
Hagi Petcu. Sloira
Printul Radu Movila. 4ara.r } creditori
Stefan Movila, varul eau. Un bucatar.
Verdulescu. Un vatay.
/idea Un fecior.
Scene le se petrec in Iasi, In anul 1868.

ACTUL I.
Teatrul reprezinta nn salon foarte elegant, o usa in droapta si in stanga : doua
feresto si o us& tn fund, care se deschid tn grading.

SCENA I.

FECIORUL, TEFAN (in haine de sub-ofiter).

FECIORUL. (Sezand pe un fotoliu lan' o masa rotunda si cetind o ga-
zeta). Ian sd videm ce mai zice Monitoriul... (cite§te). q20 Mai
«1866. Mo§iea Satula fiind a se da in arenda pe cinci ani,
qcu §ase mii de galbini pe an, doritorii se vor adresa la dom-

I) Aceasta comedie e prelucratA duptt piesa franceza : Le gendre de

Mr. Poirier.

www.dacoromanica.ro
 132 V. ALECSANDRI

nul proprietar, Iogofatul Ghiftui...» S'o ieu ?.. sä n'o ieu ?.. ba
mai bine sa 'mi caut de treaba.
STEFAN. (Intrand). Acasa e printul Radu Movila ?
FECIORUL. (Sculfindu-se). Acasa; dar Inca nu s'o sculat.
STEFAN. Pe la 10 oare ? (I parte) . Se cunoa5te cg. 'i in-
surat de curand... (Tare). A L. is spune'mi, la cate ore face de-
junul printul ?
FECIORUL. La unsprezece.
STEFAN. Cauta sa pui un tacam mai mult pe masa.
FECIORUL. = Pentru cine?
STEFAN. Pentru mine.
FECIORUL. Pentru d-ta ? ha, ha, ha... Nu 'mi spui a e§ti
mucalit?
STEFAN. Si ma faci haz ?.. Nu 'i asa ?
FECIORUL. (Razand). Te fac, zau !
STEFAN. Imi pare bine... Acum mergi de ma anunta la
stapanul tau.
FECIORUL. Sa te anunf ?.. Numai decat a§a ?.. fara doar
§i poate ?.. ca pe un print ?
STEFAN. Precum ZiCi.
FECIORUL. -- Si pe cine sa anunf, ma rog.
STEFAN. Pe prinful Stefan Movila.
FECIORUL. (ItazA-nd ei mai tare). Prinful... (In parte). Da'i mu-
calit de tot sergentul.

SCENA II.
STEFAN, RADU (Eqind din stftnga). FECIORUL.

RADU. Ce vad ?.. Stefan ?.. varul meu. (Imbriitiseazis pe Stefan).

FECIORUL. (In parte, speriat). Iaca I iaca ! am patit-o... dos la
fafa, Mete. (Ese pe furie).
RADU. A I.. vere Stefane L. cat imi pare de bine ca te vad 1

STEFAN. D'apoi mie, Radule !

RADU Nici ca puteai sa sose§ti mai la timp.
www.dacoromanica.ro
 GINERELE LUI HAGI PETCU 133

STEFAN. Cum ?
RADU. Ti -oiu spune-o acusi... Da ce ti s'a intamplat, ye-
risorule, de te-ai schimbat astfel ?.. Cine ar cunoaste sub uni-
forma asta, pe modelul tinerimii elegante, pe cel mai de frunte
risipitor din Principatele-Unite.
STEFAN. Cel mai de frunte... dupa tine, Radule... Ce sa
facem, frate !.. Vremea vremueste, cum zicea bunul nostru.
Ne-am lasat amandoi de nebunii, ca sa intram in calea cumintiei.
Tu te-ai insurat, eu m'am facut soldat ; on ce-ai spune, yeti-
sorule, imi place mai bine regimentul meu de ostasi, decat re-
gimentul tau de barbati... insurafi...
RADU. Foarte 'ti multumesc. (SO intoarce Imprejurul Ira Stefan
gi '1 examineazii).
STEFAN. Dar, dar... priveste, examineaza cat ti-a placea
uniforma mea ; dar nu rade, ca e o haina in care nu poate
intra nici un sentiment uricips.
RADU. Ha, ha !.. Vad ca gloria lui Stefan-Voda ti-au aprins
si tie min file.
STEFAN. Chiar asa sa fie n'ar fi de mirat, de vreme ce
port ca si tine numele de Movila... dar fa'ra a ma urcacu
gandul pang la inaltimea eroului nostru, marturisesc ca mi-e
drags cariera de ostean... Singura aceasta cariera e demna
pentru un om cu nume mare si cu avere mica... Nu sunt obligat
sa ma supun decat disciplinei, si de este ca sa ma inchin cuiva,
incalte imi plec capul numai dinaintea steagului Patriei mete !
RADU. Prea frumos insa opiniile tale politice... spiritul
de partida ar trebui sa-ti mai potoale focul entuziasmului.
STEFAN. Ba nici cat de pufin... Inainte de toate sunt Ro-
man ! Asta-i politica mea Cat pentru spiritul de partida ce
1

ma amefise cand purtam frac negru, l'am inchis in garderoba

impreuna cu fracul, s'acum nu voesc sa ascult alt spirit decat
acel ce ma indeamna a-mi varsa sangele pentru Romania.
RADU. Intr'un cuvant, esti multumit?.. Noroc sa dea Dum-
nezeu ! SA to vad in curand general... Dar is spune-mi, de mult
ai sosit la Iasi ?

www.dacoromanica.ro
 134 v. ALEOSANDRI

STEFAN. Astanoapte am venit dela Bucure§ti, unde am

fost in garnizona.
RADU. Si pe cate zile ti-ai luat concediu ?
STEFAN. Pe o luna ; cat tine carnavalul...
RADU. Ce-aud ? nefericitule L. ai alergat poate la petre-

STEFAN.
RADU. '
cere in Iasi ?
Negre0t.
Sarmane L. Se vede c'ai comis v'o mare crima
dincolo de Milcov, §i de aceea ai venit aid Spre pocainta...
dar nu §tii tu cA Ia§ul a ajuns a fi un schit de pustnici ?
STEFAN. Fie ! 'mi-oi spala pacatele in compania ta.
RADU. Ba chiar §i in casa mea... Auzi ? Sa nu cumva sa
ai de gand a te chinui la otel.
STEFAN. AS primi bucyros... insa ma tern sa nu prici-
nuesc supArare... stinghireala...
RADU. CUi ?
STEFAN. Sotiei tale, socrului tau...
.RADU. Sotiei mele ?.. Iji inchipue§ti poate ca eu printal
Radu MovilA, daca m'am insurat cu fiica fostului bogasier
Hagi Petcu, m'am §i ingropat de viu intr'o boccea de marfa ?
Crezi poate cA soda mea face bibiluri §i corabiele ? cä aceasta
casa in care ne gasim e o dugheana, §i eu calfa de boga-
sierie ? Fiilini§tit, iubite... Ambitia mea n'a mers Inca pan'
acolo 1.. Eu traesc din potriva, cum imi place, ca un print,
aruncand banii pe fereastra ca mai 'nainte, cumparand cai
frumo§i, tablouri §i dand mese marl ; ca.ci am un bucatar cu
10 galbini pe luna., un adevarat artist... Si, apropo, te 'i in-
credinta tu insu§i despre meritele lui, nu mai tarziu decat mani,
fiindca 'i-am comandat un festin de Baltazar pentru ziva mea...
Inteun cuvant, ce sa 'ti mai spun, vere ? Casatoria nu 'mi-a_
schimbat obiceiurile intru nimic, ea a adus o singurA prefa-
cere in persoana mea.
STEFAN. ----' Care ?
RADU. M'a scapat de creditori L. (Cu ton tragic). Asa Irate 1.,
Nu mai am nici o lipitoare de creditor I

www.dacoromanica.ro
 GINERELE Lin HAG! PETCU 135

STEFAN. (Tragic). Te jalesc ! (Vesel). Dar bine, sotia to si

socrul nu zic nimic ca cheltuiesti cu mana Sparta ?
RADU. Nimic L. Adela 'i o copild gingasa, delicatd, care
ma iubeste ; si sant sigur ca, de cand s'a mdritat cu un print,
ea cauta ades in oglinda ca sa vada daca o prinde titlul de
printesd. Cat pentru socrul meu, care dupa ce se numeste
Petcu apoi e si hagiu, imi vine a crede ca. Dumnezeu r-a tri-
mis dela Ierusalim pentru ca sa indeplineasca dorintele mete.
ViSul lui cel mai drAgalas a fost totdeauna de a avea scumpa
fericire ca sa fie prea supusul si prea plecatul socru al unui
print... si eu, care am suflet bun, i-am realizat visul.
STEFAN. Ce'mi spui, frate ?.. i unde-ai gasit asemenea
odor de socru ?
RADU. SA vezi : DupA ce mi-am ruinat starea cu tot so-
iul de nebtinii, precum stii, si cu ajutorul camatarilor loim
si Sarar am inceput a aduna in locul ei un capital de datorii,
un capital astfel de spaimantator, di ma hotdrisem a scapa
de el in templul casAtoriei... Tocmai atunci ingerul meu pa-
zitor imi scoase inainte pe Hagi Petcu...
STEFAN. Ce de treaba Inger !
RADU. Pravoslavnicul avea o sums mare de mii de gal-
beni si cauta sa -i dea cu imprumut; eu din parte'mi cdutam
o asemenea sums ca s'o iau cu imprumut ; prin urmare eram
meniti de soartd ca sa ne intalnim impreund.
STEFAN. Si?
RADU. Si fiinclea nu-i dam destule garantii ca datornic,
el ma gdsi minunat de bun ca ginere... M'am informat de
moralitatea lui, m'am incredintat ca averea lui provenea din
izvoare curate si fail a pierde timpul m'am bdgat ginere la
dansul.
STEFAN. (Racand). Cu cats leafA?
RADU. Cu leafA de 40.000 de galbeni... zestre.
STEFAN. 40.000 !., frumoasd simbrie.
RDAU. Dar asta nu-i nimica... Pravoslavnicul s'a indatorat
a ma scapa de creditori, si mi se pare ca chiar astazi are sa

www.dacoromanica.ro
 136 V. ALECSANDRI

se intample acest) mare eveniment. Numai de nu s'a9 cutre-

mull pamantul !..
STEFAN. - Apoi bine, frate, Hagi Petcu e bun de arAtat ca
un fenomen al Nathrei.
RADU. Asteapta... Simtirile lui de pArinte neertandu-I a
se desparti de fiica-sa, hagiul a pretins numai deck ca sA
sedem in casa lui, si sA nu ne ingrijim de nimica despre ale
vietii : incat fiind hranit, incalzit, plim bat si slujit degeaba,
imi ramane 4000 de galbeni pe an pentru buzunaritul Adelei
si al meu.
STEFAN. Bravo !
RADU. - Mai asteapta. .

STEFAN. Da ce mai este ?.. Nu cumva s'au Prins catre

tine ca sa-ti aduca si luna pe tipsie ?
RADU. - Dupa ceremonia cununiei, Hagi Petcu s'a apropiat
cu uimire de mine, si si-a cerut iertaciune ca n'are mai mutt
de 60 ani... insa mi-a dat a intelege a s'a grabit sa aiba in
curand 80... ca sA ma lase clironomul intregei averi... Eu nu'I
silesc, sarmanul, pentru a mi-ar fi greu sa gAsesc un vatav
mai priceput deck dansul ; socrul se line la locul lui cu o
modestie de bogasier intelept ; el se cula °data cu gainile,
se scoala odata cu cocosii, reguleaza socotelele, poarta de griia
de toate, si... si nu ma furA ca alfi vatavi.
STEFAN. Min un at !.. dar... dar... as vrea sA te intreb de
un lucru.
RADU. - intreabA.
STEFAN. Ce au zis societatea despre casatoria to ?.. A
trebuit s'o critice amar.
RADU. Ba nu prea... caci lumea s'a mai democratizat de
o bucata de timp... s'apoi stii ca averea 'i un talisman pu-
ternic, care in ochii oamenilor te fac frumos cand esti slut,
cu spirit cand esti prost, si chiar onorabil, cand esti din po-
trivA... Damele s'au arAtat cam aspre la inceput mai cu sea-
ma acele ce aveau fete de maritat ; dar in slat-sit le-am im-
blanzit... si chiar pentru asta sunt mulfumit iocmai acum.

www.dacoromanica.ro
 GINERELE LUI HAGI PETOUI 137

STEFAN. Pentru ca ai imblanzit damele ?.. Ce ma prive§te

pe mine ?
RADU. - Nu 'nfelegi, tu care mi-ai servit totdeauna de se-
condant?
STEFAN. Un duel ?..
RADU. Dar, veri§orule ; un duel frumu§el ca pe timpul
cel bun, cand eram holtei... Ei ! ce zici ? a§a e ca nu m'am
bogasierit de tot, del mi-am ales domiciliul casatoresc in du-
gheana lui Hagi Petcu ?
STEFAN. Un duel I.. Cu cine ? pentru ce ?
RADU. Cu unul... care i§i zice conte de Tazleo, fiindca tatal
sau a fost razes de pe malul Tazlaului... trebut sa-1 cuno§ti ?
STEFAN. Cum nu ? un personagiu ridicul ce n'are alt merit
decal acela de a fi var cu doamna Rosescu.
RADU. - Si care §i-a pus de gand a se constitua ca in po-
veste, Zmeul acelei dame... El pretinde ca nimeni sa nu in-
drazneasca a se apropia de vara lui, §i a'i face curte...
STEFAN. - Pretenfia e ridicula ca §i dansul, in adevar ; dar
ce'ti pass fie? Nu cumva, de abia insurat, ai inceput a sari
garduri prin gradinile vecinilor ?
RADU. Ce sa fac, vere ? daca prin acele gradini sunt poame
frumoase ?.. Doamna Rosescu e o vaduva cocheta ; eu pre-
cum §fii... un... un...
STEFAN. Un berbant... spune, nu fii modest.
RADU. Si prin urmare intelegi ? trebue sa ma bat cu
Zmeul de Tazleo.
STEFAN. - Ca Fat-Frumos !.. Prea bine L. Cand au sa vie
secondantii lui ?
RADU. li a§tept azi dimineata... Sa 'i prime§ti tu din par-
te'mi §i sa regulezi eonditiile duelului.
STEFAN. Bucuros... oiu cauta sa impac treaba...
RADU. S'o impact ?.. de cand, ma rog, ai luat deprin-
dere a termini prin impacare chestiile de onor ? de cand e§ti
in oaste ?..
STEFAN, Tocmai : de cand sunt militar I_ ca o§tean, cu-

www.dacoromanica.ro
 138 V. ALECSANDR1

nose pretul sangelui, si gasesc ca, putand cineva sa si'l verse

pentru tara lui, e ridicul de-al varsa pentru placerea de a
combate cu un domnisor de pe malul Tazlaului ce poarta un
titlu 'fall.
RADU. Fie !.. to las in voia to sa pui la cale cum ii gasi
mai bine de cuviirita... Dar ce s'aude ? A 1 vine pravoslavni-
cul meta socru, impreuna cu domnul Verdulescu, vechiul sau
asociat de bogasierie... Atine-te, vere Stefane, ca ai sA vezi
o pereche nedespartita si foarte curioasa.

SCENA III.

RADU, TEFAIN11, PETCU, VERDULESCU.

RADU. Buna dimineata domnule Verdulescu.

VERDULESCU. Plecaciune, beizade.
RADU. lubitul meu socru. (Presentfind pe Stefan). Varul meu,
printul Stefan Movila.
$TEFAN. Subofiler de cavalerie.
PETCU. MA simt foarte cinstit, bei mu... (se Inehina lui $tefan).
RADU. Cinstit, precum ziceti, si cu atat mai mutt, iubite
socrule, caci varul meu a binevoit a primi sA gazduiasca aici...
TEFAN. (CAtre Peten). MA iertati, domnule Petcu, CA am
primit aceasta ospetie, faia a fi cunoscut de d-voastrA.
PETCU. Ce se potriveste, beizade 1.. de vreme ce varul
evgheniei voastre v'au proskalisit, nu incape nici o aporie...
RADU. Se'ntelege... VArul meu va ocupa chioscul din
grading... Binevoiti a porunci ca sA-1 gAteasca.
PETCU. Oita purta insumi de grija...
$TEFAN. Da, ma rog... nu va dati ostenealA...
RADO. Dirt potrivA 1 Hagi Petcu va fi prea fericit...
PETCU. Prea fericit 1

www.dacoromanica.ro
 GINERELE LUI HAGI PETCU 139

RADU. Vefi avea bunkate a pune asemenea la ,dispozi-

lia varului faetonul cel albastru.
PETCU. Cu care ma slujesc eu ?.. Bucuros.
STEFAN. Ba foarte va multumesc ; nu vreau sa va lip-
sesc de caleasca domniei voastre.
PETCU. Ce se potriveste, bei mu !.. Sunt birje alaturea
cu casa... oiu umbla cu birja.
VERDULESCU. (in parte, imitand pe Petcu). Oiu UMbla cu birja...
Ghidi colakiu!
RADU. Minunat 1.. Acum, vere, hai la grajdiu sA-ti ark
caii... Am cumparat eri niste telegari unguresti care n'au pe-
reche in Iasi... i-am platit 400 de galbeni... Hai.
STEFAN. (Clare Petcu). Varul meu e nerabdator sa'mi arAte
luxul cu care traeste in casa d-voastrA, pentru ca sA ma con-
ving4 ca suntefi socrul cel mai bun si mai generos.
PETCU. Bunatatea pan evgheniei voastre si a d-sale... Fac
si eu ce pbt... cum imi dA maim
RADU. ApropO... stiff, iubite socrule, ca maine dau o masa
mare amicilor mei din Iasi... Cred ca ne-i face mulfumirea
SA mananci cu nof?

PETCU. Ba, sa ma iertafi, bei mu... of manca mai bine

cu Verdulescu... La ilikia mea... un om batran.
RADU. A ! Domnule Verdulescu... o sA ne sfAdim im-
preuna.
VERDULESCU. Pentru ce, beizade ?
RADU. Pentru ca-mi iei pe socrul men, de cate on am
, mese marl.
VERDULESCU. Eu, bei mu ?.. El nu vrea sa fie in sina-
nanastrofie cu musafirii evgheniei voastre.
PETCU. La ilikia mea...
VERDULESCU. (Strambandul, in parte). La ilikia mea.
RADU.-- Fie !.. A revedere... vinA, tefane. (Ese cu Stefan) -
PETCU. Ma inchin cu toata supunerea.

www.dacoromanica.ro
 140 V. ALECSANDRI

SCENA IV.

PETCU, VERDULESCU,

VERDULESCU. (in parte, strAmband pe Petcu). MA inchin cu toata

supunerea. (Tare). Ian asculta, Petcule, gasesc ca ginere-tau te
is cam peste picior... §i ca tu te supui cu prea multa umilinfa.
PETCU. Fac cum imi place, auzi tu ?.. tiu eu doar sa
ma,port cu oamenii.
VERDULESCU. 4- Cum nu L. Te porfi astfel cu ginere-tau,
ca l'ai facut a avea pentru tine o bunatate deosebita decal
pentru celelalte slugi in casa... Ce'i drept ii drept.
PETCU. tRidic.nd din umeri). Ai vorbit de te-ai pripit... Mai
bine cata-ti de trebile tale §i nu te amested unde nu' fi fierbe oala.
VERDULESCU. Ba m'oiu amesteca, c'aici imi fierbe oala ca
§i fie... Suntem amandoi prieteni §i tovara§i de 40 de ani ;
ne-am deprins unul cu altul, ne semanam in toate, parc'am
fi faculi tot ,pe un calup... incat mai Petcule, cand te vad in
branci dinaintea ginere-tau, nu ma pot finea bine pe picioare...
PETCU. in brand L. Eu in branci dinaintea lui Radu ! da...
pentru ce ? pentru ca-i beizade? Socoti tu ca ma spariu de
.evghenia lui ? Da eu, mai Verdulescule, am fost totdeauna
un om liberariu, o §tii tu ? Mi-am batut joc totdeauna de ar-
hontologhie. 0 §tii tu ? Auzi ? in brand ? eu, Hagi Petcu L.
Mai, in ochii mei numai omul cu merite §i cu iskiuzarlii la
treaba are ipolipsa..
VERDULESCU. Aferim !.. apoi ginere-tau are, se vede, multe
merite, de vreme ce'i suferi toate.
PETCU. Da ce ?.. ai vrea poate sa-i scot pe nas binele
ce i-am facut, scapandu-1 de saracie ?
VERDULESCU. Adid, dandu-i pe Adela cu ochii Inchi§i L.
Hei, Petcule !.. de m'ascultai, mai bine nimereai s'o fi marital
cu un bogasier de-lai no§tri.
PETCU. Ama I .. Atat mi-ar fi trebuit... sa-I ascplt pe d -Iui.

www.dacoromanica.ro
 GINERELE LUI BAGS. PETCU 141

VERDULESCU. Si de ce nu ?.. Nu-'s rat' sfetnik, cand s'atinge

de interesele Adelei.
PETCU. 0 !.. D-ta e§ti un sofologhiotatos I.. un om cetit 1..

ca proorocul Agatanghel... Cum nu ?.. Ai vorbe cu parimii,-

eksighise$ti lucrurile cu tropos : dar incat s'atinge despre
dreapta judecata, despre tertipul lumii, nu m'ajungi nici la
calcai.
VERDULESCU. Despre tertip, nu!.. to ai facut o avere de
100.000 de galbeni, §i et' de abia una de 30.000
PETCU. Si Inca tot prin ajutorul meu.
VERDULESCU. Tot!.. o mArturisesc... De aceia, fiindcA
asta avere am c4tigat-o prin tine, tot in familia to are sa
rAmaie ; caci am s'o las fiicei tale, cand te-a ruina ginere-tau.
PETCU. Pe mine! el sa ma scoata silimet !
VERDULESCU. Pe tine... §i asta nu tarziu... Peste cati-va ani.
PETCU. Ai inebunit ?
VERDULESCU. Doi, trii ani, cel mult, judecand dupa chel-
tuelile ce face pe toata ziva... FA socoteala...
PETCU. N'am nevoie... imi cunosc eu catastihul.
VERDULESCU. Acit de te-ai calici numai pe tine... nu m'ar
durea mAseaua...
PETCU. Si pentruce, ma rog, sa nu te doara maseaua?
Vra sa zica nu te interesezi nici de cum de soarta mea...
putin iti pass sä raman lipit parnantului, eu care team facut
om cu stare ?.. Vrei sa-ti spun una, daca-i a§a ?.. EVi un ne-
recunoscator, un adiafor fara ithiki. (Se nime§te).
VERDULESCU. Se poate ; dar precum ti-am spus, nu m'ar
durea capul despre tine, fiindca nu-ti sunt nAna§, nu te-am
botezat eu.
PETCU. Da, ai botezat pe fiica-mea, Enicerule !
VERDULESCU. Tocmai pentru asta n'a§i urea sA-i manance
starea barbatu-sAu... Adela mi-i draga ca ochii din cap, o iu-
besc ca un parinte... §i mai mult...
PETCU. Mai mult deck un parinte? mai mult decat mine,
vrei sa zici?
VERDULESCU. Stiu eu ce vreau sa zic.

www.dacoromanica.ro
 142 V. AISZCSANDRI

PETCU.. Si eu §tiu ca pretinclariseti a fi mai cu dragoste

decat mine L. ba Inca ai §i cercat a face sa creada copil
ca-i a§a.
VERDULESCU. Hai d e L. iar ai inceput oktoihul asta! DA-1
inainte, ca nu-ti tin isonul.
PETCU. Sa §tii ca 'i-oiu da inainte... Tu cati sa ma ma-
zile#i din inima copilei... faci intrigi ca Domnii greci la Tani-
grad... §'acum Adela se 'ncrede mai mult in tine decat in
tats -sau, te desmiarda mai adese-ori pe tine, decat pe mine.
VERDULESCU. Eu n'o speriiu.
PETCU. Da ce?.. eu o speriiu ?.. Stahie sunt? Strigoi sant?
papaluga sunt ca s'o speriiu ?
VERDULESCU. Nu e§ti papaluga... dar nici un parinte bland,
diesmierdator... E ti prea turkomerit.
PETCU. A§al; sant turkomerit, §i tu ?.. Adica numai tu
§tii sa te porti cu copiii ?.. AdicA 'I greu marafet de-a se im-
prieteni cu copiii, implinindu-le toate vointile L. Asta nu-i dra-
goste, ii egoismos.
VERDULESCU. Egoismos!.. Dar ea spune-mi, rand a fort
vorba de casatoria Adelei cu Radu, cine i-a apArat interesele
ei? Cine a catat a se impotrivi voinlei sale? Eu §i numai eu,
caci tu dinpotriva, o indemnai hojma sä se faca printesa...
a§a e ?
PETCU. Adela iubea pe Radu... Nu puteam sa le stric dra-
gostele. (Se pune pe un ecaud §1 cite§te jurnalul).
VERDULESCU. Vorba sa fie L. Tu 1-ai tras pe printul aid
cu skopos...
PETCU. (Scul &ndu -se). Na L. inca unul scos la oameni L. (Le.
veete cu Palma peate jurnal). Feciorul lui kir Manoli a ajuns se-
nator !
VERDULESCU. 51 ce-mi pasA mie?
PETCU. Cum ? ce-ti pasa ? de a vedea unul de-ai no§tri
ca s'a inaltat dia de sus?.. sä fie chemat clle Ocarmuire in
numarul ipokimenelor simandicoase de Stat?.. sa intre in
ekpaeaua Senatorlacului L. Da bine, omule, n'ai in sufletul tau
nici un dram de hambition? Nu e§ti mandru de o epohA ca

www.dacoromanica.ro
 GINERELE LUI HAGI PETCU 14:4

aceasta unde tot omul poate sa katortosased prin vrednicia

lui ? Cum ? esti adiafor, cand de azi pand maine poti chiar
tu s'ajungi senator ? Bre !
VERDULESCU. Eu ? sa ma fereasca Dumnezeu ! de ase-
menea hambition... §i mai cu seamy sa fereasca Dumnezeu
Cara mea de senatori ca mind
PETCU Pentruce ? Feciorul lui kir Manoli...
VERDU-SSCU. Feciorul lui kir Manoli, de si fecior de bacal,
a fost crescut in strAinatate, unde a prins la prokopsald. El
advocat, cunoaste toate pravilele si e in stare sa lucreze
cum se cade in Senat; dar eu si tu?..
PETCU. Eu si tu ? da n'ai cetit, mai prostule, ce spune
gazeta cea din Bucuresti? Ea pune ritos ca comertul este
adevarata scoald a oamenilor de Stat ; prin urmare fiind co-
merciant, ca unul ce am fost bogasier, sant si eu om de Stat
ca on tine, si pot sa ridic in spinare sarcina politicalelor.
VERDULESCU. - Dacd acea saian'a" ar fi o boccea de cutnii,
n'asi nice ba ; dar tam nu-i o dugheand de bogasierie.
PETCU. - Nu pricep paritnia... Poate sa fie filosoficeasca,
dar n'o pricep.
VERDULESCU. - i tu, Petcule, esti din taraful celor cu mania
de Ocarmuirlii; si tu te-ai hirotonosit om de Stat, nitam ni-
sam... tronc I ca,hatmanul Veliscanu?.. 0! netotilor I decat ati
gandi sa ocarmuiti tam, mai bine v'afi ocarmui casele cum
se cade, si nu v'afi da fetele dup.' evgheni#1, tufa de parale,
care socot ca va fac mare cinste, platind datoriile for cu banii
vostri.
PETCU. Pentru mine-o spui asta?
VERDULESCU. - Ba nu, pentru mine.

www.dacoromanica.ro
 144 V. ALECSANDRI

SCENA V.

PETCU, VERDULESCU, ADELA (Eqind din dreapta).

ADELA. Bund dimineafa, tatd; cum te afli... (S5.niti pe

Peteu)
PETCU. Ca un bujor.
ADELA. Iaca §i nanapl. (Sitrutit pe Verdulescu). Vii sd faci
dejun cu noi?
VERDULESCU. Dar Adeluta.
ADELA. E§ti cat se poate de gentil.
PETCU. Ii gentil !.. el!.. Apoi eu ce sant, eu care l'am poftit
la zacusca?
ADELA. D-ta e§ti cel mai bun din tofi OHO'.
PETCU. Dar! sant cel mai bun... de cate on poftesc pe
Verdulescu...
ADELA. Unde-i barbatul me?'
PETCU. Un de sa fie? la grajdiu...
VERDULESCU. S'a dus sa -,§i vadd caii...
PETCU. A§a I de n'a§i §ti ca-i beizade, a§i crede ca-i her-
ghelegiu.
ADELA. Un gentilom se cuvine sa iubeasca caii §i ar-
mele, tata...
PETCU. Fie; dar as vrea O.' mai iubeasca Si altceva.
ADELA. Iube§te artele, pictura, poezia, muzica...
PETCU. Arma !.. fleacuri.
VERDULESCU. Ai vrea poate sa iubeasca mai bine boga-
sieria, Petcule?
PETCU. Frumos, Verdulescule ; fine-i partida ei, intrigan-
tule, ca sa te iee la ochi buni... (cittre Adele). Ia vezi-1, Adelo?
Chiar acu 'mi ziced ca bdrbatu-tau te ruineazd...
VERDULESCU. Dar ! o spuneam... insd to n'ai decat sa
strangi baerile pungii.
PETCU. Nu zic ba... dar eu socot ca dad. Radu s'ar in--
deletnici...
ADELA. Cu ce ?

www.dacoromanica.ro
 GINERILE LUI HAGI PETCU 145

VERDULESCU. Cu vanzare de cutnii §i de metanii de ca-

lembec ?
PETCU. Ba nu !.. Stiu ca nu 'I ajunge capul sa faca ase-
menea pazarlakuri.
VERDULESCU. Ei !.. apoi ?
PETCU. Apot sa cate a lua o slujba de boieriu protipenda...
Sit iee un minister...
VERDULESCU. Uri minister!.. padcA se iau ministeriile ca
o cafea turceasca...
PETCU. Cand se numete 'cineva printul Movila, poate sa
pretindariseascd la toate.
ADELA. insa este obligat a nu pretinde nimic.
VERDULESCU. Rezon!.. Ginere-tau are opinii care nu-1 iartA
a da mana cu...
PETCU. A5a! opinii el are numai una... lenea 1
ADELA. E§ti nedrept, tata I.. barbatul meu are traditii de
familie care ii impun obligarea de a nu lua parte. la lucrarile
regimului de astiizi.
PETCU. Nu 'nteleg ce vrei sA 'mi spui cu regimul... Eu
§tiu ce §tiu... 'I -am spuduksit pe Radu pan' a nu'l lua de gi-
nere, §i '1 cunosc mai bine decat voi. El ii un sturluibat... o
vartelnita care face sfarrr... §i alt nimic. Cat pentru fudulia
lui de familiot, dac' ar Linea mult la dansa nu s'ar fi cununat
cu fata lui Hagi Petcu.
VERDULESCU. Prin urmare?
PETCU. Prin urmare trebue sA '1 facem a intelege cu tropos
subtire, ea un om inzestrat cu un nume vechiu ca at lui,
§i cu rang de print, i§i necinste§te evghenia cand se lasa
pe lene.
VERDULESCU. A5a. este, Petcule ; ai vorbit ca din carte, dar'
cine sa-i graeascA?
PETCU. Cine ? . Adela... (Catra Adela). Dac' ai vrea to sA '1
aduci la prokimen... sara... cand ifi desplete§te Orin_ §tii?..
tertip femeesc...
ADELA. 0 !.. tatA I..

V Aleesandri Teatm, Vol. III. 10

www.dacoromanica.ro
 146 v. ALECSANDR1

PETCU. Ce o L. ce tats 1.. Astfel m'a englendisit nenea-

ca-ta, cand a avut .poftd s'o duc la teatru... §i a doua zi am
luat numai decat o loje la randul al doilea.
ADELA. Nu a§ indrazni nici odatd sd vorbesc lui Radu
de un lucru a§a de serios.
PETCU. De ce nu? Zestrea ta iti cld pitak la !nand ca sii
popi pretindarisi ce 'Ii place.
ADELA. Radu ar tidied din umeri §i nu 'mi-ar raspunde.
VERDULESCU. Ce-aud ? El riclicd din umeri cand ii
grae§ti !
ADELA. Ba nu... dar'...
VERDULESCU. Iaca, iaca... de ce cobori ochii? Se vede ca
bdrbatu-tau ii cam... nepoliticos cate-o data.
PETCU. Nu cumva te tratarise§te cum... spune drept.
ADELA. Nu, tats.
PETCU. Nu te iube§te cu sevas ca pe-o nekokera ?..
ADELA. Ba...
PETCU. Apoi dar ce?
VERDULESCU. Ascultd, Adelutd... arata-ne curat ce ai la
suflet, dragd... Tatd-tdu §i eu santem nascuti pe lume pentru
ca sd privighem asupra ta... Spune : Ai vr'o supdrare ?.. Ai a
te plange de Radu ?
ADELA. De el?.. nici de cum... ii bun... ii amabil...
PETCU. Ei ! apoi ?.. ce 'fi trebue mai mult?
VF.RDULESCU. Bun, amabil... prea bine; dar' nu te -bags
de seams mai mult decat pe-o pdpu§a frumu§icd... a§a este ?
ADELA. Chiar a§a sa. fie... Nu e wins lui, e a mea 1..
Sant prea timidd cu dansuli nu indrAznesc sa 'mi deschid
inirna in ochii lui... §i sant incredintata ca ma considers ca
pe-o copild e§it'd abia din pension, §i prea fericitd de a fi
printesd.
PETCU. Auzi, dobitocul!
VERDULESCU. De ce nu te talmace§ti cu dansul ?
ADELA Am cercat-o de mai multe on ; insa tonul cu

www.dacoromanica.ro
 GINERILE LUI HAW PETCU 147

care 'mi-a raspuns, se acorda astfel de putin cu gandirea

mea, ca n'am avut curagiu sa urmez... Sant oarecare confi-
dente care au nevoe de a fi incurajate... Sufletul e ca o pa-
skica ce se sparie de-o umbra... Ma 'nteleg-i, nanasule ?
PETCU. Iaca !.. Da eu nu te 'nfeleg poate ?
ADELA. Ba si d-ta si tata... Cum sa zic de exemplu lui
Radu ca ceeace 'mi-a placut in persoana lui, nu 'i titlul sau
de print, dar' nobleta manierelor lui, veselia lui de bon ton,
dispretul sau pentru cele mici ale lumii ?.. Cum sa 'i zic in
sfarsit ca el este eroul visurilor mele de copila, daca la cel
intai cuvant ce rostesc el Imi tae vorba cu o gluma ?
PETCU. Na !.. daca glumeste, dovada ea 'i vesel, baetul.
VERDULESCU. Ba, Petcule I dovada ca ii e urit cu ne-
vasta lui.
PETCU. (Adelei). Urit cu tine ?
ADELA. (oftand). Asa 'mi-e teama!
PETCU. Fleacuri !.. Uritul ii vine nu dela tine, dar' din
trandavia vietii sale. Un barbat nu 'si iubeste multa vreme
nevasta, cand n'are alts de facut decat s'o iubeasca...
ADELA. Asa O. fie, nanasule ?
PETCU. ii de prisos sa mai intrebi pe Verdulescu, daca
'ti-o spun eu.
VERDULESCU. Are dreptate, tata-tau ; amoriul trebue eco-
nomisit ca Si averea.
PETCU. laca, de pilda, eu... pentru ce-am slavit totdeauna
pe neneac4 -ta ?.. pentru ca n'am avut niciodata vreme sa ma
gandescla dansa.
VERDULESCU. Barbatu-tau are doua-zeci si patru de cea-
suni pe zi ca sa te iubeasca...
PETCU. Giumatate mai mult deck trebue... Ian sa iee
un huzmet, §i 'i videa cum te-a iubi.
ADELA. Un huzmet?
PETCU. Adica o slujba...
ADELAt Bine : dar' cum sa '1 induplecam ?
PETCU. Lasati pe mine... chiar astazi.- voi sa ma spri-
jiniti.

www.dacoromanica.ro
 148 T. ALECSANDRI

VERDULESCU. Astazi ?.. inaintea zacuscai '

PETCU. Ba nu, dupa... Am paratirisit di beizadeaua ii
mai vesel cand mistueste.

SCEN A VI.
PETCU, VERDULESCU, ADELA, RADU, TEFAN.

RADU. (PrezentAnd pe *tefan). Draga Adela... if p-rezint pe

varul meu, prinful Stefan Movila... Nu-ti e necunoscut.
ADELA. In adevar, domnul meu, Radu mi-a vorbit atat
de des de d-voastra, ca va consider ca pe un vechiu amic.
TEFAN. Avefi dreptate, doamna mea ; si ma simt fericit
de acest titlu. (bleat Ini Radu). E de tot placuta cumnatica.
RADU. (Incet Iui Stefan). Dar ; e gentila, (cur . Adele.). Stefan
e oaspele nostru in tot timpul concediului sau.
ADELA. -- Sper, domnul rneu, ca e lung concediul.
STEFAN. 0 luna numai, doamna mea... dupa care sant
silit a merge cu regimentul pe malul Dunarei.
PETCU. Aferim I.. Vad cu mulfumire, beizade, ca va place
a nu sidea cu manile subsuori...
RADU. (in parte). Bate seaua, socru ; dar' ma fac ca nu
pricep.
(Intrii nil fecior aducAnd un tablou).
FECIORUL. Maria ta... o adus cadrul ista dela domnul
Ponianu.
RADU. A ! bine... aseaal colo pe scaun, langa fereasta...
Vin' $tefane sa 'mi dai opiniea ta.
"I'EFAN. (Esaminfind tabloul). Minunat !.. ce frumos efect de
asfinfitul soarelui... Cum it gasiti, doamna mea?
ADELA. in adevar, minunat I.. Priviti cat de natural se
strecur razele soarelui p'intre frunzele arborilor 1.. cum se
in lini§te pe fafa apei L. §i in departare ce pata de lumina
arzatoare se intinde pe albastrul cerului !.. 0 I e un tablou
frumos cat se poate I..
www.dacoromanica.ro
 GINIDRILE LUI HAGI PETCU. 149

PETCU. Ian sa videm §i noi Verdulescule... (se apropie

amlindoi).
RADU. Cum it gase§ti Si d-ta, iubite socrule ?
PETCU. II gasesc... MA rog ce infatipaza ?
RADU. 0 prive4te de tall la culcatul soarelui.
PETCU. Fleacuri I.. N'are nici o noimd... SA videti por-
tretul ce am in odaea mea... acela cu haz... iti sare in ochi
cat de colo...
RADU. Si ce reprezinta ?.. vr'o mata turbata ?
PETCU. Ba nu... Un Eniceriu cu musteata de-un cot §i
cu o co§cogea sabia in mana ; iar' jos, de jur imprejurul lui
o multime de capatani taiete... Pricepi de-o data cum it vezi
ca le-a facut kies pe toate, in vremea r'dsmeritei... ii lucru
cu noimd care te otere§te §i te...
RADU. A§a ?., tablourile cu... noimd iti plac, socrule ?..
ce nu 'mi-ai spus mai degraba ?.. Am sa comand, inadins
pentru sarbatoarea d-tale, un tablou cu o noimd §i mai ota-
ritoare decat Enicerul d-tale.
PETCU. Care tablou ?..
RADU. 0 ceapA... mica... o sarmana cepu§oara taiatA in
patru bucati 1.. pe-o masa de lemn... cu cutitul alaturea... sa
nu te poti uita la ea fara a'ti veni lacrimi in ochi.
VERDULESCU. (tncet iui Petcu). Te is in trii parale, Petcule.
PETCU. LasA 'I sa ma iee, ca nu ma dau.
5TEFAN. Care artist a facut tabloul acesta ?
RADU. Un tartar cu mult talent ce-a studiat la Roma, §i
care moare de foame la noi.
PETCU. Si cat 'i-ati plata pe bucatica asta de panza ?
RADU. Cincizeci de galbeni.
PETCU. Cincizeci de galbini I.. unui zugrav care moare
de foame ?.. Pe la vreme de masa ai fi putut sal cumperi
cu cincizeci de lei.
ADELA. 0 tat& !..
!

PETCU. Ce o !.. ce tats I.. pretul panzei e un leu cotu...

Nu 'i a§a, Verdulescule...

www.dacoromanica.ro
 150 V. ALECSANDRI

VERDULESCU. (Incet lui Petcu). Ai trantit o gogomAnie, Pet-

cule.
PETCU. Cum ?.. ce fel ?..
FECIORUL. (Intrand). Poftiti la masa.
PETCU. (Cfitre fecior). Spune -stolnicului sa scoata din piv-
nita o garafa de Comandaria de cea build... (Ciitrii Stefan). Am
adus-o eu insumi dela Kipru... tine opt sute de lei balerca...
Nici Sultanul nu bea mai buns... (incet lui Verdulescu). Noi n'om
bea.. om lasa garafa lor.
RADU. Opt sute lei balerca 1.. N'a fi avand bietul Sultan
cu ce s'o plateascd.
VERDULESCU. (facet lui Petcu). Iar' to is in trii parale, Pet-
cule.
PETCU. SA 'i fie de bine ! Petcu n'asudd nici de parale.
(Es cu totii prin stfinga).

SCENA VII.
FECIORUL, 5LOIM, 5AFAR.

SLOIM. (Biigand capul pe usa din fund). Sluga d-tale, domnule

lighifeti.
FECIORUL. Ce cauti, jupane ?
SLOIM. Acasa 's boerii, me rog ?
FECIORUL. Sant la dejun ; dar' ce vrei ?
SLOIM. Am pitintichi treaba cu chiconu Hagi Petichi.
FECIORUL. Villa mani. (Ese).
1.011A. tintro.no. Muni, nu pot the intram in Saba§. (striga
incet la WO. 5afarla...
$AFAR. (Ariitandu-se). VUS 1St P 1).
$LOIM. Kim( a hier 2).
$AFAR. (Intrand cu sfiealii). Nu'i nimine ?

1) Ce este ?
2) Vin aici.

www.dacoromanica.ro
 (=MERIT& LUI HAGI PETCU 151

Swim. Kim, him.

*AFAR. (Pricina to jurul lui). Mein Gott!.. frumoasd 4u-
gheana 'i aid... tot mobile de Lipschi.
SLOIM. Awl, io... 1) cumperate cu bani a .no§tri.
*AFAR. Al vei! banii nostri... Chind 'i-om mai vide...
Sloim.
SLOIM. Vus ist?
*AFAR. Crezi tu the Hagi Petichi a vre si ni pliteasca
datoria lui Fiirst Radu ?
SLOIM. Si de ce nu, me rog?.. Nu 'i destul de chind
asteptam ? Fiirst Radu s'o insurat cu o zestre mare ; Hagi
Petichi o cumperat un giner grof. Acu 'i vreme se cerem
banii nostri. Chit ai sA iei tu ?
*AFAR. (Scottind un Billet). Mult : 4831 de galbeni, 27 de
lei, 30 de parale ,Si jumatate cu dubunda pena astazi.
SLOIM. (Seotand asemene un Billet). Si eu 5168 de galbini, 9
lei, 6 parale si jumatate... *dada...
*AFAR. VllaS ? (Se pune pe coltul unui scaun).
SLOIM. Spune drept, cu chit 'l-ai inchercat pe Fiirst?
SAFAR. Pe Radu ? (CoboAnd ochii). Cu nirnic, zeu.
SLOIM. -,- Cu chit ?.. suta la sutd ?
*AFAR. (RfiAtad). Dubunda boeresc... dar' tu, Sloim ?
*LOMA. EU ?.. lu sint bencheer, mu zaraf ca tine. Am pus
dubunda 'n capital : atita tot, zic zeu.
*AFAR. Vuils? bencheer ?.. din colt a vulitii cu zurzur
in palma ?.. Te chinosc eu.
SLOIM. Si eu nu te chinosc pe tine ?.. nu te stiu de
chind ai vinit dela Sniatin s'ai vindut mere murate in Tirgu-
Cucului ?
AFAR. -- Mere murate ? minciuni. Am vindut pere putrede.
SLOIM. Si pe urmd ai fost briscar cu kerula cu un cal
in Tirgu-de-sus.
*AFAR. Minciuni ; am fost harabagiu.
SLOIM. Si pe urmA ai deschis kercima in Pecurari.

1) A§a dar...
www.dacoromanica.ro
 152 V. ALECSANDRI

*AFAR. Minciuni ; am deschis-o in Tatara§i.

*LOIM. *'ai vindut rachiu misticat cu vitriol.
*AFAR. Minciuni ; cu vitriol §i cu ciomoai... dar' to ai
fost mai detreaba
Swim. Iu ?.. Am vinit din Para rusasc, dela NijniNov-
gorod.
*AFAR. Minci-uni ; ai vinit dela Novo-Sulita §i ai vindut
pe vuliti strae rupte, giletches, surtuches, hosentrai...
SLOIM. (Atanios) Vucis?
*AFAR. $i pistol riginite §i carabine.
Swim. Carabine ? Vus fer a carabin ?
*AFAR. Veist nist vus a carabin ist?
Swim. Nu schoin... A carabin ist taca a carabin.
*AFAR. Abilr zug mer vis i dus fer a ding.
*41.01M. A... a... a... a ! Nu horji ; Eh vet dir a mul zugn
a carabin ist a zoi a dinghi vus hat a lifki ; hertn a koil-
ban, an der saat a panafki, intn a entiskes ; °Than a ko-
giitihi. Tiust di dran ebs a kighilke, a prop ind ebs a klat-
kes, ind maht di entiskes a ,stos ; entiskes maht plosk ; der
kogdtihi trosk, ind in der, lifki a grois hemirder, and di
bist told vi a hind !
*AFAR. {SpAriet cade pe scaun). Al! vet Mir gheval t
(Se ande sgomot de seiune aliiture)
*LOIM.
(TAsiirind). VUSt iSt ?
*AFAR.
5LOIM. (Asoultilnd la u§ii). Safarla ?
*AFAR. Ha... a... a?
SLOIM. Se scot boerii dela zak6schi... Hai degraba sc. tit
ne ghisasca aid,
*AFAR. Hai, hat... (Se reped amandoi la ula din fund 11 se 1 4
voind ea Mei tmpreunl).
*LOIM. (Ridicand patina asupra lui *afar). Nu impinge che f lc
trosk.
*AFAR. (Asemeneo. Ian se dai, che fac 4i eu trosk.
$1..01m. (H iad). Di dirtier hind.
*AFAR. (Urmandu-l). .$111, du bist a mok.
www.dacoromanica.ro
 UINERILE LUI HAM PETCU 15

SCENA VIII.
RADU, ADELA, STEFAN, PETCU, VERDULESCU
(Intorcindu-se dela mash).

TEFAN. In adevar, domnule Petcu, vinul d-tale de Go-

nandaria n'are pret.
PETCU. Ma simt prea cinstit ca va place, bet mu.
RADU. Socrul meu e omul cel mai delicat din lume...
trice lucru bun are in casa, d-lui ii pastreaza pentru mine §i
)er4ru amicii Si, zau, a§i fi fericit daca s'ar infato§a vr'un
wilej unde sa'i probez recuno§tinta mea.
PETCU. Beizade...
RADU. Zi'mi Radule, pe nume... ca doar' sunt copilul
d-tale.
PETCU. (incet lui Verdulescu). Pare-mi-se ca acu'i vremea. (Tare).
Apoi... draga beizade... Radule... daca vroiti nurnai decat sa'mi
faceti o mare multumire, ii lesne...
RADU. Cum ?
PETCU. Primind a intra putin in filonikie cu mine asupra
unui predmet care va prive§te...
RADU. Filonikie asupra unui predmet!.. fie, iubite socrule ;
fie... sunt gata sa to ascult... D -11 seanta este deschisa...
binevoiti a §edea... (T.* se pun pe scaune). D-nul orator Hagi Petcu
are cuvantul.
PETCU. Iubite Radule, de trii luni acum, de cand v'ati
insurat, a-ti dus-o una eu bencheturile, cu zaifeturile... Ar fi
vreme poate de a va mai schimba tabietul.
RADU. Cum ?.. domnule orator... nu va 'nteleg.
PETCU. Ma eksighisesc...
RADU. Eksighisiti-va...
PETCU. De Rilda, ce-aveti de gand, ma rog, a face deacum
"nainte ?
RADU. Cand ? azi ?
PETCU. Si azi, §i mani... ke to lipa.. aveji negre§it vr'un
plan pentru viitor ?..
RADU. Negr;e§it !.. planul meu este de a face azi ceeace
www.dacoromanica.ro
 154 V. ALECSANDRI

am facut ieri, si mani ceeace voi face azi... vezi, iubite so-
crule, ca sunt statornic in obiceiurile mele.
PETCU. Adica, esti hotarit a nu face nimic ?
RADU. Apoi de ! as face ciubote dac'asi sti ciubotaria.,.
dar' educatia mea a fost necomplectd din nenorocire.
PETCU. Nu'i vorba de ciubote.
RADU. Dar' de ce e vorba ?
PETCU. De ceeace trebue a faca un evghenist ca d-ta...
RADU. Un evghenist ca mine, sand se insoara, nu poate
avea mai buns ocupare decat a'si, iubi sotia si a fi fel icit.
ADELA. In adevar, Radule, aceasta ocupare este cea mai
placuta ; insa nu am mandria de a crede ca eu asi fi in stare
sa ocup toate orele vietii tale...
RADU. Pentru ce atata modestie, drags Adelh ?
ADELA. Pentru ca un barbat e chemat a juca un rot demn
de numele ski in lume... iar' nu numai a trai in atmosfera
vietii casnice, ca o femee.
RADU. Si ?
ADELA. 5i a'si dori, cat pentru mine, ca sa urmezi exemplul
varului d-tale.
RADU. Ai voi sa intru in oaste !
ADELA. Ba nu... dar'...
RADU. Dar' ?..
VERDULESCU. Am dori cu totii ca sa intrati intr'o cariera.:.
RADU. Singurele cariere ce 'mi sant permise mie, sant
cariera militant si cea de plugar...
PETCU. Ma iertati... mai sant si altele, precum ministeriile,
senatorlacul... deputatia...
RADU. Nu zic ba... Irish. nu 's pentru mine.
PETCU. Patrida cere ca s'o slujim cu totii, si cine nu
vroieste ca sa fact parte din ekpaeaoa Statului, dovedeste cal
i mprotivitor Ocarmuirii.
RADU. (Soulandu-se). Pan'aici Hagi Petcule... nu vreau s5
cad in politica cu d-ta ; opiniile se pot discuta, iar' sentimen-
tele nu... (Catra Stefan). Ili cer pardon, tefane ; pentru a

www.dacoromanica.ro
 GINEE1LE LUI HAGI PETCU 155

oars se vorbe§te politica aici, Si to asigur ca va fi pentru cea

de pe urma oars.
VERDULESCU. (Loa lui Petcu). Ap'i c'ai ie§it abra,s, Petcule ?
PETCU. (Ineet lui Verdulescu). Nu face nimica... iurupl cel
d'intai rare on isbute§te... om mai trage alt iuru$ la vreme.
(Adele lose in dreapta. Un fecior intro).
FECIORUL. 0 vinit vr'o trii negustori care aVeapta in sa-
lonul cel mic, §i zic c'au sa graiasca cu cuconul Petcu.
PETCU. Bine ; merg indata...
RADU. Ce negustori sa fie, iubite socrule ?
PETCU. Creditorii evgheniei voastre, iubite ginere.
RADU. Ai mei ? ba ai d-tale... eu fi i-am dAruit.
STEFAN. Ca prezent de nuntA ?
RADU. -Ti i-am dat in deplind proprietate... ca pe ni§te
monstruozitati ale Naturei... buni de pus in muzeul din cas-
telul Ocnei... Trebue sa 'i cuno5ti, *tefane ?.. 5loim §i *afar.
STEFAN. Ii cunose §i'i prea cunosc, manca-i-ar Ocna !..
CunoVinta for ma tine destul de scump : 100 la 100 pe an.
PETCU. 100 la suta. I.. ce talharie I.. 'ai avut dobitocia sä
be plate§ti ? ma iertafi, vreau sa zic... neghiobia...
$TEFAN. Am avut §i acea dobitocie Si acea neghiobie,
precum zici foarte frumos.
PETCU. Si d-ta Radule, tot aka dobanzi to -ai legat sa pia"-
te§ti ?
RADU. Tot L. imi marturisesc patatul.
PETCU. Bine ca mi-ai sp4o... Am sa le dau numai cat
li se cuvine dupa lege.
RADU. Ba A. nu faci una ca asta, iubite socrule.. Sine-
turile mele trebue sa fie achitate fara nici o scadere.
PETCU. D'apoi n'ai primit in naht nici pe jurnAtate din
soma cuprinsa in saneturi...
RADU. Ada este ; insd datoresc acea suma intreaga.
PETCU. Cum ?.. nu pricep.
RADU. O datoresc nu hofilor cei de camatari,,dar o da-
toresc semnAturii mele !.. De vreme ce am recunoscut acea
suma, ea reprezinta datoria mea deplina.
www.dacoromanica.ro
 156 V. ALECSANDRI

PETCU. SA am iertaciune. Eu sant negustor, sant cinstit,

§i cred ca numarand soma ce ai primit in naht, cu dobanda
ei legiuitA, cinstea d-tale ramane neatinsa.
RADU. Cinstea... poate, dar onorul nu.
PETCU. Iar nu pricep... Care vra sa zica, cinstea mea §1
cu onorul d-tale nu sant tot de-o masurA.
RADU. Nu zic...
PETCU. Care va sa zica, nasul unui bogasier nu'i nas ca
nasul unui evghenist...
RAD6.Nu'i vorba de nas.
PETCU. Care vra sä zica, egalitaoa e o palavra deprta!
Apoi dar, fiindca cinstea mea este insarcinata a plati da-
toriile onorului d-tale, ma duc sal hatuesc pe creditori, dupA
cum §tiu eu. Vin cu mine, Verdulescule... (lege Inapreuna Cu Verd
leecu)

SCENA IX

RADU, ADELA, STEFAN.

STEFAN. S'a cam supArat domnul Petcu.

ADELA. (IntrAnd). Radule, domnii Leonil §i Bancescu te-a-
teapta in salon.
RADU. (incet lui *tefan). Secondantii Tazleului... (Tare). Still
pentru ce au venit... ca sa 'mi vada caii cei noi... 5tefane, fa
bine de 'i prime§te to in locul meu... §i le spune ca am ie§it
(incEt). Reguleaza conditiile duelului.
ADELA. De ce nu voe0 sal prime0,. Radule?
RADU. Pentru CA prefer sä ramanem impreuna amandoi.
TEFAN. (tncet lui Radu). Cand ne vedem ? (cauthnd la on
Acum sunt doua ore.
RADU. (meet lui Stefan). Doamna Rosescu ma a§teapta le
la 3 ore... sa ne 'ntalnim pe la 4. (*tefan ese)

www.dacoromanica.ro
 GINERILE LUI HAGI PETCU 157

SCENA X.
RADU, ADELA.
RADU. (Se pune pe canapes, deechide un jurnal, caeca. apoi zice). Ade la,
mergi desara la teatru ?
ADELA. Merg... daca veni cu mine.
RADU. Oiu veni... Ce rochie ai sa pui ?
ADELA. Care 'ti-a place..
RADU. 0 I cat pentru mine tot una 'mi-e... voesc sa zic
ca toate te prind de-o potriva.
ADELA. Radule.... e§ti cunoscut in 14 ca un model de
eleganta, ca un om cu gust mai deosebit ; ar trebui sa ma
povatue§ti in alegerea toaletelor mele.
RADU. Draga Adela... eu nu sunt un jurnal de moda...
Daca voe§ti sa fii eleganta, nu ai decat sa imitezi pe dam ele
cele mad din societate, de exemplu pe doamna Mezianca...
ADELA. (Cu intentie). Pe doamna Rosescu... mai cu sama ?
RADU. De ce mai cu salmi pe doamna Rosescu ?
ADELA. Pentru Ca ea 'ti place mai mult decat altele.
RADU. Ce te face-a crede ?
ADELA. Mai alalta sara, la opera, 'i-ai facut o vizita lunga.
in loja... Doamna Rosescu e frumoasa, eleganta... cochetat.
are spirit ?
RADU. Dar ! prea mult.
(Mica tacere).
ADELA. Radule, de ce nu'mi dai de §tire, de cote on fac
r'un lucru, care'ti displace ?
RADU. Pentru ea pan' acum n'ai facut nimic care sa'mi
fi displacut.
ADELA. 0 ! Nu'mi fac iluzii asupra defectelor mele; §tiu
tot ce'mi lipse§te ca sa fiu demna de tine ; dar' dac'ai voi
sa ma erigi, sa'mi desvolti spiritul. sa ma deprinzi cu ideile
lumii in care m'ai introdus, eu simt sa te iubesc indestul pentru
ca sa ma metamorfosez indata.
RADU. (Sarutandu'i mana). As perde mult cu asemenea meta-
morfosa, draga Adel?... chiar de -ai voi sa iau rolul de pro-
www.dacoromanica.ro
 15 V. ALECSANDRI

fesor cu tine, n'as fi in stare ati dau lecfiin.. Studie lumea...

in societatea cea aleasa se gasesc modelele cele perfecte,
ADELA. Dar!.. in ea se afla doamna Rosescu... nu'i asa?
RADU. Mr' doamna Rosescu ?.. Nu cumva 'mi-ai face
onorul sa fii jaluza de mine ? Fi ! draga... jaluzia e un sen-
timent... hogasieresc. In lumea cea mare casatoria nu'i un ma-
riti§ prozaic; ea 'i o unire de tot ce este nobil si elegant in
vial?... asa dar, cand sunt absent, departe de tine, Adela, nu
to 'ngriji de ce fac ; gandeste-te numai la aceste : arni scu-
tur defectele afara din cask pentru ca sa ma intorc lane
tine ca un barbat perfect.
ADELA. Se poate... insa defectul tau cel mai mare in ochii
mei este... absenta ta.
RADU. Complimentul e delicat... Si iata raspunsul meu,
(Ti shruta niftna). Cine vine ?.. A ! creditorii !

SCENA XI.
RADU, ADELA, SWIM, SAFAR.
SLOIM §i SAFAR. (Intrand). Herr Fiirst, Her Fiirst... Ai
vei! pacatele noastre!.. chiconu Hagii Petichi ne-o calicit ca
in codru Hertii...
RADU, Ce v'au fa'cut Hagi Petcu?
SLOIM §i SAFAR. (tmpreunii). In loc sa ne pliteaschi tot ce
ne este dator, maria ta... Ai vei! am Minas lipiti pimintului.
RADU. Cum?... vorbiti pe rand, si nu va mai scanciti.
SLOIM. Socru d-tale, Hagi Pitichi ne-o dat numai chite
jumatate din datoria mariei tale, zichind the sintem niste tel-
heroi, Si ne-o silit sa intram la invoeala cu dansul...
SAFAR. (piangano Ai vei !.. banii nei... banii nei..
RADU. Auzi, Adela, ce rusine 'mi -a facut tatal tau ?.. (Ce-
ti% jidani). Nu 'i nimic... WO din gull... ma oblig sa va numar
eu restul.
SAFAR. {Cu bucurie). Tot ? tot ?

www.dacoromanica.ro
 CINERILE LUI HAM PETCU 15

SLOIM. D-ta esti un grof... dar' cu ce-ai si ni plitesti, me

rag, the nu te poti atinge de zestrea grofinei, fare invoirea
d-sale?
SAFAR. Asa o spus chiconu Hagi Petichi.
LOIM. Asa e scris in contractul de zestre. Numai maria
sa domnita poate se ni dispegubeaschi, dache a lea -o inima.
A'QELA. (La o mass aerie o oblige yi apoi o del lui *loim). laca 0
obliga din partea mea ; santeti platifi.
LOIM §i AFAR. (Se repede de apuca lacom obliga din mfmile Adelei).
Gott mein Gott !
RADU. Mai aveti ceva de reclamat ?
SLOIM §i SAFAR. (Ecaminand obliga). Nimichi... nimichi.
RADU. Nimic... Afara canalii.
Swim. Iaca me duc... dar', me rog chind ii mai ave
nevoie ..
RADU. Afara. (Se repede spre dineii).
SLOIM Si AFAR. (Fugand). Ghevalt !

SCENA XII.
RADU, ADELA.
RADU. (Luand pe Adele la brat si siirutand-o cu foe). 0 ! Adel*,
esti adorabila!
ADELA. Dragul meu Radu...
RADU. Unde dracu Hagi Petcu a luat inima asta nobila
are fi -a dat-o ? as jura ca nu esti fiica lui.
ADELA. 0 ! Radule, nu -1 judeca cu asprime pe bietul ta-
li- meu... El e 1Stin si generos, deli are idei cam inguste... Nu
n(elege unele delicatefe care sunt desvoltate prin educatie ;
nsa inima sa are calitati adevarat demne de stima tuturor.
RADU. Fie, scumpa mea princesa 1.. nu voiesc sa te con-
trazic... (Penclula mini trei ore). Trei ore ! (. t n. parte). i doamna Ro-
escu m'asteapta. (ZAmbeste).

www.dacoromanica.ro
 160 V. ALECSANDRI

ADELA. Ce gandire te race sa zambesti?

RADU. --\ Adelo, voesti sa facem impreuna o primblare;
Ziva e frumoasa.
ADELA. Voiesc cu cea mai mare multumire.
RADU. Pune-ti de grabd un sal pe umeri, Si haide...
perti). Doamna Rosescu poate sa astepte.

SCENA XIII.
RADU, ADELA, PETCU.
PETCU. Ei ! Beizade, vazututi-ai creditorii ?
RADU. I-am vazut, sa fii d-ta sanatos. (suparao.
ADELA. Cheat Ini Rada). Fii band, Radule, te rog... (t§i a
nu .v11 pe nmeri).
RADU. (Zambind). I-am vazut, iubite socrule... Si nu ma pot
opri de a-ti exprima toata admirarea ce mi-au insuflat dibacia
d-tale... I-ai dat de-a tumba pe both cei de zarafi.
PETCU. Iti place ? ma bucur... eu credeam dinpotriva ca
te-i fi suparat.
RADU. Nici decum... fiecare se poarta dui:a ideile lui.,
d-ta ai crezut cu dreptul de a le plati tiumai jumatate ? eu
am gasit Si mai cu dreptul de a le indeplini suma.
PETCU. Aud ?.. d-ta ?
RADU. Adica, Adela Si eu.
PP:rcu. Cum ? (Ciltat Adele). Le -al dat iscalitura to ?
ADELA. Le-am dat-o... MA iarta, dac'am gresit, tata.
PETCU. Bree !.. da Stii to c'ai aruncat astfel 10.000 de
galbeni pe fereastra ?
RADU. Nu plange, socrule, ca cine samand galbini, are
manA cu ogur... Hai Adela la primblare.
ADELA. Hai... nu ma sAruti, tatd ?
PETCU. Fugi de-acolo... sa nu te vAd... Auzi 1 10.000 de
galbini !
RADU. (EOnd en Adela). Astfel e amorul, draga socrule...
Ha, ha, ha.

www.dacoromanica.ro
 GINERILE LUI HAG] PETCU 161

SCENA XIV.

PETCU. Onorul 1.. Sa-ti arat eu onor, mai badeo, dacd-i

asa povestea... Am fost un na'arau pan'acum de ti-am suferit
obrdsniciile §i nebuniile L. Ian sa mai apuc hdturile 'n mani,
ca prea ai luat 11.6.'111 in dinfi, §i prea facj proa§ca in averea
mea, onorariule... Am crezut c'a§i putea sa-1 aduc la prokimen,
§i I-am lasat sa.-§i faca de cap in casa mea ; dar vdd ca nu-i
bun de nimic alta, decat sa -mi afierosasal averea cu onorul
lui... A§teapta... daca-i a§a, sa -fi ardt eu cine-i Hagi Petcu I
(Sunk un clopotel §i intro un fecior). Spune vatavului §i bucdtarului
sa vie sus. (Feciorul ese). A ! nu vrei sa intri in slujba... E§ti
prea fudul ca sä urmezi sfaturile unui bogasier ca mine ? Prea
bine arhon beizade... prea bine... gustul filonikie n'are... ifi
place sd. trdie§ti ca un haihui, trae§te fdtul meu... §i eu de azi
inainte mi-oi strange bdirile pungii.

SCENA XVI.
PETCU, VATAVUL, BUCATARUL

VATAVUL. M'ai chemat, cucoane ?

PETCU. , Dar 1.. Ascultd Constantine, cuno§ti pe doftorul
Vanberg ?
VATAVUL. 11 cunosc, cucoane.
PETCU. El m'au intrebat mai daunazi daca n'a§i vrea sä
dau cu chirie giumatate din casa mea. Du-te indata de-i spune
ca sant gata sa -i inchiriez randul ist de sus.
VATAVUL. Bine, cucoane. (Ese).
eETCU. Domnule bucdtar... vin' mai aproape (In parte). ii
zic domnule, pentrucd tine 10 galbeni pe lurid.
BUCATARUL. Porunca.
PETCU. Am auzit ca pregdte§ti o masa mare pe mani ?
BUCATARUL. Dar, cucoane... Mani e sdrbdtoarea printului,
§i cred ca va ramanea mulfamit de talentul meu.
V. Aleesandri. Teatru, Vol. III. 11
www.dacoromanica.ro
 162 V. ALECSANDRI

PETCU. an parte). Talent 1.. §i el are talent, ca §i zugravul

cel care moare de foame... (Tare). Ce bucate ti-a poruncit sa
faci ?
BUCATARUL. (Scoate o lista si o eite§te). Iata lista : 0 supa de
verdefuri, numita pridtaniere §'o supa numita brique.
PETCU. In locul for ii face alta, numita bor§ de pui.
BUCATARUL. Borg, la o masa mare ?
PETCU. Borg... mi-i pofta mie de bor§... spune inainte.
BUCATARUL. 0 ciga fearta in salcie de frunze de dafin
§i alarnae... pepturi de pui de Okla in zalatina... mu§chi de
caprioara impanat cu trufe... jambon de Vestfalia fert cu yin
de Madera... fripturd de fasan...
PETCU. Prea frumos 1 in locul acestor laturi, vei face o
ihnea cu ceapa, un curechi cu rata, ni§te racituri cu usturoi,
§'un curcan fript... cu curechi murat. .

BUCATARUL. Cucoane... ma ertati... nu-i obiceiul la mese

maxi... 4

PETCU. Lasa obiceiul de-o parte... ca eu it cunosc mai

bine decat d-ta... §i to -apuca de lucru.
BECATARUL.. Ba... sa am pardon... M'a§i desonora dad....
PETCU. (In parte). laca 1 §i el imi scoate ochii cu onorul..
(Tare). Hai, nu mai lungi vorba §i mergi la bucatarie.
BUCATARUL. Eu sa ma injosesc a face bucate tigane§ti...
mai bine 'rni-oi arde mana 'n foc. (Ese). .

PETCU. Arde -fi mana cat ti-a placea, numai cata sa nu

arzi bucatele... Hai... (Ireciindu-§i rnAnile). Am pus la cale despre
masa ; acum nu'mi ramane decat sa trimit ca sa pofteasca pe
mani cativa din prietinii mei ; pe kir Kor cu nevasta lui, pe
kir Manoli bacalul, pe Hagi Hristodulo, cu care-am fost la
leru.salim...Hai... Afine -te de-acum arhon beizade, s'a schimbat
Hagiul, nu mai e cum it §tii... (Ese prin etknga).

(Cortina aide).

www.dacoromanica.ro
 GINERILE LEH HAGI FETCH 16.3

ACTUL II.

SCEN'A I.
RADU, ADELA (Intrand).

RADU. A 1.. Ce minunatA plimbare I.. Ce aer placut de

primavara... S'ar crede cineva in luna lui Mai.
ADELA. Nu ti-a fost urit cu mine Radule ?
RADU. Urit I.. cu tine 1.. Da nu §tii to Adeld, ca e§ti cea
mai dragala§A din toate dam ele ce cunosc ?
ADELA. Complimente ?
RADU. Ba, zau, nu !.. Adevarul in toatA sinceritatea... In
cateva minute, am facut azi cele mai frumoase descoperiri.
ADELA. Care descoperiri ?
RADU. intai, ca ai un suflet nobil de adevarata princesa ;
al doilea, ca ai un spirit incantator... §i al treilea, ca am trait
pan' acum Tanga tine fard a te cunoate... Am fost ca un
gran care ar fi gazduit o regina deghizata... Deodata regina
iii pune coroana pe frunte, Si bietul gran ramane incremenit,
cu ochii holbafi §i cu limba legata de uimire.
ADELA. Eu ? o regina ? pretenfia mea nu se inalta a§a
de sus, Radule... Tot ce doresc este sa-ti plac.
RADU. Dorinfa 'fi e realizatd, Adelufa, caci te iubesc ca
un amant de 18 ani.
ADELA. lubqte-ma mai bine ca barbatul meu ; voiu fi mult
mai fericitA..
RADU. Pentruce ?
ADELA. Pentru cA'mi inchipuesc ca o femee poate inceta
de a-§i iubi amantul ; iar' bArbatul niciodata.
RADU. Bravo !.. imi pare bine ca nu e§ti exaltatd.
ADELA. Nu L. Insa am unele idei care nu's de modd poate,
dar' care's InrAdacinate in minte-mi, ca toate impresiile din
copilarie. Cand eram mica, imi inchipuiam ca tatal meu §i
maica mea erau rude, §i de-atunci casatoria o consider ca

www.dacoromanica.ro
 164 V. ALECSANDR1

cea mai dulce §i stransa rudire. Amorul pentru un alt om,

deck barbatul meu, pentru un strain, imi pare un sentiment
contra Naturei.
RADU. Iata idei de matrons romans, dragd Adeld... Pas-
treaza-le totdeauna, in interesul fericirii §i onorului meu.
ADELA. Ia seama 'frisk Radule... sant totodata §i geloasa...
geloasa, dar... cu toate ca gelozia e o simfire... bogasiereasca,
precum ai zis... Pentru mine un singur om exista pe lume ;
acelui om i-am dat to sufletul meu, §i prefind cu tot dreptul
sa am dragostea lui deplina. In ziva cand a§ descoperi ca el
o imparte cu alts femee, simt ca toate legdturile intre mine
§i el s'ar desfiinfa !.. Barbatul ar redeveni pe loc un strain
in ochii mei, §i cat pentru mine... din minutul acela, m'a§
crede ca's vkluvd.
RADU. (in parte). Hm ! (Tare). N'ai grija despre asta, scumpa
Adela... o sa &dim impreund ca (Iota turturele intr'un cuib
aurit... Si apropo, voesc sa dau un bal stralucit pentru tine ;
voesc sa 'ntuneci prin grafile tale pe toate doamnele noastre ;
voesc ca tofi barbatii sa-mi pizmueasca fericirea... Mergi in-
data de 'fi pregate§te toaletele, armele cochetariei, ca sa faci
pe tofi a admire eleganfa princesei mele.
ADELA. Ma duc ; dar sa vii ca s'alegem impreund ar-
mele cele mai victorioase.
RADU. Voi vent, scumpa mea regina. (ti eartAtil mama. Adele
intl.& In dreapta).

SCENA II.
RADU ; apoi PETCU.

RADU. (singur). Orb am fost pan' acum de n'am vazut

ce comoard aveam sub ochii mei I.. Adela e de-o mie de on
mai pldcutd, mai gentila decat doamna Rosescu !.. SA ma iee
dracu, dacd nu ma simt inattorat de dansa !.. Bine a zis nu
§tiu care poet, di amorul e ca un vis incantator ce te face
a vedea pe... (vazAnd pe Peten). Hagi Petcu I Bine ca te Arad,
www.dacoromanica.ro
 GINEMLE LUI HAGI FETCH 163

iubite socrule... eram nerAbdator sa'ti spun c5 e§ti pArintele

unui Inger...
PETCU. EU ?
RADU. - Dar ! de-ai mai avea dugheand, ai putea sA pui
marca urmatoare : Hagi Petcu, fabricant de ingeri... Neat nu-
mai ca e§ti manios pe mine.
PETCU. - Eu?.. Nici de cum... D-ta cred ca te'i mania mai
de grabs, cand vei afla hotararea ce-am luat.
RADU. -Ce-aud ? ai luat vr'o hotarare inspaimantAtoare?..
in ce privire?.. in privirea creditorilor mei?
PETCU. - Ba nu ; in privirea d-tale chiar.
RADU. - Cum asta ?.. Sant curios s'o aflu.
PETCU. - Arhon... gipere I Cand 'fi -am dat fata cu o zestre
de 40.000 de galbini, am nadAjduit ca vei fi om serios, §i cal
infra in ekpaeaoa Ocarmuirii...
RADU. lar I
PETCU. - M'am in§elat ca un prost, o inteleg acum, de §i
cam tarziu... Si tot ca un prost to -am lAsat sa dai Tama in
averea mea. Fiind dar ca averea mea nu'i destul de mare
pentru ca sA pot acoperi cheltuelele onorului d-tale de beizade,
am chitit c'a§i nimeri, ca un om cu minte, facand oarecare
forme neapArate in casa mea.
RADU. Forme ?.. vrei sA zici reforme?
PETCU. - Forme, reforme... tot una'i...
RADU. - Dacd'i tot una... bine voe§te, to rog a mi le in-
cuno0inta §i mie.
PETCU. - Bucuros L. Cea intai...
RADU. - Forma ?.. ,

PETCU. - FormA, fie... Cea intai forma este, ca sa'mi faci

placerea de a nu ma mai lua peste picior. M'am sAturat de
duhurile d-tale.
RADU. Duhuri?
PETCU. - tiu ca ma prive§ti ca pe un... negustora§, ca
pe-un prostulef.
RADU. A I.. socrule...
PETCU. Dar afla, domni§orule, ca se gase§te mai multa

www.dacoromanica.ro
 166 V. ALECSANDRI

judecata in papucul meu decal sub palaria d-tale ; auzitu-m'ai

arhon beizadea?
RADU. O !.. Fi I.. fi l.. Astea's vorbe bogasiere§ti...
PETCU. Se poate... eu nu's beizade... nu's tintilom...
RADU. Te cred, to cred ; n'ai nevoe sA strigi.
PETCU. Eu is liberar... Si 'mi bat joc de arhontologhle...
o §tii data? Eu judec oanienii dupa meritul lor, iar' nu dupa
titluri... evghenia nu plAte§te nici unfi/ot in ochii mei...
RADU. Nu ?
PETCU. Nu I
RADU. Prea bine 1.. care va sa zica, ma gase§li pe mine
cu merit ?
PETCU. Ba nicidecum... N'ai merit 'nici de-o litcae.
RADU. Apoi dar pentru ce 'mi-ai dat pe fiica d-tale ?
PETCU. Pentru ce 'ti-am dat-o ?..
RADU. Ai avut dar vr'un gand ascuns, cand m'ai luat de
ginere ?
PETCU. (Turbnrat). Un gand ascuns I
RADU. Negre§it... Adela nu ma iubea cand m'ai atras in
casa d-tale ; pe de altd parte cuno§teai numarul datoriilor mele...
§i nu cred ca acel numar monstruos te-a indemnat a ma gi-
neri ; fiind dar ca n'am nici un merit, §i ca nesocote0 titlu-
rile de nobleta, sunt silit a crede c'ai avut un gand ascuns
in privirea mea.
PETCU. Ei!.. chiar a§a sa fie... Nime n'ar avea dreptate
sa ma catigoriseasca, c'am cautat sA 'mpac interesurile mele
cu fericirea Adelei... Scotand din punga 40.000 de galbeni,
am vrut sa iau un ginere care sa ma poatA despAgubl de
jartfa ce faceam in favorul lui §'a copilei mele... Am gandit la
Adela mai intai, caci era o datorie pentru mine ; dar' am gan-
dit Si la mine... Ce rau gase0 d-ta intru aceasta ?
RADU, Nici cat de pulin rau, iubite socrule. Ai fost in
dreptul d-tale... De e§ti gre§it in ceva, este numai ca n'ai avut
destula incredere in mine.
PETCU. D'apoi cum era sa am incredere intr'un om care
hojma rade §i glume§te?
www.dacoromanica.ro
 GINERI,LE LUI HAGI PETCU 1(37

RADU. Haide !.. te-ai suparat pentru ni§te glutne de ni-

mic?.. MA mir din partea unui om cu mintea coapta ca d-ta...
In adevar, o marturisesc, nu sant un ginere foarte... respec-
tuos; imi place a rade, a glumi ; dar' in lucrurile serioase,
tiu a fi serios ca oricine, §i gasesc ca cu dreptul sa pre-
tinzi dela mine tot concursul, tot ajutorul de care ai avea tre-
buinta.
PETCU. (In parte). SA'l cred ?.. sa nu'l cred ?
RADU. la sa vedem, iubite socrule, la ce te pot servi ?...
.Spune'mi fa'ra nici o sfiala.
PETCU. SA spun... ritos?
RADU. Fie §i ritos.
PETCU. Dad. 'i a§a... iti marturisesc c'a§i dori sa te vAd
bine cu Curtea.
RADU. Dar ce'i pasA Curtii de mine ? Nu cumva ai gust
sa joci la balurile cele marl ?
PETCU. Nu'i vorba de joc... n'am asemenea de§ertaciuni...
RADU. Dar' ce ai ?... in sfar§it... ce ai ?
PETCU. (Ruilinos). Am hambition !..
RADU. Hambition!.. Nu trebue sa te ro§e§ti pe obraz
pentru asta, Hagi Petcule... hambitionul este dorul sufletelor
mar*.
PETCU. (Incurcanduse), Nu'i a§a ?
RADU. D-ta, in timp de 30 de ani de bogasierie, ai do-
bandit o esperienta ce'ti dA dreptul de a pretinde once... Co-
rnertul este Scoala oamenilor de Stat.
PETCU. Tocmai aste cuvinte le-am cetit intr'un jurnal dela
Bucure§ti... le-am rostit §i lui Verdulescu...
RADU. la sa vedem, is sa vedem ce-ar putea conveni mai
bine lu). Hagi Petcu ?.. o prefectura ? prea putin... Nu-i a§a?..
Un loc la Curtea de Casatie ?
PETCU. Nu prea cunosc pravilele.
R kDU. Vr'un post diplomatic ?.. Agenda dela Tarigrad ?..
ill turce§te, socrule?
PETCU. insa a§ dori sa nu ma depArtez de langa
Adela... §i...

www.dacoromanica.ro
 168 V. ALECSANDRI

RADU. A§teapta... (11 love§te poste nmeir). 'Ti-am gasit un loc

numai bun...
PETCU. E simandicos?
RADU. Judea, insuti... Senator L.
PETCU. Senator !.. (In parte). Ca fiul lui kir Man oil.
RADU. hi place ?
PETCU. Cum nu?
RADU. 11 prime§ti?.. spune ritos.
PETCU. Primesc...
RADU. Da sa nu'fi intorci cuvantul...
PETCU. iti dau parola mea de bogasier.
RADU. Ha, ha, ha, ha !.. pardon... nu ma pot stapani...
ha, ha, ha... Senatorul Hagi Petcu ! ha, ha, ha...
PETCU. (in parte). M'a pus messa, berbantul !

SCENA III.

RADU, STEFAN, PETCU ; apoi VATAVUL §i BUCATARUL.

RADU.
. Vin' degraba Stefane, alearga... Stii to pentru ce
Aprodul Purice, in razboiul cu Ungurii pe Siret, a fost po-
reclit Movila de Stefan VodA ?.. Stii pentru ce hatmanul Stefan
Movila a murit viteje§te, luptandu-se cu Turcii la Razboeni ?
Stii pentru ce pe tronul Moldovei au domnit stramoi de-ai
no§tri, Movile§ti ?.. Pentru ca in anul dela Christos 1866, Hagi
Petcu sA devie senator L.
TEFA/s1. Ce voqti sA zici ?
RADU. Iaca secretul asaltului ce-am susfinut azi dimineata,
din partea lui Hagi Petcu cu tot neamul lui.
TEFAN. Pentru ea sA to fad a intra in serviciu 1.. in-
feleg acurn I..
PETCU. Stii beizade, pentru ce-am lucrat 30 de ani in
viafa mea ? pentru ce-am adunat para cu para 100.000 de

www.dacoromanica.ro
 GINERILE LUI LUIGI PETCU 169

galbeni, lipsindu-ma: de multe platen ?., pentru ca pan ev-

ghenia sa beizade Radu Movila care nici s'a luptat cu Un-
gurii pe Siret, nici a murit la Rasboieni, nici a domnit in tara
Moldovei, sa poata muri de batranete, pe-un crivat moale,
dupe ce'si va petrece viata in trandavie.
TEFAN. Bravo... bine-ai replicat, domnule Petcu.
RADU. Are apucaturi de orator:- si se pregateste pentru
Senat.
(Intra Vataful).
VATAFUL. Cucoane Petcule, am fost la doftorul, si m'o
insarcinat sa VA spun ca ie cu chirie ranclul de sus a casei.
RADU. Care rand ? din care case ?
PETCU. Chiar aista in care ne aflam.
RADU. Cum ? dai cu chirie apartamentul melt?
PETCU. Asa... si asta 'i una din reformele ceti spuneam
mai dinioare.
RADU. Si eu... unde-oi sedea ?
PETCU. De desubt, in randul de jos... impreuna cu mine...
departamentul e incapator.
RADU. A fi... ca/ corabia lui Noe... unde era tot soiul de
dobitoace?
PETCU. Precum zici nu numai frumos, dar' si cu stiinta
de Sfanta Scripture... Asemenea am de gand sa inchiriez si
grajdiul... sura.
RADU. Dar caii mei?.. unde ai de gand sal pui, tot in
apartamentul de jos ?
PETCU. De vreme ce'i corabia lui Noe... ar avea loc... insa
ii vei vinde mai bine ca sa nu to stinghireasca...
RADU. Sal vend ?.. si eu sa umblu pe jos ?
TEFAN. Ii face miscare, Radule, si 'li -a merge bine.
PETCU. Dar ; kikloforia 'i buna pentru sanatate.
UntrA bucatar0
BUCATARUL. Maria ta...
RADU. Ce este ?.. Ce-ai Opt artistule ?.. de esti asa de
posomorit ? Ti s'au rasfurnat tingirile pe foc ?
BUCATARUL. Maria ta... va rog sa primifi dimisia mea.
RADU. Demisia?..

www.dacoromanica.ro
 170 V. ALECSANDRI

BUCATARUL. Nu mai pot fi bucatar, far'a ma desonora,

intro casa unde mi se comanda bor§, curechiul cu rata, rA-
cituri...
RADU,,-- Cine '11-au comandat asemenea laturi?
PETCU. Eu... bor§ul e stomahikon... curechiul cu rata sunt
bucatele favorite ale lui kir Kor... §i Hagi Hristodulo se 'ne-
buneVe dupa racituri cu usturoi...
RADU. Kir Kor ?.. Hagi Hristodulo ?
PETCU. i kir Manoli... prietinii mei I.. 'i-am poftit pe
mane la masa.
RADU. Impreuna cu amicii mei ? (ciitra bucatar). E§ti liber
sa te duci. (Baatarut ese). Ha, ha I.. vrea sa zica mane avem
s'avem bucate cu cheltuiala, Hagi Petcule ?..
PETCU. Dupa cum imi da mana, arhon beizade. (MIA Ste n).
Nadajduesc ca evghenia voastra, nu s'ar rusina O. §ada la
masa intre kir Kor §i kera Varvara solia lui kir Manoli?
TEFAN. Nici de cum ?.. din contra... Kera Varvara poarta
testemel ?
PETCU. Poarta... cu fiong mare pe ureche, §i chiar cu fes
alb daca 'ti place.
*TEFAN. Minunat L. am sal prezint samburi de mere pe
varful cutitului... §i dupa masa vom bea vutca?
PETCU. De odogaciu... §'om face o partida de maries.
RADU. Sau o concina ?..
TEFAN. De zece parale...
RADU. Da bine... o sa petrecem imparate§±e... Casa d-tale,
Hagi Petcule, are sa devie un raiu... fiind insa ca ma socut
prea cu pacate... ma voi grabi a parasl raiul d-tale, chiar mane
dimineata.
PETCU. 'Mi-ar parea foarte rau... §i unde-o sa'ti duci ev-
ghenia ?
RADU. Nu'ti pasa d-tale.
PETCU. Si de ce-ai sa te apuci ?.. de doftorie ? de advo-
catie ?.. de geamba§lac ?.. caci nu cted sa' i poti Linea ifosul
§i ighemonikonul cu un venit de 500 de galbini.
RADU. Cum ? 500 de galbini ?..
www.dacoromanica.ro
 GINERILE Lill BAGI PETOU 171

PETCU. Fa'ti socoteala... ai primit 5.000 de galbini cand

te-ai insurat ?.. is papati de multi.. a§al ? Am plAtit 10.000
de galbini lui Sloim §i Safar, datorii de-a d-tale, fac 15.000
de galbini. Adela le-a mai dat o obliga de alte 10.000 de gal-
bini... fac 25.000,. Mai adaoga alte 10.000 amanetati in mo-
§ioara ce'ti-a mai ramas, in Movile§ti... fac 35.000... scade'i
din banii zestrei 40.000 de galbini... ce raman ? 5000... care
pu§i la dobanda cu zece la suta, dau sorta 500 de galbini pe
an I a§a este ?.. Acum te 'ntreb cu ace§ti 500 de galbini ai
salt hrAne§ti prietenii cu fazanuri, cu mu§chi de caprioara
impanati cu trufe?.. §i celelalte?.. Asculta-mä fAtul meu... §ezi
mai bine la mine Si te gande§te la copiii ce'i avea, daca si -a
da Dumnezeu... cand or cre7te mari, ei or fi rnultumiti sa ga-
seasca in buzunarul beizadelei Radu Movila, economiile lui
Hagi Petcu bogasierul.. m'ai auzit... SA ne videm sanato§i...
(Erie prin stiluga)

SCZNA IV.
RADU, STEFAN (So ilia unuT fa altul un moment. Stefan tncepe a ride).
RADU. Tti vine-a rade, tie ?
STEFAN. Ha, ha, ha L. Acesta pravoslavnicul cel' de socru
sosit inadins dela lerusalim pentru ca sä realizeze toate do-
rintile tale? Pare-mi-se din contra ca 'ti-ai gasit pe dracul
vere... ha, ha, ha...
RADU. A L. jupane Petcule, te porti cu mine ca cu o calla
din dugheanA ?.. foarte'ti multAmesc de lectia ce mi-ai dat...
Voi profits de dansa cat mai in grabs. (NI is paliiriee.).
STEFAN. Ce voe§ti sa fad ?..
RADU. Ma duc la doamna Rosescu, ca sa ma desboga-
sieresc, caci am inceput a mirosi a taraba aid.
STEFAN. Te duci la doamna Rosescu ? dar' femeea ta, ce
faci cu dansa ?
RADU. Femeia mea?.. Inchipue§teti vere, ca era cat pe
ce sa ma acopar de ridicul... inamorandu-ma de dansa... Noroc
ca m'a trezit Hagi Petcu la timp.
www.dacoromanica.ro
 172 V. A LECSANDRI

STEFAN. Femeia to nu'i responsabila de mojiciile tatalui

sau... Ea 'i din contra delicata, placuta...
RADU. Da'mi build' pace... Samana cu tats -sau.
STEFAN. Adela ?.. Nu 'i cat de pufin... te 'n§ali !

RADU. De-acum inainte nu voi putea niciodata s'o sarut

far' a gandi la Hagi Petcu... Adio.
STEFAN. Radule... stag nu te duce.
RADU. Degeaba cauti sd ma opre§ti...
STEFAN. ASCUita-MA, frate...
RADU. N'ascult nimic... Adio!
STEFAN. A§teapta macar sali spun doua vorbe despre
d uelul tau.
RADU. A it uitasem... ce-ai pus la cale?
!

STEFAN. Va batefi peste-o ora... la Rediu.

RADU. Minunat L. Am sal tai urechile comitelui de Tazleo.

SCENA V.
RADU, STEFAN, ADELA ; mai pe urmil VERDULESCU,
PETCU.

ADELA. E§i, Radule?

RADU. Es, doamna mea... (Ese).
ADELA. Radule!.._ (or, trit y4 tefan). Ce are ?.. Cine I-a maniat?
STEFAN. Parintele 0-tale.
ADELA. Cum ?.. Cand ?..
STEFAN. Parintele dtale e ambifios,..
VERDULESCU. (Intr&nd din stanga)). Ambifios Petcu? On parte)
A 'nebunit...
STEFAN. Visul sau este de a se face senator prin ajutorul
lui Radu, §i de ciuda ca ginere-sau refuza de a-i servi ambilia
Hagi Petcu cauta acum a'§i razbuna cu ni§te §icane mici,
care pot sa va cauzeze multe suparari chiar dumneavoastra,
doamna mea.
ADELA. Mie ?
VERDULESCU. r Negre§it, tie Adela... Cu cat tats -tau a face

www.dacoromanica.ro
 G1NERILE LUI HAG1 PETCU 173

casa lui nesuferitd, cu atat Radii a fugi din ea... §i a cauta

petreceri aiurea.
STEFAN. Domnul Verdulescu are dreptate, doamna mea...
Numai d-voastra puteti departs pericolul... ce va ameninta.
ADELA. Pericol 1.. ce pericol ?.. in contra carui pericol am
a ma opard?
§TEFAN. in contra pornirei parintelui d-tale...
ADELA. Ba nu... ami spui tot... pornifea tatalui meu nu
poate sa departeze pe Radu de langa mine... El face curte
unei femei !... marturise§te domnul meu... am o rivals !.. §'acuin
Radu se afla langa dansa....Inima mea o presimte.
STEFAN. Lini§titi-va... doamna mea... Radu vä iube§te.
ADELA. De ce dar n'a venit sa se planga mie de purtarea
tatalui meu ? de ce s'a dus aiurea ? la o strains?
STEFAN. Dar... va 'n§elati... ma jur...
ADELA. Jura pe onorut d-tale de gentilom, ca Radu nu
se gAse§te acum la doamna Rosescu.
STEFAN. Chiar de-a§ face acest juramant el n'ar probes
nimic ; cad un galantom are drept sä mina in asemene cat...
ADELA. Vra sa zica Radu ?.. Ah L. Am perdut intr'un minut
toata iubirea lui !.. that& fericirea mea !..
(Adela lesinet si cade pe canapea)
VERDULESCU. Adeld... Adelutd... (mitre Stefan). Alearga la un
doftor, domnule Movild. (Stefan ese).
(Paten intro. prin stdnga).
PETCU. Ce este ?.. ce este ?.. A le§inat Adela ?.. Cum ?..
din care pricina ?.. (Aleard. lfingii Adele.).
VERDULESCU. Din pricina ta, Petcule... nebunule... (ti dr, co-
lonic in nas).
PETCU. Ba din pricina hofului de Radu... (A.rlitand puinnul
spre use, din fund). Ghidi, berbantule ! ghidi Pazvantoglu I..
(Cautd amAndoi so. deslesine pe Adela. Adela se decteepta tncet).
VERDULESCU. laca 1-.. 1§i vine 'n simtiri, draguta mo§ului.
(Adela desteptAndu-se, tncepe a plange).
ADELA. Ah 1 nana§ule, foarte's nenorocita...
www.dacoromanica.ro
 174 V. ALECSANDRI

VERDULESCU. Ba nu, Adelufa... ba nu... (pmnge). Te inseli

zau, to inseli...
PETCU. Ian auzi'l cum se scanceste I..
VERDULESCU. Nu mai plange, draga Adeluta ; nu'ti inchipul
lucruri care nu sunt.
PETCU. DA-te de-oparte, Verdulescule, ca to nu stii s'o
mangai. (In locul tut verautescu). Nu mai plange, Adela draga ; nu
'ti inchipui lucruri...
ADELA. ce rau am facut eu pe lume ca sä
(Plangand). Oh 1
fiu astfel pedepsita I.. De-abia maritata de trei luni... sa ma
vad sacrificata unei cochete! Barbatu-meu... Radu sa ma 'nsele.
0 1 Dumnezeule!.. simt ca el are ssa 'mi pricinuiasca moartea.
PETCU. Ba fereasca ProniaL. De cat sa mori, mai bine
sa ne rasbunam.
VERDULESCU. Nu atata focul, Petcule : nu vorbi de rasbu-
nare. Radu nu'i vinovat...
PETCU... Nu'i vinovat ?.. Da cine 'i vinovat?
VERDULESCU. Tu...
PETCU. Ell ?..
VERDULESCU. Vezi bine... ce te-ai apucat sa 'i faci sica-
nuri, pentru ca el nu vrea sa devie puntea ambitiei tale ?
PETCU. Ce punte, mai ?.. Ce ambitie ?.. Ce dardaesti din
gura ?
VERDULESCU. Dar, dar ; stiu eu ce zic... 'Ti-a intrat in
cap gargauni... Vrai s'ajungi senator L. Ama 1..
PETCU. Ce ama !.. poate ca n'as fi bun de senator... (Ver-
duleacu ridici din nmeri). Ce da,i din umeri ?
VERDULESCU. Vrei sa-ti spun una si buna ?.. Ai strechia
la batranete...
PETCU. Ce face P..
(Un fecior educe o scrisoare).
FECIORUL. 0 scrisoare pentru luminarea sa prinful.
PETCU. O scrisoare? de unde 'i ?
FECIORUL. 0 adus-o sluga doamnei Rosescu.
ADELA. Dela doamna Rosescu ?.. Ad'o incoace, (T_a scr -
soarea, cautii in ditusa cu multi curiositate, iii zice In parte). 0 scrisoare

www.dacoromanica.ro
 GINERILE LUI HAGI PETCU 175

dela &Ansa ; indrAzne§te sa -i scrie chiar aid... In casa mea...

0 ! (mange).
PETCU. Ce este ?.. Ce mai are, Verdulescule ?
VERDULESCU. Ce sa aibd ?.. Nu intelegi, frate, ca'i zuliara?
PETCU. Zuliara... de scrisoarea asta ?..
VERDULESCU. Ba de persoana ce-au trimes-o lui Radu.
PETCU. Cine ?.. Roseasca ?.. Roseasca O. fie ibovnica Iui ?..
Adu rava§ul sa -1 deschid.
ADELA. Tata... nu deschide... secretul scrisorilor trebue
respectat.
PETCU. (Luand 8 erisoarea). Respectat ?.. Ea sa-i arat eu res-
pect. (Descbide rfivasul).
ADELA. Nu ceti, tats, pentru numele lui Dumnezeu 1.. Ce-o
zice Radu ?..
PETCU. Zica ce i-o placea... (Citeste). olubite Radulev Bree,
ce katergar ! are ibovnici! (Ii code Eicrisoarea din mtina)
ADELA. 0 L. (PlAnge eu desperare).
VERDULESCU. Adeluth... Adeluta... nu te dispera...
PETCU. (Lui Verdalescu, furios). Tu e§ti pricina de ceeace se
intampld.
VERDULESCU. Eu ?
PETCU. Tu I.. Dece nu m'ai oprit sa marit pe Adela cu
berbantul de Radu ?
VERDULESCU. Da nu te-am sfatuit indestul ?.. Ce te legi
de mine ?
PETCU. Ce neghiobie am facut eu ! sa'mi arunc F nnatate
de copila, cpescutd cu cheltuiala prin pensioane... in gura lu-
pului...(nandwo pumni). Na, na... prostule... dobitocule !.. ginere
evghenist iti trebuia ?.. na !
ADELA. (SculAndu-se). Tata... nu te dispera... ca eu... pri-
ve§te... nu mai plang... mi-am luat hotarirea... de-acum §tiu
ce'mi ramane de f &cut. (Ese cu batiste, la ochi).
PETCU. Unde te duct ?.. Verdulescule, n'o lasa singura...
mergi cu &Ansa... ma tern sa nu cada in apelpisie.
VERDULESCU. Lini§te§te-te, Petcule... nu fit copil... (Ilse
dui, Adele).

www.dacoromanica.ro
 176 V. ALECSANDRI

SCENA VII.
PETCU, RADU.
PETCU. Bree L. ce berbantlac !.. Imi is fata, ii mananch
zestrea, si sare garduri !.. (V&zfind pa Radu). lata-l... Cauti ceva,
domnule ?
RADU. Dar ; o scrisoare.
PETCU. Dela doamna Rosescu ?.. N'o cauta degeaba, e
in buzunar la mine.
RADU. Nu cumva ai deschis-o ?
PETCU. Ba, d-ta sa fii sanatos.
RADU. Ai indraznit s'o deschizi ? Da stii d-ta cA asta e o
fapta de misel ?
PETCU. Misel si necinstit ii feciorul tatani-tau. Auzitu-
m'ai ? berbant nerusinat ce esti ! Ti-am dat eu in parte 1..
ti-am aflat eu blestematiile, stiu eu in sfarsit ce poama e§ti !
RADU. Le-ai aflat toate acestea, insusinduli un drept pe
care nu l-ai avut... deschizand o scrisoare strains.
PETCU. Cum ?.. un parinte n'are dreptul... Da ce imi mai
pierd eu vorba degeaba... Ne-om talmaci la tribunal.
RADU. La tribunal ?
PETCU. Dar... unde am sa citesc scrisoasea ibovnicii d-tale
in public... ca s'o vorbeasca targul...
RADU. Voesti sa compromiti o biata femee ?
PETCU. Vreau... dar !
RADU. S'o' desonorezi ?..
PETCU. Are si ea onor ? To prokopsamen I de aceea v'ati
ingurluit impreuna ?
RADU. Domnule Petcu... ea nu'i vinovata... eu singur me-
rit toata asprimea.
PETCU. Cat pentru d-ta... te dispretuiesc ca pe cel de pe
urma pehlivan din Cara Moldovii... Nu ti-e rusine obrazului I..
sa te porti cu Adela ca un tarae brau L. Da ce ii lipseste
copilei, de-ai apucat a calca in strAchini verzi ? Gaseste-i un
cusur macar cat de -mic... N'are ochi frumosi ? n'are nuri ?
n'are inima bunA si crestere cum se cade ?.. Dac'am cheltuit
www.dacoromanica.ro
 GINERILE LUI IIAGI PETCU 177

§i ochii din cap, pans cand am vazueo mare §i s-pudaksitd...

induioOnda-se), §i d-ta, in loc sa §tii a prefui un odor ca Ade-
luta, iti bati joc de dansa !.. Hai la tribunal.
RADU. Hagi Petcule, te rog... lass pana maine... Nu as-
culta indemnul maniei... Resgande§te-te... te rog.
PETCU. Ma rogi ?.. A I ma rogi acum ? Beizade Movila
maga pe Hagi Petcu !.. Mare cinste pentru mine ; dar nu se
prinde Petcu cu tertipuri... Hai... (Voe§te as MBA).
RADU. la seama domnule ; la ceeace voe§ti sa faci. Nu
ma aduce in desperare... Infelege ca sunt responsabil de re-
putafia doamnei Rosescu... ca sunt dator s'o apar cu once
chip... is seama ifi zic... ca pe viul Dumnezeu !...
PETCU. Ce face ?.. ma omorifi in casa mea?.. (voe§te aa lag).
RADU. Nu te las sa e§i de-aci... Da'mi scrisoarea... da'mi...
PETCU. (Apucand epotelul de pe masa). De 'i face un pas mai
mult, trag clopofelul sa vie slugile, §i te leg butuc ca pe un
apelpisit.
RADU. Avefi dreptate... mi-am pierdut minfile... Asculta-
ma, Hagi Petcule ; nu e§ti un om rau... nu te-ar lass inima
sa impingi in prapastie pe o biata femee ce-i nevinovata...
E§ti indignat, e§ti mahnit... o infeleg... ai toata dreptatea...
Imi recunosc gre§elele... dar... daca m'a§i jura pe ce am mai
scump, de a nu mai vedea niciodata pe doamna Rosescu...
daca m'a§i jura Ca de azi inainte, voiu consacra toata viafa
pentru fericirea Adelei...
PETCU. D-ta ?.. un om deprins a trai in trandavie ?..
Cine te crede ?
RADU. In adevar, trandavia m'a pierdut,.. insa daca m'a§
hotari a intra in vr'un serviciu ?..
PETCU. Daca... Vezi d-ta ntei un daca la mijloc...
RADU. Nu ma crezi... Ei bine, Ili dau payola mea de
onor.
PETCU. Fleacuri !..
RADU. Voe§ti o garanfie mai mare ?.. Pastreaza scrisoa-
rea la d-ta, ca o arma... §i cand nu mi-as indeplini jura-
mantul... te-ai servi de dansa, cum fi-o placea.
V. Aleesandri. Teatru, Vol. III. 12
www.dacoromanica.ro
 178 V. ALECSANDRI

PETCU. (in parte). S'a§ a se poate. (Tare). Te juri ca n'oi

mai fi lene§ ?..
RADU. MA jur.
PETCU. ca infra in ekpaeaoa Ocarmuirii...
RADU. Dar... Gande§te, Hagi Petcule, ca prin mine ai
putea §i d-ta s'ajungi...
PETCU. (in parte). Senator L. helbet ! la asta chitesc.
RADU. Te prime§ti ?
PETCU. Fie... eat pentru mine, a§ fi in plecare sA mA
imblanzesc §i sA'ti Indeplinesc rugamintea... dar...
RADU. (Cu In grijire). Dar ?..
PETCU. Ramane acum sa dobande§ti ertaciunea
Ma duc sA-i fac cunoscut hotafarea ce-ai luat, §i juramantul
cu care te-ai legat... §i crede, beizade, c'oi cerca toate mij-
loacele s'o impac... (Ese prin dreapta, zicand in parte). Senator !..
hait !..

SCENA VII.

RADU. In ce grad de injosire am picat ! SA atarne soarta

mea din mainile unui Hagi Petci !.. §i asta... pentru o fan-
tazie... o intrigA de amor adevarat ; caci n'o iubesc pe d-na
Rosescu... §i insA onorul imi comanda s'o apAr in contra fu-
riei socrului meu... s'o feresc de un scandal spaimantator...
0 Radule I Radule !.. ce-ai facut ? in ce condifii umilitoare
te-ai pus... (Cade obosit pe un ecaun).

SCENA VIII.
RADU, '1EFAN.
TEFAN. (Intrlind). Ce ai Radule de e§ti a§a de obosit ?..
ti -a murit socrul ?
RADU. Ce am ? IIi aduci aminte de pretenfia lui Hagi
Petcu ?
www.dacoromanica.ro
 GINERILE LUI HAGI PETCU 179

STEFAN. -- Ca sA intri in nu §tiu care ekpaea?.

RADU. Dad.. Ce-ai zice, dacA ti-a§ spune ca primesc ?
STEFAN. A§ zice ca nu se poate.
RADU. Ei binee!.. sunt silit sa plec capul dinaintea bo-
gasierului.
STEFAN.
RADU.
r Tu ?..
Eu !.. Socrul meu a deschis scrisoarea d-nei Ro-
sescu, §1, in furia lui, voe§te s'o duct la tribunal, ca o do-
vada in contra mea... A trebuit, pentru ca al
opresc, a
trebuit sA mA pun la dispozitia lui.
STEFAN. SArmane Radule ! in ce haos ai picat I
RADU. A! daca m'ar ucide contele de Tazleo in duel,
ce mare serviciu mi-ar face I.. and ne batem?
STEFAN. Peste o jumatate de ora... Dar ce zici tu... sa
te ucida un conte fal§ ca dansul L. ar fi un ridicul pentru tine.
RADU. Fie ! a§ scapa de-o viatA amarita !
STEFAN. Viafa amArita L. la varsta de 25 de ani?
RADU. Si ce'mi folose§te tinerefea ?.. Prive§te unde mA
gasesc, Stefane L. ruinat, sclavul unui socru despot §i ambi-
tios, barbatul unei femei rAnita in suflet prin purtarea mea...
Tu crezi ca viafa mai poate avea mulfumiri pentru mine !..
Dar sunt desgustat, frate, de toate, Si de mine chiar L. Ne-
buniile, rAtacirile mele m'au adus in a§a stare, in cat toate imi
lipsesc deodatA, §i libertatea, §i fericirea casnica, §i stima lumii...
§i stima mea 1.. 0 ! Stefane ! tare 's nenorocit ! (Plange in bratele
lni Stefan).
STEFAN. Curagiu, frate... nu te dispera.
RADU. 0 1 sunt un mi§el !.. Adevaratul gentilom are
dreptul a pierde tot, afarA de onor L. 5tii ce'mi rAmane de
facut.
STEFAN. Ce ?
RADU. Ceea ce-ai face §i tu in locul meu.
STEFAN. Eu ? nu m'a§ ucide !
RADU. Ba te-ai ucide, de vreme ce m'ai infeles...
STEFAN. Radule...
RADU. Nu cerca sa-mi schimbi hotararea... Singura avere
www.dacoromanica.ro
 180 V. ALECSANDRI

ce'mi ramane pe lume este numele pdrintilor mei, §i voesc

sd'I pastrez nepatat.

SCENA IX.
RADU, TEFAN, ADELA, VERDULESCU, mai pe urmci
PETCU.

ADELA. Degeaba, ndna§ule, degeaba... de azi inainte prin

ful Movila nu mai este decat un strain pentru mine.
VERDULESCU. Da... a fagaduit ca n'ar mai vedea pe d-na
Rosescu... CA te-a face fericitil...
ADELA. Nu mai poate exists fericire pentru mine !... Prin-
ful nu m'a iubit !Ana acum...
VERDULESCU. Dar te-o iubi, Adeluta, deacum inainte.
ADELA. Nu'mi trebue iubire cu sila.
VERDULESCU. Da... grae§te Si d-ta, Radule... spune'i...
ADELA. D -Iui §tie bine ca nu '1-a§ mai crede, on ce ar
zice... §i face bine ca tace... Stie ca orice legatura dintre not
este desfiinfata... Nu ne ramane dar, decat a ne relua fiecare
libertatea sa...
VERDULESCU. 0 dispartenie 1
ADELA. Dar I
VERDULESCU. Da gande§te-te, Adela, la scandalul...
ADELA. Durerea mea e mai pe sus decat scandalul... (cure
nacho. Domnul meu, purtarea d-tale catre mine cere o razbu-
nare... Rdzbunarea o tin in mana mea... lat'o... (Arabs scrisoarea).
RADU. Scrisoarea doamnei Rosescu!
ADELA. 0 cuno§ti !.. doamna... Rosescu n'a avut mild de
suferintele inimei mele... Ea, pentru o simply fantazie de coche-
tarie, a sties fericirea §i lini§tea viefii mele... Spune 'mi ce me-
rits o asemenea fapta?
RADU. Doamna mea... fii generoasa...
ADELA. 0 aperi?,. indrazne§ti s'o aperi in fafa mea?
RADU. Doamna...
ADELA. Stiu ca onorul d-tale de print ifi comanda ca s'o
www.dacoromanica.ro
 GINERELE LUI HAGI PETCU 181

fere0 de scandal... Ei bine! iatA cum 4i rdzbund fata lui Hagi

Petcu... fii mullumit. (Rupe scrisoarea §'o aruncfi jos).
PETCU. (rntrawn. Ce faci, Ade la? iti dai arma din 'nand?
ADELA. Datoria 'mi fac, tatA.
VERDULESCU. Nobil suflet ! (SiirutIL pe Adela).
RADU. 0 ! doamna inea, cum sd vd esprim admirarea §i
recuno§tinta mea... D-ta porfi numele meu mai bine decat
mine... E§ti o adevdratd princesd... Ah ! toata viafa mea vei
fi pentru mine deacum...
ADELA. (Cu rnfindrie). Deacum sunt vdcluvd, domnul meu.
(Voe§te ea high).
PETCU. Ce zice? Ce zice?
VERDULESCU. (Oprind-o). Adeld...
STEFAN. dar' Ira iubete Radu, doamna mea, vd
VA clUVA I
iube§te ca un nebun.
RADU. Ah! taci 5tefane L. tad, ca nu mai voie§te sä ma
creadd.
STEFAN. El s'a trezit din ratacirea in care s'a gdsit ;
ochii lui s'au deschis §'au vAzut in sfar§it cat sunteli de su-
perioard.,.
ADELA. Superioard doamnei Rosescu ?". Mare triumf pentru
fata lui Hagi Petcu!
PETCU. Ce fata lui Hagi Petcu! da to e§ti mai pufin
decat una ca Roseasea?.. pentrucd tatd-tau a fost bogasier, §i
nu to -ai coborit cu harzobul din cer, cand ai venit pe lume?..
Fata lui Hagi Petcu !.. Trebue sd fie cineva orb ca d-lui... (Aratli
pe Radu). pentru ca sd fi vazut din capul locului ca e§ti un lu-
ceafar in protipendaoa Ia§ului.
RADU. Avefi dreptate, domnule Petcu ; am fost un orb!...
Fiica d-tale era demnd de amorul cel mai ingeresc, i eu am
luat-o numai pentru zestrea ei L. Am fost un orb, pentrucd
n'am cunoscut grafiile §i noblefea snfletului sail... Am fost un
orb §'un nerecunoscator, cad ea 'mi-a scapat onorul de cloud
on intr'o zi, §i eu nu 'i-am cazut la picioare ca sd'i inchin
toata viatd mea. Vedefi and mArturisesc insumi gre§ala...
Avefi dar toata dreptatea sd ma desprefuifi, doamna mea; des-

www.dacoromanica.ro
 182 V. ALECSANDRI

pretuiti o inima nedemnA de d-voastrA ; am perdut pang. Si

dreptul de a ma plange, §i nu'mi ramane decat sg. vA zic adio
pentru todeauna.., Haide, tefane.
TEFAN. A§teapta... Stiti, doamna mea, unde merge Radu ?
merge sa se bats la duel.
Toy. La duel !
RADU. tefane...
TEFAN. De vreme ce femeea to nu to mai iube§te, putem
sal spunem tot... Dar, doamna mea, Radu merge sd se bats
la duel, cAci voie§te sA moara I
ADELA. SA tn. oaral..
TEFAN. SA moara., dar ! pentru ca sa. ramaneti vaduvA,
precum doriti... Haide...
(Radu fit Stefan pleaci epre ne5.).
ADELA. Radule 1..
RADU. Adela !..
ADELA. Radule... (ii Intinde m &na).
RADU. (ti ssrnta mane). Ingerul meu 1

PETCU. (In parte). Auzi, pehlivanu! vroea sa moarA la duel,

§i 'mi fagaduise pe de alts parte c'a intra in slujba... ca s'a-
jung senator... Vra, sg. zica, iar' i§i bAtea joc de mine... Ei I

las', motpane... (Tare). Ha, ha ! D-lui boierul e §i duelgiu

Frumos ! Da ian intreaba-1, Adela, pentru ce vrea O. se bats ?..
pentru ochii tai, on pentru ochii alteia ?
ADELA. Ce voie§ti sg. zici, tats ?
PETCU. 'Mi-a§ pune mana 'n foc ca d-lui e duelgiul doam-
nei Rosescu.
ADELA. Adevarat e, Radule?.. Nu rAspunzi ?
PErcu. Nu 'i dd cureaua sit raspundA.
RADU. A§ putea sit mint, Adela... dar' nu e obiceiul meu...
E adevArat.
PETCU. Auzi ?.. §IncA are neru§inare a mArturisi !
ADELA. A I.. domnul meu... ma caesc de slabiciunea ce
am avut ca sa cred pe varul d-tale, cand m'a incredintat ca
ma iube§ti...
TEFAN. V'am spus adevArul, doamna mea... insa fata-
www.dacoromanica.ro
 GINERELE LUI HAGI PETCU 183

litatea cere ca Radu sa se bata pentru doamna Rosescu, deli

n'o iubeste.
PETCU. Daca n'o iubeste, n'are decat a nu sa duelgi pentru
dansa... Mi se pare ca'i bob numarat... Ceara'§i pardon de
ertaciune dela potrivnicul sau.
RADU. - Eu sa fac scuze ?
1

VERDULESCU. E prea mare jartfa, Petcule... un evghenist...

cu onor...
PETCU. Iaca! si to te-ai onorlificarisit? Amal.. Verdulescu
onorlificarisit!
1RADU. A§ face cu multumire sacrificiul viefii mele, pentru
ca sa'mi rescumpar gre§elele ; dar' sa'mi sacrific onorul !...
Cred ca nici princesa n'ar primi-o.
ADELA. - sSi daca te-ai insela, domnul meu ?.. daca 'ti-a§
cere insami acest sacrificiu? I

RADU. Cum, doamna mea, ati pretinde ?

ADELA. - Ce sa pretind ?.. ca sa faci pentru mine ceeace
faci pentru d-na Rosescu ?.. Dar, o pretind... Pentru dansa ai
renunta la datoriile d-tale conjugale, Si pentru mine n'ai re-
nunta la un duel ?.. la un duel ce ma 'nspaimanta ? Cum
voiesti sa cred in amoru'ti cand el e mai mic decat de§erta-
ciunea d-tale ?
PETCU. 'apoi 1.. cine stie ?.. poti chiar sä fii ranit... nu
se poate?.. Crede-ma... paza buns fere§te primejdia rea... frica
pazeste bostanaria.
RADU. Auziti, doamna mea ?.. Iata ce-ar zice lumea de
mine.
ADELA. i cine-ar indrazni sa se indoiasca despre cura-
giul d-tale ?.. N'ai dat o suta de dovezi ?
PETCU. - Si pe de alts parte iar, ce'ti pasa de ceeace ar
zice lumea.., ji destul sa ai ipolipsul meu s'a prietenilor mei,
a lui kir Kor a lui kir Manoli...
RADU. Vedefi, doamna mea... a§ ajunge de ras... si ne-
demn prin urmare de stima d-tale.
TEFAN. - Nime n'a rade de tine, Radule... Voi duce insumi
scuzele tale lui Tazleo, si fii incredintat ca nici n'a zambi macar.
www.dacoromanica.ro
 1b4 V. ALECSANDRI

PETCU. Cine ? Tazleo ? Contele Tazleo !... el ii duelgiu

potrivnic ?... Primejdie I
RADU. Cum ? Stefane, i to ma 'ndemni sd fac scuze ?
PETCU. Iaca 1.. si de ce nu ?.. Eu unul as face lard doar
§i poate.
VERDULESCU. (Incet lui Petcu). Da bine, mai omule, vrei
numai decat sa'l trimefi sá se bath' ?
PETCU. Eu ?.. din potrivd... cerc toate chipurile sal opresc...
Nu vezi ?
STEFAN. Hai, Radule... implineste dorinta femeei tale...
dal aceastd dovada de iubire.
RADU. Ah 1 ba nu... nu pot.
ADELA. Asta'i singura conditie de 'npAcare intre noi.
RADU. Mai bine sa mor de-o suta de ori, decat sd ma
'njosesc.
PETCU. Ta, ta, ta... Vorbe... palavre !... fanfaronade !...
ADELA. Dacd te-ar ruga doamna Rosescu te-ai supune?...
Adio dar pentru totdeauna. (voie§te meat.
RADU. Adela. !... pentru numele lui Dumnezeu I..
ADELA. A ! vdd ca n'ai nimic in sufletul tau decat o man-
drie oarbd.
STEPAN. Radule... curaj... iii jur ca eu in locul tau a primi.
RADU. Ei bine !... unui ca Tazleo !... fie ! cum voiti !... Esti
multumita, Adeld ?
ADELA. Dar, Radule I... sant fericitd... te ert, te cred, te
iubesc. (Se apropie de Bacdu ce sat obosit, Ii la capul cu mninile si'l !Anita
pe frunte). S'acum mergi de te bate, mergi !
RADU. (Vese1). 0 ! Adeld !... ai un suflet nobil ca a maicei
mele !
ADELA. Am sufletul maicei mele... Radule.
PETCU. (in parte). Doamne!... adicA proaste mai sant femeile
pe lumea asta !
RADU. (Lui Stefan). Hai de grabd la Rediu... sa n'ajungem
cei depe urnid.
ADELA. Stii sa maniezi armele, Radule ?...
STEFAN. N'aveti grije, e perfect si la pistoale si la floreta.

www.dacoromanica.ro
 GINERELE LUI HAGI YHTCU 14.5

ADELA. Sa nu-1 ucizi pe bietul conte.

RADU. Nu ; am de gand numai sal zgarii titlul cel fall
cu varful floretei... Hai, tefane...
(Tin fecior educe o scrisoare).
ADELA. Iar o scrisoare ?
RADU. Deschide-o to singura...
ADELA. (Deschide scrisoarea). E dela contele Tazleo.
RADU. Zau ?
ADELA. (Citind). «Scumpul meu print»...
RADU. 2 E familiar razesul.
ADELA. «Am dat amandoi destule probe de curagiu».
RADU. Amandoi ?.. Auzi, tefane ?
ADELA. «Prin urmare este permis de a face scuze unui
om, care va sti sä aprecieze purtarea mea».
RADU. 0 apreciez dar, precum merits.
ADELA. «si nu ma indoiesc ca le yeti primi ca un galant
«om, precum sant incredintat ca considerati pe al d-voastra
«devotat... Conte de Tazleo».
RADU. Ce se potriveste !.. galant om I.. (meet lui Stefan). ca
Hagi Petcu.
VERDULESCU. Vra sa zica, pacea 't incheiata... (Lui Radu).
Cred ca de-acum inainte ?..
RADU. Q ! de-acum inainte intru pe calea vietii serioase,
si pentru ca sh fac un inceput bun, am sa ma apuc de plu-
&ie... Ma retrag la mosioara mea.
PETCU. Cum ?... cum ?... Tar to -ai lasat de ekpaeaoa ocar-
muirii ? (In parte). Sa raman iar afard din Senatorlac ?
RADU. Domnule, mai bine sA faci un plugar bun, decat
un biurocrat prost.
PETCU. Da bine... la ce mosie ai sa to retragi... ca Movi-
le§tii s'a vandut la mezat azi dimineaafa,
RADU. S'a vandut mosioara mea stramoseasca.?
VERDULESCU. Insa am cumparat-o eu, ca s'o dau de zestre
Adelei...
ADELA. 0 nanasule, cat esti de bun !...
! (li larua.). Sa vii
sa sezi cu noi...

www.dacoromanica.ro
 186 V. ALBCSAND RI

PETCU. (In parte). Nana§ul ii bun L.. intrigantul !... Sa m'arat

§1 eu cu megaloprepie... (Tare). Foarte bine, arhon ginere... imi
place sa te vad serios §i liberar.... Acuin mai vii deacasa... §i
ne putem intelege 'npreuna... Un beizade sa se hotarasca la
plugarie... Aferim ! erai vrednic sa te na§ti bogasier... Vin sa
dam mana... §i §ezi ca pan'acum in casa mea.
RADU. in casa d-tale ?... Hagi, socrule ?.. Ba ma iarta...
'mi-ar fi prea bine, §i nu merit...
PETCU. Da ce ? vrei sa'mi iei copila ? sa ma lasati cuc aici?
ADELA. Voi veni sa te vad in toate zilele, tata... cu nana§u1...
PETCU. Dela tail. ?.. §Apte poste !.. cu Verdulescu L. Pe
dansul it luafi, §i pe mine ba ? Ah, toti copiii sant nerecunos-
catori L. bine zicea tata-meu...
VERDULESCU. Cum para §i to o mo§ie alaturea cu Movile§tii.
PETCU. Bine zici... buns idee.
VERDULESCU. Si te fa plugar... in loc de senator.
PETCU. Dar... dar... (In parte). MA fac proprietar... §'apoi
membru consiliului judetan... §i de-acolo... tup in Senatorlac...
ca fiul lui kir Manoli... Cri§u eu !
(Cortina cede).

www.dacoromanica.ro
 'NOBILA CERSETOARE
COMEDIE INTR'UN ACT

PERSOANELE:
Adelina Dorian, tanarit vilduvit. Stefan Dalbu, fratele lui Leon.
NI= Dorian, varul ei. Safir Balaur, amicul lui Leon.
Leon Dalbu, proprietar. Ghitit, serv.
Scene le se petrec la mo5ia lui Dalbu langa Siret, in anul 1871

Teatrul reprezinta un salon elegant; o panoplie in pfiretele din fund: trei nei:
una In dreapta, nna In stanga ei nna in fund; o fereastra In dreapta pe planul
1-in: o canape ca gheridun d'inainte, ei alature spre fereastra nn fotoliu.

SCENA I.
thirrA. (A§e7:6,nd pe gberidon un servicin de ceai). laca ceaiul gata,
ceai rusasc cu chifle nernfasti, cum imi place mie 1... Acum
n'au decat sa vie ca sa. le 'mbuce- stapanu-meu, d-nul Leon
Dalbu, cu amicul sau d-nul Safir Balaur, un ofticos svantat
care-o venit aici in gazda de opt zile, sub cuvant ca sa bee
lapte de capra... Nu stiu, zau, daca 'i prieste laptele, dar stiu
ca suge vartos la yin de Cotnar, §i cat pentru chifle, mi le
pune la cale pe toate, far' a avea in privire ca poate si mie
'mi fac ele cu ochiu... Cate sant in talgei ?.. Sase I (Luand o chiflfi)
Adica daca s'ar indopa ofticosul numai cu cinci, s'ar cutremura
pamantul ?.. (Mai lufind ups, ei bAgand-o In buzunar). Si chiar daca
'i -as lass numai patru, nu '1-a§ indatora, ferindu'l astfel de
patima lacomiei ?.. El patru si eu doua ; mi se pare a n'are

www.dacoromanica.ro
 188 V. ALECSANDRI

ce bAnui... (Apropiindu-se de fereastrft, qi vorbind In cautonada). Nu'i a§a

Martine?.. care'i opinia ta?.. Am dreptate?.. a§a 'i?.. Na Si
tie o bucatich de zahar... (Arunchnd pe fereastrft o bucatet de zahar;
Martin ii un urs legat cu lantug de-un stalp colea
cittra public)
sub fereastra, §i tot odatA legat de mine prin lantul amiciei...
cum zice d-nul Balaur... El imi da totdeauna sfaturi bune, Si
eu li dau zahar... (Se apropie de masit).
(Leon Dalbu deschide Incet usa din stitnga ¢i asistft la scena urmlitooze:)

GHITA.. (Examinfind talerul cu chifle). Patru pentru ofticosul sl

douA pentru mine : (oruna). lush' de ce sA n'aiba el dota §i
eu patru ? parcA s'ar potrivi mai bine... Nu... sA fim drepti
el trei §i eu trei... frate§te. (la o chum). Ian egalitate §i
fraternitate.

SCENA II.
GHITA, LEON
LEON. (Se apropie meet ri apucti pe Ghita de brat, tocmai cand acesta
voeste sa bage chifla In buzunar). Bravo, Boscule!
GHITA. Aud ?
LEON. (Ridichnd bratul lui Ghitil). Bun scamator e§ti.
GHITA. Eu, cucoane ?.. Fereasca Dumneieu !.. Neam de
neamul meu n'a fost boscar.
LEON. - Dar' chifla asta ce cauta 'n mana ta?
GHITA. Am luat'o 'n mana ca sA vad de '1 proaspAta cum
ii place d-lui Safir.
LEON. A§a?.. bietul Mat 1.. §i eu 11 acuzam... pardon
Ghita... cred ea nu te-ai ofensat.
GHITA. Nu cucoane; dar' mArturisesc ca nu m'a§teptam
sa fiu poreclit scamator... (scanctucu. Asta m'a jignit foarte
adanc... Imi plat, nu zic ba; dar nu m'ating de ce 'i a sta.-
panului.
LEON. Nu ?
GI-111'A. Nu... mai bine sA mor de foame.

www.dacoromanica.ro
 NOBILA CEltE MARE 189

LEON. (In parte). Auzi hotul ! (Lui Gliltif.). Ghita, is intoarce-te

putin:
GHITA. (in parte). Am pdtit-o. (Tare). Eu sa 'ntorc spatele
d'inaintea stapanului meu ?.. Odata cu capu I..
LEON. (Apucandu-1 de ureche). Ghidi, potlogar nerusinat L. Bu-
zunarele ti's pline de chifle... au to -am vazut eu cand le-ai furat?
GHITA. an parte). Na! (Scoate chiflele din buzunar). In adevar,
ar putea crede cineva ca le-am dat dupa persic ; lush' ma jur,
sa n'am parte de ele, dac' am avut de gand sa le... sa le...
LEON. Sa le furl.
GHITA. Mi s'o parut ca. nu's destul de calde, s'am chitit
ca tinandu-le 'n buzunar pan' mai in Sara...
LEON. Ar fi numai bune pentru Martin?.. Dacal asa arun-
ca-le 'ndata pe fereastra.
GHITA. SA le-arunc? Poate ca nu ii foame ursului.
LEON. Arunca 'fi zic, nu lungi vorba.
GHITA. (Arm:wand o chiflit). Na, Martine, prinde... (Privind pe
fereastrit). 0 prins-o... cu ce gust o mananca L.
LEON. Ii place ?.. mai aruncal una.
GHITA. Inca una ?.. Sa nu'si strice stomahul... Ursii is
delicati.'
LEON. Asvarle...
GHITA. (In parte). Ma doare anima dupa ele. (Amnclind Inc& o.
china). Na, Martine... dar mananca incetisor, fatul meu, sa nu
to 'nneci.
LEON. Ti-a mai ramas una... azvarle-o si pe-aceea.
GHITA. (Cu desperare). Cucoane... doresti moartea lui Martin ?
Sa stiu ca tun ucide... nu pot sa flu calaul amicului meu.
LEON. Hai esi, obraznicule.
GHITA. (Alergand spre usa din fund). Ascult.
LEON. i mergi de invita pe d-nul Safir ca sa ludm ceaiu
impreuna.
GHITA. Ascult. (A.leare, spre usa din dreapta; fn parte, arittand clti fla).
Tot 'mi-o ramas una 1.. Am scapat-o dela moarte. (Ese).

www.dacoromanica.ro
 190 V. ALIGCSANDRI

SCENA III.
LEON. (Se pune pe canapes). N'a sosit Inca curierul... Se vede
ca iar s'a troenit drumul de fier I.. De cand s'a aprins focul
rdzboiului intre Franta §i Prusia, de cand mai cu seams, fra-
te-meu Stefan s'a Inrolat intr'un batalion de franc-tiriori, a§-
tept in toate diminetile curierul cu nerdbdare. Stefan 'mi-a scris
numai °data de pe campul luptei... WA rava§ul lui, (sscoate nn
ravae 01 citeite). it citesc necontenit :

«lubite Leou I
«Iti scriu aceste randuri dintr'o pAdure plina de zapadd,
«uncle ne-am retras dupd o luptd grozavA cu armia genera-
«Iului Verder ; imprejurul meu zac mulfime de nenorociti :
«unii ucii, altii murind de frig, de osteneald §i chiar de foame.
«Eu pan' acum am scapat teafAr §i in mijlocul tristei mizerii
«in care ma aflu, gandesc necontenit la voi... la scumpa mea
«mama, la tine, Leon, la... (Vorbit In parte). §i la d-na Adelina
Dorian... n'a avut curagiu sa 'i scrie numele. (Citeite). «All!
«frate, dac' a fi sa mor, spune'i cat am iubit-o, cat o iubesc!..
«Adio... Cum se va incheia pacea, voi alerga sa m'arunc in
«bratele voastre. Sdrutd pe mama de-o mie de ori». (vorpo.
Biata mama! nimic n'o poate mangaia... ofteazd, plange §i §i
cere copilul...
(Mama pentru-al ei copil are scumpe desmierclari ;
*Are inima cu ochi, are ochi cu sarutAri L.

SCENA IV.

LEON, SAFIR ; mai pe urma GHITA.

(Safir strfanutS In dreapta)

LEON. A1 iaca Safir... ii cunosc stranutatul.

SAFIR. (Intra, purtand halat, ei chitie cusuta cu fir), Bonjur, Leon.
LEON. Cum Ili merge gutunarul, viteazule ?
www.dacoromanica.ro
 NOBILA OEIWTOARB 191

SAFIR. Merge ca deficitul din bugetul nostru ; cre§te §i

inflore§te.
LEON. In adevAr til cam inflorit nasul.
SAFIR. One ? (tei pilule nasal).
LEON. Ba chiar a inceput a da §i mugur. De to -ar vedea
acum vr'o damd careia sal placA patlagelele vinete, zdu O.
n'ar resists de a to iubi.
SAFIR. Ah ! Leona draga... Ai atins coarda cea mai sbar-
niitoare a inimei mele L. Amorul L. adica visul, dorinla, ele-
mentul vietii mele L. Amorul I.. Ah I el face pe om a deserts
cupa fericirii §i a durerii... El m'a redus a bea lapte de capra
ro§ie.
LEON. (Preeentandu-i o tav/I). i ceai ?
SAFIR. Si ; dar' chifle sunt ?
LEON. Prive§te... (Area talerul),
SAFIR. Numai trei? (Manettnd). Ahl amice, amorul imi scoate
chiar pofta de mancare ; cad am o naturd ginga§d, poetica,
vulcanicd I.. Vezuvul, fratioare, nu'i decat o ghetarie pe langd
focul ce palpae in pieptul meu... (Intinde tofina).
LEON. (Dttndu'i o chifli). Na, hrdne§teli focul.
SAFIR. Adese on cad in visuri cu ochii holbati la stele
§'a§tept sa se coboare de sus un inger nurliu §i MA malacof
care sa ma onoreze cu confienta sa §i sa 'mi declare ca pa-
rdse§te Cerul pentru mine... Ah ! cand ar veni, i -as zice :
inger cu pdrul galben 1
LEON. Dar dac'a avea par negru ?
SAFIR. Nu face nimic : Inger cu par galben ! Spune ce
prof:a de amor voe§ti ati dau ? Voe§ti sa intru in vizuina
pardo§ilor §i sa le tai cozile ? Pentru tine ma simt in stare sa
intreprind lucruri imposibile, as fi ministfu constitutional, as
mama jaratec, as mama...
LEON. (Dandu'i a treia chiflt.). 0 Chifla ?
SAFIR. Asta'i cea de pe urma ?
LEON. Precum vezi.
SAFIR. Asa trec toate pe lume I.. Haosul eternitafii inghite

www.dacoromanica.ro
 192 V. AI.ECSANDRI

tot : oameni §i imparafi, etc. Numai amorul ramane ve§nic

neinghitit !
LEON. Sta in gat, berbantul... nu trece ?
SAFIR. Si nici va trece cat va fi un Soare sus pe Cer §i
un Safir Balaur pe pamant!.. (Se r&stoarnil In fotoliu). A! mi -a
prins bine ciaiul asta... Ma simt dispus la reverie... Sa ne-a-
prindem ligaretele. (fqi aprinde o tigaretit).
LEON. Bucuros. (Trage clopoteln1).
GHITA. (Intrand prin fund). Porunca?
LEON. Ghita ridica tablaua cu ceai.
GHITA. (in parte). N'o mai ramas nici o chifla... toate le-o
indopat oftigosu (Ese, duclind tablaua).
SAFIR. (Furna.nd). Cum se 'nalta fumul in aer!.. a§a §i visul
omului !..
LEON. (in parte furnand). Cand mistue§te, totdeauna vorbe§te
intr'aiurea.

SAFIR. (Abeorbit in ganduri).

Ce este omul ? un vis, un furn,
0 floare in drum, un pic de scrum I

LEON. Bum, bum, bum, bum, bum 1

SAFIR. (Tresariad). Bum, bum, bum, bum? (Calla, sh priceapa .

Hal.. Ba nu... nu 'nteleg.
LEON. Nu face nimic... vei pricepe alts data.
SAFIR. Fie L. Ah Leona§! Ce-ai zice, cand ai vedea in-
trand de odata in salonul Asta o vaduva tanara, frumoasa,
ginga§a, eleganta §i zambitoare ca d-na Adelina Dorian?
LEON. (in parte). 5i el gande§te la dansa ?
SAFIR. Spune... ce-ai spune ?.. spune.
LEON. Ba spune to
SAFIR. A§ .spune ca. betivului Si dracu 'i ese cu ocaua
'nainte.
LEON. Nu e tocmai poetic pentru un om care bea lapte...
SAFIR. Am zis belly, §i declar ca sunt beat de farmecul
Adelinei... Ea 'i o fiinta adorabila.
www.dacoromanica.ro
 NOBILA CBRBETOARE 193

LEON. Si adorata?
SAFIR. i mai cu seams adorata... Am intalnit-o acum
doi ani pe varful Ceahlaului §i 'i-am propus sa m'asvarl cu
capul inainte intro prapastie fail fund, pentru ca sal dau o
mica proba de amor... Si stiff to ce 'mi-a raspuns ingerasul ?..
LEON. CC ?
SAFIR. 'Mi-a raspuns cu o voce traganata. gNu acum,
«d -le Balaur... and data, dad nu 'li -a fi cu suparare... las' pe
«alta data» L. Si zicand aceste cuvinte, ea mi-a arun cat o cau-
tatura lungs §i galena, care m'a strApuns din scoarta 'n scoarta...
Ia a§a... (Cautb. gale; la Leon).
LEON. Ha§... ca ma deochia.
GHITA. (Aducand un teanc de jurnale). Cucoane, a sosit curierul ;
iata gazetele...
LEON. Dar' vr'o scrisoare nu 'i ?
GHITA. Nu, cucoane. (Ese).
LEON. (Deschide un jurnal). Sa vedem ce s'a mai intamplat
in Franta ?
SAFIR. Cite§te, Leon, citeste, in timp ce eu voi visa la
Adelina, s'oi mistui ceaiul.
LEON. (Cite§te). «In ziva incheierii armistitiului la Versailles
«o lovire crancena a avut loc intre trupele germane si mobilii
qfrancezi, langa Orleans... Mobilii au fost siliti a se retrage,
«lasand mai multi morti i prizonieri pe campul bataliei...». lar I
al cade jurnalul din patina). Nu mai am curaj s'arunc ochii pe
jurnale... imi pare ca trec printr'un vis de sange... sarmana
Francie.

SAFIR. (Dormit&nd).

Amor, amor 1
Te chiem cu dor,
Amor, amor,
De tine mor !

LEON. (Luilnd iar' jurnalul). CC vad ? (citeete). <<In aceiasi zi, la

«trecerea unui pod aparat de Germani, un batalion de franc-
V. Alecsandri. Vol. III. Teatru.
www.dacoromanica.ro
 194 V4t. ALECSANDRI

«tiriori dand navala cu furie, o mare parte din ei au cAzut

«sub o cumplita ploae de gloanfe. Cei rAmasi incepeau a se
«retrage in desordine, cand un Canal- esi in fruntea lor, i stri-
«gand : traiascA Franta! se isbi ca un leu in contra tunurilor
«din capatul podului. Companionii lui, electrizati, navalira
«dup. dansul si gonira pe inamici din pozitiile lor, luandu-le
(um tun... Aflam ca tanarul franc-tirior este roman, si ca a
«lost ranit la bratul stang :n acea lupta eroica... Onoare acestui
«demn si curagios fiu al Romaniei, care a plAtit cu sangele
«lui datoria de recunostinta a Patriei sale catre Franfa neno-
«rocitA (verbit). A !.. parcA mi s'a luminat dinaintea ochi-
or... Un roman 1.. cine sa fie ? frate-meu poate ?.. o Doamne,
cand ar fi el !.. dar, el trebue sa fie... Stefan e bray, entu-
siast, capabil de-a privi moartea 'n fats, fArA sfiala... Balaure,
ai auzit?
SAFIR. (Tresarind). Ce?
LEON. Un roman de-ai nostri a facut un act eroic, pe
campul razboiului...
SAFIR. Unde ? Ce act ?
LEON. A luat un tun dela inamici.
SAFIR. Numai unul 1.. Eu asi fi luat opt, daca starea sa-
natatei mele nu m'ar condamna sa beau lapte de capra rosie.
GHITA. (Intrand prin fund). Cucoane, a sosit doamna Adelina
Dorian cu varul d-sale.
LEON. (Sarind de pe canapea). D-na Dorian, aici?
SAFIR. Adelina ! (Se rastoarna cu fotoliu pe spate ; Ghia 11 oprest
de a &Idea).
GHITA. Tine-te bine sa nu dai rau.
LEON. Cum a venit ?.. N'am auzit trasura.
GHITA. A venit Ware.
SAFIR. It Regina Amazoanelor !
LEON. Ghita, primeste-i aici in salon. Eu merg s'o anunf
mamei mele. (Ese prin stanga).
SAFIR. i eu ma duc sa ma 'nbrac, sa ma fac frumos ca
Arghir ! (Ese prin dreapta).
GHITA. (Deschiyand usa). Poftim, doamna.

www.dacoromanica.ro
 NOBILA CEItETOARE 195

SCENA V.
ADELINA, NICU, GHITA.

Ntcu. Domnul Leon e acasa ?

GHITA. VA' roaga s'a§teptati aid... vine indata.
Nicu. Bine. (Face un semn lui Ghitrt, care ese prin st&nga).
ADELINA. (In, parte). Nu stiu pentru ce mi se bate inima de
cand am intrat aici... (Tare). Acesta-i salonul domnului Dalbu ?
elegant !
Nicu. (Cu ton sec). Nu prea.
ADELINA. CUM ? nu 'ti place, verisorule ?
Nicu. Ceeace nu 'mi place, este de a to vedea pe d-th,
o tanara vacluvA, in apartamentul unui holteiu.
ADELINA. Dac'a§ fi venit singura, as merits blamul per-
soanelor serioase §i venerabile ca tine ; dar fiindca to -am ales
pe tine de cavaler...
Nicu. Zi mai bine ca m'ai ales de paravan.
ADELINA. Ce voiesti sa zici ?.. tu, paravan ?.. asa de tanar !
Nicu. Voiesc sa zic cA, de si n'am mai mult de 20 de
ani...
ADELINA. 17... nu 20.
Nicu. Ba 20... nu sunt a§a de copil incat sa nu cunosc
inima femeilor.
ADELINA. Tu ! Ha, ha, ha, ha, ha.
Nicu. Eu, eu, Nicu Tifne... precum m'ai poreclit... citesc
foarte clar in sufletul iubitei mele veripare.
ADELINA. tii O. citesti la varsta to ?.. Mare minune ! Ce
bine se face educatia in Cara L. i nu s'ar putea anti spui
§1 mie, verisorule, ce-ai cetit in sufletul meu ?
Nicu. Un adevar foarte simplu... Iubesti pe domnul Leon.
ADELINA. Eu ?
Nicu. D-ta. (In parte). S'a uimit... Mister !
ADELINA. tii ce, Nicule ?.. Profesorul care 'ti-a dat lectii
de cetit 'ti-a furat banii... Cere -fi banii inapoi...

www.dacoromanica.ro
 196 V. ALECSANDRI

SCENA VI.
ADELINA, NICU, LEON.

LEON. (Dfind mane, Adelinei). Va rog sa ma scuzati, d-na mea,

ca nu v'am exit inainte ca sA va primesc ca pe-o regina in
castelul meu ; insa am gandit mai intaiu la mama mea, s'am
alergat s'o bucur anuntandu-i vizita d-voastra.
ADELINA. Prea bine-ai facut, domnul meu, cad vizita
mea este in mare parte pentru d-na Dalbu, 91 putin pentru
dumneata.
LEON. Sant prea fericit de particica mea, fie cat de mica...
(Intinzfind mfina lui Nicu). A ! domnule Nicu...
NIcu. (mos). Domnule... (Se 1nchinii &i da mfina).
ADELINA. Ce face d-na Dalbu ?.. Pot sA intru in aparta-
mentul d-sale ?
LEON. Indata... Se &este sa vA primeasca...
ADELINA. Am auzit ca a fost cam bolnava ?
LEON. S'a bolnAvit de scarba, de cand a aflat ca, Irate-
meu s'a inrolat in corn pania de franc-tiriori... Biata mama!
preocupata de pericolele rAzboiului, vede necontenit prin vis
pe fiul sdu ranit... mort...
ADELINA. (Irimitit'). Mort !
Nica. (in parte). S'a uimit pentru Stefan ?.. Alt mister !
ADELINA. InSa... cred ca ati primit scrisoare dela d-nul
Stefan ?..
LEON. Numai una... de mult... 5i tacerea lui ne ingrijeste
serios.
Nicu. ingrijire legitima, caci in cele din urma loviri
dintre francezi i Prusieni, au cazut multi straini inrolati. Am
cetit chiar...
ADELINA. lar' ai cetit?.. apoi dar sunt Domnul
Stefan ne va reveni teafar, glorios i demn de stima compa-
triofilor sAi.
LEON. (Lnand mfina Adeline°. 0 speram Cu totii d-na mea.
Nicu. (in parte). Ne va reveni... acest ne zice mult !

www.dacoromanica.ro
 NOBILA CERSETOARE 197

SCENA VII.
ADELINA, NICU, LEON, SAFIR (Elegant, pretentios).

SAFIR. Gratioasa mea doamna, permitefi-mi sa depun oma-

giile mele la picioarele d-voastra.
ADELINA. D-nul Safir Balaur L.. Ce surprizA !
SAFIR. Surpriza este pentru noi, gratioasa doamna... sur-
prizA placutA... surpriza surprizatoare ca $i cand ar intra o
caprioara, o gazelA in barlogul unor ur§i.
ADELINA. Tot amabil §i poetic d-nul Safir ?..
SAFIR. In prezenfa d-voastra pot sa fiu altfel ?
Nrcu. (Nervos, In parte). Ce secaturi !.. (Tare). Aproape de
ur§i, d-le Safir...
SAFIR. A ! Nicu§or ?.. nu to zaream... Ai mai crescut de
un an.
Ntcu. (Atins). Am... insa aproape de ur§i, am vazut un
urs legat cu lanful colea sub fereastrA... al cui e ?
LEON. Al meu ; mi 'I-a daruit de ziva mea amicul meu
Safir, acum un an.
ADELINA. (Mita Safir, zambind). Nu cumva '1-ai prins in Ceah-
lau ?
SAFIR. Tocmai... chiar in anul cand v'am intalnit langa
Panaghia.
ADELINA. -5tiu... cand mi-ai propus sa te-arunci intr'o
prApastie... nu-mi aduc aminte pentru ce...
SAFIR. Pentru ca sa vA dau o mica proba de... devota-
ment. Fiind refuzat de d-voastra, prin ni§te cuvinte care mi-au
ramas intiparite aici, (and& inima) m'am simfit atunci cuprins
de-o desperare, ce m'a facut sa ratAcesc mai multe zile prin
munfi... Intr'o dimineafa ma intalnesc bot la bot cu ursul Asta
de sub fereastra L. Nenorocitul L. se ridica in cloud picioare §i
cearcA a se mAsura cu mine !.. se apropie, imi da o palms...
Eu ii trag un pumn in bot §i 'I amefesc... pe urma it leg fru-
mu§el cu batista de gat §i '1 aduc acasa ca pe un pudl... lam
tot adevArul...
ADELINA. (Zii.mbincl). Ce eroism !
www.dacoromanica.ro
 198 T. ALECSANDRI

Nicu. 'L-a fi cumparat dela un tigan.

ADELINA. Ce sange rece in fata pericolului !
SAFIR. Efectul amorului, doamna mea;.. Eram inamorat,
§i §titi ca amorul invinge chiar fiarele salbatice.
ADELINA. Nu ma indoesc, domnul meu ; insa un lucru
ma mira... Cum d-ta, care prin o simpla lovitura amete§ti
ur§ii din codru, d-ta care pan a fi un erou in soiul d-tale,
d-ta care e§ti a§a de mare amator de pericule, nu to -ai dus
sa iei parte la razboiul din Francia ?
SAFIR. Cum ?.. Un motiv prea simplu m'a impedicat.
ADELINA. Care ?
SAFIR. Beau lapte de capra ro§ie ; caci ahturile mi-au
slabit pieptul.
ADELINA. Asta to face prea interesant, domnule Safir ;
insa in ochii mei ai fi mutt mai poetic, daca to -as §ti lup-
tand ca un leu in focul razboiului... Si, zau poate ca ai de-
veni neresistibil pentru sexul nostru, daca to -am vedea intors
dela batalie fart brate, fart picioare §i chiar fart nas.
SAFIR. Fara nas L. foarle multumesc. (in parte). Unde mi
s'ar incuiba gutunarul ?
LEON. Vad cu mulfamire, doamna mea, ca aveti mare
simpatie pentru biata Francie.
ADELINA. Dar, o marturisesc... Mi se rupe inima cand ma
gandesc la nenorocirile acelei tari frumoase, unde-am fost
crescuta in copilarie... Dela inceputul rAzboiului fie-care zi este
pentru mine o zi de suferinte §i de doliu ; caci nu ma pot
deprinde cu ideia cAderii §i umilirii natiei franceze... S'apoi
cand imi inchipuesc mizeriile de tot soiul : foametea... gerul,
boalele... grozaviile luptei... mamele ce'§i plang copiii, copi-
la§ii ce raman fail parinti... satele care se ard, ora§ele ce se
dArama, §i mai presus de toate durerea morala a Frantei ca-
zuta din culmea prosperitatei §i a gloriei... Ce sa vA spun ?.
Ma doare in suflet, ma doare ! (plAage).
LEON. (On caldurii). Nobil suflet I.. Ah L. cand v'ar putea
auzi fratele meu, Stefan, s'ar bate de o suta de on mai cu
entusiasm.
www.dacoromanica.ro
 NOBILA CER§ETOARE 199

ADELINA. Fratele d-tale e un tandr cu inima... o nature

nobild §i generoasd... it §tim... it admir... si to rog sd'i scrii
din parte'mi cd'I urmez pretutindenea cu gandul, ca pe un
frate...
Nicu. (in parte). Ce roc !.. Hm !
ADELINA. Insa... vad ca entuziasmul ma duce prea de-
parte, Si c'am uitat adevdratul motiv al vizitei mele.
SAFIR. (in parte). Adevaratul motiv sunt eu... sa vedeti insa
ca n'are s'o spuie.
ADELINA. Dom nilor, in urma luptelor grozave din Franta,
stitica numdrul bolnavilor §i a ranitilor este considerabil.
Ajutoare de bani §i provizii se organizeaza in toate Wirth
lumii civilizate ; trebue sa urmam §i not in acest esemplu de
umanitate.
LEON. Su ntem gata, doamna mea... Luati d-voastra ini-
tiativa.
ADELINA. Am luat-o, §i iaca pentru ce am inceput a vizita
pe la toti proprietarii cari imi sunt vecini... Am deschis o sub-
o loterie in ajutorul ' sdracimei din Francia, s'am
scriere st
venit acum aici ca sa intind o mans *cer§itoare pentru acei
cari sufer Para sa fi meritat suferintele lor. (intintle mane.).
LEON. A§ dori sa depun o comoara intreaga inteaceasta
mans nobild ; dar in lipsa de comoard permiteti'mi doamna
mea, a depune acest inel de briliant ce '1 am dela mama mea...
E tot ce am mai pretios.
ADELINA. Multamesc in numele nenorocitilor... Vom pune
inelul la loterie.. (intinde mama lui Safir). D-le Safir, e randul d-tale.
SAFIR. Eu, gratioasa doamna, daca 'rni.ar fi permis, a§
depune bucuros inima mea simfitoare in aceasta manu§ita,
in acest crin cu cinci degete.
ADELINA. Voe§ti sa-ti pun inima la loterie ?
SAFIR. Cum nu, dacha§i fi sigur eati castiga-o d-voastra ?..
insa fiind ca nu ma pot desparti de ea, binevoili a primi o
ofrandd mai prozaica... (Pune punga lui in mane. Adelinei).
ADELINA. Bravo !.. erou §i generos !.. ai toate calitatile,
domnule.

www.dacoromanica.ro
 200 V. ALECSANDRI

SAFIR. (in pante). Cum ma cunoaste de bine !

ADELINA. Acum, verisorule, ai aflat de adevaratul motiv
pentru care m'ai intovarasit aid... spune, tot stii sa citesti in
inimile femeilor.
Nicu. Citesc in ochii matale, verisoarA, a nu to induri
sa razi de mine...
ADELINA. Acum ai cetit adevarul... Meriti sa 'ti dau 20
de ani.
Nicu. Si eu dau cu mulfamire pentru loterie calul meu
favorit.
ADELINA. AdevArat prezent de gentilom.

SCENA VIII.
Cei dinainte; CHITA (liiind din stanga).
CHITA. Cucoana 'I gata si vä pofteste in apartamentul
d-sale.
ADELINA. SA mergem indata.
LEON. Venifi s'o mangaeti, cAci vA iubeste ca pe fiica ei.
ADELINA. (CAtrii Safir §i Nicu). La revedere, d-lor. (Ese prin
sttuaga cu Leon).
SAFIR. (Cu sentiment). La revedere... aici... si pe ceea lume...
(Ritmfine to estaz d'inaintea usii din etanga).
MLitt, ese prin fund). ,

SCENA IX.
SAFIR, NICU ; pe urrnd GHITA.

NICU. (Privind la Safir, in parte). Ce persona] ridicul

SAFIR (Leelarnitnd).
S'a dus 1.. a dispdrut ca raza rasfatata
Si lumea 'n lipsa sa, imi pare-acum baltata!

www.dacoromanica.ro
 NOBILA CEW3131TOARIB 201

Nicu. (in parte). imi irita nervele cu strambaturile lui.

SAFIR

0 ! Dulce ingera§! te-ai dus, te-ai dus, te-ai dus

$i eu raman pe jos, cand to e§i sus, sus, sus !

NICU. (In parte). imi vine sal ,mu§c.

SAFIR (privind Imprejurul lui).

Acum on ce privesc e boacan, trist, urat,
Amar, fatal L.

Nicu
Destul ea, zau ma strangi de gat.

SAFIR. Te strang de gat, eu ? ce voe§ti sä spui ?

Nicu. Voesc sa spun ca tonul cu care vorbe§ti veri§oarei
mele, imi displace, domnule...
SAFIR. Tonul ?.. Ce ton ?
Nicu. Tonul acesta sentimental §i... ridicul cu care 'ti per -
miii a'i adresa declaratii de amor... ca un nauc.
SAF1R. Nauc eu ?.. la asculta Niculet... dace n'ai fi de
ieri de alaltaieri, m'a§ simti ofensat ; dar' fiind, precum am
zis, de ieri de-alaltaieri, ma marginesc a'ti zice ca e§ti... un
obraznic.
Nicu. (Furioo. Obraz...
SAFIR. nic, Niculet, nic.
Ntcu. (Aleargii de scoate doui florete din panoplie). Obraznic !
SAFIR. Ce face ?.. strica panoplia ?
Nicu. (Viind In fate lui Safir)r Domnule, §tii sä manue§ti
floreta ?
SAFIR. Pentruce asta 'ntrebare ?
NicU. Pentruce voesc sa-ti dau o lecfie de politeta.
SAFIR. Mie ? (In parte). Curias_baiat

www.dacoromanica.ro
 202 v. ALECSANDM

NICU. Nu raspunzi ? (Dfind o floretit lui Safir). Tine.

SAFIR. Dar' ce voe§ti sa fad ?
Nicu. Voes2 sa-fi probez ca un obraznic ca mine poate
sa puie in frigare un batlan ca d-ta... Apara-te... (se pone in p -
zitie de scrimil .
SAFIR. Batlan I.. AVeapta, co§codane, sa -ti arat eu. (Apue6
o floret& s'o ecamineazii : to parte). Floretele au bumbi ?.. Mi-
nunat !
Nicu. Esti gata ?
SAFER. Gata sa to pun in randul nenorocifilor cari au avut
curajul a se masura cu mine. (Se bat cu floretele).
NICU. Palavre.
SAFIR. Am ucis 10 dueli§ti pan'acum ; is sama.
Nicu. Palavre... Na, na, na. (Atinge pe Safir).
SAFIR. Incet, incet, da-mi timp sa ma apar, omule...
Nicu. Apara-te, daca poll... Na...
SAFIR. Ma gadili... ma gadili, ifi zic... §i eu cand ma gadil
incep a rade... ha, ha, ha, ha.
NICU. (Urnartrind pe Safir, care se retrage inapoi). Esti nervos se
vede.
SAFIR. Foarte nervos... Iar ? ha, ha, ha, ha. (Ajunge lAnga
canapes, §i cade obosit).
NICU. (Oprindu-se spitriat). Te-am ucis ?
SAFIR. Ba... decat imi vine sa mor de ras ; ha, ha, ha.
(Rade svArcolind...-se pe canapea).
Nicu. lace pozna L. Are sa plezneasc5 fierea intr'insul.
(Trage clopotelui).
GHITA. (AlergAnd din fund). Poronca... Ce este ?
Nicu. L'a apucat isterismul pe d-nul Safir. Trirnite la un
medic.
GHITA. Nu-i nevoie, it vindec eu.
Nicu. Cum ?
GHITA. Ii vedea. (Se apropie de Safir pe din dosul canapelei). Dom-
nule Safir, a adus jupaneasa chifle proaspete.
SAFIR. (incetilnd de rile). Unde-s ?
GHITA. In camara. (Lui Nicu). I-a trecut.

www.dacoromanica.ro
 NOBILA CEIWTOARE 203

SAFIR. (sculandu-se). Ada-le aici... De mult ce-am ras mi-a

venit pofta de mancare.
GEHTA. Indata. (Ese prin fund).

SCENA X.

SAFIR, NICU, LEON.

LEON. Domnule Nicu, vara d-tale dore§te sd piece, §i vA

maga sa purtati de grija pentru cai.
Nicu. Prea bine ! merg sä examinez daca's in§euati bine.
La revedere, d-le Safir ; cand vei avea gust sA mai razi, voi
fi gata sa-ti mai dau o lectie de scrims. (Ese).
SAFIR. (in parte). Du-te val vartej pan' la Maru-ro§.
LEON. Dar ce s'a intamplat aici ?.. vAd floretele scoase
din panoplie.
SAFIR. Nimic... am dat o lectie de scrims lui Nicu, §i Tam
umplut de spariet pe bietul bAiat.
LEON. De-aceea radeai cu hohot mai dinioare ?
SAFIR. Cum sd nu rad ?.. Avea o figurA a§a de comics I..
Dar parc'ai spus ca doamna Adelina voie§te sa. piece ?
LEON. t§i is acum adio dela mama mea.
SAFIR. tii una, Leon ?.. imi vine s'o intovara§esc pans
la marginea mo§iei... Cum socofi ?.. A§ putea profits de fuga
cailor, ca sa-i declar din fuga amorul...
LEON. Minunata idee 1
SAFIR. Sublima 1 MA duc sA-mi pun pinteni...
LEON. Du-te, §i-i lua calul meu care-i in§euat gata...
Numai mita sa nu to tranteasca.
SAFIR. Pe mine ? eu sant in stare sd 'ncalec pe zmei, pe
balauri.
LEON. Daca.-i a§a, fugi degrabA.
SAFIR. MA duc ca vantul §i ma'ntorc ca gandul (Ese).
www.dacoromanica.ro
 204 T. ALECSANDRI

LEON. ( singur). Uf !.. credeam a nu s'a mai duce nebunul,

§'a§, dori foarte mutt sa ma gasesc cateva momente singur
u doamna Adelina... pentru ca sa-i vorbesc de frate-meu.

SCENA XI.
LEON, GHITA. (Infra tainic).

GHITA. (Cu jumittate de voce). Cucoane... cucoane...

LEON. Ce-i ?
GHITA. (Crtuand Imprejur). Nu ne-aude nimene ?
LEON. Da ce este ?
GHITA. Fratele d-voastra, d-nul Stefan, a sosit.
LEON. Stefan ! Unde-i !
GHITA. In capatul parcului... (Ariitftnd pe fereastra). Colo in
casa gradinarului...
LEON. L'ai vazut to cu ochii ?
GHriA. Ba Inca i-am §i vorbit... laca un rava§el pentru
l-voastra. (Ese prin fund).
LEON. Ada. (Desohide rava§oi §1 eitelte). «Iubite Leon, inchein-
edu-se armistitiul, am parasit Francia, acum sant aproape de
«voi... PregateVe pe mama... §'atunci cand vei crede ca pot
«sa m'arat, da'mi un semn cu batista pe fereastra». (Foarte
agitat). ,Stefan aici ? Alerg sa-I strang in brate. (Veeete s4 iasi).

SCENA XII.
LEON, ADELINA.
ADELINA. (Intrand, vorbeqte In cantonadit). Fiti incredintata d-na
mea, ca void reveni in curand sa va vad.
LEON. (Oprindu-se In parte). Doamna Dorian 1.. Nu-i timp de
perdut. (se apropie). Doamna mea, \TA duceti a§a de graba ?
ADELINA. Dar ; sant silita sd plec peutruca sa vizitez §i
www.dacoromanica.ro
 NOBILA CERSETOARE 205

alti proprietari... A§ fi foarte multamitd dac'a§i obtine §i pe aiu-

rea un rezultat atat de bun... ca aici... Mama d-tale mi-a dat
pentru bietii raniti, cinci oca de scamd, fdcutd cu manile d-sale.
E un prezent foarte pretios.
LEON. Cate binecuvantdri aveti sh vá atrageti din parka
celor nenorocifi !
ADELINA. Tot ce doresc, este sh aduc o alinare cat de
mica suferinfelor.
LEON. Cine §tie daca o parte din binefacerile d-voastra,
nu se vor revArsa §'asupra fratelui meu ?
ADELINA. (lute). E rdnit ?
LEON. Sper ca. nu ; insd am cetit in jurnalul de astazi
fapta eroica a unui tandr roman... care a primit o loviturd de
glont la braful sting, §i ma tem sd nu fie Stefan...
ADELINA. (Agitatit). 0 fapta eroica. ?.. unde-i jurnalul ?
LEON. (Aducand jurnalul de pe mash). lata-1, cetifi
ADELINA. (Cu mare nimire, eiteqte). «Deodatd un tandr e§i in
fruntea franc-tiriorilor, strigand : trdeasca Francia, §i se izbi
ca un leu...» (vorbit). El a fi, Stefan ! (in parte) Rdnit I.. §i eu.
nu 's langa dansul !
LEON. Doamna mea... va vdd pAtrunsd de mild... Uimi-
rea d-voastra ma incurageaza a va spune din partea fratelui.
meu...

SCENA XIII.

ADELINA, LEON, SAFIR.

SAFIR. Iata-ma Inpintenat §i incrava§at L.

LEON. (In parte). Lua-l-ar naiba, strechiet I
SAFIR. Doamna mea, imi permitefi sa vd intovard§esc pana.
la capatul mo§iei, §i mai departe L. Drumurile nu sant si-
gure, decand cu polifiile rurale...
ADELINA. Bucuros, domnule Safir... un potera§ ca d-ta...
www.dacoromanica.ro
 206 V. ALECSANDRI

LEON. (blest Adelinei). Departati71, va rog... am ceva sa vA

spun foarte important.
SAFIR. Doamna mea... fie potera§ sau cavaler servent,
toata ambitia mea este ca sA vA apar in contra oricArui pe-
ricol, cu pretul vietei mele... Pentru cel mai mic favor, pentru
un gaj neinsemnat, sunt in stare sa devin un Alecsandru Ma-
cedon.
ADELINA. (Zambind). Pentru un simplu gaj ?
SAFIR. Pentru...
ADELINA. face tot ca sA-1 meriti ?
SAFIR. Ah ! doamna L.
ADELINA. (Apropiindu-se de fereastra). Daca 'i asa, priveste ba-
tista asta. (0 agita).
LEON. (In parte). AgitA batista la fereastra ? frate-meu va
crede cA-i semnalul pentru ca sa vie...
ADELINA. Vezi batista asta, d-le Safir ?
SAFIR. 0 Vad.
ADELINA. Voesti sA fie a d-tale ?
SAFIR. Ah I doamna!
ADELINA. (Aruneand batista pe fereastrit). Mergi dar de-o scoate
din labele ursului.
SAFIR. (Se repede la fereastril). MA duc ! (Se opre§te) Ursul a
prins-o in labe !.. Diha Martine...
LEON. Pe dansul, Safire... sai in spinarea lui.
SAFIR. A§ sari, de n'ar fi cam sus... Alerg insa ca sa
mA iau la lupta dreapta. cu Martin. (Ese, alergand prin fund).

SCENA XIV.
ADELINA, LEON.
ADELINA. Nenorocitul ! l-o rupe ursul in bucAfi
LEON. N'aveti grija, doamna mea ; Safir e om prudent.
(Arathnd pe fereastra). Privili... a luat o prajina i cautA sA scoata
batista, far'a se apropia de urs.
ADELINA. Bine zici... ha, ha, ha, ha.
www.dacoromanica.ro
 NOBILA CER§ETOARE 207

(Se aude sub fereasth vocea lui Safir strigind) : Diha Martine.
LEON. (Detntrtandu-se de fereastit). Doamna mea... va rog sa
m'ascultafi cu bunatate... Am o misie delicata de implinit cdtre
d-voastra, din partea...
ADELINA. Din partea ?..
LEON. Din partea fratelui meu... MA ertati de indrazneala
ce iau... insa am sacra datorie a va comunica cele din urma
cuvinte ale unui om care poate in momentul acesta...
ADELINA. Te ascult, domnule Leon.
LEON. Pan' a nu pleca in Franla, Stefan 'mi-a martu-
risit ca va iube§te... Vara nici o sperare de a fi veodata iubit
de d-voastra... El 'mi-a scris din campul luptei ca ar fi fe-
ricit sa moara combatand, daca prin sacrificiul vietii sale ar
atrage compatimirea d-voastra.
ADF.LINA. (Cu o nobili franeltetiO. Domnul meu, e§ti un om
de onor, §i dinaintea d-tale nu voesc s'ascund admirarea ce
'mi-a inspirat purtarea fratelui d-tale... Pardsinduli tara, fra-
tele, mama, pentru ca sa mearga a Ilia parte la apararea unui
popor nenorocit, fratele d-tale a probat ca poseda o inima
nobila §i demna tie a fi pretuita... Dee Dumnezeu ca sa se
ntoarcd din campul luptei, infati§eze-se in ochii mei cu pres-
tigiul ce a dobandit, §'atunci i-oi intinde cu mandrie aceasta
mina...

SCENA XV.
ADELINA, LEON, STEFAN.

STEFAN. (Cu bratul stang in esarpa, se aratit in fund). Leon !

LEON. Stefane ! (Se aruncA iu bratele lui Stefan).
ADELINA. (In parte). El !
STEFAN. Mama mea... Ce face mama mea ?
LEON. Te-aVeapta...Ce vad ?.. e*ti rdnit?.. la bratul stang?..
Tu ai fost eroul ?.. bravo !.. Stefane. (II mai Imbriitisara).
STEFAN. (Zeirind pe Adelina). D-na Dorian L. aid I..

www.dacoromanica.ro
 208 V. ALECSAND RI

ADELINA. Eu, domnul meu... Ia mana mea... sunt feri-

cita de a o intinde unui om cu suflet maret. (Stefan is mhos
Adelinei In ticere).
LEON. (hare anatmdoi). Stefane, vezi to manusita asta alba
Si delicata ?.. Este mana unei nobile cersitoare in ajutorul
ranitilor din Franta... Tu esti din numarul lor, 'ti-ai varsat san-
gele pentru sora Patriei noastre... (cure Adelina). Dati'i voie,
doamna mea, s'o pastreze ca o dulce §i nepretuita recom-
pense.
ADELINA. Fie L. din toata inima.
STEFAN. (Transportat de bucurie). A L. (Sitrutti mOma).
LEON. Acum yin la mama mea.

SCENA XVI.
ADELINA, LEON, STEFAN, NICU, GH1TA.

NIcu. (intrand). Caii sant gata, verisoara... Ce vad ? d-nul

Stefan !.. sant foarte fericit, domnul meu, de a to revedea...
Cea mai vie dorinta a mea este de a deveni amicul d-tale.
(Se aude vocea lui Safir sub fereastrit strigand: Diha, Martine !.. lash
batista... Diha !..)
Ton. Ce este?
NIcu. (Cilutlind pe fereasta). D-nul Balaur se harjoneste cu
ursul... fatal ca vine calare pe prajina.

SCENA XVII.
Cei dinainte ; SAFIR (infra' cu nn aer triumfal §1 aduce o bucati de
batistA In vftriul unei prAjini).

SAFIR. laca batista !.. Iaca trofeul victoriei, doamna meal..

M'am luptat voiniceste cu Martin ; dar' in fine 1 -am invins I
ADELINA. Bravo, domnule Safir 1

SAFIR. (Oferindn'i batista). Acest bravo din partea d-voastri

www.dacoromanica.ro
 NOBILA CER§ETOARE 209

e o scumpa recompense pentru mine... nu zic ba... insa cred

ca merit ceva mai mult.
Nicu. Mai mult?
SAFIR. Permiteti'mi, doamna mea, sa pastrez aceasa ba-
tiste ca un gaj, precum odinioara cavalerii...
ADELINA. k- Gajul e cam rupt, domnul meu.
Nicu. Si pentru un erou cu gutunar ca d-ta, nu 'i destul
de mare.
SAFIR. Nu 'nfeleg...
LEON. Ori cum, doamna mea, dati acest trofeu glorios
ca un prezent de nunta.
SAFIR. (iachntat). De nunta ?.. de nunta mea?
LEON. Ba de nunta d-nei Adelina cu fratele meu Stefan.
SAFIR. (Pallas). A ! (Lui Stefan). tefane... nu to zarisem...
dar' te felicit... Uff ! m'a obosit ursul... (In parte). .0 ! femei L.
ingeri captu§iti ,cu dracu§ori ! (Cade pe canapea si deodata se secant).
Ghita... Ghifa...
GHITA. Aud ?
SAFIR. Adaimi un pahar cu lapte.
Lapte de Cotnar?
SAFIR. Da.
Voie§ti sa bei in sanatatea veri§oarei §i a domnului
Stefan ?
SAFIR. Tocmai.
ADELINA. Multamesc, domnul meu... E§ti un adevarat
Safir.
SAFIR. 0 §fill. (Cu melancolie privind la Adelina). Dar' ce folos L.
Adelina d'd bratul lui Nicu si se indreapti spre Ina din fund. Leon si Stefan
se duo di intro In stanga. Ghitit educe nn pahar cyvin lui Safir, care '1 desearti6
si cade trist pe canapea).
(Cortina cede).

V. Alecsandri.Vol. III, Teatru. 14

www.dacoromanica.ro
 'e-o e ,* e. 0.

FARM AZONUL DIN HARLAU1)

COMEDIE IN 3 ACTE. prelucrata

PERSQANELE:
Slugerul Ganganu Un tractirgiu neamt.
Pestrit, nepotu-sau din Harlan Un comisar.
Leonil, t &ner zugray. Aglaita, fate. slogerului.
Titirez, } prietenii lui Leonil. Garofa, slujnica Algaitii.
Milescu, Prietini ai lui Leonil, slugi.
Scene se petrece in Iasi.

ACTUL I.
Teatrn1 InfAtiseaa, utt. atelier de zugravie : pprtreturi, statue si altele.

SCENIC I.
LEONIL, AUAITA, GAROFA.
(Leonil face portretul Aglaitii).
LEONIL. Dad. t'ei tot misca asa, duducA, n'om mai sfA §i

nici °data. portretul d-tale.

AGLAITA. Putin imi pasa, Si crede ca dad. n'ar fi rut
tata-meu numaidecat, nici ca l'as fi inceput.
LEONIL. Curios lucru... ce de mai complimenturi imi fad
astAzi.
AGLAITA. Ce vrei ?.. Eu is asa... §i fii sigur ca pentru gustu
matAlutii nu rni-si schimba caracterul.

1) Infatipta pentru intaia5 data la deschiderea teatrului nationa dun

la§i, Luni in Noemvrie 1b40.

www.dacoromanica.ro
 FARMAZONUL DIN HARLXIJ 211

LEOWIL. E§ti slobodk sa faci ce vrei cu el. Nu-ti cer alta,

decat sa sezi in liniste numai doua minute.
AGLAITA. Ei... grabeste, ma rog... ca n'am chef sa ma
supui la toate capritiile d-tale.
GAROFA. (Mirtmdu-se ¢i uitinclu-se la portret). Bre I.. duduca... da
tare iti samana... saracuta de mine... numai cat nu vorbeste.
AGLAITA. Cat irni pasa...
GAROFA. Dec L. Suguesti. .. cum sa nu-ti pale bine, sa
ai o icoana ca asta... cand te uifi la ea, parca te uifi trite()
oglinda...
LEONIL. --r Peritru numele lui Dumnezeu, uita-te is mine,
duduca...
AGLAITA. Uf.,. pare ca sed pe ace... (Uittmdu-se lii Leonil). Tata
ma uit... Iii place ?
LEONIL. Asa se mai poate. (Lucrenza)
GAROFA. Nu stiu de ce te manii, duduca, ca te zugra-
veste... Eu cand a§ fi in locul d-tale, as sari pan' in pod de
bucurie... iti aduci aminte ca la not la Podu-Leloaei era un
zugrav de dughene, care vroia numai decat sa-mi faca por-
tretul... El zugravise pe mosu Ion crasmariul cu cealma tur-
ceasca pe cap, zicandu-i ca samana cu un Ali-Pa§a... Nit stiu
claca-1 cunoasteti... E u nu I'am vazut nici odata.
AGLAITA. Tad ma rog, toanto, nu ma asurzi...
GAROFA. Toanta... se poate... CA doara nu's ce procop-
sita... la Si eu, cum m'o facut mama, ca dela Podu Leloaei.
AGLAITA. (Seulandu-se). fi de nesuferit. De-o parte dobitoaca
asta cu prostiile et.. de alta parte dumnealui, care ca i cand
face innadins de tot prelungeste lucru...
LEONIL. (Apropiindn -se de ea). Ce nedreptate, Aglaito ; se poate
sa -ma fad tocmai mie astfel de mustrare...
GAROFA. (In a r te ) Tocritai S'o cucuiet treaba.
Lt ONIL. Nil vrei sa-mi raspunzi ?
AGLAITA. N'am nimic de raspuns, domnule. (Gareth). Da-rni
salu si haide.
GAROFA. Cum, duduca ?.. N'astepti pe duconu babaca d-tale,
caa vie O. te lee ?
www.dacoromanica.ro
 212 V. A LECSAN6R1

AGLAITA. (rfitre Leonil). Dumnealui va avea bunatate sh-i

spue ca ne-am dus ; doara, n'om face cea mare greseala ca
ne-om porni singure, dupace sedem tot intro ograda... Haide.
LEONIL. (Oprind-a). Ba nu, Aglaito... Nu te-i duce labia nu
mi-i spune pricina mhniei ce ai asupra mea... Daces vinovat
cu ceva, spune-mi care mi-i vina.
AGLAITA. Inca ma mai intrebi ?
LEONIL. Te rog.
AGLAITA. Et bine, asculta.s. Te plangi de manierele mele,
imi zici ca sunt manioasa. Da oar !Cam dreptate ? dupace
din pricina d-tale of sa ma marit cu un om, care nici nu l'am
vazut. Apoi pune-ti in ghnd de-1 iubesc.
LEONIL. Cum 'se poate ?
AGLAITA. Dar, dar... fa-te acu Ca nu stii nemica.
LEONIL. SA ma trasneasca fulgerul de stiu ceva... Da omul
acela, cine-i ?
AGLAITA. Stiu eu ? Da macar orsicine sa fie, II urasc de
pe acu.
GAROFA. 11 urim din fundul inimei, si pun ramasag
dinainte ca-i... desi nu dobitoc de tot, da cel putin prost.
LEONIL. Ei bine... ce lucru te-a putut face O. crezi ?
AGLAITA. Toate... Aeru cu care tata-meu se uita la mine.
Si apoi trebue sa-ti spun c'asara m'a ocarit ca nu-mi fac destul
tualeta, i mi-a recomandat ca sa pun astazi ce am mai fru-
mos, pentruca o sa primim o vizita...
LEONIL. Nu mai ramane indoiala. Slugeru vre sa to marite.
Da n'ai frica, nu l'oi lash.
AGLAITA. Si ce-ai sa faci ? De ce ai asteptat pan'acu §i
nu m'ai cerut ?
LEONIL. Ah I pentru numele lui Dumnezeu 1 nu ma mustra I
nu stiu ce-oi sa fac, ce-oiu sa zic, dar iti jur ca niciodata nu-i
fi sotia. altuia.
GAROFA. Hal Bravo, asa imi piaci 1 Vra sa zica v'ali
impacat. De-acum ne putem duce 1 and ?
AGLAITA. Nu ne alunga Turcii... putem sedea.

www.dacoromanica.ro
 VARMAZONUL DIN HARLAU 213

LEONIL. Slugeriul trebue sa vie acum. Lasati-ma singur

cu dansul va rog ; am s-a-i vorbesc., numaidecat.
GAROFA. Adeca cum s'ar zice, ne dai afara.
AGLAITA. Leonil, nadajduesc ca ti-i tine parola.
LEONIL. Te poti indoi, iubita Aglaita... cand norocirea mea
ii in primejdie ? (sitruta Jams Aglaitei, care ese 14 u§a din Ina).
GAROFA. Da sa nu to dai, cuconasule... Vorbeste-i ta-
pan mosneagului, (th,chinfindu-so *a.rut manele.

SCENA II.
LEON1L.

LEONIL. Draga Aglaita... Mania ei se tragea din drago-

stea ce are pentru mine... Da avea §i dreptate... Ue atata vreme
decand ne iubim, §i in@ n'am cerut-o la tats-sau... Ha... lata-1
tocmai a vine.

SCENA III.
LEONIL, SLUGERIUL GANGANU,

SLUG. Am cam intarziet, da nu-i vina me, pune-ti in gand

ca ma apucasem de cetit Estela.,. i m'am adormit c'o placere
nespusa,.. Dec 6.. Unde-i Aglaita ?
LEONIL, A apucat-o o durere de cap din cele strasnice...
Si s'a dus acasa.
SLUG. Curios lucru, Irate, cu durerile de cap... Cand o
apuca... lass tot... Ar fi in stare sa-§i lase si barbatul din pri-
cina lor... Dar Garofa unde-i ? Socot ca pe dansa n'o apuca
durerea de cap... .

LEONIL. Nu, Arbon Sluger... Da fiindca nu putea sa sada

in locu stapana-sa... s'a dus si ea.
SLUG. Bine, foarte bine... lug putea O. sada, socot, pen-
tru dansa.
www.dacoromanica.ro
 214 V. ALECISANDRI

LEONIL.
SLUG. -- Nu te inteleg, arhon Sluger.
Dar, dar... Vreu sa-i faci si ei portrietul... Pan'acum
mi I'ai facut pe al meu, a catalului meu, si a surori-mea...
Trebue dar numaideccat- sa faci si portretul Garofei... Am
gand sa -1 pui in sofragerie.
LEONIL. Oiu face ce-i porunci... Dar cat pentru acunt am
sa-ti cer ce \ra.
SLUG.
LEONIL.
- Ce poftesti ?
(in parte). Curaj, Leonil... Acu-i vremea... (Tare).
Stii, arhon Sluger, ca slava Domnului, am o sturicica destul
de buna.... si un mestesugin care am castigat ceva reputafie.
Familia mea o cunosti... S4 socot ca toti care ma stiu, or mar-
turisi a asi putea face fer,icirea unei fete.
Nici vorbd nu-i... daca ai stare.
SLUG.
LEONIL. -
Tocmai pentru aceea, iau indrasneala de a-4i cere
pe duduca Aglaita.
Asa I! Fara saga ?
SLUG.
LEONIL. -
0 -iubesc ca pe un finger.
SLUG. Inger pamantesc... Ba nu zau... Cu tot dinadinsul ?
LEONIL.
SLUG.
-
Cu tot dinadinsul.
Propozifia d-tale ma bucura foarte mult.

SLUG.
uraste.
-
LEONIL. .- Cat sunt de fericit.
S'am aflat de undeva ca. nici Aglaifa nu te prea

-
LEONIL.
Si primesti ?
Vrasa zica nimic nu se impotrivestQ fericirei mele..

SLUG. Ba te inseli foarte mult... Nu primesc nici cum.

--Pentruca am fagaduit altuia.

LEONIL.
SLUG.
LEONIL. -
Ce zici ?.. Arhon Sluger... Da pentruce ?

Cunosc un chip de a-ti intoarce fagaduinta.

LEONIL. -
SLUG. ---. Care ?
Sa-i tai urechile, sä- vedem daca o indrasni sa

SLUG. -
se infatoseze dinaintea duducai Aglaife cu urechile taete.
Na-ti-o ! Ca si cand s'ar lass el sa-i tai urechile...
Da cum dracu ? a doara nu-i tocmai magariu.

www.dacoromanica.ro
 FAIDIAZONUI, DIN ulaLku 215

LEONIL. Se vede ca se cam apropie... Deli nu-i aidoma...

Ia spune-mi ma rog, cine-i acel rival grozav ?
SLUG. Un Canal. dela Harlan I Un nepot al unui vAr al
patrulea ce am la Harlan.
LEONIL. 5i cum it chiamA ?
SLUG. Pestrit.
LEONIL. Pestrit... Asteapta, pare cA-I cunosc... Dar- am
invatat cu el la Trisfetitele... Se poate ? un natarAu ca dansul.
SLUG. Te-oi ruga sa-mi faci portretul lui... Am de gand
sa-1 pui...
LEONIL. In grajd.., acolo-i locul lui.
SLUG. In sfarsit cu toate c'am fagaduit vArului men... nu
pierde nadejdea.
LEONIL. Ce-aud ? Cum ?
SLUG. Pestrit nu-i prea iute, ba incA pot O. zic ca -i mo-
latic ca un culbec. Mosu-sAu gandind ca poate s'o mai des-
chide dacd s'a cAsAtori, I'a trimes pan'acu de trei on in ca-
mp de posts, ca sa Ned cunostinta cu logodnica lui si de
trei on a rdmas pe drum pan'acu.
LEONIL. Ha! ha I ha! se vede ca n'are oase in trdiura.
SLUG: Asa se vede ; in sfarsit, am hotdrit cu mosu-sdu
ca. dacA Pestrit n'o sosi astazi in Iasi pan'la trei ceasuri nem-
testi si nu s'a infdtosa la mine pan' Ia acea vreme, apoi oiu
fi slobod sa-mi dau fata cui oiu vre.
LEONIL. S1 dacA nu-I vei vedea pan'atunce, nii -o dai mie ?
SLUG. Din toata inima. Da is numai zece ceasuri i ma
tern sa nu ajungA ; mai are vreme Inca.
LEONIL. Nu-Ii pass, las pe mine.
SLUG. na parte). De-a lua Leonil pe Aglaifa, n'oiu fi silit
sa platesc portreturile care mi-au facut ; §tii ca am cap ? am
cap, ce-i drept nu-i pacat. (Tare). Ramai sanatos, fatul meu.
(I a).
LEONIL. Cu multd plecaciune, arhon socru.

www.dacoromanica.ro
 216 V. ALECSANDRI

SCENA IV.
LEONIL.

Cum sa fac ca sA-1 opresc de a se infatosa, zau nu stiu...

Cu toate aceste, kir Pestrit, te-oiu face eu de nu-i mai vroi sa
to insori... Da cum dracu sa fac ?.. Ha, iata Titirez, elevul meu
de zugraiie, poate ca el o gasi vr'un chip.

SCENA V.
LEONIL, TITIREZ (Intriti cantfind... Haideti th?ti en tralin bine", etc).

TITIREZ. Sluger Leonil... Ce mai fad... (Intinde lutina ei is pe

a lid Leonil).
LEONIL. Da ce dracu ai pe mana ?
TITIREZ. (RtizAnd). Ha... ha... ha... Clei am cumparat de vreo
doua parale cu gand ca sa ma apuc de mans cu top care
'io-i intalni. Mai dinioara am gasit pe un doftor... cum l'am
vazut m'am apropiat de el... Ia uita-te domnule doftor ce fier-
binteala am la mans... Oare de ce pricina ?.. Doftorul meu
vrea sa-mi pipde mana... si se umple... ha ! ha! ha ! sa-1 fi
auzit cum ocaria nemteste... klainer Spitbub... Dimmer Kerl.
Da acu pe cinstea mea; sa fi stiut ca esti tu...
LEONIL. N'ai fi facut-o sant sigur.
TITIREZ. Ba dinpotriva... as fi cumparat de zece parale
clei. *di ca in puterea prietesugului.
LEONIL. Cu toata puterea prietesugului.... Ai niste Ogi
foarte scarnave...
TITIREZ. Vref sa zici cleioase.
LEONIL. Cum ii vrea... da stiu ca-s proaste.
TITIRz . Gase§ti ca's proaste fiindca ti le-am facut tie...
da ian sa le fi facut altuia... ai gasi ca's cu duh... Bre..t da
frumos pantalon ai... numai cat ii cam lung... N'ar merge mai
bine dac'ar veni numai pan'afce ? (tnsemneazii en ciubota scarna a
douli linii man pe pantalon).

www.dacoromanica.ro
 FARDIAZONUL DIN 1-IARLX1J 217

LEONIL. Esti de nesuferit... ce dracu, n'ai respect niei pen-

tru prietenii tai ?
TITIREZ. Bre... respect (Scottmdu-si sapea et Inchinindu-se pkela
pknant). cu toatA 4upunerea, ma inchin excelentei voastre... Ha
apropo... cum merge portretu... Bravo, minunat... samana ca
nuca id pArete, numai sprinceana e cam jos si... gura-i prea
mica. (In vreme ce zice aceste, festeleste cu un pamittuf portretul).
LEONIL. (Manios). Ian sa -ti spun, te-ai prea obrAznicit.. cautd
sa nu te dau pe usA afara.
TITIREZ. Ca si cand nu pociu intra pe fereastrA... Da cat
esti de prost sä te manii... cand din potriva ar trebui sa -ti paie
bine ca-ti dau prilej sA te gasesti mai multa vreme in com-
pania modelului,
LEONIL. Ian lasa-mA... da -mi pace.
TITIREZ: SA-ti dau pace ? li cam greu, pentruca nu stiu
ce dracu am, de nu pot Bede locului... trebtie numaidecat sa
fac ceva, vr'un cabazlac... asa mi-i firea, se vede... cand ma
intreaba cineva vr'o adresa in ulife... 11 trimet pe malul Bah-
luiului... data vAd vr'o droscA stand locului... Indata ma fac ca's
grabit si vreu sA ma sui in ea... Droscarii is haturile in mans,
ii las de se &este cum se cade si pe urma ii zic... Droscar,
droscar, slobod esti ?.. eDa, coconas, da... slobod, slobod».. MA
bucur din suflet ca nu esti rob... adica tigan, zau ma bucur...
Lipovanul meu se manie, mormoriseste si eu rad de nu
mai pot...
LEONIL. Ian asculta Titirez... am sA te rog sA-mi faci o
slujba... astAzi imi pari cu chef.
TITIREZ. vStlu §i eu... intreaba-ti mana, pantalonii... si por-
tretul, ei tior raspunde mai bine.
LEONIL. Trebue sa &esti in capul tau vr'un siretlic nou...
necunoscut.
TITIREZ. Intaleg... cum s'ar zice esenta vicleniei. Pentruce ?
LEONIL. Pentruca sA opresti sa nu intre la slugeriu Gan-
ganu, pana dup. trei ceasuri... un rival al meu care imi pica
pe spate tocmai dela Harlau...

www.dacoromanica.ro
 218 V. ALECSANDRI

TITIREZ. -"- Dela HarlAu ?.. §i cum se nume§te ?

LEONIL. - Pestrit.
TITIREZ. Pestrit ! Ha! ha ! ha! Trebuie sA fie departe'aciz,
bietu prost...
LEONIL. - Ce zici.
TITIREZ. - Asculta... trecand mai dinioare pe lang'idughe-
nile Pa§canului, vad un soiu de om ca alearga spre mine cu
o scrisoare in mans, adresuita dire Slugeriul Ganganu in
SarArie... Pestritu nostru ma intreaba incotro-i Sararia ? Vroind
sa-i joc festa... ii raspund... de vrei sA gAse§ti, Domnule, pe
Slugertu Ganganu, trebue se ei o dro§cA §i sa to duci la
schitu lui Tarata... Vezi... cola, pe deal... ceva alb... aceea-i
toata sate scoasa din munte. Slugeriul s'au dus sa cumpere
vre-o cateva sute de oca de sare, fiind-ca face negustorie de
sare... «Poate Ca de aceia §i §ede in Sararie», imi zice Pes-
trit... «Tocmai dragA, ai nemeritD... DupA asta Pestrit s'a pornit...
a luat o drosca... §i acu\n fard indoiala ca se plimba prin
chetrAria dela schitu lui TaratA.
LEONEL. - Da dac'a afla ca l'ai in§elat... s'a intoarce de
grabs inapoi. Cum oare sa'l oprim ?
TITIREZ. Imbraca-te in strae de comisaliu, §i cum a veni,
pune mana pe dansul... §i II du la Urzica.
LEONIL. Numai asta nu se poate.
TAIREZ". De ce nu... chipu-i destul de curios.
LEONIL. Nu-mi place mie.
TITIREZ. Hai dar sA cautAm altu... tii ce ?.. A§teaptA-1
jos la poarta, pand cand s'a scobori din dro§ca... §i atunci ii
calci pe picioare... el se manie ca i-ai zdrobit bataturile... Tu-i
raspunzi ca-i Provintial... El se manie §i mai tare... §i amandoi
va duceti afara de rohatca sA vA bateti in duel... Prin chipul
acesta ii putea sal intarzii cat ii vroi.
LEONEL, - Am gandit de mult la acest chip... dar Pestrit
ii un om care nu se manie niciodata.
TITIREZ. Ei apoi, cautA to altul care .1i-a place.
LEONIL. Socdt ca cel mai bun este sa a§teptam provin-
fialul nostru... §i sa lasAm sA vie lucrurile cum a vre soarta.

www.dacoromanica.ro
 FARMAZONUL DIN HARLAU 219

TITIREZ. Bravo... ai dreptate... soarta cate odata face niste

lucruri...
PESTRIT. (Afarh)... Da ce va sa zice asta, Domnilor ?
TIT1REZ.Ce hueste ? (UitAndu-se pe fereasta)... Saracul de mine...
iacA Pestrit.,.
LEONIL. Is pierdut/... are sa se sue la Slugeriul.
TMREZ. to teme... ii incungiurat de prietenii, nostri,
itfu
cad nu 'par sa alba de gand sal lase._ ce cap, ce cap... pare
ca i bostan, uitati-va.

SCENA VI.
Cei dinainte MILESCU, PESTRIT, prieteni ai lui LEONIL...
(Milescu. §i prietenii aduc pe Pestrit In triumf).

PESTRIT. Cum v'am mai spus... Primirea dumilorvoastre

ma bucura pans la inimA... Nu stiu insA prin care faptA am
putut meritarisi.
MILESCU. Domnule, nu se zice merit'arisi...
PESTRIT. Da cum ?
MILESCU. TerimaYisi.
PESTRIT. Ha... bine... Nu stitk prin care fapta am putut
terimarisi cinstea cu care...
MILESCU. and are cincva In cap ca al dumitale... poate
pretinde tot soiul de cinstiri din partea unor artisti ca noi...
PEsTRIT. Cum ai zis, ma rog... Ar... Ar.
MILESCU. cAci santem artisti, Domnule, si dorim
ca sA-ti facem portretul... fiind siguri ca va infatosa una din
cele mai curioase carieaturi a neamului nostru...
PESTRIT. uita vorba... cum ai zis carcaturi ?..
MILESCU. Caricaturi vroeam sa zic ca esti o caricature
fare pret.
PESTRIT. (In parte). De creme ce zice cA-s faia pret... putin
imi pasA... (Tare). Asa inteleg si eu... da cand afi sArit pe mine
nitam nisam, ca la om fAra bAt... ziceam in mine... ce Doamne
www.dacoromanica.ro
 220 v. ALECSANDRI

iarta-ma... Ei vreau sa-i bata joc... si cat pe ce era sa ma

manii, pe crucea me... Dar de vreme ce imi ziceti ci sant o
caricature WA. pref...
MILESCU. Buna de pus la cabinet.
PESTRIT. Cabinet ? Dar, dar... Asa se mai poate... Ceuidad
pe Leonil). dec... dec... dec. lea o figura care doamne iarta-ma,
nu-mi este necunoscutd.
LEONIL. Ifni pare bine, domnule Pestrit, ca nu m'ai uitat.
PESTRIT. Da cum dracu sa uit... pumnii ce mancam dela
tine child invatam impreuna la Trisfetitele... Trebue sa §tii
ca-mi aduc aminte de toti §colarii... Drept aceea viva sa te
sarut. (finbrittoeeaza pe Leonil).
TITIREZ. Apoi, dacii-i a§a... imbratosaza-ne si pe noi, cad
santem top frati de pe Adam §i Eva.
Tont. Dar, dar... bine zice Titirez.
(Toti s'arunch asupra lui Pestrit... Il tree unlit la WW1 straugandu-1 cu putere.)
PESTRIT. Incet... Incet... ca ma inadusiti... Ei... Destul, fra-
jilor, va foarte multumesc... Bre... bre... Da ce dragoste... (va-
zand pe Titirez). N'auzi vere, te poftesc altadata sa nu ma mai
trimiti pe la schitu lui Tarata dupa Slugeriu Ganganu... c'apoi...
TITIREZ. Asa! Se poate sa te manii ? Eu am facut'o asta
pentru sanatatea dumitale... Cand te-am vazut... mi-ai parut
cam zaif... si indata am socotit ca o mica primblare ti-ar face
mult bine.
PESTRIT. Auzi, mica primblare prin deal la chetrarie... Bo
'Inca m'ai face sa cred... ca bolovanii erau de sare.
TITIREZ. Nadajduiesc ca n'ai pica asupra mea.
PEsTitrrl Eu pica... nici pic.
TITIREZ. Mai ales ca ma inselase §i pe mine altu, nu stiu
care... insa acii stiu cu sigurantie ca Slugeriu Ganganu se
afla tocmai la radiu, unde s'a this ca sa cumpere un loc de
vie... sSi dace doresti sa mergi ca sa-1 gasesti...
PESTRIT. Foarte multamesc... Mai bine I'oi a§tepta aice...
Ha... Ei... Ce mai zic oamenii de mine in Iasi ?
TITIREZ. Ce sa mai zica bietii.. oameni... De atata vreme

www.dacoromanica.ro
 PARMAZONUL DDT ILIRLAU 091

de cand tot vorbesc de mirele dela Har lau... Au sfar§it mai

tot de zis... 5tii ce... Unii zic ca e§ti un crai §i jumatate.
PESTRIT. Nu-i vina me... zdu nu-i vina me... clima noastra.
dela Harlau ne-au fAcut pe toti ni§te crai...
TITIREZ. Si jum'atate...
PESTRIT. Tocmai... mi-ai furat vorba...
TITIREZ. MA rog ma iartd.
PESTRIT. Dumnezeu sa te ierte... Da de-acit s'au sfar§it,.
ma las de craii..
TITIREZ. Adeca te fad om de treaba.
PESTRIT. A.:. a... iar mi-ai furat vorba.
TITIREZ. Pardon.
PESTRIT. Dumnezeu sa te par... sa te ierte vreu sa zi,c...
De-acum am luat hotdrare sa nu mai fac curte, nici sa mai
rapesc inimi de fete... Am venit la Ia§i sa ma insor.
LEONIL. Ce jertfa!
PESTRIT. A§ad? A, uitasem ; fratiorilor, auzit-ati Neodata
vorbind de farmazonie.
TtTut5.z. Pentru ce ?
PESTRIT. Still c'a§ da tot ce am pe mine... adeca doud-
zeci §i cinci de lei §i §esd parale... atata am in punga ca
So pot fi primit in corposul farmazonilor. Punefi -va in gand
ca Inca n'am vazut mid un farmazpn... v5i ca a§ da in juma-
tate de ceeace am asupra me... cu toate ca-i cam stirat... ca
sa ma pot OM fatd in fatd Cu un farmazon...
TITIREZ. (In parte). Ce idee luminata. (Tare). Vere Pestrif, ui-
ta-te bine la mine... (Pestri(, se ult.& la el). ,Acum uita-te §i la dum-
nialor. (Peetrit urmeaztt Intocma) Ne-ai vazut bine ?
PESTRIT. Pentru ce?
TITIREZ. Fa cum iti spun...
PESTRIT. Da bine, pentru ce ? ugue§ti pisemne...
TITIREZ. Ba nu... nu... fard §aga... mai uitd-te odata. (Pestrit
se ma iarAei).
PESTRIT. Ei bine, v'am vazi;t!
TITIREZ. (Ingrosanduii glasul)... Toli ca#i santem aid, santern
farmazoni.

www.dacoromanica.ro
 222 V. ALECSANDRI

PESTRq. (Sitrind doi Pa§i lnapoi). Aud ? (Scottindu-si.ciiciula). Sarut

manu§itele domniijor- voastre... Domnilor farmazoni... Va he-
retisesc din tot sufletul ca aveti cinste §i norocire... de a fi...
aceeace santeti... (in parte). Trebue sa marturisesc ca Harloanii
au noroc. Eu care doriam atata sä vad un farm... Deodata
ma trezesc intre o multime de farmaz... (Tare). Ah... fratiorilor,
credefi ca as da indoit din ceeace am pe mine ca sa ma pot
§i eu numi...
TITIREZ. N'ai trebuinta sa faci nici o cheltuiald.... Te pri-
mim cu totii in societatea noastra.
PESTRq. Aud?.. Aud?.. Zau, ati avea atata bunatate... Ah!
Ce fericire. (ta parte). S'apoi cand zic ca Harloanii au noroc...
(Tare). A§teptati-mä o leaca... oiu sa rrla duc la mo§u-meu sa-i
dau de §tire c'am sosit, §i indata viu sa ma folosesc de bu-
natatea domnilor-voastre.
TITIREZ. N'ai trebuinta sa te mar duci... ti-am spus c'au
e§it... S'apoi iti fagaduesc ca ferimonia s'ar sfar§i inainte de
trei ceasuri. I
PESTRIT. Sigur ? Vezi ca n'a§ vroi sa ma infato§ez mai
tarziu mo§u-meu... pentruca dupd trei ceasuri imi piere dri-
turile de mire,-
,Tmaaa. Nu-ti fie fried, dupa ce ti-am fAgaduit... Acd
de-odata du-te mai departe... ca am sa vorbesc ceva cu dum-
nialor.
PESTRIT. Poftim, poftim.
TITIREZ. (Men cOlalti). Ian sä va spun.,. socot c'afi inteles
cabazMcu. A§a dar n'am trebuinta sa va mai tklmacesc ca
gandtd nostru este ca sa ne batem joc de Pestrit, §i sal oprim
ca sä nu se insoare cu amureza lui Leonil. Unde sa -I ducem
acit ?..
LEONIL. Pn pivnitd.
TITIREZ. Bine, Stall locului Si WO. (Lni Pestri, serios . Ijl
vestesc ca hotararea socieati este ca,sti te primeasca in s'nul
ei.., Insa pan'a nu face un pas ca acesta, cinstita companie
farmazoneasca vroe§te sa te incerce de ai- curaj.
PESTRIT. Curaj... Am cu ghiotura, cat vrei... Tatd-meu...
era sa-I tae Turcii in bejdnie.
www.dacoromanica.ro
 FARMAZONILL DIN HARLXU 22.3

TITIREZ. Ai sa te gasesti in primejdii grozave.

PESTRIT. Pufin imi pass. (iu parte). Primejdii grozave, nu-mi
prea place.
TITIREZ. Focurile iadului au sa te impregiure.
PESTRIT. Pufin imi pass... (In parte). Numai de nu m'ar
atinge.
TITIREZ. Si dupa aceasta cercare fierbinte, ai sa treei in
intunericul mormanturilor.
PESTRIT. Pentru a treia oars ifi spun ca nu-mi pasa, numai
cat sa-mi dafi o lumanare... Pentruca la Harlau niciodata nu
m'am culcat fara lumina.
TITIREZ. Foarte bine... Asteapta-ne aici... Da sa nu faci
nici o impotrivire, c'apoi dai pielea popei.
PESTRIT. Fifi sigur ca m'oiu supttne la toate.
TITIREZ. Apropo... Teremoniile de primire in compania
noastra nu iarta sa aibi ceasornic... In parte). ji de interesul
nostru sä Y1u poata sti ceasul. (Tare). Nici bani.
PESTRIT. (Dilndu-§i ceasornieul qi punga). Ia sama ca sant in
punga 25 lei, 6 parale ; tocmai varsta mea.
TITIREZ. Cum ? Esti varstnie de 25 de lei si 6 parale ?
PESTRIT. Asa; nu 'nfelegefi alegoria frate... Am tocmai
atatia ani cati lei in punga, si atate zile cate parale.
TITIREZ. A... (In parte). Tare-i prostut.
PESTRIT. SA iei, ma. rog, sama §i ceasornicului.. CA se
sminteste tare degraba... Cum it clatihi ceva, ceva... merge cu
12 ceasuri inainte intr'o zi... Si nu mai departe... ieri Ia 12
ceasuri Ia amiaza-zi... arata 12 ceasuri de noapte.
TITIREZ. (in parte). Da-i dobitoc de tot bietul baet... (Tare).
Haidefi... Si tu, o Pestrile ! gateste-ti curajul. (Ese).

www.dacoromanica.ro
 221 V. ALECSANDRI

SCENA VII.
PESTRIT, (Singur).

In sfar§it... Slava Domnului, o sa fac parte din cinstita socie-

tate a farmazonilor. Pare ca mi-au uns inima cu miere... A§a-s
de bucuros ! Numai un lucru ma cam supard... intunericuI
morinanturilor... Cine dracu le-o spus O. se amestice in astfel
de fleacuri... Eu care nici ziva mare nu sant prea curajliu...
Cand sa ma fac sa vaz morti I Valeu... Cand m'ar face sa ma
intalnesc cu raposata matu§a-mea, Cucoana Map... Brrr... Mi
se ofaresc creerii. Matu§a Map... Sa ma fereasca Dumnezeu...
Da ce zic ? Se poate sa-mi fie frica mie, care peste un ceas
am sa fiu farmazon. Da, da, mai Pestrite, nu ma ru§ina... fii
om de treaba. Nu fii cum to -arata chipu... Vade§te tuturor
ca e§ti ficioru tatani-tau, care cat p'aci era sal tae Turcii in
b ejan ie...

SCENA VIII.
PESTRIT, LEONIL, TITIREZ, $I CEILALTI, (Infra facet $i it alma pe
dinapoi, punAndu-i o basma pe oolii).

PESTRIT. Valeu... valeu... nu ma lasafi.

Top. (ingrosindu-si glasu). N'ai frica, ca to finem bine.
PESTRIT. Domnilor... fifi oameni buni, nu ma schinguifi.
Tom (Ageminea).-Noi nu suntem oameni.
PESTRIT. (Speriat). Da... da... ce... ce... san... santeti ?
Top. (Aserninea). Draci.
PESTRIT. Qraci... Of... de-acum m'o Iuat dracu.
(n umflA pe sus... Tablou).
Sfarsitul actului I-in.

www.dacoromanica.ro
 FARMAZONUL DIN IIARLAU 223

ACTUL II.
(Teatrul Infati§eaza o pivnitit. Vr'o cftte -va butt).

SCENA I.
TITIREZ, MIULESCU, PRIETENI.
(La ridicarea perdelii sant en totil tntrebuintati a aceza lucrurile pe la
local lor).
TITIREZ. Hai degraba, a§ezati toate... in chip de morman-
turi... Pestrit o sa se socoata intr'un tintirim.
MILESCU. Dac'ar fi toate fintirimurile placute ca acesta,
multi ar vroi sa moara.
TITIREZ. Te cred §i mai ales tu... ai fi cel intaiu.
MILESCU. Nu zic ba... da socot ca nici tu n'ai intarzia sa
ma urmezi.
TITIREZ. Pan'atunci va recomanduez o tacere intreaga...
sa nu uitafi §i in5tructiile ce v'am dat.
Ton. Bine... bine.
TITIREZ. Lasati-ma singur un pic.
(Ese toti, afari de Titirez).

SCENA 11.
. TITIREZ

Ian sa vedem daca toate lucrurile sant d§ezate dupa placul

meu... aici am pus vr'o cate-va artifitii care trebuesc sä imiteze
cu iconomie o ploaie de foc... cat pentru balercele ceste... in-
fAti,eaza mormanturile de care am vorbit lui Pestrit... Acu
totu-i §a ne jucam bine rolele... cat pentru mine nu-mi pasa...
intr'aceste is tare §i mare... Dar pare c'am zarit o lumina...
Cine sa fie oare ? 0, ce idee minunata imi vine... Inca o festa
de jucat... tot nu vrea ca sa ma lase sa gust ciorba Slugerului...
nici nu-mi da voe s'o sarut... eu care sant numai foc pentru
dansa... las c'oi drege-o eu... (Stinge lunafinarea ce are).

V. Alecsandri. Tcatru, Vol, III. 15

www.dacoromanica.ro
 226 V. A1.ECSANDRI

SCENA III.

TITIREZ, GAROFA, (Cu 0 garoffi §'o lurottnare).

GAROFA. Dec ! Cine dracu a deschis usa pivnitii ? pui

ramasag ca diavolul cel de Titirez s'a apucat iar de vr'o posna...
inca asa plod n'am vazut... pune -fi in gand ca nici ca ne-ar
da pace... vrea numaidecat sa ma sarute de cate on ma vede...
noroc ca am niste palme cam late... s'apoi cine stie ce s'ar
intampla. (Titirez ti stings lunatinarea). Cine o suflat in lumanare ?
TIT!REZ. au parte). Ia s'o spariu... (Tare. Gros). Eu sant su-
fletul papuca-tau.
GAROFA. Ian sa nu-mi iau papucul 'sa ti-1 trantesc peste
cap... auzi to ?..
TIT(REZ. (Gros). Garofo, nu te obraznici cu stahia pivnitii.
GAROFA. Mi se pare ca-i cunosc glasul stahiei...
TITIREZ. Am aflat ca n'ai nici o indurare pentru dorintele
unui fal-logofat cu ptiru de aur... i frumos ca soarele, ce se
numeste Titirez... pentru aceea am lasat vesnica mea locuinta,
inadins ca sa viu sa-ti poruncesc, ca daca dragalasul Titirez
va avea pofta sa te sarute... sa nu-i arati palmele, ci dinp6triva
sa-i implinesti toate dorintele.
GAROFA. tin parte) Titirez, el ii, sa ne batem joc un pic
de dansul... (Tare). Bravo, papucule, da frumoase sfaturi imi
dill_ nu ti-i rusine... si socofi ca te-oi -asculta... nadajduiesti
c' i face vre-odata ochi blanzi unui lacom... unui crai ca Titi-
rezu dumitale... niciodata, papucule, mai de graba mi-i calca
in picioare decat sa ma supui poi uncii dumitale... manie-te...
fa ce vrei... putin imi pasa, da niciodata nu m'oi lash sa ma
sarute un mucos ca Titirez. an parte). 0 luat-o buns.
TITIREz. (S/I.rincl dope boloboc jos). Mucos... eu mucos... Ga-
rofo.. .ug !esti socot.... nu pot criede sa ma pui in categoria
tancilor Eu care simtesc pentru tine o pall mai fierbinte
de 'at )araticu bucatariei slugerului...
...0, Garofa, floare care raspandesti un miros (in parte).

www.dacoromanica.ro
 PARMAZONUL DIN HARLAU 227

Da fie-fi mild de Titirez... nu-1 lass sA hebuneascA... caci crierii

lui, sArmanu... au inceput a se invarti ca un titirez... Garofo,
yin sA te sarut.
GAROFA. Sa mA saruli !! ai inebunit, on nu fi-i mult.'
TITIREZ. Nu mi-i mult, Garofo, pre legea mea... (Vrea eg o
eArute).
GAROFA. (in parte). Pe 'ntuneric, dacA se poate. (Tare). Ian
sfar§eVe cd te lipesc...
TITIREZ. Dar... dar... lipe§te-fi buzele tale cele in floarea
garofii... pe buzele mele...
GAROFA. (Dandu-i o palma). Poftim, i fi place ?
TITIREZ. Valeu 1.. (in parte). M'o ars. (Tare). Cu toate aceste
trtbuie sa te sarut. (o earnt6).
GAROFA. DA-mi pace, domnule Titirez... ca mA manii...
TITIREZ. Da, ca destul de .manioasa ai fost pan'acum ; ii
vremea sA te imblanzepi.
GAROFA. Incale aprinde lumanarea.
TITIREZ. indata... am tot ce trebue; o cutie de chibrit...
Apr nde lunattnarea). E§ti 1.11Ulta.Mita. ?
GAROFA. Dar... pentruca te-ai fAcut cuminte.
TITIREZ. Ei, daca-i a§a... da-mi o gurifa.
GAROFA. Acu... se poate... ca-i aprinsa lumanarea...
dd pe 'ntuneric (Uitandu-se to fund). Pare ca vine cineva...
TITIREZ. Tocmai prietenii no§trii... asculta... (Yi toptette la
rec e).
GAROFA. Asa...zau... ha I ha I ha I bietu Pestrif.
TITIREZ. Da sA nu uifi ce fi-am spus.
GAROFA. Las pe mine, oiu face cum ai zis.
TITIREZ. Du-te de-acu, du-te degrabA.
(Garofa ese prin. stanga).

SCENA IV.
TITIREZ, LECNIL, MILESCU, PRIETENI.
T TIRLZ. Ho, bine c'afi venit ; vA in§tiinfez ca. cercArile au
sa inceapa.

www.dacoromanica.ro
 228 V. ALECSANDRI

LEONIL. Da mucenicu unde-i ?

TITIREZ. 0 sa vi-1 slobod acum. (Maud In palme de trei ori).
Uitati-va in sus. (Pestrit cu ochii legati se coboara Inteun panerie).
LEONIL BSI CEILALTI. (RfiaLud). Ce voiaj
TITIREZ. Am vrut sa va dau o idee de calatoriile prin vaz-
duh... (Toti rka). taceti.
PESTRIT. (In vazduhl. Bre... bre... bre... da a draculu ea-
latorie fac... de un ceas de cand ma tot cobor, fara a mai da
de uscat...

SCENA V.

Cei dintdi, PESTRIT.

PESTRIT. (Tot In v5.eduh, cu ochii legati, strigand). Mai... oameni

buni... ramaneti sanato§i, ca eu ma... duc... (Paneriul as Rhine
de pima n t). Slavl Domnului c'am dat de vartos.
TITIREZ. (Schhnbandu-si glasul). Ai sosit in cele mai adanci
mAruntaie a pamantului... pop sa ie§i din trasura ta.
PESTRIT. rog, ian spune-mi, de eke po§te sant depar-
tat de fafa pamantului... auzi... domnule... ian asculta domnu...
Cutare...
TITIREZ. Nu ma chiem domnu... Cutare.
PESTRIT. MA iarta... Domnule... Cut... n'am vrut sa te
ating... da ma rog, ian spune n'a§ pute sa-mi scot de pe ochi
basmaua asta ?
TITIREZ. Nu... pentru ca prin farmecul acestei legaturi, ai
sa vezi o mulfime de lucruri.
PESTRIT. A... prin farmecu... ciArios lucru... pan'acum nu
vac' nimica.
TITIREZ. Taci, nu vorbi... caci o sa incepem ceremoniile
de primire... Pune-te pe scaun... sf adu -fi aminte ca in vremea
cat ti se vor face intrebarile cuvenite... n'ai voie... nici situ'
nici sa te mi§ti.;. nici sa strenufi, nici sa te rasufli.
(Leonil da nn scaun lui Pestrit care se mead). In mijlocul Teatrului).
www.dacoromanica.ro
 FARMAZONUL DIN HARLXU 229

PESTRIT. -- De m'oi rasufla sa ma bati la talpe.

TITIREZ. Candidatule... Spune-ti numele, fara §i stataa.
PESTRIT. (In parte). Incep a cam ameti de frica. (Tare). Ma
numesc Harlau.... varsta me ii Pestrif, tam me 'i de 22 ani...
Ba nu, mA in§al, ma chem Pestrit..., fara...
TITIREZ. Bine... bine... Pentru ca sa poti infra in, socie-
cietate, trebuie sa n'ai nici un naray... §i dupa cum am auzit,
dumneata ai o mulfime...
PESTRIT. Ba pe crucea me...
TITIREZ. E§ti mincinos, lacom,..
PESTRIT. Lacom... se poate. Ce-i .arept nu-i pacat, imi
place turta dulce de mA prapadesc. (se scoala).
TITIREZ. 3Sezi locului, nu te mi§ca.
PESTRIT. (Vrea sit se pnie .pe scaun si pica jos).
TITIREZ. Scoala-te.
PESTRIT. (Sculandu -se). Dad. §i fart sa-mi zici... valeu, coas-
tele...
TITIREZ. Acu hai sa incepem cercarile... Suifi -1 in varful
turnului... ca sa se arunce de sus cu capu in jos...
PESTRIT. Cum, frate, sa m'arunc... §uguegi... da pot sa-mi
stric ciolanele.
TITIREZ. A§a ! turnu n'are mai molt de cat o suta de
stanjeni.
PESTRIT. M'am dus de pe fafa pamantului. (n sue pe o Bowa
care, Cu cat Pestrit se inalta, ea intra to p5m1Int).
TITIREZ. (Vorbind In pumni, ca sa-I face sa °read& ca -i tare jos).
Arunca-te in fundul pamantului.
PESTRIT. (Strigand foarte tare). Ei, domnilor, is ma rog...
TITIREZ. (Asemenea). Nu ne trebue observafii... daca nu te-i
supune pravililor noastre, nu te primim.
PESTRIT. De vreme ce-i a§a... (Sare). Dec... degraba am
ajuns.
TITIREZ. (incet oatre Leonil). Acu-i randu tau. (Se ascend tot.'
disapoia poloboacelor... ascnnzand lumfmarea).
PESTRIT. Pared nu-i nimene imprejurul meu, (Scoate bas.
mans de pe ochi). Bre... bre... da ce curaj am aratat.
(Se and gemete ; vuete de lantnri).
www.dacoromanica.ro
 230 V. ALECSANDRI

PESTRIT. (Spariet). Saracul de mine, ce am auzit ? Or sa

vie mortii sa ma vizitariseas[a... N'auziti, domnilor raposati...
nu's acasa... vA putet Intoarce de unde ati venit... n'am nici
un chef sa Ara vAd... (In parte). Simt oare-care sudori rad ca
ghiata.
TITIREZ. (Sehimbilndu-ei glaeul). Ah ! ah ! ah I fie-ti mils.
PESTRIT. (In parte). Oare cine dracu s5 fie ?
TITIREZ. Of, nu mai pot... mor de foame §i de sete.
PESTRIT. SlavA Domnului ca nu -i matu§a Balasa... data
de cand a murit nu i-au dat nimica de mancat... biata baba
trebue sA fi murit de vr'o suta de on cel putin.
TITIREZ. Da to care stai iri preajma-mi... ce cauti in IA-
ca§ul ticalo§iei ?
PESTRIT. Ah I aici ii loca§ul ticAlo§iei... am venit sA ma
fac farmazon.
TITIREZ. Farmazon... nenorocitule... §i eu am venit sa ma
fac farmazon, §i acum de 15 zile sufar in beciul acesta.
PESTRIT. (In parte). Mi se pleaca genuchii.
TITIREZ. M'am hranit numai cu ni§te coji de pane ce am
gasit intr'un ungheriu.
PESTRIT. Saracutul de mine... coji... d'apoi ce-oiu sa lac
eu, care nu pot manta de cat pane proaspatA ?
TITIREZ. Proviziile mele se sfar§ise... era sa mor de fcrame...
cand din intamplare iata se Infato§A ochilor mei.
PESTRIT. Ce 11.1Crt1 ?
TITIREZ. Un guzgan... cu care m'am putut hrani pan'acum
PESTRIT. Un guzgan ! 1.. n'oiu putea nici-odata sa trAesc cu
ast-fel de dobitoace.
TITIREZ. Tast... Pestrife, acum au venit vremea sa chiemi
trasnetul pe capul tau.
PESTRIT. SA chem trasnetu... da pentru ce ?
TITIREZ. Pentru ca sufletele farmazonilor sa vie sa-ti fad
vizitA.
PESTRIT. Nu s'ar putea pe alto- data...
TITIREZ. Nu mai lungi vorba de geaba... gande§te-te ca
hotararea noastra este nepartinitoare.
www.dacoromanica.ro
 FARMAZONUL DIN DARLA(' 231

PESTRIT. De vreme ce imi dafi rezoane atat de lamurite...

ma supun... Da cum sa-I chem... nu stiu cum sä-i vorbesc.
TITIREZ. Vorbeste-i cu toata politeta cuvenitA unei per-
soane Insemnate.
PESTRIT. (Uitandu-se in sus). Domnule trasnet... poftesc pe
ekcelenta voastra sa bine-voiti a va cobori din cer... numai
tare te-as rugs ca sA nu fad mult vuet... va voi ramane
mult indatorit... al excelentei voastre prea supus
plecat...
(Titirez di foc artifitiilor).
PESTRIT. Valeu... valeu... am murit. (Pica cu fate In jos).
(In vremea mita se lamineazit pivnit").
TOTI. Vivat Pestrij, esti primit.
PESTRIT. (Sculandu-se). Is primit ? zau ?
TITIREZ. -- Dar... dar... Pestrife... Pune-te'n genunchi... nos-
timule fiu al Harlaului... curajul tdu... haracterul ce ai aratat,
te fac vrednic de a intra in societatea noastra. In Intinde mama
s'o sarute ei-i dg douil palme. In parte). Tare-i prost. (Tare). Si de.-
acum inainte, printr'un semn care am sa-ti comunichez, toate
pungile au sä fi se deschida... si toate tractirurile au sA te
hraneasca de geaba.
PESTRIT. Ce economie... pentru mine care voiam sA ma-
nanc la Regensburg,
TITIREZ. Iata semnul de care fi -am vorbit... nimica nu-i
mai lesne... pui degetul cel Bros in varful nasului asa... des_
chizi mana i misti degetele... Vezi. (Face semnul).
PESTRIT. Am infeles. (Face ei el semnu). Si cu semnu Asia
ai tot ce -fi trebue ?
TITIREZ. Tot.
PESTRIT. Zau, nici-odata n'asi fi putut gad O. am o co-
moara pe varful nasului.
TrrntEz. Si cand cel intai samn nu va dobandi ceea-ce
doresti... mai adaoge ai cealalta mana... atunci esti sigur
ca nimic nu-li va lipsi.
PESTRIT. Ah !.. frafilor, nu putefi crede cat sant de fe-
ricit...
www.dacoromanica.ro
 232 V. ALECSANDR1

TITIREZ. -. Te cred.
PESTRIT. Nu §tiu cum SA va. multamesc.
TITIREZ. MA rog... intre not §tii ca-i san-fason... Hai, dom-
nilor, venifi sal ducem pe domnul Pestrif in triumf.
PESTRIT: D'apoi prea multa cinste... Ma rog nu ma fa-
cefi sa ma ru§inez.
TITIREZ. Asta-i cea de pe urma ceremonie.
(Leouil ei Milescu radie.es pe bra(ele for pe Pestrit).

SCENA VI.
Cei dinainte, GAROFA.
GAROFA. (Alergand). Ascundeti-va... fugitil de graba.
ToTi. Da ce-i ?
GAROFA. Tofi cazacii de la Agie... au venit sa va. ares-
tuiasca.
TOTI. Cum se poate ?
LEONIL. ---- (Lasand pe Pestrit sa pice jos si radicil.nd nulnele c&tre
ceruri). Ah 1 Dumnezeule !
PESTRIT. (De jos). Valeu... n'auzi vere... da §tii... ca. te-a
trecut cu ,saga.
TITIREZ. (ncet crttra prieteni). Nu va temefi, ii minciuna...
eu am iscodit'o asta, ca sa-1 prelungim mai mult.
PESTRIT. Ma rog, ian talmaciti-mi §f mie ce va sa zica
arestuirea asta ?
GAROFA. Nu §tiu cine le. au spus Ca v'afi inchis aice, ca
sa faced blestematii.
TITIREZ. Hai de graba sä e§im de aice... pe acea u§a...
venifi sa va duc intr'un tractir unde ne-am putea ascunde.
(Es cu totii).
Sfiirsitul actulni al doilea.

www.dacoromanica.ro
 FARSIAZONUL DIN HANDAL' 233

ACTUL III.
(Teatrul Infittosazi o gridina de tractir. Copaci In dreo.pta si In stanga, sub
care sant mese. Pe poarta este eerie: Tractirni lid Frant-Macson).

SCENA 1.
TRACTIRGIUL, SLUGILE (asezitnd mesele)

TRACTIRGIUL. Degraba, degraba... puneti toate pe la locul

lor... saperment...
SLUGILE. Indata, Domnule Frant.

SCENA II.
TRACTIRGIUL. Mai lenge lighioae de cat slugile de aice...
nici ca se poate... cand le porunce0 ceva... Ili raspund in-
data domnule... i to fac de gtepti ceasuri intregi. Saper-
ment noh ainmal... Daca n'a§ fi peste tot locul eu singur,
ar merge urit trebile... asta-zi avem Duminica... trebue sa vie
multi mu§terii. Ha L. pare ca vad... vre-o trei persoane in-
trand... bravo... bravoo herr Frant... ziva se incepe bine... ii
deabia doua-spre-zece ceasuri. (isi freacii mdnile de bucurie).

SCENA III.
FRANT, SLUG., GANGANU, AGLAITA, GAROFA.

SLUG. N'am face bine, Aglaito, sa mancam in gradina ?

AGLAITA. Da ce idee ti-o venit, babaca, sa mancam in
targ... dumneata care de cand e§ti... ai mancat tot acasa ?
SLUG. Sa-ti spun fata me, vremile s'au schimbat... in ziva
de asta-zi toate se prefac... trebue deci sä urmam §i noi... pro-
pa§irile veacului... dupa cum zice domnul Leonil, c'apoi ne-ar
rade oamenii.
www.dacoromanica.ro
 234 v. ALECSANDRI

.GAROFA. Ai dreptate, cucoane, §i zau, ar trebui sa ma-

nanci totdeauna in tractir.
SLUG. Ba zau... nu-mi spui ca ti-ar place si tie ? De, tre-
bue sa stii, puisorule, ca n'am luat bucatarita in casa pentru
ca sa mananc la tractiruri. Ian spune-mi, domnule ,cont, ai
vre-o odae sloboda ?
FRANT.Dar domnule... cum nu... mai ales pentru dumneata.
SLUG. Gateste-ne o masa bung... c'apoi eu nu stiu multe...
te instiintez a de nu oiu fi multamit... (Face sema de bittae).
FRANT. Nu te ingriji, domnule, de nu-i fi multumit, sa-rni
platesii indoit... (E86).

SCENA IV.
SLUGERIU, AGLAITA, GAROFA.

SLUG. Auzi... auzi... sa-i dau indoit... mai, ce obraznici

sant sontii i§ti de nemfi.
GAROFA. Da cum ? ai vroi sä primeasca ca sa.-1 bati?
AGLAITA. Cate ceasuri 'sant babaca ?
SLUG. Doua Si jumatate nemtesti.
AGLAITA. (In parte). Cand gandesc ca Pestrit poate sa vie r
SLUG. Numai o jumatate de ceas mai avem pana la so-
sirea lui Pestrit...
AGLAITA. Ma mir de ce ai mai zis lui Ion feciorul ca
sa-i spue dac'a vent, ca santem aice...
SLUG. Trebuia sa-1 astept acasa pana la trei ceasuri, dar
fiind-ca am e§it inaintea vremei botarite, socot ca-i destul
de drept ca sa-1 instiintez unde sant.
AGLAITA. De-ar da Dumnezeu numai... sa nu vie.
GAROFA. (incet). Nu te teme, duduca, ca-i in manele dom-
nului Titirez.
AGLAITA. SA te aucla Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro
 FARNAZONUI, DIN leARLAIJ 235

SCENA V.
Cei dinainte. FRANT.

FRANI. Domnule, masa-i gata... §ervete curate... argin-

tariile dela Viena... tan yin._ un yin de cel pecetluit.
SLUG. Cum pecetluit ?.. l'ai amestecat cu ceara tare?
FRANT. Vreu sa zic ca butelca-i pecetluita.
SLUG. Ha I ha L. inieleg... hai la masa.
FRANI. Veniti pe aice... (Ese).

SCENA VI.
FRANT yci pe armci TITIREZ.

FRANT. Slava domnului... pan'acum am trei persoane de

jupit...
TITIREZ. antra cantemd).
Haideti, trap, sä traim bine
Sa traim noi intre noi...
Cu toata supunerea ma inchin domnului Frani Macson...
Ce mai faci? sanatos ?.. Si eu cum vezi... foarte multamesc...
(Ii bate peste panteee).
FRANT. Sluga dumitale, domnule. (In parte). Nici-odata nu
I'am vazut, da se pare a fi de treaba.
TITIREZ. (In parte). Iata un zamariu, care nu-mi pare in-
zastrat cu 'mult duh... (Tare). Domnule Frani, iii vestesc ca
peste vr'o doua minute are sa-ti pice o societate, care o sa-ti
aduca o foame de lup, §'o suma de douazeci lei... Spune-mi
de este chip ca sa o muliame§ti?
FRANT. Cate doi lei de om... ii cam greu... mai ales daca_
ar cere 5ampanie... Bordo...
TITIREZ. Dac'ar cere, nu le da.
FRANT. A§a se poate.
TITIREZ. Unde-i cartea ?
FRANT. Iat -o pe masa.
www.dacoromanica.ro
 236 V, ALECSANDRI

TITIREZ. (Puindu-se la masa qi scriind). Da ian spune, ce ai de

gang sa ne dai ?
FRANT. Un bons cu epure.
TITIREZ. Epure... la -un neamf... foarte mulfamesc, nu-mi
plac epurii care miorlaesL
FRANT. Domnule, te rog sa crezi...
TITIREZ. Mdcar sa mi-1 arati viu, nu te-oi crede... (Soriind).
laca ce trcbue sa ne dai, asculta... o rata salbatica cu curechi...
numai sa nu fie din ograda... ni§te prepelife fripte in slanina...
FRANT. E... e... domnule, pentru douazeci lei sa-ti dau
prepelife?
TITIREZ. Daca-i a§a... apoi se schimba treaba... fa-ne
ce-i. §ti...
FRANT. Las pe mine... Unde vroiti sa mancafi ?
TITIREZ Aici... in gradina... la racoare... §i pe iarba verde...
daca nu s'a fi uscat... da... grabe§te, ca prietenii mei au sa
vie indata.
FRANT Nu te teme... is acum... numai doua minute...
TITIREZ. A, apropo, uitam sa-ti spui un lucru... avem cu
not un soi de prost, numai uitandu-te la el vei cunoa§te ca-i
dela Harlau... sa nu-1 la§i sa se duca pans cand nu Ii-a plati...
vrem sa-i facem, un cabazlac.
FRANT. D'apoi... nu s'a maul& ?
TITIREZ. laca neamfu... (In parte). Daca-i neamf, tot neamt.
(Tare). Nu te teme... dupa ce Ili spun ca-i dela Harlau.
FRANI MA duc indata la bucatarie 8A dau porunci.

SCENA VIII.
TITIREZ. Ce dracu de nu mai vine Pestrit... ar avea haz
sa i se fi intamplat vr'o posna in drum... Bietu Pestrif ! da
Inc'a§a alual de guguman n'am vazut... pare ca-i and viind...

www.dacoromanica.ro
 FARMAZONUL DIN HARLXU 237

SCENA VIII.
TITIREZ, FRANT, PESTRIT, LEONIL, MILESCU, Prieteni.

FRANT. (Afar Prietenul dumilorvoastre va a§teapta in

gradina. Poftim domnilor... poftim. (ii introduce In semi).
PESTRIT. cand semnul lui Titirez). Sluga, vere... (Ca tri
Vra sa zica aice. sant in sigurantie... nu ne mai temem ca
ne-a gasi Urzica.
LEONIL. Nu.
PESTRIT. Putem deci, manch in ticna.
LEONIL. Dar... n'ai nici o grija.
PESTRIT. Gata sant bucatele, domnule tractirgiu ?
FRANT. Is pe foc, domnule. (In parte). Aista trebue sa fie.
prostu... (Tare). In doua minute vor fi gata. (EsA).
PESTRIT. Doua minute s'un ceas... (RizAnd). Ha 1 ha ! ha 1
doua minute s'un ceas... Cum va place? Da bine, ca de cand
m'ali primit in societatea dumilorvoastre... m'am facut asa cu
duh... trick nici eu nu ma cunosc...
LEONIL. Duhu se afla ades in fundu butelii...
PESTRIT. Ai dreptate, vere Leonil... si spre dovada ma
arat eu insus... Ce eram ?.. un prost... viu la Iasi... intru cu
dumnealor la berarie... §i cand es afara... ma trezesc plin de
duh... A... apropo, fratilor, santeti siguri ca ne gasim inteun
tractir de farmazoni ?
LEONIL. Fara indoeala... iata, daca nu ma crezi, ceteste
insu§ numele tractirului.
PESTRIT. (Oetind). Frant Macson... se cam aproprie... da
pare ca nu-i tocma...
TITIREZ. Aice-i scris nemte§te. Frant Macson nemteste va
sa zica farmazon moldoveneste.
PESTRIT.. Se poate... Ce vrei ? eu nu stiu multe limbi...
pe la Harlau nu se prea invata...
TITIREZ. N'ai trebuinta sa mi-o spui.
PESTRIT. Adica intrebam si eu... vezi... ca n'am nici o
para cu mine.

www.dacoromanica.ro
 238 V. ALECSANDRI

TITIREZ. Nici eu... Farmazonii nu poarta nici odata bani

cu dan§ii.
PESTRIT. Bravo... a§a imi placed... duck -se dracului mo-
neda... numai gogomanii au bani... eu aveam totdeauna pan'
a nu fi primit in corposul farmazonilor... insa acu... acest
metal e in stare sa-mi dea istericale... cu toate acestea... nu
vad bucatele... poate a fi trebuit sa platim dinainte. (Face Benin).
TITIREZ. Dinainte ? 41.. asta nu se face nici odata... sent
unii cari nu platesc nici pe urma.
PESTRIT. Hei... Domnule Frant...
FRANT. laca Domnule... (Aduce bucate. Toti ee pun la mask).

SCENA .1X.
Cei dinainte, FRANT, UN COMISAR, CONSUMATORI
8LUGI.

COMISARUL. (Puindu-se in masa). N'auzi her Frani, is sa'mi

<lai...
FRANT. Iaca dau. (Aleargi de in o mask la alta).
COMISARUL. Asculta-ma intaiu.,. §'apoi imi raspunde...
PESTRIT. (Mkneind cu lacomic). Cand ati §ti fratinilor ce
mulfumire simfesc in mine, ca ma aflu in compania dumi-
lorvoastre... ca zau pe crucea mea, sunteti ni§te persoane de
tot placute... pentru-ca cum v'am mai spus... de cand am in-
trat in corpul farmazonilor, sant...
COMISARUL. (Catre Frant, cu care §opte§te, tare). Un rasol.
PESTRIT. (In parte). Un rasol. (Tare Si series). Sant de tot
vesel, Cu toate acestea, nu lasati sä treaca ceasul... cand ati
§ti... parca §ed pe carbuni .. ma tot tem sa n'aud sunand
trei ceasuri... nu pot sta locului de nerabdare... sant ca...
COMISARUL. (Catre Frant en care seamana A Be affide,te... strigii,
tare). 0 gust de curcan umpluta.
PESTRIT. (In parte). Ca o gu§e/ de curcan umpluta ?.. ca

www.dacoromanica.ro
 FAIIMAZONUL DIN HARLAU 239

si cum o face inadins, oare sa ma maniu... macar... lasa'l

dracului ca'i comisar. (Tare). MA rog cite ceasuri sant... Vere
Titirez... is cauta la ceasornicul meu.
TITIREZ. L'am uitat acasa.
LEONIL. Nu poate O. fie mai mult de cat doua ceasuri.
PESTRIT. (mitre Front). N'auzi domnule, cite ceasuri sant?
(Titirez face semn lui Front).
FRANT. S'a oprit ceasornicu.
LEONIL. Dar nu-ti fie frica... ai vreme...
PESTRIT. Fratiorilor... ma ertafi... daca nu pot sa sed mai
mult... trebue numai decat sa ma duc...
LEONIL. Nu se poate !
TITIREZ. Cand iti spun ca Inca n'au batut trei ceasuri.
(In parte). Oare cum dracu sal opresc... a... o idee (Catre Pee-
tri(). N'auzi vere Pestrit... Veil comisarul cela?..
PESTRIT. II vad... da ce-i?
TITIREZ. Ii ur; farmazon.
PESTRIT. Ba zau it cunosti?
TITIREZ. De nume... (In parte). Nu l'am vazut nici odata...
Tare). E un polcovnic schimbat in straie de comisar.
PESTRIT. Ce spui frate?.. Tare imi vine sal fac semnul
cela.
COMISARUL. Her Frant adu-mi mustar. (Se scarpinii la nas).
TITIREZ. Cearca.
PESTRIT. 4Au c'o sa cerc.
TITIREZ. Nu vezi cum se scarpina pe nas... cand iti spun
d-i farmazon.
PESTRIT. Socofi ca-mi face semn ? apoi daca-i asa sai
raspund. (Face acme comisarului care se uitil la el cu mirare). Dec...
nu'mi raspunde... pst...pst... Domnule. (Ii face iar saran).
COMISARUL. (In parte). Ce dracu de se tot stramba la
mine.
PESTRIT. Nici ca s'ar misca,.. is sa-i fae i celalalt semn
Ili face en arnandona
COMISARUL. (scnianan.se). Socot domnule ca vrei sit -ti bati
joc de mine.

www.dacoromanica.ro
 240 V. ALECSANDRI

PESTRIT. Cine, eu ?.. din_ potriva dupa ce-ti fac semnul

iota... (ti face iara).
COMISARUL. Ei ! te-ai obrasnicit peste masura... domnule,
e§ti un om fara isprava... trebue sa-mi dai indata rezon.
PESTRIT. Ce fel sa-ti dau rezon ? Da nu e§ti farmazon?
COMISARUL. Nu-i vorba de farmazonie...
-PESTRIT. Cum nu-i vorba... apoi dar nu e§ti farmazon ?
COMISARUL. M'ai ensiultarisit... trebue sa-mi dai satis-
factie... dumnealor vor fi martorii mi§trii... am de gand sa le
fac prezent urechile d-tale... ma duc sa aduc arme.
(Ese... In vremea acestei efezi toti prietenii ese, afara de Titirez).
PESTRIT. Daca-i a§a vorba... apoi p'aci §i drumu. (Villa 81
fue.).
(RANT. (Oprinda-1). Ia a§teaptaNdomnule, trebue sa ma pla-
te§ti.
PESTRIT. DA mai de graba... ce-ti sant dator ?
FRANT. DouA-zeci de lei...
PESTRIT. Doua-zeci de lei... bine... intinde-ti mana... (Face
semnul). Poftim... (urea set lash).
FRANT. (Oprinda-1). ugue§ti domnule? socofi ca m'oi mul-
tumi cu atata ? .

PESTRIT. Ai dreptate... nu-i destul... intinde-ti amandoua

mainele. (Face semn cu amilndong mainele).
FRANT. Ian sa-ti spun domni§orule... eu n'am chef de
ras...
TIT1REZ. (Incet luf Frant). Zi ca-1 vei inchide... (Eee).
FRANT. Ai de gand sa plate§ti on ba ?..
COMISARUL. (Intrand cu arme). Ia sfar§e§te mai de graba...
n'am vreme s'a§tept. '
PESTRIT. Unde dracul m'am varit ? (Trei ceasuri suns). Trei
ceasuri, saracul de mine... §i vara-rnea ma a§teapta... dom-
nilor, trebue sa ma duc...
FRANT. Dupa ce-mi vti plati.
COMISARUL. DupA ce te'i bate.
FRANT. Trimet s'aduca straja.
COMISARUL. Ba nu, ma rog... lash sa-I omor dintru'ntai.
www.dacoromanica.ro
 FARMAZUNUL DIN HARLAU 241

PESTRIT. Straja ?.. SA mA omori ? saracul de mine si de

mine... domnisorilor, pentru numele lui Dumnezeu.
FRANT. (TragAndu-1 deoparte). N'ascult nimic... plateste-mi.
COMISARUL. (tritgitudn-I in partea lui). Vin de te bate.

SCENA X.
Cei dinainte... TOATE PERSOANELE PIESEI...
SLUGER. Ce Inlet ii aicea? nu mA inset_ ii Pestrif... go-
gomanul meu de nepot.
LEONIL. Arbon Sluger... nadajduesc ca nu este trebuinta
sa-fi aduc aminte de fagaduinfa d-tale.
SLUGER. Cu toate cA-s sluger... da cand dau parola o
sin... Aglaifa ii a ta.
PESTRIT. D'apoi eu, mosule.
SLUGER. Tu... prea tarziti te-ai trezit.
PESTRIT. Vra sa zicd ca v'afi batut joc de mine... (Lui
Leonil) Domnule Leouil, te rog sA crezi ca nu-i frumos lucru
sa sufli femeile oamenilor.
LEONIL. Se poate... dar fiindca fi-am suflat-o pan'a nu te
insura... socot ca n'am facat mare suparare...
PESTRIT. Ce-i drept nu-i pAcat... ar fi fost mai writ sal
mi-o fi suflat dupA ce m'as fi insurat.
LEONIL. AVeayta... ne mai avand trebuinta ca dom nu
Pestrif sa. fie farmazon, ii scot titlul ce i-am dat, §i-1 sfatuesc
sa se intoarcA la HarlAu ca sa-si implineasca pofta... pentru
a cat pentru mine, nu-mi este cu putinfa ca sA-I fac sLintre
intro societate pe care n'o cunosc deck din auz, si care nici
nu se afla pe la noi.
PESTRIT. Ce kl... nu-s nici farmazon ?
TITIREZ. Nu... asta a fost numai o festd care am vrut sa
fi-o fac. Cum o &esti?
PESTRIT. (Cu dispret). ProastA, esti norocit cA incA amirosi
a lapte... c'apoi ti-a§i arAta eu... cum se joacA festele... fi-as
da niste feste pe spinare, de nu le-ai putea duce...
Vasile Alecsandri. Teatru, Vol. III. 16
www.dacoromanica.ro
 242 V. ALECSANDRI

COMISARUL. Pan'atunci... not avem vreme sa ne batem.

LEONIL. (Catre coraiaar). Domnule... vezi insu -fi ca am vrut
sa radtm o lead de doinnul Pestrit... te rog dar sa la§i mania
ce ai pentru dumnialui.
COMISARUL. Daca ii a§a... uit tot...
FRANI. Da vezi ca eu nu uit masa.
TITIREZ. Eu sant insArcinat sa platesc... fiindca eu am. po-
runcit bucatele.
(Plate§te en banii Int Pestrit).
PESTRIT. Tronc... numai atata imi lipsea ; sä plate ti cu
banii mei... ei domnilor, vä intrecefi cu ,saga... daca a§ fi §tiut
a§a... a§i fi §ezut la Harlau... ca zAu ma mir ce dracu am
venit sä fac la Ia§i ?
TITIREZ. Nu te-ai facut farmazon, frate ?
PESTRq. Ia dute de ad, ca te lipesc... (catre p4.1ic oftitnd)
Hei... hei, bine zicea mAtu§a Bala§a... D-zeu s'o ierte ; ca cine
sare multe garduri... ii craps nadragii.
Wortina cade).

www.dacoromanica.ro
 MODISTA SI CINOVNICUL
COMEDIE ilsiTit'UN ACT, prelucrata 1).

PERSOANELE:
Neculai Cernelescu. 0 slugs de cofetarie.
Matache. Clara.
Nastase Camel. Profirita.
Scans se petrece la Copon In griclina publicii.
(Teatrnl Infritiseaza o parte a gradinei publice.-0 masa si dela Beaune In
tanga.Intre copaci).

SCENA I.
CLARA. (Fricandu-o. vent cu batista).

Uf 1 ce naclusala... parca esti intr'ut cuptor... ii frumos timp

Nara numai pacat ca-i soare... Slava Domnului ca nu-i multa
lume aci... incalea mai poti fi in odihna, da incolo unde cants
muzica sa te isbaveasca D-zeu... ca si cand ai fi intr'un furnicar...
Val de biata gradina publics, dac'a fi tot asa... cati trec la
Copou se abat aici, ba Inca te intalne§ti cateodata si cu ju-
pause din case... eu nu's nici cum fudula, d'apoi §'a§a... ce
dracu L. Cu toate ca nu's mai mult decat o modiste... pare
ca nu §tiu cum mi-i sa ma gasesc langa jupaneasa Map...
sou langa lelea Stefana...
Chid ar fi in mana mea, as da poronca ca numai boe
rimta... modistele si cinovnicii sa. &LA drit de a infra in gra-
dim publics... incalea cinovnicii, stiu sa se poarte cu noi...

9 Infatipta pentru intaia5 data la Teatrul National din la5i, in Ianuarie

1b41,

www.dacoromanica.ro
 244 V. ALECSANDRI

sunt cavaleri placuti... cu haz... 5i au maniere frumoase... Da

Carcei cela... vai Iua -l'ar dracul ghiuj batran ; de trei luni de
cand ma prigone5te cu amorul sau, 5i nu se vede cal c'un
picior in thormant... -(Ducttnan-se In fuga qi uitandu-ee). Da nici c'ar
mai veni Profirita... s'a fi intamplat ceva... Biata copila. Inca
a5a fata nevinovata n'am vazut... norocire ca m'am insarcinat
eu de educatia ei. (Sluga de cofearie trece prin fund). Da parca vad
sluga cofetarului... N'auzi, domni5orule.

SCENA II.
CLARA, SLUGA. (Viind inaintea scenei).

SLUGA. Aud... ce porunciti ?

CLARA. Adu doua limonazi...
SLUGA. Doua ? se vede ca a5tepti pe cineva.
CLARA. A§a se vede... ca doara n'o sa le beau pe aman-
doua °data... Tare's pro5ti cofetarii a5tia !
SLUGA. Le-oiu pune pe masa care este Tanga fantana asta...
(Sluga ese).

SCENA III.
CLARA.

Pare ca and un vuet... poate ca-i Profirita, is sa vedem.

(Se duce in filet §i se uitrx) Vai de mine... domnu Carcei.

SCENA IV.
CLARA, CARCEI. (Cu un cortel la subtioarli).

CARCEI. . Dar, eu sunt... ginga5a Clara... eu sunt... Nas-

tase Carcei, registrator de 25 ani... care ma usuc de amor
pentru mata... cruda Clara... eu care ma ve5tejesc din cre5tet
pana'n talpa de dragoste... Nemiloasa Clara... eu care de cand
e-am vazut ma trezesc adeseori scriindu-ti numele pe registru
www.dacoromanica.ro
 MODISTA rir CINOVNICUL 245

in loc sA insemnez otno§eniile Si docladurile ; eu in sfar§it

care in focul ce ma frige, am facut !And §i stihuri pentru
ochii matale...
CLARA. Ca(tzand). Zdu... Ian sa le vad ?..
CARCEL. Asculta Clarito...
Ah L. fninza verde de tei De amor.
Ma usuc ca un mdslin. Racesc,
meu stomac este plin Plesnesc,
De-a amorului camel Drag copild
Claro, erpe 'nveninat Fie-ti... of... mild
Ah, nu rnalasa sa pei Caci mor
Ca un maslin m'am uscat. De-amor,
Fie-ti mild de Camel, Ca un ciof.
Ah mor Of I .

(Aloes ramftne intro pozitie comic& cu nn picior in aer ei en m&inele intinse

spre Qlara).

CLARA. (Rtzand). Pun ramd§ag ca le-ai furat din Estela...

CARcEt. Eu ? dar sa n'am parte de tineretea mea §i de
ochi§orii matale, dacd le-am furat din Stela... ha! ha! ha ! din
stele... ca doard nu's a§a de mare om ca sa pot ajunge pand
la ele. Da lasd stelele la o parte pentruca am sa-ti grAesc de
amorul meu... ah Claro, indurd-te de mine pentru numele lui
Dumnezeu... fie-ti mild de registru incale... nu mA face sd ma
stric cu §eful... Claro, uita-te la mine...
CLARA. laca ma uit,
CARcEt. Nu vezi pe fata-mi brazdele ce a lasat focul amo-
rului? Uita-te bine Clarito.
CLARA. Nu vAd alta deck ni§te sbarcituri.
CARcEt. Vrei sa zici nuri... ah serafimule, cand ai curioa§te
fundul inimei mete... ingerasule...
CLARA. Da nu's nici un Inger... cla-mi pace.
CARcEt. Cum nu e§ti finger ? ei apoi dar e§ti un Dimon
un Dimon ingeresc... Stii ca n'a Minas nici un ungher in,
grAdind, necdlcat de mine ; cu gandul ca sa te gAsesc... §tii
ca eu mor... puiule mor, and nu te vAd. (in parte). Trebue
numai deck s'o subjug astazi. .Tare,. Dar in sfarsit te-am
gdsit.., dupd multe alergdturi, §i sudori, in sfar§it te vad dinain-
www.dacoromanica.ro
 246 V. ALECSANDRI

tea mea, frumoasd ca o Madond talieneasca a lui Rafaila

Zugravul, dupd cum zice seful, vesela ca un pahar plin de yin
de la Cotnar si rumand ca o lacramioard sau ca o friptura
de curcanAh ! Claro, dd-mi voe sa depun o sdrutare la pi-
cioarele tale...
(Se inane In genunchi).
CLARA. Pan'aci kir Carcei, nu mai departe.
CARCEI. Nu-mi curma vorba... stii drags me... ca sunt re-
gistrator... ostenelele mele si slujba ce fac Patriei, primesc o
rasplatd de 80 lei pe hind, toatA lumea ma cinsteste... si slava
Domnului trupul 'mi-i verde Inca.
CLARA. Da cum ? de atata vreme de cand Ii pe lume s'a
fi uscat... s'acum cred c'a fi bun numai de pus pe foc:
CARCEI. Da'mi voe sä ma ridic, ca m'au apucat carceii
la genunchi.
CLARA. Carcei pe Carcei.
CARCEI. (sen14nan-se) in sfarsit vorba multd sardcia omu-
lui... Vrei sa te mariti cu mine ? spune Claro... dar... spune
CA vrei... si de azi intr'o sAptdmand, cantam lsaiia clAntueste...
(In parte). SA-i ung ochii cu fdgaduinte... s'apoi e a mea.
CLARA. Arhon Carcei... propunerea dumitale ma cins-
teste foarte mult... Insa pan'a nu face un pas ca acesta... sa-mi
dai voe sa ma gandesc.
CARCEI. Gandeste Clarito gandeste cat ti-a place, nu-
mai sa te arunci pe firma in bratele mele.
CLARA. (In parte). Oare O. vorbeasca inadins ghiuju ? i-a
sal cercam. (Tare). Dintaiu trebue sa ii marturisesc Arhon Carcei
ca's cam sburdatecd.
CARCEI. Cu attlta mai bine ca si eu sunt sburdatec.
CLARA. (zanabind). Cand nu te apucd carceile poate.
CARCEI. Ba nu ! de cate on te vAd... si sper sa fac tot
ca sa-ti plac.
CLARA. Tot ? adu-ti aminte de cuvantul ista.
CARCEI. Tot... tot... tot...
CLARA. Vezi ca nu stju Inca daca caracterile noastre se
cuvin unu altuia. Nu esti prea... prea tandr, Arhon Carcei?
www.dacoromanica.ro
 MODISTA $I CINOVNICUL 247

CARCEI. Prea... prea... nu... ce-i drept ii drept... Da cu

toate aceste... o varsta de 50 ani ca a mea, nu-i de lepAdat...
mai ales ca nu trag tabac... adauge pe lAngA acestea, Cla-
riM... cA cetesc fara ochelari... ca nu port peruca, ca" n'am
dinti mincino§i...
CLARA. Da a nici adevarati n'ai prea multi.
CARcEi. Se poate... da in sfar§it n'am mincino§i... asta-i
tot... Ei... ian sa vedem ce mai Inca bun ? (glindeqte)... ha... nu
port matanii cu mine.
CLARA. Toate aceste is bune insa para. nu §tiu cum
sa -mi lepad slobozenia! Pentru ca sa ma mArit cu un om,
trebue sal iubesc tare mult... §i Mu",
CARCEI. Ian... las... ii lesne...
CLARA. Lesne... lesne... nu prea...
CARCEI. Thu e lesne.
CLARA. Ce fel.
CARCEI. kVA. cum ?.. in toate zilele... sara §i dimineata...
da mai ales sara and te'i culca... Zi a§a... «Bietu Carcei... ce
de treaba om L. sStii zdu ca are ni§te maniere tare placute...
Arhon Carcei, §i cand ai cauta bine... nu-i urit domnul Carcei..
zau nu... ba
CLARA.
CARCEI.
. Inca...
Inca ce ?..
NimicA... Dupa cel tot zice a§a vre-o 15 zile...
te treze§ti intro dimineatA cu un tAciune pe inimA... simbi ca
te arde.. te arde... §i cine-i pricina acestui taciune ?.. Carcei.
CLARA. (Rftzfind). E§ti SigUr ?..
CARCEI. = Ba Inca §i incredintat... Drept aceea pentru ca
sa incepem, te rog sa ai bunatate de a primi deseara o masa
la Regensburg.
CLARA. (In parte). 0 masa inaintea nuntei... vazut-ai ghiuju...
vroia sa ma in§ele.
CARCEI. Om fi numai not singuri... ca doi porumba§i...
eu oiu fi porumbeu §i dumneta porumbitA... Vom manch icre
moi de la Galati. (In parte). Catu-i cucu...
CLARA. Icre moi ? (In parte). Ca §i cand a §tiut ca-mi plac.
(Tare cu sfiala). Da zAu, nu §tiu de trebue sa primesc.
www.dacoromanica.ro
 248 V. ALECSANDRI

CARCEI. Pentru ce, porumbito ?

CLARA. Mi-a fi frica sa ma gAsesc singura tu dumneata...
(In parte). S'apoi ii prea urit... ce dracu...
CARCEI. (Deznierdltnduli barbia... si uitIndu-se la Clara en coada
nm Ti-a fi frica ?.. macar ca's de 50 de ani ?.. am inte-
les... am inteles... (In parte). Am inteles... am prins'o in laturi...
(Tare). Va sa zicd imi fAgadue§ti ?..
CLARA. Nu fAgaduesc nimicA... Sa vedem mai tarziu...

SCENA V.
CARCEI, CLARA, PROFIRITA SLUGA.

SLUGA. Pe aid... duduco... pe aci... (Pune limonazile pe o

mash),
PROFIRITA. Ha... WA Clara...
CLARA, Da vino azi, soro drags.
CARCEI Modisto fara prel... to las cu prietena d-tale, dar
voi veni peste o jumAtate de ceas. (In parte). Ma duc sA spui
feciorului meu, ca sA a§tepte la Regensburg sa-i dee de §tire
sA gAteascA o odae deosebitA. (Tare). VA sarut picioarele...
SLUGA. (Lni Cfircei). Doi sorcoveti domnule...
CARCEI. CG zici ?
CLARA. Dar... pentru doua limonki ce am luat eu ?..
CARcEt. Daca-i pentru gurita d-tale... din tot sufletul. (Pla-
t este slugai)... (Clarei). Gande§te la fagaduinta ce mi-ai dat.
CLARA. Nu ti-am fAgaduit nimica, arhon Carcei... sa ve-
dem mai pe urma...
CARCEI. PAn'atunci... voi gandi neincetat la ochi§orii ma-
tale... §i ma voi brani de nadejde... caci mor.
De-amor
Ca un ciof,
Of... (Se trichina §i ese).

www.dacoromanica.ro
 MOD1STA §1 CINOVNICUL 249

SCENA VI.
CLARA, PROFIRITA.

CLARA. Slava Domnului ca s'a dus.

PROFIRITA. Da ce-ti mai spune ?..
CLARA. Ia... ni§te dobitocii... Ma rugs sa-liau de barbat.
PROFIRITA. (Razttnd). Un barbat de 50 de ani.
CLARA. Mi-ar placea mai bine doi de cate 25. Cu toate
aceste... daca propunerile lui ar fi adevarate... Ghiuju n'ar fi
de lepadat. Dar de ce ai venit a§a de tarziu ?
PROFIRITA. -, Nu-i vina mea... Pune-ti in gand ca madama
m'a tinut pans acuma, ca sa gatesc o rochie umflata pentru
o demoazela cam slaba ce se marita mani...
CLARA. Uf... SA to fereasca D-zeu de demoazele cand se
marita. (Se pun amandouit la mash si beu limonada).
PROFIRITA. S'apoi... $tii grosu cela care §ade in fata cu
noi... $i care canta toata ziva in flaut...
CLARA. Trebuia sa-1 trimeti sa se plimbe cu flaut cu tot.
PROFIRITA. Daca tocmai aceia am facut-o... i-am dat ran-
devu la Socola...
CLARA. Bravo...
PROFIRITA. Mi-a zis ca §i-a lua flautul cu el ca sa cante
in dro§ca.
CLARA. Lasa'-1 c'a avea vreme sa cante pana cand te-a gasi.
PROFIRITA. Ei... nu §tii Claro... or sa vie aicea doi tineri.
CLARA. Doi ? doi amorezati... Care §i care ?
PROFIRITA. Cuno§ti pe unul... $tii cela care bate in toate
serile la fereastra noastra.
CLARA. A ! domnul Necu]ai Cernelescu... it cunosc... un
Bonjur cu plete fungi... Socoteam inainte ca complimentele
Iui se adresa mie... Insa se vede ca ma 'n§elam... Da celalalt
cine-i ?
PROFIRITA. Celalalt se numeVe Matache... Da ii xisa de
ru§inos, ca vine tare rar la dugheana la noi. $i nici nu in-
drazne§te sa-mi vorbeasca.
CLARA. Asta nu vra sa zica nimica... Sunt oameni tari
www.dacoromanica.ro
 253 V. ALECSANDRI

vorbareti in adunari... care child to gasesti singurA cu dan§ii,

nu stiu sa spuna nici doua vorbe. Da pe care-1 iubesti to
mai mult ?
PROFIRITA. Zau nu stiu... Inca nu m'am hotarit.
CLARA. E§ti sigura c'or veni amandoi ?
PROFIRITA. Mai sigura nu se mai poate. Dupa ce d. Cer-
lenescu mi-a spus ieri a a veni in toate Duminicile aice..,
i eu asara esind din dugheana am zis cam tare Marghioa-
lei... c'o sa viu astazi la gradina publics... Matache era aproape
de use... si fiind-ca m'am uitat la el zicand vorbele aceste...
CLARA. Bravo... Da nu-mi spui ca te-ai deschis ?...
PROFIRITA. Ce ma supard... ii, ca trebue astazi sa ma ho-
tarAsc si nu stiu pe care sa-1 aleg ?
CLARA. Ia-le sama bine... Vezi care are mai multa po-
zifie in lume... Care-i inzestrat cu mai multe calitati morale
si fizicesti... si it alege pe acela...
PROFIRITA. Dad's amandoi tare de treaba... Unu-i °a-
ches...i ii in slujba...
CLARA. Da celalalt ?
PROFIRITA. -- Ii balan.
CLARA. Ce mestesug are ?
PROFIRITA. Ii de la Academie.
CLARA. De la Academie ? Trebue sa fie baiat de treaba...
u cand as fi in locul tau nu l'as lass sa-mi scape... Zau
hu... Am o slabiciune pentru Academicieni.
PROFIRITA. Sa vedem...
CLARA. Para and contradanful cel nou... hai degraba
Tanga muzica sa-I ascultam.
PROFIRITA. Haide... (Ese prin dreapte).

www.dacoromanica.ro
 MODISTA gr CINOVNICUL 251

SCENA VIII
CERNELESCU, MATACHE.

CERNELESCU. (Intr& Azfind). Ha ! ha! ha !.. Bietul baet... se

poate sA tremure dinaintea unei fete... Ha ! ha ! ha L.
MATACHE. (Strfimbandu-1). Ha I.. ha !.. ha !.. Frumos iti §ade
ss te casci a§a de geaba
CERNELESCU. Cum dracu n'oiu rade... dad te ro§e§ti cand
se vita o femee la tine ?
MATACHE. Ei I apoi ce-o sa fac ?.. Dacd am prea mutt
sange ?..
CERNELESCU. Vrei sa zici ca n'ai destul ?..
MATACHE. Mai ales cand se uita o dams de cloud on la
mine una dupa alta...
CERNELESCU. Asta dovede§te ca i-ai placut la cea intaia
oars... d'apoi sarmane Matache... cu chipul acesta nu-i fi fa,
cand multe biruinti.
MATACHE. Cum multe ?.. Nici una vere Neculai... nici una ..
CERNELESCU. Cum se poate ? la varsta to ? zdu n'ai nici
o cuno§tinta femeiascd ?
MATACHE. Nici o faramatura.
CERNELESCU. (Mirandu-se). E pe semne ca n'ai facut nici
odatd curte unei femei ?
MATACHE. Cine ?.. eu ?.. din potriva, vere... De cand ma
§tiu tot curte fac... Insa prin nenorocire am avut totdeauna
cate un rival mai obraznic de cat mine ; §i zau, nu-mi pot
nchipui cum se facea. Da nici n'am putut e§i din articolu I
ocArilor... §i zau, a§ dori sa aflu prin care chip ?.
CERNELESCU. Chipul ii u§or de tot. Iad ce trebue sa faci...
ascultd...
MATACHE. Ascult... ascult... vorbe§te degrabd ca's cu ne-
rAbdare.
CERNELESCU. Dintru'ntaiu arunci damei o ochire insem-
nata care o pAtrunde pana'n fundul inimii...
MATACHE. Pe tirma ?...
www.dacoromanica.ro
 252 v. ALECSANDRI

CERNELESCU. Dupa ochirea aceea draceasca... te apropii

de ea §i-i sufli in ureche un cuvant Si mai inveninat, pe care-I
impreuni cu un suspin grozay...
MATACHE. Care cuvant?
CERNELESCU. (Strigandu-i tare le, ureehe). Te iubesc...
MATACHE. De, frate, ca ma sparii.
CERNELESCU. Dac'a§a Si trebue...
MATACHE. Ei, dupa asta ?
CERNELESCU. Dupa asta te arunci la genunchi ca la teatru,
Si ii spui cate Si mai multe... pana cand vezi ca incepe a se
imblanzi.
MATACHE. Ei... Si dupa ce s'a imblanzit ?..
CERNELESCU, Dupa ce... dar ce dracu... nu pot sa ti le
spun pe toate aid.
MATACHE. Tronc... tocmai ce voiam sa aflu...
CERNELESCU. Ei bine... ma induplec Si am de gaud sa te
formez.
MATACHE. Ba zau... fara Saga ?..
CERNELESCU. Dupa cum §tii, am o mare cuno§tinta de
inima femeiasca, vezi to mai Matache... inima femeiasca e ca
o bucata de slanina.
MATACHE. Ce fel de slanina ?
CERNELESCU. Cu cat o tii mai mutt Si mai aproape de
foc, cu 4tata se tope§te mai bine .. a§a-i Si inima, cu cat o
invalatuce§ti mai tare in focul amorului... cu atata se inmoaie.
MATACHE. (Razand). Bravo... ha I.. ha 1.. ha l,. Bravo... vere
Neculai... mare at dracului ne-ai mai fost.
CERNELESCU. Cuio spui frate ?.. Nu §tii, ca eu sant mai
al dracului decat Scaraoschi... de aceea Si femeile cand ma
vad... li se duc ochii dupa mine.
MATACHE. Cat e§ti de norocitl!..
CERNELESCU. i nu socoti ca doara intrebuintez vre-un
farmec... altul decat farmecul cu care m'a inzestrat firea... Nu
vere... las' aceste copilarii babelor... Si mai ales unor babe
cunoscute pe la noi... eu frate, nu intrebuintez nici ulcica...

www.dacoromanica.ro
 MODI8TA ¢1 CINOVNICUL 253

nici descantece... §i curios lucru... tot sexul dragala§ alearga

la mine.
MATACHE. Calare pe prajina poate ?..
CERNELESCU. Tocmai... numai cu asta deosebire ca n'am
sa ihfig cutitul in pamant pentru ca sa se coboare in bratele
mele.
MATACHE. (Oftfthd). Ah I vere Cernelescule ! ce de mai noroc
ai tu !.. oare cum sa fac §i eu ca sa pot fermeca pe o modista
pe care o iubesc mai mult decat pe ochii din cap ?..
CERNELESCU. 0 modista... unde §eade ?..
MATACHE. In ulifa mare...
CERNELESCU. In ulifa mare ?.. §i cum o chiama ?..
MATACHE. Profirifa.
CERNELESCU. O fats ca de 17 ani, cu ochii alba§tri?..
MATACHE. Tocmai.
CERNELESCU. 0 nenorocitule Matache I..
MATACHE. Ce te-a apucat ?..
CERNELESCU. Sarmane Bete... nu §tii a de vre-o catd-va
vreme ii fac curte ? Ca ea ii nebuna dupa mine... §i ca in
sfar§it am venit in asta-sara aici numai §i numai pentru dansa..
fiindca mi-a dat a infelege ca are sa vie ?
MATACHE. A§a !.. Nu ma innebuni (Cu desuildiljduire). Man-
1

cam'ar puricii sa ma manance... de ce am fost atata de prost...

de n'am indraznit sa-i zic macar doua vorbe I I ! (Batandu-se cu
pu'nnii paste cap). Vita... vita... fara nici o faramica de suflet...
sa nu-i spuiu eu de atata vreme ca o iubesc... parca era sa ma
manance... §edeam ceasuri intregi cu ochii boldili la dansa...
ca un broscoi la soare, §i in vremea asta... alfii ma lasa in
urma... Mare frumos imi §eade... is asa... (se uita buidit la public)
Cap blestemat... vaca Domnului... Vere Cernelescu, da-mi tin
pumn peste
CERNELESCU. Ian las, frate, §ugue§ti ?
MATACHE. Aa... nu... nu, fara saga... is vrednic de toate...
Nu vrei ? bine... de acum iii fagaduesc Ca cum oiu vedea-o...

www.dacoromanica.ro
 254 V. ALIOCSANDRI

am sa-i zic nici una... nici doua... qProfirito te iubesc...

hai sa ne iubim»...
CERNELESCU. Ai nebunit... on nu tii mutt I Ai uitat ca nu
ti-e cu pull* sa lupti impotriva mea...
MATACHE. Pentru ce ma rog ?..
CERNELESCU. De, ce fel de intrebare ? da nu ma cunosti,
nu stii cine sant ? i ca toate femeile ofteaza dupa mine ? Ia
sa-ti spui... mai bine lass -te de Profirita.
MATACHE. Cum SA ma las ?
CERNELESCU. Dar, sa-ti fagaduesc sa descoper secretul
care-I am, de a subjuga mice dams vreau ?..,
MATACHE. (Cu indoialit). Sigur?
CERNELESCU. Sigur, gandul meu, cum ti-am mai spus este
de a -fi desvali secretul curtei, si de a te aduce in stare sa
sageti inimile femeesti, mai lesne decat zacara...
MATACHE. Mai lesne decat zacara ?.. vere Neculai... da
mana incoace, noroc sa dea Dumnezeu.
CERNELESCU. Amin... dar sa-ti spui... cand a veni Profirifa...
sa-i vorbesti cu raceala...
MATACHE. Las' pe mine... am sa-i vorbesc cu ger...
CERNELESCU. Bravo... asa 'mi platy.. fist cu bine.

SCENA VIII.
MATACHE, CERNELESCU, PROFIRITA.

PROFIRITA. (IntrAnd vorbeqte spre culise), Asteapta-ma acolo,

Claro, Ca viu acusi... A... domnilor... (se inching).
MATACHE. (Crstre Cernelescu). Ne-a vazut.
CERNELESCU. is seama bine...
(Lui Matache facet). Taci... si
ochii mei se invartesc... parca vac] o minune. Mademuazela
Profirifo, ma inchin cu plecaciune.
Rugandu-vá totdeodata sa crezi c'a voastra venire
A trantit in al meu suflet cinci oca de fericire.
Dar spune-mi, ma rog, carei pricini santem datori cu aceasta
www.dacoromanica.ro
 MODISTA SI CISOVNICUL 255

intAmplare scumpa, care dui:a cum am spus, a trantit in al

meu suflet zece oca de fericire ?
MATACHE. (In parte). Vezi dacA li §iret cum tie sa vor-
beascA.
PROFIRITA. Crede, domnule, cA mA gAsesc aicea numai din
intamplare.
CERNELESCU.

lntamplare mult iubita a carei prilejire...

Indeadt in al meu suflet opt oca...
MATACHE. (Currnfindu-1, ?meet lui Cernelescu). Destul vere cu ocile
cA to -a lua de vre-un bacal...
CERNELESCU. Mai ales cand este cine-va ca d-ta fru-
moasa, ca o otno§enie scrisa pe hartie galansclii... poate fi
sign M...

CA a sa buzA zambitoare,.. §'a sa dulce ochire

Versa 'n sufletel aprinse zece oca de...
(Mataelie trfigftndu-1 de poala eurtueului it opre§te de a sfarti \ ersul).

PROFIRITA. (In parte). Pesemne tare-i place oca ?

CERNELESCU. i crede scumpo duduca ca'n monientul
acesta inima mea infocata de para ce sticle§te in ochii. ma-.
tale, nu se poate opri de a face deplin vechil pe glasul meu
Ca sa -ti docladarisesc in scurt i fall zabava
C'ai stropit-o fAra. mild de-a amorului otrava.
Drept... aceea... *i in urmarea celor mai sus pomenite,
biata jAluitoare inima mea, cu tot respectul §i cu toatA umi-
i lila

A§teapta pentru a sa soartA. a ta 'mita hotarare.

Cunoscand a ta evghenie §i a ta milostivire.
Acu mata duduco zi... spre intocmai urmare §i eu picand
Zia
genuchi iti daruesc o bucla din p Arul meu §i to proclama-
iisesc pe la toate Ispravniciile cel mai iscusit §i mai dragala
iiel Nacealnic al amorului. (Se arunea In gentinchi).

www.dacoromanica.ro
 256 V. ALECsANDRI

PROPIRITA. (Trectnd pe dinaintea lui aril a lua seams de el). Dad

no ma in§el pare ca domnul Matache?
CERNELESCU. (SauThndu-se... in parte). Se vede ca cercarea asta
dintaiu n'a prins... Da sa vedem cand of ridica Si eu pana'n
ut (?) ca la teatru...
MATACHE. Dar... mademuazela, eu sant., domnul Ma-
tache... am venit cu prietenul meu care avea un rendez-vous...
un rendez-vous... n parte). nici ca s'ar ro§i. (Tare). Prietenul
(.. t

meu dase rendez-vous unei persoane care trebue O. se gd-

seasca aci prin intamplare numai..:
PROFIRITA. Da... ce ai domnule Matache... imi pari nu §tiu
cum...
MATACHE. Zau iti par nu §tiu cum ?
CERNELESCU. Ba ca zau... figura to ii cam ciudata...
MATACHE. Asta vine din bucuria ce simt cand vad ca
vine mademuazela, §i eu sunt fericit de a o intalni cu toate
ca n'a venit pentru mine...
PROFIRITA. D'apoi n'am venit pentru nime...
MATACHE. HO ! ho I.. Nime... nime...
CERNELESCU. (facet). Bravo... bravo... tare bine...
MATACHE. In sfar§it e§ti sloboda mademuazela sa dal
rendez-vous cui Ili place.
CERNELESCU. (inpet). Asa... dai bani pe miere>,.
PROFIRITA. Rendez-vous ? ce vrei sa zici domnule? cui
am dat rand acum ?..
MATACHE. Still ca mie nu mi-ai dat... ce-i drept.
PROFIRITA. Ei apoi cu ce drit?..
CERNELESCU. Da Ca bine zice dumneaei, cu ce drit ii spui
astfel de vorbe?
MATACHE. Cu ce drit ?.. A... cu ce drit?.. (In parte). N'am
nici unu...
CERNELESCU. (facet lui Matache). Nu to lash...
MATACHE. (Tare). Nu 'ji pasa tie.
CERNELESCU. Ce fel nu'mi pasa? Da oare nu sant dater
sa protectuez o damn batjocorita tocmai in cinstea sa.
MATACHE. Acestea's fleacuri, frate...
www.dacoromanica.ro
 MODISTA I CINOVNICUL 257

CERNELESCU. Cum fleacuri... cinstea o numeVe fleac? tii

ca e§ti Vara isprava ?
MATACHE. Eu fArA de isprava ?.. §i tu e§ti un intrigant.
CERNELESCU. gSi tu un prost... da ian a§teaptA sA to invAt
cum sa trae$ti in lume ! (Ii trage o palraa, mica tAcere).
MATACHE. (Farioe). 0 palmA. I I L.
CERNELESCU. Dar domnule... o palmA... §i daca-ti place
li -oiu mai da §i alta.
MATACHE. (Turbat de zratnie). Sa'mi dai satisfactie...
CERNELESCU. Indatd...
PROFIRITA. Domnule Cernelescu... astampArA-te, ma rog.
CERNELESCU. LasA mademuazela... te-a insultat. Trebue
sA moara.

SCENA IX.
PROFIRITA, CERNELESCU, CLARA, MATACHE.

CLARA. Ce sfadA.1 aci ?..

CERNELESCU. Domnule cand ii pofti... sunt gata...
MATACHE. Acum... In minutul acesta.
CERNELESCU. Haideti dar...
MATACHE. Hai... (Vrea %S WO.
PROFIRITA. Si zau, vA duceti sA vA bateti ?..
CLARA. (Oprindu-I). SA se batA... ce nebunie... domnilor, pentru
numele lui D-zeu... nu §uguiti cu dracu... sA vA bateti I Da
ganditi ma rog... ca viafa -i scurtA... §i dacA yeti muri I.. nu
mai traili.
MATACHE. Mademuazela, nu-i vreme acu... sA ne faci curs
de moral.
CLARA. Cine -fi vorbe§te de cursA §i de morar ? (Luilnd pe
amandoi de nattna). Staff... am ghicit pricina sfezei d-voastra...
gelozia... a§a'i ? doi cavaleri pentru o damA... ei bine... tineri-
lor farA minte... treaba se poate drege... dar, s'a drege... caci
sunt gata sa jertfesc tot pentru ca sA opresc curgerea sangelui.
Vasile Aiecsandri. Teatra, Vol. III. 17

www.dacoromanica.ro
 258 V. ALECSANDRI

CERNELESCU. Nu se poate... dumnealui a ockit cinstea

secsului d-tale si trebue sal omor numai de cat, ca sa'l in-
vat alta data a sti cum se purta.
CLARA. Sa vA omoriti numai pentru atata ?
CERNELESCU. Da! Eu sunt tare rau cand ma manii, sa
te fereasca D-zeu.
CLARA. 0 palma! asta te matiancA ?.. da -o inapoi... sa
se sfarsasca comedia ; (lui Cernelescu), domnule staff sa-ti dee o
palms...
CERNELESCU. CA doarA n'am capiet... hai sa ne batem.
MATACHE. Hai... (vreau sit loot).
PROFIRITA. Saraca de mine... iatal ca se duc.
CLARA. (Luandu-i de rafina). Ei, nu va yeti bate... de-oiu sti
ca arunch sl pe mine in fantana, ca femeea ceea care
zicea ca taetura de foarfeci ii forficatura... barbatu zicea ca-i
taetura... femeia forficatura ; pans cand a aruncat-o barbatu
in lantana ; si ea se ineca dar tot ridica mana deasupra apei,
si facea semn cu degetele... is asa . (Face eu degetele semnul tIP
rei de foarfeci), adica ci-ca'i forficatura. (Toti rad). Asa imi placefi,
va sade mai bine cand radeti decat cu figurile posomorite...
vra sa zica s'a sfarsit tot, v'ali impacat... hei cand isi pune !

in cap femeea ceva...

MATACHE. Ba nici cum... eu trebue sa-mi sterg
batjocura de pe obraz...
CLARA. (DAndu-i 'batiste). Pof tim Irate, sterge-te... numai fi

(Matache face semn lui Cernelescu eii iasii

PROFIRITA. lacata-i ca iar se duc... Claro... mi-lfrica de nu
mai pot.
CLARA. Se poate.., da cu frica nu facem nimica... ha'
mai bine sa cautam ajutor. (In parte). Of! of ! ce lighioae'i
barbatu]... batu-l'ar norocu... sal bats...
(Es amandona Matache si Cernelescu se fac cfivreau sa iaski prin alta p
yi cum an esit femeile, Cernelescu educe pe Matache in scoria).

www.dacoromanica.ro
 MODISTA I CINOVNICUL 259

SCENA X.

CERNELESCU, MATACHE.

CERNELESCU. Bravo... vere Matache, ti-ai jucat bine rolul...

MATACHE. Dar, am primit palma destul de fireste... da
n'ai frica, n'oi astepta sa-mi desroseasca obrazul, pentru ca
sa ma razbunez...
CERNELESCU. Ce te-a apucat, mai omule ;.. fa-ti cruce...
ai uitat ca. suguim ?
MATACHE. Dar eu nu suguiesc... avern sa ne batem.
CERNELESCU. (RAzInd). Ha I ha! hal.. minunat... stiff ca ai
haz ? ai luat-o inadins... ha! ha 1 ha !..
MATACHE. Cum inadins ? nu te 'nteleg.
CERNELESCU. Se poate ! sa nu-mi intelegi viclenia? nu
te-ai putut pricepe ca aceasta a fost Inceputul lectiei ce vreau
sa-ti dau in chipul de a face amoreze.
MATACHE. As ! I.. vra sa zica mania ta...
CERNELESCU. Lectia frate...
MATACHE. Ocarile cele ?
CERNELESCU. Lectia.
MATACHE. Foarte bine... da palma ?
CERNELESCU. Lectia... tot lecfia... cat esti de copil 1 nu
vezi ca toate acestea sant numai un cabazlac.
MATACHE. Dec L.
CERNELESCU. Stiinta... Coate cate am facut au fost ca sa
inset pe Profirita... M'am facut a ma manii, m'am facut ca
te ocarasc... avem sa ne facem c'o sa ne batem...
MATACHE. Daca asa, sa te fi facut ca-mi dai palma.
CERNELESCU. Ei... Doamne fereste... o palma mai mult
sau mai pufin, pana in sears poate voiu fi silit a intrebuinta
niste mijloace si mai tail Inca.
MATACHE. Ba foarte multumesc... sisfema de educatie
nu-i de suferit, mai ales ca pan' acum nu pot intelege ce folos
o sa iasa...
CERNELESCU. Nu 'ntelegi ? da gandeste-te ce efect am
www.dacoromanica.ro
 260 V. ALECSAND RI

sa produc acuma Profirifei... cand o O. crea (Id a m'am bdtut

pentru ea 1..
MATACHE. Ce idee minunatd ! ! L.
CERNELESCU. Ca. m'am !init... pentru-cd tu mi-i fi §i ranit.
MATACHE. Bravo...
CERNELESCU. Va putea oare sa nu se intereseze de ta-
ndrul plin de curaj, care ar fi apdrat cinstea sa, atacata de
un blestemat ?.. blestematul e§ti tu...
MATACHE. Eu sunt blestemat... bravisimo.
CERNELESCU. Acum ochii Val s'au deschis la lumina ade-
vdrului... ai priceput... vezi ce pas groaznic ai facut in chipul
de a subjuga o femee L. Da Inca n'ai vdzut nimica... mai
a§teaptd... da ma duc sa gatesc toate... stai aice... ca viu in-
tr'un minut.

SCENA XL
MATACHE (oingur).
Slava Domnului, am facut un pas de urin, cu toate ca
(pipaindu-qi obrazul) pAn' acum n'an-. dobAndit mult bine... da
ce-mi pastel, dacd toate femeile o sa fie ale mele... toate 1.. nu-
mai Profirita nu... §i tocmai pe &Ansa a'§i dori-o mai mutt...
cum sa fac ca sa nu mai gandesc la ea... Fata ceea mi-a
cucerit inima... nu §tiu ce are, dar cand o vdd imi vine sa
ma ingenuchez dinaintea ei... a§a 'i de frumu§ica... §i de ne-
vinovatd, ca -ti vine sa intri in pamant.

SCENA XII.
MATACHE, CLARA, CARCEI.

CLARA. (Intrand). Da villa asta-zi, chir Carceiu... pared nu

e§ti teafdr... ce Doamne iartd-ma, de-abia to pofi mi§ca... Ha...
iatd-i..- ce zic... ii numai unul...
www.dacoromanica.ro
 MODISTA *I CINOVNICUL 261

CARcEl. Ce ii tot dai... duduca, eu nu ma pot mi§ca...

a! vad ca Inca nu ma cuno§ti...
CLARA. Domnule Carceiu, vrei sa-mi piaci ?
CARcEL Ce intrebare... duduca, nici vorba nu-i... eu care
a§ fi in stare sa ma dau tumba prin urzici...
CLARA. Daca-i a§a... §ezi bine... §i opre§te-1 de a se duce
sa gaseasca pe rivalul sau.
MATACHE. MO modista cealalta... nu §tiu ce are de se
tine una §i una cu noi.
CLARA. (Cu un aer bland). Tanarule academician, (Lai careeia)
II numesc tanar academician pentru ca asta-i me§te§ugul lui.
CARCEI. Tanarule academician, asculta...
MATACHE. Ce pofte§te mademuzela ?
CLARA. Raspunde... lasatu-te-ai de duelul cela... uitatu-
ti-ai mania?
MATACHE. Ba nici cum...
CLARA. D'apoi, drags, faci abuz de tineretea d-tale... nu
se arund a§a pe fereastra o viata frageda.
MATACHE Ce-ti pass d-tale ? daca 'mi place mie s'o
arunc pe fereastra, is slobod socot...
CARcEl. Are dreptate baiatu.... ii slobod, ce ne pass noun.
CLARA. Imi pass mult... un om mai putin... mi se pare
Ca. nu-i §aga ?
MATACHE. (In parte). Of ! cand a§ putea sa ma dizbar
de ei. (Vrea er, iasS).
CLARA. (Tinanclu-1). la asculta... ciuda te orbe§te... Profi-
rita n'a §tiut sa te pretuiasca... da nu mai sant alte femei?
slava Domnului... sant mai multe de cat barbati... cauta ca-i
gasi vr'una...
CARcEr. Duduca... dialogul acesta a luat oare-care forma
care nu-i nici decum potrivita cu simtirile ce mi-ai inregistrat
in suflet. .
CLARA. Domnule Carcei,... vrei sa'mi placi ?.. (Ii gopteyte
la ureche).
MATACHE. (In parte). Acu-i vremea de spalat... -L'oiu gasi
mai pe urma pe varul meu. (Ese facet pe furie).
www.dacoromanica.ro
 262 v. ALECSANDRI

CLARA. (Sfaclindu.se cu Citrcei). N'ai nici un graunte in cap...

n'ai nemerit.
CARCEI. Ba am nemerit tare bine...
CLARA. (Intorcandu-se)... Dar ce s'a facut... unde-i ? I'ai lasat
sA scape.
CARCEI. Nu-i vina mea, duducA... dupA ce te-ai pus dina-
intea mea, nu-1 puteam vedea.
CLARA. Nu e§ti bun de nimic.
CARCEI. A§a ! I.. vad ca inch nu mA cuno§ti.

SCENA XIII.

Cei dinainte. PROFIRITA.

PROFIRITA. (IntrAnd jute). Sfar§itu-s'a sfada, Claro... spune-mi

mA rog de graba... sa ma lini§tesc... ce s'a facut ?
CLARA. IntreabA pe dumnealui ce s'a facut... puneti in
gand, ca mai dinioare Matache era aci... incepusem a-I in-
dupleca...
CARCEI. Foarte multtimesc de acest fel de Induplecare.
CLARA. Celalalt se dusese sA aduca armele.
CARCEI. Da de unde §tii...
CLARA. sStiu tare bine...
CARCEI. i eu §tiu tare bine ca In ziva de asta-zi, mai
ales la noi, duelurile se fac numai din gurt.
CLARA. Chir Carcei... puneti carcei limbei, to poftesc... §i
vina cu mine sa-i gasim... Tu Profit° stai aci, §i dac'or veni
nu-i lash...
CARCEI. MA mir ce va amestecafi unde nu va fierbe
oala...
CLARA. Hai frate... §i nu mai hodorogi. (Ese).

www.dacoromanica.ro
 MODISTA ii CINOVNICUL 263

SCENA XIV.
PROFIRITA (singurit).
Doamne 1 cat tremur pentru sfada lor... poate ca acum s'au
§i omorit ! !.. Dar Matache... vAzutu-l'ai cat era de furios,..
iii pierduse cu totul frica... parca nu era tot acel tanar... of !
Doamne... cum sa-i lac .sa nu se bald.

SCENA XV.
MATACHE, PROFIRITA.

MATACHE. (IntrAnd iute, Mr& a \ edea pe Profirita). Modista cea-

lalta s'a dus, acum pot sA Wept pe Cernelescu.
PROFIRITA. (v6,76nan-1). A !.. el IL. Inca nu s'au batut.
MATACHE. (In parte). Ce %/Ad ! b.. Profirita...
PROFIRITA. Ii singur... cu atat mai bine...
(In parte).
MATACHE. (Asemenea). Ii singura... cu atat mai rau... Nu
§tiu ce sA. zic.
PROFIRITA. (Tare). De-a§ fi §tiut, domnule, ca te-oiu vedea
aice... n'a§ fi
MATACHE. (Ou naivitate). Dac' ii a§a... ma due mademuazeld.
PROFIRITA. (lute). N'am zis asta... ca sA to duci !
MATACHE. Voe§ti dar s5. §ed ?
PROFIRITA. Ba nu... vreau sA-mi spui, pentru-ce te-ai
purtat a§a de rAu cAtra mine... §i care-i pricina nedelicatelii
dumitale ?
MATACHE. Care ?
PROFIRITA. Dar.
MATACHE. Pricina o cuno§ti mai bine decat mine.
PROFIRITA. Ba zau nu.
MATACHE. Pentru CA nu vrei.
PROFIRITA. N'am fost totdeauna politicoasA cu d-ta ?
MATACHE. Nu zic... asta.
PROFIRITA. Cand veneai sa ma vezi, printre ferestrile du-
ghenii, m'am uitat veodata rail la dumneata ?
www.dacoromanica.ro
 264 V. ALECSANDRI

MATACHE. Nu mademuazela. (in parte). Nu. Ce-i drept...

nu se uita nici odata la mine fara sa rada.
PROFIRITA. Cand mi-ai vorbit pentru intaia§ data-. zisu-
ti-am oare sa-mi dai pace ?
MATACHE. Ba nu. (in parte). Nu mi-a zis sa-i dau pace.
PROFIRITA. Apoi dar spune-mi, domnule, ce ti-am facut ?
MATACHE. (Cu foc). Ce mi-ai facut !.. Te-ai uitat cu ochi
dulci la Cernelescu... i-ai dat randevu aice... iaca ce mi-ai
facut.
PROFIRITA. Ba te pot incredinta, ca nici n'am gandit sa
fac ochi dulci lui Cernelescu... cu cat mai pufin sa-i dau
randevu.
MATACHE. Pe cinste.
PROFIRITA. Pe cinste... §i tocmai dumneata sa ma fad de
ras mai dinioare aid ; n'a§ fi crezut-o nici odata de la dum-
neata, hi care aveam atata incredere.
MATACHE. (Cu foc). Ah, ce-am auzit.
PROFIRITA. Dar domnule... am fost destul de proasta sa
te cred bland, delicat ; imi ziceam «tanarul aista are o inima
curata... §i-i cam ru§ions, pentru ca nu-i deprins cu lumeao.
MATACHE. (Jute). Pre legea me, mimai asta-mi lipse§te.
PROFIRITA. «De cat... incurajindu-I o leaca, a putea ca§-
tiga ca §i altul circumstance... §i in sfar§it s'a face §i d-lui om
ca tofi oameniio.
MATACHE. Nici vorba nu-i... §tiuta.
PROFIRITA. cine tie ?... mai tarziu... poate... ne-om
face prieteni.
MATACHE. (Cu. transport). Prietenul dumitale !... eu... priete-
nul dumitale... ah... ce fericire.
PROFIRITA. D'apoi... ce sa-ti fac... dumneata n'ai vrut-o...
Si purtarea dumitale.
MATACHE. Purtarea mea... drept... a fost mar§ava... dar
nadajduiesc ca mi-i ierta... ifi jur ca de-acum oiu fi mai bland
de cat un mel.
PROFIRITA. Da duelul cela ?
MATACHE. Cu varumeu... bine zici.
www.dacoromanica.ro
 MODISTA SI CINOVNICUL 265

PROFIRITA. Dacd vrei sd-rni dai dovadd de su-

(Cu foc).
punerea ce mi-ai fAgAduit... sd nu te ball.
MATACHE. Sa MI ma bat ?
PROFIRITA. Cand ai §ti cat mi-i de fricA sd nu-ti se in-
tample vre-o nenorocire...
MATACHE. Cum ?... Ai tremura pentru mine... ah... ne-
bunesc de bucurie. (in parte). Se vede ca m'am facut mai ber-
bant de cat vdru-meu. (Tare). Dar... mademuazeld... m'oiu bate...
insa acu m'oi bate cu tot dinadinsul.
PROFIRITA. Cum ?
MATACHE. Dar... Nu cum o socoate Cernelescu... a... nu
§tii nimica mademuazelo... blestematul acela m'au silit sä te
ocArdsc.
PROFIRITA. Te-au Sint.
MATACHE. (Cu foc). Dar mademuazeld... dar... da las ca a
vedea el... m'a hotdrit la toate... putin imi pass... on eu, on
el... (Face un pas spre fund si vede pe Cernelescu In culisel. Ha... iatd-l...
mademuazeld ; ma rog... lasd-ne singuri.
PROFIRITA. Da spune-mi §i mie.
MATACHE. Ti §ti mai pe urma... insa acu du-te pentru nu-

mele lui Dumnezeu. (Profirita se face ca iese prin fund si Indatiii vine
Inapoi pe furls, ascunzandu-se intro copacii din stfinga qi ascultii).

SCENA XVI.
MATACHE (singur).
MATACHE. (Se plimba pe scenS ou paid. marl). Ha, Ha! Jupane
Cernescule... A§teaptd ca te-oiu drege eu... ceea-ce mi-a spus
Profirita imi clocote§te in cap... as fi in stare in furia unde
ma aflu sd Alerg tot intr'o fuga pan'la BotO§ani... Profirita ma
iube§te... ah... parc'am crescut de o palmA... iaca chiar Cer-
nelescu... l'oi invata eu cum se face curte.

www.dacoromanica.ro
 266 V. ALECSANDRI

SCENA XVII.
MATACHE, CERNELESCU.

CERNELESCU (Galben la fatii, cu brawl drept legat, 0i au dou& flo.

rsturi ascunse sub surtuc). Matache.
MATACHE. (lute). Ha... bine c'ai venit.
CERNELESCU. Vezi... ca.' n'am intarziet... ei... da cum ma
gase§ti. A§a-i ca m'am dres bine ?
MATACHE. Tare bine !
CERNELESCU. Bravo... puneti in gand c'am gAsit la un
prieten al meu, care §ede aici aproape de po§ta... doud flo-
returi ruginite... pe care le intrebuinta ca sa-§i friga puii de
gaina... da is spune-mi, cum ifi place bratul ist legat... ai jura
ca's Mull... dar pArul asta sburlit...
MATACHE. ParcA au jucat matele contradans in pArul tau.
CERNELESCU. Ha... cum sä se in§ele biata NM..
MATACHE. (Luftndu -1 de brat). Ba nu s'a in§ela...
CERNELESCU. Aud ?..
MATACHE. Ce-ti spun eu vere... nu s'a inpla...
CERNELESCU. Oare nu te-a mu§cat vre-un cane turbat ?
ce vorbe sent aceste ?..
MATACHE. Ifi spun mai... ea nu mai este trebuinta de
rani mincinoase... pentru-ca. Profirita ma iube§te...
CERNELESCU. Ai 'nebunit ?..
MATACHE. (Cu energie). Cernescule... m'ai silit s'o ocarasc
mai dinioare... m'ai luat de un prost ca tine... insa to -ai in-
§elat dragul meu... acum o sa ne batem cu tot dinadinsul.
(Smuceste nu floret de la Cernelescu, si it loveqte de vre -o clouts mi.-)
CERNELESCU. Stai vere... ce dracu... hai sA ne talmacim.
MATACHE. Las ca ne-om talmaci dupd ce ne-om omori.
CERNELESCU. (Strigand tare). Da sta. mai omule... mai ca
natang e§ti. (Ia floretele §1 le pune de o parte).
MATACHE. El... de... vorbe§te de graba... ce vrei sa-mi
spui ?..
CERNELESCU. Vreau sa-ti spun cal to in§eli stra§nic cu
www.dacoromanica.ro
 MODISTA SI CINOVNICUL 267

Profirita... cA Profirita nu te iube§te... §i nici nu te mai poate

iubi de vreme ce m'a vAzut.
MATACHE. Hai... hai... mai... da pe semne tare to socoti...
care-ti sunt dovezile ?
CERNELESCU. Dovezile ? iata-le... dad. pans inteun cias
nu'i fi bine incredintat de orbirea ta, apoi primesc sa-mi tai
gatul cu tine... (In parte). Mai, iute-i baetul.
MATACHE. (In parte). Sa fie oare adevArat... el care atat
de sigur... (Tare gi Ineepand a se Indol). Cernescule, te in§eli... zAu
te in§eli...
CERNELESCU. Ei bine... Profirita trebue sa vie... am sA-i
vorbesc... §i de vrei... pot sA-ti spun dinainte toate rAspun-
surile sale.
MATACHE. Numai asta n'o cred L.
CERNELESCU. Ce L.. te miri ?.. AscultA dar... §i-i vedea dacA
ma laud de geaba... Dintaiu cand m'o vedea...
MATACHE. (Seotaudn-si portofoliu). StAi un chic sa nu uit
nimica.
CERNELESCU. Ce vrei sa faci ?
MATACHE. SA scriu raspunsurile.
CERNELESCU. Scrie... cand m'o vedea a sa. zica... «Ah !
Dumnezeule e§ti ranit. Domnule Cernelescu... pentru mine...
ce I ma iubiai ?..»
MATACHE. (Scriind). Biai...
CERNELESCU. Infelegi... cA nu i-oiu raspunde cA nu... ci
din potrivA... oiu fi elocvent... oiu rugs -o sa-mi spue... de
trebue sa am oare-care dulce nAdejde pentru pAtimirile mete...
ea mi-a raspunde ro§indu-se putintel pe obraz... «ZAu nu §tiu
ce raspunde...»
MATACHE. (Scriind). Punde...
CERNELESCU. Numai un cuvant mademuazela... un cu-
vant, nu mai mult, spune-mi dacA inima matale este robita de
cine-va ?.. «A 1 zau ma tern cal cam a§a».
MATACHE. Socoti .c'a zice-o §i asta ?...
CERNELESCU. Ah ! dragA Profirito... spune-mi numele
laceuia tanar fericit pe care-1 itibe§ti... te rog in genunchl
www.dacoromanica.ro
 268 V. ALECSANDRI

fie-ti mild. de mine... «Dar in sfar§it inima mea va spune ade-

varul...»
MATAcHE. (Scriind). \rani].
CERNELESCU. «Sunt zuliarA de acel nume... §i-I voiu des-
coperi fard sfiala dinaintea tuturor... caci numai gandind la
el imi simt sufletul fericit».
MATACHE. (Scriind). Cit...
CERNELESCU. alubesc pe domnul... §i buzele-i trandafirii
vor murmurs poeticul nume a lui Neculai Cernelescu... dar
-taci ca iat'o. (In parte). Mi se pare c'am intrat in dant ; ce-mi
pass, hai sa joc incaltea. (Tare). la sama bine
MATACHE. Incepe, ca te urmez din cuvant in cuvant.

SCENA XVIII.
MATACHE, CERNELESCU, PROFIRITA.

PROFIRITA. A1 slava idomnului ca va gasesc domnilor...

Ah ! D-zeule... e§ti ranit... domnule Cernelescu L. I

CERNELESCU. (Iacet lui Matache). Cum iti pare ?.. A§a-i ca

se Incepe bine ?..
MATACHE. (Deschizfinduli port-foliul). Intocmai.
CERNELESCU. Dar mademuazelA... sunt ranit... insd crede
ca aceastA rand ma face sa sufar mai pufin de cat aceia ce
mi-ai facut d-ta.
PROFIRITA. «SA te rane§ti pentru mine... ce L. ma iubiai ?»
MATACHE, (1i:wet). Biai...
CERNELESCU. (In parte). Am mare noroc... (Tare). Dar ma-
demuazela te iubesc de multd vreme... Inca n'am indraznit
sa fi -o marturisesc, ah ! spune-mi de trebue sa am vre-o dulce
nadejde pentru crudele mele patimi... spune-mi, pentru nu-
mele lui D-zeu, nu ma 'Asa sa mor...
PROFIRITA. gZAu nu §tiu ce rAspunde».
MATACHE. (Pleinggnd). Intocmai cuvant dupa cuvant.
CERNELESCU. Inca un cuvant mademuazela... un cuvant,
www.dacoromanica.ro
 ISIORISTA §I CINOVNICUL 269

nu mai mult... spune-mi daca inimioara matale este robita de

cine-va...
PROFIRITA. «Zau... ma tern cal cam a§a...*
MATACHE. (Dindu-@i un pumn to cap). Cat sunt de nenoro-
cit... nici CA s'ar gre§i.
CERNELESCU. Ah draga Profirifo, spune-mi numele ace-
1

lui tanar fericit pe care-1 iube§ti... te rog in genunchi,.. fie-if

mild de mine.
PROFIRITA. <<Dar I L. in sfar§iNnima mea va spune ade-
varul... sunt fudula de acel nume... pentru ca numai gandind
la el imi simt sufletul fericit».
MATACHE. Tragandu-se de par... (retina). Varul... Cit....
Nimic nu lipse§te.
PROFIRITA. clubesc pe domnul
CERNELESCU. Pe domnul ?...

SCENA XIX.
Cei dinainte, CARCEI, CLARA.

CLARA. Pe aici... pe aici... iacatal... stau gata a se gatut

ca doi zAvozi.
CARCEI. (Arergano. Frafilor... sa ma bated la talpe, de v'oiu
!Asa... (Apnea In brat.e pe Matache). Stai sa te tin.
MATACHE. (Scipand din bratele lui Circe°. Du-te la dracu of-
ticosule...
CARCEI. (Aruncilndu-se iarasi spre el). Nu vreau sA te ball.
MATACHE. Nu te apropia, c'atata ti-e...
CERNELESCU. Nu va mai speriati ca s'a sfar§it.
CLARA. (VArtind bratul lui Cernelescu legat). Ah 1.. D-zeule... au.
savar§it duelu (Se sprijini pe Cttrcei care abia o trine). Chir Camel
nu ma lass ca cad...
CARCEI. Fac ce pot ca sa nu te las.
CLARA. Se poste, domnule, sA va raniti.
CERNELESCU. Vezi ca s'a putut.
MATACHE. (In parte). ( e obraznicie I L.

www.dacoromanica.ro
 270 V. ALECSANDRI

CERNELESCU. Draga Profirifo... n'ai numit, pe norocitul

muritor care fi-a inundat inimioara d'a amorului otrava. _

PROFIRITA. Vrei numai decat d-le Cernelescu ?

CEFNELESCU. Dar... frumoasa Profirifo :
CurmA prin o vorba dulce, a mea crudA nerAbdare,
Caci in piept inima'mi fierbe ca un rac intr'o caldare.

PROFIRITA. Dacal a§a... iubesc pe domnul...

CERNELESCU. Pe domnul ?
MATACHE. (In parte). Mi se pare c'o sa amefesc.
PROFIRITA. Iubesc pe domnul Matache.
MATACHE. (Cum s'ar trezi). Matache! cine a zis Matache?
PROFIRITA. (Ztmbind §i intinzandu-i ,mans,). Eu!
MATACHE. (Siirutandu-i mama cu transport). Ah, o sa nebunesc.
CERNELESCU. (In parte). Am luat-o buns.
MATACHE. (Lni Cernelescu). Ah !.. vere... fericirea ma'na-
du§a.., du-te de-mi ada o limonada.
CERNELESCU. (In parte). Trebue sa ma trag de aice cu
obraz curat. (lei scoate legiitura de pe nitwit. Tare). Ei... Matache...
Nu ti-am spus a am sä te aduc la buna isprava ?
MATACHE. Ce fel ?
CERNELESCU. Ingratule... nu ghice§ti?.. cand gandul meu
a fost sa unesc doua inimi facute sa se uneasca.
MATACHE. Mai... ce spui ?
CERNELESCU. Am spus O. te invat chipul de a face o
amoreza §i... slava domnului vad ca ai profitat bine de sfa-
turile mele.
CLARA. Cum se poate, domnule Cernelescu ? Nu o iubeai
pe Profirita?
CERNELESCU. D-ta ma 'ntrebi ? nemiloaso, care cuno§ti
dragostea ce mi-ai inspirat ?
CLARA. Dragostea ce ti-am insuflat ?
CARcEI. Imi pare tare rau, vere... Zau, crede ca din suflet
sant mahnit... dar prea tarziu... caci duduca Clarifa ma iu-
be§te pe mine.

www.dacoromanica.ro
 MODISTA RI CINOVNICUL 271

CLARA. (Lui Camel). Ian taci... (Lui Cernelescu). Domnule

Cernelescu, imi pari un tanar detreaba, drept aceea ma in-
cred in d-ta...
CERNELESCU. Aceasta incredere ma cinsteste... made-
muazela... si crede ca voiu fi al d-tale...
Supus i-ascultator
Carceilor odor.

CARCEI. Cauta sa nu-ti zic si eu ceva... vezi ca si eu fac

stihuri.
CLARA. Dar imi aduc aminte... ha! ha! ha!
Ca un ciof
Of.
(Toti rfid. Sande ploaie).

CARCEI. Radeti... radeti... s'oiu rade si eu acum cand a

da ploaia... iata... parca a si inceput... ha! ha! D-voastra
nu va pasa... ca sunteti acoperiti de aripele amorului... sant
cam unde aripele amorului... ha! ha! ha ! (RAde de nu mai poate.
In vremea cat rade Cernelescu Ii smuceste cortelul).
CARCEI. Nu sugui... da-mi cortelul.
(Cernelescu, Matache, Clara si Profirita se pun sub cartel .
CLARA. Mie imi place tare mult ploaea... to racoreste
parca la suflet si la spate...
CARCEI. I a dati-mi cortelul... si nu mai umblati cu fleacuri..
n'are nici un haz.
CLARA. Chir Carcei... daca vrei sa-mi placi... nu-ti curma,
rasul... cand ai sti cat esti de nostim 'rand razi... pare ca
s'ar bate carcei in gura-ti. (Rad cu tow).
SLUGA lui CARCEI. (IntrAnd).. Cucoane Nastasi... am fost la
han la Regensturc si am spus sa gateasca masa si odaia ce
ai poruncit... o zis ca intr'un sfert de ceas o fi gata... insa
a vrut sa-i platesc jumatate inainte si fiind-ca n'am avut bani..
mi-a luat mantaua d-tale amanet.
CARCEI. Duca-se dracului cu masa cu tot... am intrat in
cheltueli de geaba... ba Inca nici manta n'am acu sa ma
acoper... (Mitre public). Domnilor! vedeti ca toate ma prigo-
www.dacoromanica.ro
 272 v. ALECSANDRI

nesc.,. alert; sub proteclia domniilor-voastre, nAdajduind ca

in privirea slujbelor de 25 de ani, daca nu ma credeli, puteli
vedea registrurile... in privire zic celor pomenite... a§a precum
se poate dovedi prin mai sus zisele registrului... jaluitorul se
recomandue§te cu tot respectul, cunoscutului vostru patrio-
tism... pentru care a§teaptA rAspuns cu mare nerAbdare, fiindca
ploua.
Al domniilor-voastre prea plecat §i supus serv, stil nou
dorindu-va tot odatA o noapte buna... impreunata cu visuri
aurite §i fara carcei.
(Cortina cage).

www.dacoromanica.ro
 LA BUCURET11)
CANTECEL COMIC

(Teatrul tnfeti,eaze plata teatrului. tin impricinat dela Moldova vine trilgand
un geamantan dupe el)

Mai, mai, mai! Mare coclaura de ora§ e BucureOul ista!

De azi dimineafa de and m'au adus pacatele 'n el, bat lela
pe uliti ca sa-mi gasesc gazda. Toate hanurile ce poarta nume
de oteiuri sant pline de arenda§i §i de deputafi. Numai unul
imi mai ramane de cercat, Concordia. Dar ce folos ! Nu pot
da de dansul :
In zadar umblu far' incetare
De-alung pe poduri, in sus si 'n jos
Nu aflu gazda gi zau! imi pare
CA's intr'un haos foarte glodos.

Despre Concordia intrebi pe ori-cine

Dar nu e mijioc sa o gAsesti,
In cat, la urtna, a crede'ti vine
Ca nu-i Concordie 'n Bucuresti.

0 Printre manuscrisele (Academieix. (No. 2254 p. 17-22) se &este

si acest cantecel comic. scris de Alecsandri in genul cunoscutelor sale
monoloage de moravuri hazlii. Pe cat stim lucrarea asta nu e cunoscutA
pana acuni, afarA de un fragment din cupletul dela starsit, reprodus In.
Convorbiri (anul XXV, p. 899) dupA un manuscris incomplect si cu oare-
cari deosebiri. Redactorul (Convorbirilor, crede cA e scris la anul 1862.
Editorii.
V. Alecsandri. Teatru. Vol. III. 18

www.dacoromanica.ro
 274 V. ALECSANDRI

Am lost s'o caut pe la ma§ina

Ce soarbe apa prin gull de foc
La Ci5megiul mandra gradina
Care'ti carne§te nasul din Inc.

Prin tot ora§ul, ca depntata,

Am umblat numai de flori de cuc
Am lost chiar pans la Caimata
Si de atuncea parca's natic.

Catand lot hojma camera buna,

Am ajuns pana la Dealul Slant
Si-am gash una... da'n ea s'aduna
Prea multi de oaspeti ce cer cuvant.

In sfar§it, nu §tiu, on in ce parte

Dupa Concordie am alergat
Trude le mele au lost deprtc
Cad peste dansa Inca n'am dat.

Am obosit, dar incalte am Minas patruns de multumire,

vazand cat de mult e protuit aice Romanismul.
La not in Ia§i nu intalne§ti decai dughen jidove§ti : Leiba
croitor beirbatesc ; Moisi ciubotar femeiesc ; Itic paletar mi-
litaresc ; dar aici in Bucure§ti, vezi tot nume romane§ti, de
pilda : Romanovici, Romanoglu, Romanopulos, Romanem-
berg, cafenea romance, magazin roman, jurnal roman, pa-
sagiu roman. Incalte e§ti sigur ca to gase§ti in Romania, iar
nu in China. Apropo de pasagiul roman, imi aduc aminte de
un cantec francez care suns a§a :

Dans cette ville ou le pavage

Fait le bonheur du genre humain
11 est un celebre passage
Appele passage roumain.

On y voit un grand etalage

D'opinions et de couleurs
On y recontre des frondeurs
Et des principes de passage.
www.dacoromanica.ro
 LA BUCURWI 275

Parfois... un tel, bouillant de rage

Y promene son front reveur
C'est un brutus, c'est un saveur
C'est un grand homme... de passage.

Parfois aussi, fine peu sage

Y vient very le declin du jour
Chercher un eternel amour,
Et trouve un amour... de passage.

Enfin dans cette immense cage

Ouverte au vent des passions
Tout passe, amours, opinions,
Comme des oiseaux de passage.

De vreme ce pomenii de paseri trecatoare, trebue sa va

marturisesc ca m'am oprit in treacat pe la mai multe cafi-
nele vestite din Bucure§ti ca sa ma odihnesc Si in fiecare tlin
ele sa beau apa de cea dulce de-a Dambovitei... Stiti ceea
care cand o bei odata, nu to mai duci... §'o bei de-a doua
oars. Am zarit cate o masa inconjurata de paraponisiti. Pre-
tutindeni am gasit public numeros, amploiati publici §i alte
lucrari publice §i prin urmare m'am incredintat ca in Bucu-
re§ti exists ceeace se nume§te viata publics :

Uniii dintrIn5ii cereau ref orme

Ref orme 'n toate ca din topor,
In procedura, in legi, in forme
Chiar in regimul reformator.

Altii cu fata posomorata

°nand mult jalnic, le rAspundea
CA'n Cara noastrA nepregatitA
Orice reformA e forma rea.

Zicand CA 'n lume totul se schimba

Unii cu hapca cereau schimbari
In institutii, in §coli, in limbs
In starea tArii §i'n... alte stAri.

www.dacoromanica.ro
 276 V. ALECSANDRI

Altii atuncea cu 'nfiorare

Schimbanduli fata strigau mereu,
CA din schimbare tot in schimbare
Binele-adese se schimba 'n rau.

Unii contra'altii porniti de moarte

Vrand sa s'arate drept patrihoti
Cu vorbe groase se luptau foarte
5! '§i dau porecla de patriot!.
Dar unii Valtii se acordara
lute° unire, §i intr'un rost
CA toate-ar merge bine in tarn...
Dacd ar prinde ate un post I
Curios lucru ! La Moldova cei mai multi fug de slujbe, ca
de dracu §i aici din potriva! Dovada ca aici fie-care cetacean
are ambitia de a servi patria, de a aduce un concurs activ
la p4irea neamului romanesc pe calea progresului... fie-care
voe§te sa fie o math.' la carul statului l.. Un car cu mii de
rofi L. Cum sa nu mearga rapede ?.. Facand aceste reflexii
am e§it din cafenea §i intreband pe un trecator unde se ga-
se§te Concordia, el m'a dus prin o multime de ulifi pave-
luite cu glod §i de meidanuri impodobite cu bivoli, la o casa
mare, poftindu-ma sa intru in ea. Intru §i deodata ce sa vad ?
Sunt inconjurat de o multime de oaspefi care Incep pe rand
a mi se recomanda §i a-mi face profesii de credinta.
Unul imi spune ca-i tabachere
Plink ticsita de un tabac
Ce multor nasuri ae nalte sfere
Poate sa vie curand de hac.

Altul in mans -i ayand o teaca

StrigA ca-i singur bray pe pamant
Cad este gata rAsboi sa faca
Cu lumea 'ntreagd, cu... mori in %rant.
Altul pretinde ca'n Romanie
Soarele-unirei el I'a aprins !
Si cand i-abate sa nu mai fie
Sulfa §i 'ndata soarele-i stins.

www.dacoromanica.ro
 LA BUCUREM 277

Altul se plange ca tara piere

Ca tot progresul pe loc a stat
De cand el nu mai e la putere
El, om de geniu 5i om de stat.
Altii In visuri de inaltare
Se plang de-o parte cu ah si vah
Ca mor 5i sufar de-o boala. mare
CA tronul tarii be sta in stomah !
De-atatea vorbe cam... destramate
MA spaimantasem, eram nape.
Nebuni in fat& nebuni la spate,
Unde intrasem ? la Balamuc ?

(La sfarsitul cupletului tnsereaza. Un p&7itor de noapte etriga ; Cine-i

acolo .9)

...Om bun ! Moldovan din tara de sus, de cei cu Unirea I

Am cantat §i am jucat hora Unirei §i acum ma indulcesc de

rodurile ei... VA rog sa judecati insu§ fara pArtinire, Pentru
o reclamatie contra Prefectului nostru §1 pentru un proces de
nimica in Casalie, am cheltuit cu drumul sumedenie de bani,
m'am sprevcilit de trii on ; mi-am frant o coasts la o cos-
ti§a ; m'am inecat pe jumatate in Buzau, §i in sfar§it ajun-
gand dupa §apte zile la Bucnre§ti ca sa-mi cer dreptatea,
WA-ma's Inca pe pave, fall adapost §i silit de a petrece noap-
tea pe piajA... (se pune jos pe geamantan) ce sA fac ? Am intrat
in hora trebue sA joc.
Unirea-i sfanta, nu am ce spune.
Dar cand e treaba sa te porne5ti
Pentru-o nimica la Bucure5ti,
ma 'nchin, mai vere, cu plecaciune.
Uvirea-i buns nu am ce spune
Dar cane e drumul greu 5i glodos
Si te spravale de 'ti rumpe-un os ?
Ma 'nchin, mai vere, cu plecaciune.
Unirea-i duke, nu am ce spune,
Dar cand Buzau' trebui sa treci
Si chiar la malu-i sa te ineci,
MA nchin, mai vere, cu plecaciune.
www.dacoromanica.ro
278 V. ALECSANDRI

Unirea-i scumpa, nu am ce spune

Dar zece zile pe-un ger cumplit
Cand alerg campii neodihnit 1
MA 'nchin, mai vere, cu p ecaciune.
Cu toate insa Cate 1e-a5 spune
Unirea-i buna §i o slavesc
Ca pe un lucru dumnezeesc,
i-i voi da ve§nic inchinAciune.

(Isi is geamantanu, si se duce, Cortina cade).

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA CHIRITA IN BALON
FARSA DE CARNAVAL1)

PERSOANELE :

Cucoana Chirita. Costing. He.zliul.

Grigori Barzoi, sotul ei. LicL Panglica.
El lien Moghior, aeronaut augur. IIn comisar.
Nee Naucescu. tin vanzator de alune pritjite.
Despa, sotia lui. Public.

(Scenele se pets ec diu dosul Mitropoliei, pe piata destinata pentru ascendarea

baloanelor, 1874).
La deschiderea cortinei cati-va soldati, fa mijlocul scenei, tin franghiile ce
sant legate de navodul balonulni. Ellien Moghior a In nacela., ocupat a-ei face pre-
gatirile de plecare. Balonul, purtfted en litere marl numele Ciubar Voda, este
Inaltat astfel ca se fie vazut de publicttl din salti. Nacela e ornate cu steaguri tri-
eoloare. Lame multi'', In fund. In dreapta o estradli. Pe laita din face', Naucescu
si Deeps. Hazliu qi Panglica se plimba pe sub estrade lornietand damele. Vanra-
tern' se pottrta printre public, strigand din timp in timp : Alune prd-
file ! capte de-o para !

SCENA I.
PUBLICUL, MOGHIOR, NAUCESCU, DESPA, HAZLIU, PANGLICA,
VANZATORUL.

COR.
Ce minune, ce dracie ! Nu-i destul ca el pe lume
Parca'i din poveste, zau Bate campii dese-ori,
A ajuns omul se' fie Acum el vroeVe-anume
Mai upr de cat un zmeu. Ca se' sboare chiar prin nori I

1) Publicat in eCalendar arnuzanty pe 1876 pp. 26-40.

www.dacoromanica.ro
 280 V. ALECSANDRI

NAUCESCU. (Intro mirare nPcurmatii). Aoleo, maica, ce-a fost

sa mai fie 1
DESPA. Taci, frate, nu to mai mira asa cu gura cascata,
ca to -or crede Bucurestenii scapat din tufe.
NAUCESCU. Ce tufe ? Ce tufe, Despo ? Dar n'ai cetit
ziarul de astazi ?
DESPA. Care ? ca's multe de Coate ca seminta de ardei.
NAUCESCU. Ziarul cel cu...
VANZATORUL. tstrigro. Alune prajite ! seapte de-o para.
NAUCESCU. Cel cu alune... asta... cel cu anonluri pra-
e...
DESPA. ce mai spune in limba lui ?
NAUCESCU. Spune ca asta,zi Glubcir-Vocla o sa se urce
in naltul cerului.
DESPA. Care Ciubar-Vodci, cel din basme ?
NAUCESCU. Ba... nu,.. Balonul asta... Asa-i e numele, dar
pentru ce si cum ! Nu e treaba noastra.
DESPA. Apoi de... s'a urea el daca i-a fost scris.
NAUCESCU. Tronc !
MOGHIOR. (La soldati). Apucati de franghii si tineti sdravan.
NAUCESCU. Aoleo ! maica ! se misca balonul,
HAZLIU. (Apropiindu-se). Ce te-a apucat, boerule ? Te dor
ficalii de fipi asa ?
NAUCESCU. (inehinitudu-se). Plecaciune... D-ta esti doctor de
ficati ?
HAZLIU. Ba sant doctor de nauci.
NAUCESCU. Sa ma fericesc cu numele d-tale ?
HAZLIU. Tachi Hazliul, licenfiat in mofturie si domiciliat
la Rasca.
NAUCESCU. Hazliu nume... sa -1 porti sanatos... si d-nealui
Arath pe Pangliert .
PANGLICA. Lica Panglica, candidat de paraponisire, do-
miciliat in Cuibu-cu-barza.
NAUCESCU. Tocmai acolo, sus ?.. Bine fi -o fi mergand
cand sufla viforul.
PANGLICA. (PAuniudu-se). Precum vezi, numai intr'un picior.
www.dacoromanica.ro
 CUCOANA CHIRITA IN BALON 2S1

NAUCESCU. Panglica ! Dupa nume to -a§ fi crezut din

Liptcani.
PANGLICA. i nu te-ai fi in§elat... sant din Braila.
NAucEscu. Nu ma inebuni... §i eu de la Giurgiu...
HAZLIU. Santeti vecini... Numele dumitale ?
NAUCESCU. Nae Naucescu, proprietar... cu nevasta... Dum-
neaei (aratii. pe Despa) Despa Calcanstrachini, fica raposatului
Pitar Mo§, zis Cioclu.
HAZLIU. ati venit in Bucure§ti ca sa vedefi balonul ?
i
NAUCESCU. Sa. vad ?.. adica sa vezi : am venit la Curtea
de apel pentru un proces cu statul... §i am sal ca§tig.
HAZLIU. Nici vorba nu-i... Statul n'are noroc la procesuri.
NAucESCu. Ce-i pass, are de unde plati.
HAZLIU. Negre§it... e bute de bani.
PANGLICA. Nu mai incape in el, ii craps pielea.
NAUCESCU. Asta o §i zicem cu totii §i... ca patrizi, cau-
tam sa-1 mai u§uram.
HAZLIU. Ce bun suflet de om ! Ma rog, sant multi ca
d-ta prin provincie ?
NAUCESCU. (Alculdru). Multi ! §i tot oameni, nu gluma !..
VANZATORUL. (strigro. apte de-o para !
NAUCESCU. Domnule Hazliu, sa to intreb de un lucru,
dar ma rog, sa ma pliroforise§ti ritos... Ce sa fie balonul asta ?
HAZLIU. Ti-oi spune bucuros... dar in taina... E o be-
§ica de chit.
NAUCESCU. De chit L. a§a de mare L. Auzi, Despo ? Ci-ca
Ciubar-Voda e o be§ica de Chit.
DESPA. 0 fi, dac'a§a i-a fost scris.
NAUCESCU. Tronc ! §i cu ce-i umflata, Hazliule ?
HAZLIU. lar intre not sa ramae...
(Aria).
Acest balon e umflat Parvenitilor de azi ;
Ca sa alba u§urinta, Vorbe marl, §arlatenie
Cu profesii de credinta. La un loc cu nitel gaz,
De patriot rasuflat ; i de-aceea, usurel,
Cu fumuri de nerozie Sus, sus, sus, se urca el.
www.dacoromanica.ro
 282 V. ALECSANDRI

COR.

Si deaceea, uprel,
Sus, sus, sus se urca el.

NAUCESCU. 0 fi ! Materia nu lipseste... dar cipe-1 poarta

pe sus... cine-i aeranoftul ?
HAZLIU. Un ungur... Magnatul Ellien Moghior, cel din
nacela.
NAUCESCU. Care ?.. Cel din paneriu... colo ?
HAZLIU. Tocmai.
NAUCESCU. nu-i e teams a s'a lovi de bolta ceriului
$i si-a face un cucui ?
HAZL1U. Nu ! el cearca sa faca jonctiune intre cer §i pa-
mant... ce sa zici ?
NAUCESCU. A prins gust la joncfiuni, maghiarul... Vrea
multe §i eftine.
VANZATORUL. (Strigii). ySapte de-o para!
HAZLIU. Ha, ha, ha, ha! Parc'o face inadins mitocanul.
PANGLICA. laca, nene... Unguru-i gata de plecare... Hai
sa tie apropiem.
HAZLIU. Bine zici, Lica... Vii cu noi, cucoane Nae ?
NAUCESCU. Ba, fereasca Pironia! N'ar avea decat sä ma
umfle sontul fare veSte... §i hait ! m'am dus la dracul praznic...
Nu-i asa, Afrodito ?
DESPA. 0 fi, dace ti-a fi fost scris.
NAUCESCU. Tronc ! (in parte), tot din Scriptura grae§te Cioa-
cla. (Se produce o miscare pe scene. Publieul din fund se apropie de naceri
si di semne de nerAbdare).
HAZLIU. Ei ! domnule Moghior, ai de gand sä pled astazi,
sau to -ai pus pe clocit oua ?
MOGH1OR. No, plec, domnule, plec... sant gata numai
decat. (Tare, cAtre public). Domnilor, doamnelor, inalta nobleta si
onorabil public. Marele balon, Ciubar-Vodd, aice pornit, are
sa aiba onoare a face ascensiune... Glorie Romaniei... Viitorul
patriei romane...
www.dacoromanica.ro
 CUCOANA CHIRITA IN BALON 283

HAZLIU. Ian lash Romania 'n pace, domnule... §i pleaca

fara sä ne mai fad cuvant...
MOGHIOR. Ei ! dar... cu vent sau fArd vent... Cine vroe§te
sd faca ascensiune cu mine?
NAucEscu. Eu nu vreau, domnule, nici Despa... a§a s'o
§tii...
MOGHIOR. Nime nu are curagiul ? Nime ? ()data, de cloud
ori, de...
CHIRITA. (Dintr'o tribunii) Stai,cd eu vin.
Toy. Cine ? Cine ?
CHIRITA. (Viind In scoria). Eu, cucoana Chirita! baroneasa I
din Paris §i din Viena!

SCENA II.

Cei dinainte, CHIRITA (PartAnd un coo ecsagerat).

COR.
Chirita, Chirita, Barzoae,
Se urca, se urca 'n balon !
CHIRITA.
De ce nu ? Chirita-i leaoe
Hailaifa, model de bonton.
COR.
Vivat ! bravo mii de ori,
Chirita se duce 'n nori !
Ea din mandra baroneasa
Vrea s'ajunga baloneasa.

CHIRITA. D'apoi cum ? §i de ce nu ? doard una-i Chirita

pe lume, de§i multe au ambitie ca sd-i samene... Cate am
pAtit eu! prin cate am trecut de cand ne cunoa§tem §i, slava
Domnului ! iatd-ma -s tot grass §i frumoasd... (Se piuneete). Dar
mi-ti zice, poate, ca balonu-i altd gascd... mi -fi pomeni de
trdsnete, de fulgere, de pericole etcetera §i cele multe... Habar
n'am !.. Dace nu mi-a venit de hac nici balonul meu cel
galbin, §titi, cel trasnit in Pacurari... apoi de balonul ista o
sd ma spariu ?.. Tocmai Ciubar-Voda o sd-mi faca §otia? Nu
Eu sant o persoand ca vestitul Baiard,
vA ingrijiti, sufleteilor I

sans peur et sans reproches. Am umblat pe apd §i pe uscat,

www.dacoromanica.ro
 284 V. ALECSANDR1

s'acum vreau sa umblu si prin vazduh ca o ciocarlie gingasa,

ciripitoare...
PANGLICA. (Ascuns intre public). Cam grea ciocarlie !
CHIRITA. Aud ? Cine-a spur ca-i grea ? Te ingeli, dom-
nule. M'am cantarit la spozitia dela Viena si am tras cat o
peand... de 4ita... S'apoi dac'ai fi un om umblat si cetit, dad
mi-ai fi calatorit ca mine pe unde si-au intarcat dracul copii,
dacd mi-ai fi vazut Parisul gi Viena, dad ai face parte din
lumea cea mare, din hailaiful Bucurestilor, ai sti cA secsul
nostru, fie cat de gras, e tot gratios gi usurel. Asa spunea
Alkibiad, palicarul din vremea Grecilor vechi, dupA cum ne-a
incredintat Mosiu sSarla, profesorul lui Gulifa... dar fiindca
d-ta nu esti nici Alkibiad, nici palicar, plecaciune ! (In parte).
Auzi tontu ! par'cA m'am ingraSat to casa Iui.
NAUCESCU. Aoleo, sfinte, cA strachiata-i !
CHIRITA. Cine-i strachiata, naucule ?
NAUCESCU. Nu dumneata, cucoana, Despa, Despa. (Despa
se supArit). Taci, soro, ca-i in stare sa ne sara in cap. (Tare). Cu-
coana Chirito, ce-a zice sotul d-tale cand a afla ?
CHIRITA. Zica ce-a vrea ; am hotarit sa mai Arad gi alte
lumi, nu tot asta dela noi, gi m'oi ascensiunearisi chiar de-a
fi sa -fi cad pe cap din naltul ceriului.
NAUCESCU. Fereasca Pronia ! (tn parte). SA-mi cada coscogea
bute pe scafarlie... m'am topit !
CHIRITA. (Ecsaltat). Dar, o sa ma inalt pe unde nu s'au
inaltat nici smeii, ca sa mearga vestea Chiritei peste noua
mAri gi noun tAri ; o sa ma sui in luny si in stele, ca sA vAd
de-oi gasi gi acolo bazaconiile ce le-am vazut pe pamant.

(Aria din Chirita la Paris).

CHIRITA.

Am vazut amoruri multe,

S'amora5i cu pene smulte,
Smulte, smulte, smulte, smulte etc.

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA CHIRITA IN BALON 2S5

Si caractere 'njosite,
Nu de mult la not ivite,
Vite, vite, vite, vite, vite, vite, vite.
N'are cine cumpara.

VANZATORUL.

Sapte de-o pari,

CHIRITA.

Ei parol, n'ar zice ba.

VANZATORUL.

Sapte de-o para.

COR.
N'are cine cumpara
Sapte de-o para
Ei, parol, n'ar zice ba,
Sapte de-o para.

CHIRITA.

Deci, Chirita ecsaltata

Vrea in ceruri sa rnsbata.
Bata, bath, bath, bath', bath, bath, bath,
Chiar de-a fi din a for poala
(Coborand ochii). Ca sa cads rostogoala
Goa la, goala, goala, goala, goala, goala, goala-
Sper ea toti m'ar admira

VANZATORUL.

Sapte de-o para.

CHIRITA.

S'or striga voios, Ura !

VANZATORUL.

Sapte de-o para.

www.dacoromanica.ro
 286 V. ALECSANDRI

COR.
Dar, cu. toti te-am admira
Sapte de-o pars,
5i cu totii am striga
5apte de-o para.
(Moeller se coboari din nace1 si se apropie do Chirita).
MOGHIOR. Cucoana Chirita... cand v'a fi cu placere, ba-
lonul e gata.
CHIRITA. (intoreandu-se si ziirind pe Mogliier). Piei drace... D-ta
esti balonistul ?
MOGHIOR. Eu, ma recunoasteti ?
CHIRITA. Da cum Tatarii sa nu te recunosc ?
(Scena urnAteare e aparte).
MOGHIOR. (Cu sentiment). Ah !
CHIRITA. ID -ta m'ai scapat de belea la Viena, platindu-mi
datoriile §i-ai venit cu mine la Bucuresti, pentru ca sa capeti
concesiuni sj jonctiuni... Ba Inca am si jucat ceardasul im-
preuna in sala lui Bosel. Da bine, grafusorule, cum de-ai ajuns
balonist din jonctionist ?.. macar ca... bine catand : tot ca una,
fata mea.
MOGHIOR. (in tainii). Amorul 1 El m'a metamorfozat.
CHIRITA. r El te-a metamorfozat ! Bata-I norocu, amoral, ii
cunosc si eu draciile li renghiurile etcetera si cele multe dar !

ce are a face cu balonul ?

MOGHIOR. Asculta-ma : Neputand sa am parte de d-ta
pe pamant, mi-am pus de gand sa te rapesc in vazduh, ca
sa fii a mea !

CHIRITA. Tu ? pe mine... in vazduh ? ba sa-ti cati de treaba,

ca -ti gasesti partagul cu Chirita.
MOGHIOR. Parfag, nepartag... nu-mi pasa Vreau sa facem
jonctiune de inimi impreuna.
CHIRITA. (in parte). MititelUI ! (Tare). Dar nu se poate una
ca asta, magnafelule. Eu sant maritata cu Barzoi, am fete marl
§i un flacau de baiat la Senat an parte). Cenu§er... (Tare). 'apoi,
nu §tii ? Sant o persoana vertuasa, vertuasa, de nu-mi incap
in piele... sant juratd sa pazesc credinfa...
www.dacoromanica.ro
 CUCOANA CHIRITA IN BALON 2S7

MOGHIOR. A ! nu face nimic, cand ii fi sus in aer, te-oi

deslega eu de toate juramintele.
CHIRITA. Ba, sa nu te 'mpinga pacatul, ca, pe legea mea,
te asvarl din nacela ca pe o minge.
MOGHIOR. (Rasucinduli mustata). Om videa... Cucoan5, Chi-
ritA, publicul a§teapta... Poftim.
(Dii bratul Chiritei ei face jurul scenei, inchinandu-se la public ; apoi seapropie
de nacelii).
CHIRITA. (in parte). Ar avea haz sa pat vre-o §otie
Hai !
tocmai in nori... dar las' pe mine !

CoR.
Chirita, Chirita Barzoae
Se urca, se urea. 'n balon !
Adio ! Chirita-i leoae
Hailaifa, model de bonton.
Vivat ! bravo mit de ori!
Chirita se duce 'n noH I
Ea, din mandra baruneasa
Vrea s'ajunga baloneasa.

SCENA III.
Cei dinainte. BARZOI, UN COMISAR.

BARZOI. (Intrfi In sale teatrului pe la finele corului, se apropie de or-

beaten* ei strigil deodatii). Nu lasati... N'o lasati sa se sue in nacela
cu Ungurul... Chirito !
Top. Ce este, ce este ?
BARZOI Chirito... fugi de langA naceld.
CHIRITA. Vai de mine ! barbatu-rneu ?
BARZOI. Eu, dar ! §i nu-li dau voe sa bati lela prin vaz-
duh cu balonistu.
CHIRITA. Da bine, fratioare, gande§te ca onorabilul public
§i inalta nobletA...
BARZOI. Nu §tiu eu de astea... Chita, sa ma vezi mort
data -i face asfintiune cu balonul.
CHIRITA. Wear sa te §i ingrop, sufletele, nu ma iarta fi-
lotimia sa te ascult.
BARZOI. A§a ti-e povestea, jupaneaso ? Apoi vin eu sa
www.dacoromanica.ro
 288 V. ALECSANDIII

te inhat,.. Nu te iarta filotimia ? Ian sa-ti arat eu filotimie...

(Vrea 6a sari): pe scene, peste orhestr5.1.
CHIRITA. Opriti-1, legati-1,
duceti-1 la Marcuta, c'a turbat.
COMISARUL. (Lin Barzoi). Stai, domnule, unde te duci ?
BARZOI. Ce -fi pasd dumitale ?
COMISARUL. Domnule, sant comisar.
BARZOI. Nici nu vreau sa te §tiu.
COMISARUL. Domnule, nu face scandal, ca oiu fi silit sd te
arestez.
BARzoi. Scandal ! Eu fac scandal ? Iaca cine face scandal.
Arestafi -i pe dan§ii.
COMISARUL. Ei, nu mai lungi vorba §i §ezi lini§tit.
BARzot. Cum ? sd tac molcum cand imi furs de la ochi
pe Chiritu§ca mea ? mari, fugi incolo ! (Da branci comisarului).
COMISARUL. A§a ?.. dar e§i afard. (ii apnea de guler).
BARZOI. Ba n'oiu e§i.
COMISARUL. Nu -i a i? dace doar §tiu sa to duc §i pe
SUS. (il apnea 'n brate Brl scoate afarii din snail).
BARZOI. (Sbititfindu-se). Protestarisesc in numele hristoitiei !
Domnule, e§ti vandut Ungurului.
CHIRITA. L'au umflat ? Aferim. D-le Moghior, hai de
grabd in balon.
MOGHIOR. (Luand-o de mans). No, hai. (Cu foe). De-acum e§ti
a mea.
CHIRITA. Punefi pofta in cui.
(Se sue amandoi in naceli).
CHIRITA. 6tramtd nacela ! dar incalte, solids -i ?
MOGHIOR. Cat podul dela Pesta... N'ai nici o grija. (La
soldatii care Mint imprejurul nacelii). Acum, domnilor, luafi seama
bine sd dafi drumul franghiilor cand of striga : Ellien Mo-
ghior! afi inteles ? Cucoand Chirita, fine -te bine... plecdm...
(Scoate pftliirla si o Invfirteste In aer strigftnd). Ellien Moghior !
CHIRITA. (La soldati). Lachez tout !
PUBLICUL. lira!
(Solciatii lase fringliiile, gi se retrag in fund. Balonul se urcii putin, apoi se opre§te).
NAUCESCU. Aoleo! maica... se duce iaca... prive§te, Despo...
se duce, ba... se opre§te... s'a oprit.
www.dacoromanica.ro
 CUCOANA CIDIUTA ttsi SALON 289

HAZLIU. Nacela-i cam grea... Chirita are prea multi nuri I

VANZATORUL. ySapte de-o para

MOGHIOR. (In vazdni). Ah ! Chirito... de-acum n'ai incotro
face... Trebue sa ma iube§ti.
CHIRITA. Ian nu te obrasnici.
MOGHIOR. Ali ! da'mi un cioc, Chirito.
CHIRITA. Iaca motpanu. (se Lepara). Da, du-te 'ncolo, ne-
r4natule, ca. te %fad oamenii ! Vai de mine !.. mi-am gasit
beleaua! Mai bine aruncA lest ca sa ne putem sui, caci s'au
oprit balonul.
MOGHIOR. Bine zici !.. sa nu ne vada nime de pe pa-
mant. (Ridiert nn silcusor de nisip).
NAUCESCU. (Viind In seena si 4tand in sus). Ian prive§te neica!
se dragostesc Orin vazduh ca carabu§ii.
MOGHIOR. (De sus). Ferifi ! (Desearta, sacul).
NAUCESCU. Aoleo 1 m'a chiorit ! (Se tntoarce la locul lui, fre-
candu-si ochii. Publicul rade. Nacela se Tidier), tncet. Un nonT se coboara ptitin cUn
frize pentru efectul perspectivoi).
MOGHIOR. Ne suim, Chirito ! ne suim I.. da-mi un cioc
unguresc.
CHIRITA. Ce sa-ti dau ? un cioc ?.. du-te ciorelor.
MOGHIOR. Adica un sarutat. (Vrea s'o sarute).
CHIRITA. Ian asculta... astampard-te ca te dau jos din
trasura.
MOGHIOR. (Cu foe). Numai un cioc, §'apoi sa mor.
CHIRITA. (Luptandu-se). Vai !.. Umflate-ar Rusaliile !
(Nacela dispare dupa nom.).
CHIRITA. (Dupa nour). Sariti ! ajutor !.. Pompierii I
(Publicul se nits in sus).
HAZLIU. Ce s'aude ?.. Chirita cere ajutor, oare ce i se
intampla ?
PANGLICA. Prive§te... Parca se lupta cu Ungurul... Iaca,
l'au apucat de gat... l'au plecat pe marginea nacelei !.. Aoleo !..
feriti! Cade Ungurul ! Cade L.
Toil Cade L. ferifi !

De-odata code in mijlocul publicului un manechin ce samrina en Moghior).

PUBLICUL. (Incunjurand maneohinul). Ah ! sarmanul L. a murit!
V. Alecsandri. Teatrn, Vol. III. 19
www.dacoromanica.ro
. 290 V. ALECSAINDRI

s'a turtit ca o placintA !.. Un doctor L. un doctor 1.. sA-1 dud

la spital L. de graba! (Soldatul ridica manechiuul ei iese).
NAUCESCU. Bree ! Ce grozAvenie... mi s'a incretit pelea
Ai vazut, Despo, cum a cazut de rAu ?
DESPA. Apoi de... a§a i-a fost scris ! se vede...

COR
Ce fapt grozav 51 trist ! Sarmanul balonist
Ce fapt nea5teptat! De-a tumba a picht !
HAZLIU. Dar oare unde-i balonul ! II vezi, Lica ?
PANGLICA. Ba nu,... a disparut... s'a dus in naltul ce-
rului, cu Chirita cu tot.
HAZLIU. Sarmana, e pierdutA L. Cum o sh se scoboare ?
Toy. Sarmana!
HAZLIU. Stali, iaca balonul ! colo, sus, ca o randunica.
PANGLICA. Pare ca se coboara...
HAZLIU. Ba cade, cade cu o repeziciune spAimantAtoare...
PANGLICA. Bine zici I.. Primejdie... De s'a lovi de Omani
nu s'alege nj_ct tandara de biata Chirita.
NAUCESCU. Aoleo ! De nu mi-ar cAdea pe scafarlie ! (4i d -
chide, cortetul).
HAZLIU. Iaca §i Chirita. 0 vezi in nacela ?
PANGLICA. 0 vaz, face semne de desperare... se desbraca,
i§i aruncA m antila.
HAZLIU. $1 cortetul.
PANGLICA. $i cocul. (Toate aceste obiecte cad pi. sreua una lul
alta).
HAZLIU. $1 tunica... §i... ba nu... balonul a inceput a se
cobori mai incet... Chirita I'a u§urat asvarlind cocul... ,Stiff una
Lid ? Hai sA improvizam o ovafiune cucoanei Chirife... Merg.
de pregateste cele trebuincioase.
PANGLICA. Buna idee... ma duc... (Ese).
(0 frangbie luugn Incepe a spanzura de sus).
TOT!. Balonul ! Balonul ! s'a apropiat !
CHIRITA. (Strigh de dupa nour). Prindefi capatul franghi
.prindefi franghia.
(Publicul apnea, de frAnghie, trage ai nacela se Neste coborindu -se).

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA CHIR1TA IN BALON 291

PusucuL. Ura ! sa traiasca cucoana Chirita I

CHIRITA. Incet, incet... Sä nu ma isbili de pamant... A§a,

domol.... frumos... bine... bravo !
(Nacela ajunge pe scena).

COR.

Bine-ai venit inapoi !

Bine-ai sosit intre noi,
Chiritu§ca lui Barzoi,
Eroina 'ntre eroi !

CHIRITA. (Fara coc, in corset, cu bratele §i unierele goals). Blue

v'am gasit, oameni pamanteni ! (sare din nacela). (Uff ! slava ta-
talui §i fiului ca m'am vazut iara§i pe uscat !
HAZLIUL. Cat ne pare de bine la toll, cucoana ! ca zau!
to -am crezut pierduta pentru totdeauna.
CHIRITA. A§ ! nu pere Chirita, cu una, cu doua.
HAZLIU. Dar va rog, spune-ne ce vi s'a intamplat ! V'ati
pierdut hainele pe drum §i va intoarceti intr'o toaleta cam...
CHIRITA. Cam... negligea ? Adevarat, monsiu Mutunachi
dar apoi ce era sa fac pentru ca
ca-s cam... desfrunzita,
sa-mi scap viata ? m'am despoiat... insa apropo, nu mi-ati
gasit bulendrele ?.. Le-ati cules ? Mersi... Acum ascultati tra-
gedia mea :
(Arie din .Domino noir>: Ah 1 qztelle nuit

CHIRITA.

Cum am plecat, M'apuca la pupat!

Moghiorul beat, Atunci mania m'a umflat,
D mine s'a legat Si din nacela l'am sburat.
Cer'nd cu mare foc Ca pe-un flaimuc
Sa-i dau un cioc. Ce s'a tot dus de-a tumba
Eu it refuz, Ihu1tiuluc...
$i-1 rog cinstit sa nu faca abuz Privindu-1, am Minas
la el, numai de cat Zau, Fara glas
Imi sare 'n gat ! Zicand in gandul meu :
Z darnic cat sä-1 potolesc, Ahl to rog, sfinte Dumnezeu,
Onoarea sa-ini diafendefsesc. AparA-I de mai rau!
M ghiorul meu turbat

www.dacoromanica.ro
 292 V. ALEICSAND RI

Dar apropo... unde-i Moghiorul ? Cred ca s'o fi metamor-

fozat in paprica... Si s'o fi saturat de amor.
COMISARUL. Ba nu, cucoana... a inviet §i s'a dus cu banii
adunati la casa.
CHIRITA. Cum ? N'au ramas lat ? tare de otel Ungurul !..
a fi cazut pe slanina... dar sa nu-mi uit vorba :

II.

De-odatA'n sus Si drag mereu cat pot

Balonul dus SA iasa gazul tot.
De duhul necurat Ins& de-odata-am inceput
In aer a sburat, A cobori precum n'am vrut
S'a inaltat ! Intocmai chiar
Mi se parea Si mai dihai decat bietul Maghiar,
CA'n ochii mei lumea peria Atunci am ramas
,Si ametiam, lulea... lar fart glas
Alta belea I S'am zis in gandul meu :
Ce sa ma fac ? 5i cum sa scap Ah ! to rog, ,sfinte Dumnezeu,
M'acat in graba de supap. Scapa-ne de mai rau.

inici una, nici cloud, pentru ca sa se inure balonul, svarl

mantila de pe umeri, svarl de pe cap parul meu de Lava,
cocul cel de patru oca §i trei litre, svarl cortelul, svarl tunica...
Putin a lipsit sa-mi asvarl §i turniura, dar noroc ca balonul
i-a moderat repegiunea.
HAZLIU. (Aduc5.ad obiectele). Ce inspiratie minunata afi avut !
Iata obiectele d-voastra.
CHIRITA. Mersi, Mufunachi... sa-mi pun tunica.t a§a...
mersi... cu toate ca nu mi-e ru§ine sa ma vada soarele cum
sant L.

Si cum cadeam, lar pe aid

Pe jos vedeam Oameni marl, oameni mici
Acest ora5 frumos Mi se pAreau pitici,
Lucsos, politicos, Pitici, pitici.
Si noroios. Cap dintr'acei fuduli, mareti

www.dacoromanica.ro
 CUCOANA CHIRITA IN BALON 293

Aveau aspectul de bureti I 5i iar dispar pierzandu-se 'n nomol

Cali zmei, lei paralei, Un ras neasteptat
De sus pAreau pigmei I apucat
Atunci, gandind ca joaca rol Si-am zis in gandul meu :
Pana ce se dau frumos de gol, Ah ! te rog Sfinte Dumnezeu,
De-a rostogol, ApAra-ne de mai rau !

Ton. Bravo !.. cucoana Chirita... sA traiasca cucoana

Chirita.
CHIRITA. Strut ochi§orii... (isi aseazei cocul).
(Se aude zgomot in culise).

SCENA III.
Cei dinainte... BARZOI, COMISARUL.

COMISARUL. Prindefi -l... prindefi -l... nu-1 lasati sA intre.

BARZOI. In lAturi, guleratilor L. (intrgo. Aice ? Aice-i ?.. Un-
de-i Chirita ?
CHIRITA. Vai de mine L. Barzoi barbatu-meu... am
sfeclit-o.
BARzot. A !.. iata-te, jupaneaso ?.. A§teapta sA-ti dau eu
balonuri §i nacele.. (Se repede).
CHIRITA. La sanatoasa, Chirito L. ca-i slut la Prut... (Fuge
pe 'mprejurul balonulni, apoi Bare peste lavita pe care soden Niiucescu, Il rils-
toarnO jos si dispare in culise).
NAUCESCU. Aleo ! maica ! m'a ucis.
COMISARUL. (Prinzitod- pe Barzoi). Stai, nebunule... Unde te
socoti ? la Marcuta ?
BARZOI. Ce vrei cu mine ?.. Zapciule... N'am eu dreptul
sa-mi pazesc nevasta ? Chirita e a mea... Nu-i averea Sta-
tului... M'am cununat cu &Ansa inainte de resmirita... Fugi
incolo !
COMISARUL. (Zice soldatilor). Umflati-1 pe sus... yCi la politie.
(Soldatii ridicE pe Barzoi care se luptit).
BARZOI. Anaftema sa fiti... cu tot neamul vostru ! (Ese furios).
Indata se aude intre culise fanfara din marsul operei Profetul yi incepe a de-
li a pe scena un cortegiu format de principalele roluri create de Millo. In fruute

www.dacoromanica.ro
 294 V. ALECSANDRI

merge Pang Heil. purtancl an stindard en inscriptia : Vivra Chirita, apoi Baba Hlirca
Barba Lantana Placintarul Moise, Paracliseral... etc. a% and fie-care eke an
steag cu nnmele situ pe dansul. Chirita culcata intr'un baldachin impoclobit, este
adusit in triumf, pa sunetul. marsnlui. Cortejul face jurul scenei pe dinaintea es-
tradelor din care sant aruncate bucheturi Chiritei, spot se opreste in mijlocul scene!.
PUBLICUL. Ce s'aude ? ce s'aude ? (urea sit iusa).
HAZLIU. Stati pe loc. Vine cucoana Chirita in
(Oprincln-i).
triumf ! !

PUBLICUL. Uraa.
(Dupri fanfark coral cane% versurile nrmatoare, pe partea tntaia a marsului .

COR.
Glorie §i onori, Hai sa strigam in cor :
Mandra Chirita, Mandra Chirita !
Bravo zmeita, Acum §i in viitor
Care-a sburat prin nori Glorie §i onor.
Ca o porumbita.
(Cortegiul oprinclu -se In mijlocul scenei, Chirita se coboarrt din baldachin, sa ut-i
si cantri pe partea muricei ce vine in nrma corului.

CHIRITA. (Cu sentiment).

Romani I sufletu-mi este uimit I Cu foc, cu foc nepotolit
$i de miss asculta Buluc la sanul meu
Pe toti v'a§ saruta. V a§ strange, zau!
(Apoi iar se sue in baldachin si cortegiul plead", cantand).

COR.
Glorie §i onori
Mandra Chirita !
etc... etc...
(Cortina cade in strigraul de ura ! al publicului de pe seenr%).

www.dacoromanica.ro
 SFREDELUL DRACULUI
FARSA DE CARNAVAL, imitate din frantuzqte, de X. 1)
PERSOANELE:
Mastocsidis, fort incpector le to Cotofrmescu, poet tragic.
tunuri. Stan Funduc, budder.
Sloimescu, sergent veterinar. Madam Ruha la.
Imergold, zaraf. Gafia, fedi In case.
Goldimer, nepotul lui.
Scene se petrece In proviucie la Rote tut ITniunel.

NOTA.
Ruhala, 30 alit, tualetit de modfi exagerat t.
Imergold, 54 de ani, surtuc lung, lant de aur. Evreu din Galitiia.
Sloimescu, 40 de ani, putin accent evreesc, uniformit militarf.
Co.toftinescu, 25 de ani, pretentios, cu pfirul vulvoi.
lYfustocsidis, 50 de an!, perncit Burt", linbriicat comic, cu surtuc, cu jiletcA si
pantaloni de nanchin.
Teatrul reprepinta o Bain de han. La planul al II-a In stfinga, o tab1y de buea-
tarie, cu tingiri pe dlnsa; u§y la dreapta ce duce in sofragerie; n,it In stfinga
la planul I, ce duce In carneFra, Ruhalei... uBri in fund ce duce afarit; alaturea
scare ce duce la offline de sus, mass ci mai multe Beaune).

SCENA I.
COTOFANESCU, GAFIA ti STAN.

CoT0FANEscu. (Sty pe un scene dinaintea ferestrei compune ver-

suri Bi face gesturi tragice, scriind pe un album).
Oh da, to voi ucide
Infamy adultery...
(Vorbind). Cu ce sa rimeze adultery ?.. imi trebue rime bo-
gatA... sA vedem... Panterh, artery, atmosfera (sty gtinditor).

1) Dupa AL'oiseau de passages de Bayard. Tiparita in Cony. Lit. XV,

p. 297-312.

www.dacoromanica.ro
 996 V. ALECSANDRI

GAFIA. (Care eta lttnet tabla, prpgiitind bucate, Ohm-qt. pe Coto-

§i nice meet lui Stan). lar l'au apucat nabadaile pe d-1 Cotora-
nescu.
STAN. (Care asemenea pregilteste bucate la tablii, observandu-1). Face
versuri, Gafio... semn de foame, s'apropie vremea de masa.
GAFIA.Ci-ca-i poet tragic L. Ce-o fi meseria aia ?... Stii to
Stane ?
STAN. Nu-i meserie... dar mizerie.
GAFIA. Rea board !..
STAN. Da, carid it apucA, el se leaga de toti morfii cei
vechi, de domni, de imparati, de hatmani... §i-i ucide din nou
pe teatru... arum s'a legat de Doamna lui Parlea-Voda... Ian
ascultA !
COTOFANESCU. Am gasit... (Declamii).

0 ! dar to voiu ucide

Infanta adultera
.1-11 voi taia cu briciul

A gatului artera.

(Incfltat). Bravo. Oar scrie).

STAN. Hait ! a pus-o la rale §i pe ea.
GAFIA. SArmana ! dar bine, Stang, cum de-I lass politia
§i procurorul sa faca morti de om ?
STAN. Procurorul e om vesel, §i-i plac cabazlacurile.
GAFIA. Se poate... dar eu una dac'a§ fi in lorul madamei
Ruhala, stapana otelului, n'a§i gazdui un uciga§ de meserie.
STAN. Jupanesei ii plac versurile §i Cotofanescu ii pla-
te§te cheltuiala hanului, cu mofturi rimate §i nerimate.
GAFIA. Pare-mi-se ca §i ea-i cam...
STAN. Ba bine CA nu... a fost actrita la Braila, pan'a nu
se marita cu jupan Bercu care a murit de scarba §i s'a ec-
saltat jucand roluri de amorezA ; am jucat §i eu cu dansa la
borohoi.
GAFIA. (Speriatti). Cum, doamne iarta-ma, ai fost aftor ?
STAN. Am fost da actor §i jurnalist, insa cat p'aci sa
mor de foame, §i de atuncea m'am intors iar la breasla mea
www.dacoromanica.ro
 SPHEDELUL D ItACL LUI 297

la arta bucatariei ! Arta pentru arta. Cariera de bucatar e mai

hranitoare.
GAFIA. Norocul meu, Stanica, caci altminteri nu te cu-
noteam §i nu ne cununam impreuna peste opt zile.
STAN. Tot intro zi cu jupaneasa Ruhala... Taci, as-
culta !
COTOFANESCU. (Lovindu-se cu palma peste frunte). 0 !
GAFIA. Ce-I doare ?
STAN. Slifera de facere.
COTOFANESCU. Sublim, sublim !.. (Declamil).

40, dar te voi ucide, infamA adultera,

Sa nu mai fii piirta0 d'a noastra atmosferl
Si-ti voi taia cu briciul a gatului artera.
Sublim I.. Sublim (In exaltarea lni e reazema prey Inuit de scam'
si cede pe spate). Ao1eo!...
STAN. Alivauta placinta !
COTOFANESCU. (Furies). Ce-ai zis ?
STAN. Am zis ca trebue sa fac placinte pentru masa.
Riede apart° Cu Gafia).
COTOFANESCU. Am crezut ca face aluziune... Pegazul mi-a
dat o sfanta de tranteala. (se seutura).

SCENA II.

Cei dinainte. RUHALA. (IntrA din dreaptu In tuuletii Incarcata).

RVHALA. (Dintre Gafia !.. (Accent m remic).

GAFIA. Vine madama.
RUHALA. (Intalud) Gafio ! drege-mi turnura. (se Intoaree cu
dosul in public. Gafia-i drege rochia). Merge bine ?
GAFIA. Cat se poate de bine.
RUHALA. Stane !
STAN. Aud, jupaneasa.
RUHALA. (Atin86). Iar jupaneasa !
STAN. Ba nu ! Madame vreau sa zic.
www.dacoromanica.ro
 29h V. ALECSANDRI

RUHALA. Eram jupaneasa panA a nu ni se da drepturi

de la Berlin, acum santem toate madame si jupanii nostri
toti mosie...
STAN. (A parte). Frumos vä sed\e.
RUHALA. Stane, gata's bucatele de tablto ? Stii ca* dili-
genta soseste pests un ceas Si ca voiajorii sant totdeauna
flAmanzi.
STAN. Gata jupaneasa... Madams... am sa le dau pui cu
smantana o budinca de cabinet... acum pregAtesc masa
at
pentru logodna dumitale de astazi.
RUHALA. Ah !., cauta, ma rog, Stane, sa fie bucatele fain,
caci logodnicului meu, d. Sloim Veterinaru, ii plac bucatele
gustoase.
COTOFANESCU. (('-ratios). De aceea te-a ales pe d-ta de lo-
godnicA.
RUHALA. A L. Domnule CotofanA... Bun-jur ; Stane, nu
uita sA-i faci si o stiuca umplutd cu ciapa multA. (Lai Cot
fitnescu). Cum ai spus ?.. ca m'a ales pe mine ?
CoT0FANEscu. Pentru ca-i mancau.
RUHALA. (Cochetand). Si poate ca n'are gust bun, ma rog
CoToFANEscu. Din contra. Veterinarul e si om de gust
om fericit. (mama). CAci nu sant eu in locul lui 1
RUHALA. (Coborand Cam. Taci, ma rog, domnule Cotofana,
nu se cuvine sa-mi faci curte in ziva logodnei ; las, mai pe
urmA... Gafio, ai dus peschire in odaia voiajorilor ?
GAF1A. laca, le duc... Oa un pachet de servete de pe masa i
se sue pe scam din fond, esind spro dreapta).
COTOFANESCU. SA-mi duci Si
mie unul, Gafio ! de zece
zile ma slerg cu ciarsaful pe ochi... (Ramiro. 'asa, madam
Ruhala. to mariti ai ne Iasi cu buza umflatA ?
RUHALA. Apoi ce era sa fac, domnule Cotofana ? Sloim
ma iubeste, Sloim e sprgent veterinar, Sloim a luat Plevna,
$loim e roman nou si se numeste acum Sloimescu, Sloim e
frumos, voinic, ai eu m'am saturat de vAduvie.
COTOFANESCU. Inteleg.
RUHALA. Eu sant. persoanA .cu sentiment, nu pot trai
www.dacoromanica.ro
 SFREDELUL DRACULUI 299

Vara sentiment si raposatul Bercu n'avea sentiment. El stia

numai sA facA ghesefturi, dar amor nici de trei bani ! bine
c'am scapat de el.
COTOFANESCU. Dar, s'a dus pe ceea lume cu cerga'n cap,
lasandu-ti o avere bunicica, otelul Uniunii si hani i ama-
neturi. i
RUHALA. Atata calitate a avut si el... Dar Sloim... Sloim...
(Pune infina pe barns, Oh ! taci, ii and pasul, inima mea face
tichi ! tichi L. El vine... iata-l.

SCENA III.
Aceia$1, SLOIMESCU.
5LOIMESCU. (Viind din fund). Doresc sAnAtate !
RUHALA. (Cu bucurie). Sloim, main leiber logodner !
SummEscu. (TrAgand-o la piept). Ruhala, main Sol, parch
esti un trandafir de lung.
RUHALA. (Uimitii). Ah ! amorul imboboceste inimele §i
obrajii.
5LOIMESCU. Inger cu pAr galben §i ochi verzi !
RUHALA. Taci, Sloim, cA mA inebunesti, zic Mu.
SLoimEscu. laca tac.
RUHALA. Dar spune-mi cum ai petrecut asta-noapte la
cazarma ?
1..01MESCU. Am visat la Ruhala mea si am doftorit iapa
colonelului.
COTOFANESCU. (A parte). Ce coincide* !
RUHALA. Sloim, dupa ce ne-am cununa, sper cA nu te-i
ocupa de cat cu mine ; is sama, sant jaluza ca Desdemona
care a ucis pe Othelo !
SLotmEscu. Lasa pe mine, Ruhala, de nu-i fi multumita
de Sloimescu sA-i zici jupan ; pan'atunci insa trebue sa-mi
indeplinesc datoria de veterinar al regimentului ; de aceea
to las si mA duc sA pun un sbant maiorului, care a fAcut
dalac.
www.dacoromanica.ro
 0 V. A1.ECSANDRI

COTOFANESCU. Maiorul a prills dalac ?

SLOIMESCU. Ba calul maiorului... E§ti glumet, d-le Coto-
fanescu ? te poftesc dar, Ia nunta mea. S'acum va las... La
stanga'mprejur.
RUHALA. Cum ? Ada degraba ? De-abia ai venit !
SLOIMESCU. Disciplina ma obliga.
RUHALA. Disciplina ?.. bruna sau blonds e, berbantule ?
SLOIMESCU. Samand cu Ruhalita mea. (0 saruta).
RUHALA. Sloim, te juri sa-mi fii fide) pana la moarte ?
SLOIMESCU. Ba chiar §i pana dincolo. (Se tin de menu si se
nith cu drugoste until In altul).
COTOFANESCU. (A. parte). Ce scene admirabila de amor. Am
s'o pun in tragedia mea. (se duce deoparte gi scrie).

SCENA IV.
Aceias1. IMERGOLD §i GOLDIMER via din fund, apoi GAFIA.
IMERGOLD. Ghit morghin.
RUHALA. laca §i- c1-1 lmergold, bancherul §i vecinul
A!
meu... Ghisund ?
IMERGOLD. Danken, trebile merg bine.
RUHALA. (in taini). Ai mai facut vre-un ghe§eft ?
IMERGOLD. Ia vol ! am trecut toate rublele cele scazute cu
pre' bun. (Tare) S'acuma vreu sa fac un ghe§eft Si mai bun ;
vreu sa insor pe nepotu meu, cu fata lni Solomonichi spi-
jerul, zestre de o mie de galbeni blanc.
SLOIMESCU. Bravo, Si unde-i nepotul d-tale ? in oaste ?
IMERGOLD. Fereasca Dumnezeu ! iata-1, am venit sa-1 pre-
zantez d-nei Ruhala ; a sosit eri dela Ia§i. (Ii prezintit). Buiutnes
Goldimer, jurnalist, care face gazeta.
COTOFANESCU. (A parte). Goldimer, criticul meu ? (se uitt 1
el et. manie).
GOLDIMER. (Pretentios). Combat cu condeiul pentru drep-
turile semitismului.
CoT0FANEscu. (Cu dispret). Adeca ale Iudaismului.
GOLDIMER. Cum ai zis, ma rog ?
www.dacoromanica.ro
 SPREDELLII. DRACCLUI 301

COTOFANESCU. (Nundro. Am zis i adaog ca bine ai face

sa nu te mai amesteci in trebile romanilor, sa nu mai in-
drasnesti a critics faro stiinta operele lor intelectuale.
GOLDIMER. Am criticat vre-o opera a d-tale, d-le?
COTOFANESCU. Dar, d-le, ai scarmanat Cu multi obraz-
nicie pe Alexandru Machedon, tragedia mea de predilectiune.
GOLDIMER. A ! D-ta esti d-1 C,otofa'nescu, autorul ?
COTOFANESCU. Eu domnule !
GOLDIMER. Imi pare bine ca te cunosc, pentru ca sa-ti
date §ieu un sfat la randul meu. Decat ti-ai pierde timpul
cu tragedii, mai bine ai creste epuri de mosc.
COTOFANESCU. D-le, esti un impertinent.
GOLDIMER. Si d-ta un insolent.
COTOFANESCU. (Riistit). Mai tartane.
GOLDIMER. (Asemenea). Mai cenuserule.
RUHALA. Main Got ! nu-i lasati, nu, sant in stare sa se
inghita.
IMERGOLD. Parca sant doi chichirichi.
SLOIMESCU. Ho ! ho ! domnilor, respect stapanei casei !
COTOFANESCU. Prea bine, neom intalni aiurea, jupane
Goldimer.
GOLDIMER. Unde-ti va placea domnule poet tragic.
SLOIMESCU. V'afi domolit, acum ma pot duce la cazarma,
Ruhala, la revedere.
RUHALA. Nu 'ntarzia ca mor, Sloimescule. (Sloim ese prin fund
rapede si Impinge pe Mustocsidis, care tocmai atunci intrii).

SCENA V.
AceiaA MUSTOCSIDIS.
(Vine din fund, purtand o van* un carton de piIllirie §i un cortel, cat p'aci sit
cads la intrare, scilpitnd toate din mang).

MUSTOCSIDIS. SCaSMOS ? (Se Intoarce la usa din fund). Mergi la

diavolo, anoite.

www.dacoromanica.ro
 302 V. ALECSANDRI

IMERGOLD. Ei vei L. Esti ranit poate unde-va chicoane ?

MUSTOCSIDIS. Ohi ! ranito ; ma stilcito L. ma calcato pe
bataturia. (sare !titian picior). Cacohrononachi !...
RUHALA. Puneti-vd pe scaum, domnule !
MUSTOCSIDIS. (Sada pe scaun la dreapta). Efharisto. (Se tine de
picior). Mi-a turtit-o bunatate de bataturia... Si dore, si dore,
de-mi vine sa plingo, ca de doru lu chir Agamemnon, papucu-
meu.
IMERGOLD. Papuchis ?
MUSTOCSIDIS. Neschi... babaca la babaca mea.
IMERGOLD. A! a murit ? rau imi pare.
MUSTOCSIDIS. Iti pare Mu... (A parte). Politicoso ipochi-
menu... Sluto, ma politicoso. (catrii Gana care a adunat lucrurile lui §i
le-a pus lane' masA). Multumesco, psihimu, ma unde mi-e cortelu ?
GAFIA. latA-1, d-le.
MUSTOCSIDIS. Pola cala. (Lutladu-1). Ce-i in mana nu-i min-
t tuna.
GAFIA. (Deplirtandu-se a parte). Si Asta pare haihui.
RUHALA. Dore§te o odae domnul ?
MUSTOCSIDIS. (Se scoala). E de prisos, cheramit ! sant tre-
cator ca o randunica... Diligenta se opreste aici peste un cias...
oriste ?
RUHALA. Da !
MUSTOCSIDIS. Acsiologo l.. tocmai timpul ce-mi trebue ca
sa me rado cu perdaf si sa maninco un costrasi tripto... In-
chipuiti-va ca viu dela Herta : cu un harabazio ovreo... te drumo
blestemato !... te harducarismos I.. Noroc ca eram vr'o 20 ticsiti
in haraba ca sardelele intr'un putina... tea te fatea ca daca
te clatinai in dreapta sau in stinga, si te gdseai intre cloud
jupanese, te trezeai sdrutand cand pe una, cand pe alta. Eu
aveam un barbat in dreapta si pe nevasta lui in stanga, din
partea inimii ; barbatul slut ca un sbarciog, nevasta frumoasa
ca un garofalo... si nu stiu cum se intampla ca, la once hur-
ducaturd, cadeam tot in stanga... o singura data am cazut in
dreapta si am fAcuto carambolo cu barbatu... pe loc i-a crescut
un corn in frunte... Ha ! ha ! ha ! (Too. Ho).
www.dacoromanica.ro
 6PREDELUL DRACULUI 303

MUSTOCSID1S. Altmintrelea... Sinastrofia era foarte siman-

dicoasa... Era o nunta jidoveasca care se ducea la Dorohoi
si care s'a certat tot drumul din pricina unor glume ale mele.
Ha ! Ha! Ha ! Cat p'aci sa se faca moarte de perciuni. Mult
am mai ras, de si nu eram dispus a rade.
RUHALA. Cum ?
MUSTOCSIDIS. Eram inspector de tutunuri si faceam Ire-
busoare bune, afara de leafs, cand deodata, ni-tam, ni-sam,
m'am trezit destituit... Pentruce ? va intreb... Oriste ? Nu stiti
pentru ce ? nici eu... de aceea me duco tocrnai sa reclam. (Lui
mergold . Inchipueste-ti d-nule ! D-1, este barbatul (grata pe Ruhaln).
madamei...
IMERGOLD. Nici de cum, MA rog.
(In timpnl acestei scene, CotoMnescu §i cu Goldimer be mascara cu ochii, en
ut ner de provocatie).
MUSTOCSIDIS. A ! am crezut. (A parte). Judecand dupa mu-
tra.. (Tare). As fi hiritisit pe dumneata, nu pe dumneaei.
IMERGOLD. Vuas ? (A parte).
MUSTOCSIDIS. Inchipuitieva, zic, ca sant acuzat de a fi
cauza unei certe intre cocoana subprefectului si cocoana pro-
curorului... Eu care niciodata nu ma amestec in trebile altora L.
Suprefectorita-i cam smolita, bate in negru ; procurorita-i cam
roscovana, bate in stacojiu si amandoua-s inamorisite de prefect
care se zice ca joaca rolina cu ele, si castigla hojma si cu rosia
si cu neagra.
Ton. (am). Ha ! ha ! ha ! ha !
MUSTOCSIDIS. Telos-Pandon... iata pentru ce am fost des-
tituit... Ehi hazi ? Eram inspector de tutunuri si am ajuns
inspector de frunza verde, pentru ca doi functionari ai sta-
tului sant... frecuti la raboj... ma ce-mi pasa ? sant liber si in-
dependent... am cu ce trai si MCA slujba ; pot chiar sa fac
opozitie guvernului... ma filotimia n.0 ma iarta sa fiu victims;
simt ca-mi vine epanastasis la creed, cand ma gandesc ca
sant mazilit. (Lui Cotorauescu, care s'a npropiat de el).. Telos Pandon,
Chirie. (Rultalci). Madama-i cocoana d-tale ? (Arita pe Cototanescu).
COTOFANESCU. Nu am aceasta fericire...

www.dacoromanica.ro
 304 V. ALECSANDRI

MUSTOCSIDIS. (Gratios). Aparalacton, fericire... in sfarsito

santeti sigur ca deligenta trece peste un cias ?
RUHALA. Ea se opreste aici pentru dejun... nu puteai sA
cazi mai apropo.
MUSTOCSIDIS. (Rivand). SA ma iertati, cheramu, puteam cand
am intrat, sA cad cu fata in jos si sA-mi strico bunatate de
nas, nasul lui Agamemnon ! (vine Inngn fereastra).
IMERGOLD. (Rulkalei). Precum ti-am spus, logodna nepotu-
lui meu se face astazi si am venit sA to rog ca sA fad
bucatarul dumitale, un turn de migdale pentru masa, turnul
Ierusalimului.
RUHALA. Prea bine Stane... (Se apropie de Stan cu Imergold
'i -i di porunca Incet).
MUSTOCSIDIS. (Lni Cootlineseu). Se vede c'aveti nunta aicea...
Cine se insoard ? (Arabi pe Goldimer). D-sorul Ala nostimo ?
RUHALA. Ai auzit Stane ? sa fie frumos turnul si bun.
STAN. Las' pe mine, jupaneasa... Madam... (A parte). De
l'or putea manta sa fiu Cufu.
MUSTOCSIDIS. (In parte). Acela-i bucatarul ?
IMERGOLD. (Rulkalei). Cred c'ai veni la logodna lui Goldimer ?
RUHALA. i d-ta Ia a mea, Herr Imergold ? Prezenta unui
bancher e de bun augur.
IMERGOLD. Ia Vol.
MUSTOCSIDIS. (In parte). Bancheri ?.. ipochimeno cel poli-
ticos si slat e bancheri ?.. seamana.
RUHALA. A revedere, herr Imergold.
IMERGOLD. Kis di hand. (Ese an Goldimer prin fund).
RUHALA. Stane, mergi de cumpara migdale pentru turn...
Gafio... nu s'a deranjat turnura ?
GAF1A. Nu, madama.
RUHALA. Bine... poarta de grija de d-nii voiajori. Eu merg
sa ma odihnesc. (Aparte). Am avut emofiuni. (Ese to dreapta, Stan
ese prin fund).

www.dacoromanica.ro
 SFREDELUL DRACULU! 305

SCENA VI.
MUSTOCSIDIS, COTOFANESCU, GAFIA.
MUSTOCSIDIS. ,He ! he ! ma cum vad, toata lumea se in-
soara aici... i-a lovit strechia. (Lui..cotofitnesco. Domnul nu se
Insoara ?
COTOFANESCU. Nu, d-le, avem numai doua nunti.
GAFIA. (Care se ocular) la table). Ba trei, d-le, trei... nu uita §i
pe a mea.
MUSTOCSIDIS. Te mariti si d-ta, luludi ? Buna particica are
hondrochefalo care are sa te ia.
GAFIA. Bunicica, dar... de nu ti-ar fi cu suparare.
MUSTOCSIDIS. E nostima, nostimo de tot. Are nun dela
varful nasului pans la glezne. Ce zici ?
COTOFANESCU. In adevar, e frumu§ica !
MUSTOCSIDIS. Domnul e de aici ? Vre-un functionar ?
CoT0FANEscu. Ba nu, d-le, sant poet. (Cu emfas). Tragic.
MUSTOCSIDIS. Piitis ? faci stihurele cu amori ?
COTOFANESCU. Fac tragedii, die", nu stihurele.
MUSTOCSIDIS. Neschi, tragodii apelpisite §i sburlite §i re-
gusite... priicep 1.. mi plac mult stihurgosi ; sant toti ecsadelfi
cil Eripidis si Sofoclis (a parte) cam nebuni... (Lui cototaneseu).
D-lui este cetacean d-e aici, din Targul Frumos ? Numai nu-
mele de el, altminterea-i cam murdar si targovefii frumosi cam
carni §i pitici.
GAFIA. Frumos ne zugravesti, d-le I foarte-ti multamesc I
MUSTOCSIDIS. Nu graesc de matalufa, matiamit, d-ta esti
o afrodita, fate 'n cask pentru fericirea calatorilor. (Lui Coto-
'Anew' facet). Nu-i asa, file ?
COTOFANESCU. -- Nu te 'nteleg I..
MUSTOCSIDIS. (A pafte). E cam budalas. (Tare). Precum spu-
neam, Targul-Frumos e partida d-tale !..
CoToFANescu, Targul-Frumos, dace n'are avantagiile unui
ora§ civilizat, are 'ncalte locuitori buni, uniti intre ei. .
MUSTOCSIDIS1 E ti na zisis ?.. un ora§ de provincie cu
V. Alecsandri. ToL III. Teatru. 20

www.dacoromanica.ro
 306 V. ALECSANDRI

locuitori unili, mi pare bine sä aflu a§a minune !.. unirea,

buna intelegere... iata ce iubesc eu, iata ce pretuesc... de
aceea n'am putut sta nicaeri, §i la Dorohoi Inca §i mai putin.
COTOFANESCU. Te cred... am trecut p'acolo, or fi acum
vr'o 10 zile §i tot ora§ul era turburat.
MUSTOCSIDIS. Neschi-alandala... §tiu.
Cor0FANEscu. Din cauza uuui- intrigant, un soiu de
sfredelul dracului.
MUSTOCSIDIS. Zau!.. Cine sa fi fost ?
GAFIA. Of, la not nu se prind intrigile §i minciunile, ca
p'aiurea.
MUSTOCSIDIS. Ohi ? (A. parte). Hazlie fetita ! (Gafiei). E§ti
maritata, psihimu ?
GAFIA. Nu de tot... dar in curand...
GAFIA. Nu de tot. (Lei Cotof). Ghidi, berbanto fi esti.
COTOFANESCU. Eu, ce *rei sa zici, domnule ?
MUSTOCSIDIS. Lasl, lass, nu te face ca nu pricepi, Ca-
teramene I ai vrea sa cred ca te &esti aici in han, cu o
corifachi, tinerica, efmorfulica,... degeaba, degeaba... de flori
de cuc.
COTOFANESCU. Da'fi jur, domnule I
MUSTOCSIDIS. Nu jura ca-ti cre§te pu§chia pe limbs, ghidi,
pasvantoglu I.. un palicar tiner, sdravan... r tragopiitis ca
d-ta, sa staff ca un mucenic sfinto, in fata cu o rafusca de
fats... palavre, ecsadelfe !.. Ma eu, Leonida, a manca 24 de
ratusce ca dansa, pe saptamana.
COTOFANESCU. Douazeci §i patru ?
MUSTOCSIDIS. Neschi... domnule... am intalnit una la Bur-
dujeni,.. in anul dela Christos 1870, care tocmai era sa se
marite de tot... ca dimniei... (Cotof5.neseu se 'ndreapti spre fund, ne-
vlizut de Mustocsidis). Si SA vezi cabazlichi... (NevfizAnd pe Cotofitneseu
lingi el). Ma uncle e§ti fratico ?
COTOFANESCU. Pardon ca te las, donmul meu... Sant
obligat sa ma absentez.
- MUSTOCSIDIS. Mergi, mergi degraba... Nu te opresc. (A
parte). L'a apucat ceva... alearga dupa muza.
www.dacoromanica.ro
 SEREDELUL DRACULTJI 307

GAFIA. - D-le Cotofanescu, te 'ntorci in curand ? Nu uita

masa.
COTOFANESCU. (Pan' a nu. eel). N'ai grija, puiculita. (Ese
via fund).
MUSTOCSIDIS. - (A parte). Puiculita ?.. Hait... nu m'am in-
selato... Ghidi pu§chi, ghidi berbanto I

GAFIA. (Lui Musteceidis). Domnule, odaea d-tale e la No. 7,

odae cam intunecoasa, dar fiindca ai sa pleci chiar astazi...
MUSTOCSIDIS. Neschi, ma cum sa ma rad cu perdaf,
dad. nu se vede ?
GAFIA. Las ca te-or rade cu perdaf la Bucure§ti, unde
ai spus ca mergi.
MUSTOCSIDIS. - Ha ha!
I m'ai pacalito. (vrea s'o salute). Trebue

sa te sarut, ca m'ai pacalito, diavole.

GAFIA. (Intrand In sufragerie). Ia sama O. nu te infrupti, ca
santem in post. (Ese In stanga).
MUSTQCSIDI. E nostima coz §i svarluga... de m'a nebu-
nito... A§ vrea sa vad mutra hondrochefalului care are sa-i
fie barbat.

SCENA VII.
MUSTOCSIDIS, RUHALA.
RUHALA. (A parte). Nu pot gusta repaos de cand e sa ma
marit. (Tare). Cum, domnule, nu ti-au dat Inca odae ? A 'ne-
bunit Gafia. (strigh). Gafia L.
MusTocsums. Lasa, lasa, cheramii, nu o ocari, nu-ti- po-
somori fafa... ca nu te prinde §i in ajunul casatoriei mania-i
ca mu§tarul inainte ;Rasa.
RUHALA. A, domnul §tie ca am sa ma marit ?
MUSTOCSIDIS. A mers vestea 'n lume despre cununia
dumitale.
RUHALA.In lume ?
MUSTOCSIDIS. - Ti se pare paracsene ? 0 chera frumoasa
ca d-ta ? (Ruhala face o miecare de surprizi). Si mi ertasi, e§ti Area

www.dacoromanica.ro
 308 V. ALECSANDRI

frumoasa... o thera, zic, ca d-ta, nu trebue sa duca lipsa de

amorezi.
RUHALA. (Mitgulita). Mersi... In adevar m'am hotarit sa
scap de vaduvie.
MUSTOCSIDIS. Prosto lucru vaduvia.
RUHALA. Avand o staricica rotunda, vreau sa-mi iau un
barbat rotund.
MUSTOCSIDIS. Neschi... §i in curindo te-oi rotunzi §i d-ta!
he I he 1.. se mi ertasi the sinto glumet. Cand and vorbind
de Isaia... Iaca eu, paradigmatos harin... Kera mu, am fost
sa ma insor de trei ori.
RUHALA. Si CUM s'a intarnplat ?
MUSTOCSIDIS. C'am ramas tot burlac ?.. Sa-mi cada gus-
teru daca §tiu... Am tot ce trebue pentru casatoria, am talie
ca o trestie de balta ; pitioare sprintene, chip placuto, ochi
mail §i plini de foco, gura tot asemene §i pelita trandafirie
precum vezi... Fetele §i nevestele se uitau Ja mine, sa ma
manance... ma to vrei ? intrigile, §tii ce vra sa zica targusoa-
rele, §i eu care m'am jurat-o sa nu m'amesteco in trebile
altora, am fost victima calomniei §i a lehaismosului.
RUHALA. Asta se intampla Ades.
MUSTOCSIDIS. 5i femeile sant cate-odata av de zuliare...
Ah L. (Ofteaza, apoi schimbrt tonn1). Nu to 'ntreb daca ipochimenul
pe care l'ai ales pentru ca sa -1 ghiftue§ti de fericire este si-
mandicos ; imi place a crede.
RUHALA. -,-- Simandicos tocmai nu, dar un om vesel, care
n'are dorul politicei §i e veterinar.
MUSTOCSIDIS VeIerinariOS ?
RUHALA. In oaste I
MUSTOCSIDIS. Veterinarios.t. Ah ! pacat... D-ta a§a de
hazlie, a§a de tinerica.
RUHALA. Ce vrei sa. zici ?
MUSTOCSIDIS. Si mi ertasi, e§ti Area tinerica... un vete-
rinarios L. ma, precum a spus Socrates, gustul filonichie
n'are 1.. Cu toate aceste, imi pare nu §tiu cum, de§antat §i

www.dacoromanica.ro
 SFREDELUL DRAOULUI 309

paracsin de a gandi ca un giuvaero ca d-ta sa intre pe mama

unui grosolan, unui mojic.
RUHALA. Te 'n§eli, d-le, el ma iube§te, ,
MUSTOCSIDJS. Ma a§tepta... nu cumva-i armasarul cela
care mi-a turtit bataturile cand am intrat aicea ?
RUHALA. Tocmai el !
MUSTOCSIDIS. A L. A I.. piii ! te anoisia ! o chera afrodita
ca d-ta §i el un veterinarios !.. te procosamen ! nu l'am vazut
la mutra... ma pun ramasago cA trage tabac §i minima a
grajd. Nu, nu, nu, nu, nu se poate sA te veterine§ti la varsta
d-tale... Iti trebue alt bArbat... ti-o spun ritos, de §i n'am
obiceio se me amesteco in trebile altora... cu starea d-tale
rotunda §i cu figura d-tale tij, ai putea gAsi o partidA mai
simandicoasA, paradigmatos-harin, un avocat cu limba dulce,
urf bancher, un om care sa cantareasca...
RUHALA. AR este, m'am gandit §i eu la asta, pan'a nu
cunoa§te pe Sloimescu.
MUSTOCSIDIS. loim... loimescu ?,. A§a-I chiama? Ama !
Madam Sloimescu, frumos te-ar prinde !
RUHALA. Dar un om cum zici d-ta, care sA cantareasca,...
e lucru rar, e numai unul in targu§orul nostru... herr Imer-
gold bancherul.
MUSTOCSIDIS. Un bancher ? aferim, iaca ce ti se cuvine...
Madam Imergold, adicA poleitA cu aur, unde-i ?
RUHALA. Aici aproape ; .sAntem vecini, poarta'n poartA.
MUSTOCSIDIS. Vezi ? n'avefi decal sa vA intindefi mana
peste AA.
RUHALA. Si ne-am trezit vaduvoi amandoi in acela§ an.
MUSTOCSIDIS. Ce simpatie I Nu se mai incape vorba....
Trebue sA fii bancherita. De ce nu -1 iei pe Imergold ?
RUHALA. Stii cA e§ti chirios ? El nu m'a cerut.
MUSTOCSIDIS. N'a fi indrasnit, cAci nu poate sä te vada
de atata vreme Ma sa nu te iubeasca.
RUHALA. Dar nu mi-a dat a 'ntelege niciodatA.
MUSTOCSIDIS. Dar d-ta, spune drept... cu mana pe inimA,
nu te-ai gandit nici odatA la el,... hei ?
www.dacoromanica.ro
 310 V. ALECSANDRI

RUHALA. Eu ?.. Ce sA-ti spun ? L'am privit totdeauna

ca pe un bun vecin §i un om cum se cade.
MUSTOCSIDIS. Vezi ! Vezi 1 A ! serpoaica 1
RUHALA. Domnule !
MUSTOCSIDIS. Poli se ro§e§ti, iii dau voe ; ro§eata e semn
de sufleto pastrico !..
RUHALA. arul este c'am crezut intr'o vreme cA'rni
face curte... se uita la mine cu a§a lingoare.
MUSTOCSIDIS. S'a uitat cu lungoare I.. Caimeno ! era bagat
in boala, in boala amorului.., dar nu a indraznit... a§a sant
unii oameni cari patimesc... tac §i inghit noduri ; mai sant
§i altii cari sant mai indrazneti, mai palicari §i fail a pierde
timpul cu ahturi... hat... co to de talie).
RUHALA. Ce faci, domnule ?
MUSTOCSIDIS. Am alungato o musca... §'a§a zici cal
u be§ti pe Imergold.
RUHALA. Eu n'am spus... (Vede pe Gafia). SSSSt...
MUSTOCSIDIS. N'ai grijA. (Canty Incet).
<Ah ! chera Marghiola
Iete-o andras-tu.
GAFIA. (Care scoboara scars din gangs). Madam& am gAtit
masa pentru diligent& numai §ervete curate lipsesc.
RUHALA. Vin cu mine sa ti le dau. (Incet lni Ilustocaidia).
lata-1... tocmai vine.
MUSTOCSIDIS. Cine ? Imergold ?
RUHALA. Bancherul 1
MUSTOCSIDIS. ?ferim I.. Cand vorbe§ti de lup...
RUHALA. SA nu-i pomene§ti nici un cuvant de conver-
satia noastra.
MUSTOCSIDIS. FereascA sfantul Aftanasie !
RUHALA. (Ltd Imergold care intrit prin fund). D-le Imergold
a§teapta-ma aid, ms intorc indatA. (A parte). Curios 1 cum m'a
turburat d-1 ista. (Esc, cu Gafis prin fund in stkoga).

www.dacoromanica.ro
 SPREDELUL DRACULUI 311

SCENA VIII.
MUSTOCSIDIS, IMERGOLD.

IMERGOLD. Zer vol I zer vol !

MUSTOCSIDIS. (A parte). Nu §tiu de ma in§el, mi se pare ca
i'am mai vazut pe acest Imergold... Uncle ? Ha ! la Ia§i pe
ulita cea mare... facea zur-zur cu gologani in palma... Era
2araf. (Tare). Chir Imergold, bine c'ai venit ; vorbeam mai adi-
nioarea de d-ta cu stapana casei.
IMEROOLD. Cum, ma rog, madam Ruhala a grait de mine ?
MUSTOCSIDIS. A Ruhala se chiama. Frumos nume bi-
I

blic I.. Si este §i un chinteco :

Ruhala s'a botezat,

Cu capu'n tulpan legat.

Ma §tii d-ta ca-i o Necochera foarte nurlia §i durdulia ?

IMERGOLD. Cui o spui; domnule ?.. Cine o Vie mai bine
decat mine ?
MUSTOCSIDIS. Zau, ma hucur... dimiei to lauds foarte
mult adineauri.
IMERGOLD. Vas?
MUSTOCSIDIS. He I He Idaca nu mi-ar fi teams sa -fi jic-
nesc modestia, ti-a§ spune ni§te lucruri... Asculta, chir Imer-
gold, ai fi un ingrat daca n'ai recunoa§te meritele Ruhalei...
ea-ti pastreaza un sevas, §i cand zic sevas, o zic numai de
forma §tii d-ta, pentru dimialor dela sevas pans la amori
distanta-i numai de-o schioapa.
IMERGOLD. Schioapa ? Ce spui, ma rog ?
MUSTOCSIDIS. Spun ca dac'ai vrea sa ma consideri ca
pe un rabin...
IMEROOLD. Rabin d-ta I..
MUSTOCSIDIS. Mi-ai marturisi ca nu e§ti adiafor in pri-
virea Ruhalifei.
-r IMERGOLD. He I He iti marturisesc in adevar. He ! He
I I

MUSTOCSIDIS. He I.. he L. Vezi d-ta ? ghidi sprenfari 1

www.dacoromanica.ro
 312 v. ALECSANDItl

IMERGOLD. ed fata'n fata cu otelul §i cu nurii Ruhalei...

§i'ntelegi. Ha I ha !
MUSTOCSIDIS. Ha ! Ha! ha, §i nuri §i otelul iti fac cu
ochiul.
IMERGOLD. Otelul face parale multe, cel putin 3.000 de
galbeni.
MUSTOCSIDIS. Dar nurii ?
IMERGOLD. Uri milion, zic zau...
MUSTOCSIDIS. -(A. parte). Incepe a lua foc chibritul.
IMERGOLD. Chind ne-am gasit veduvoi amandoi intrio zi,
chiar in ziva aceea m'am gandit la un ghe§eft bun...
MUSTOCSIDIS. Neschi, infeleg... cum ai ingropat pe rapo-
sata... to -ai gandit la Ruhala §i mai cu sama la otelul de 3.000
de galbeni.
IMERGOLD. De unde o §tii, ma rog ?
MUSTOCSIDIS. Eu §tiu tot ! §i toaca 'n cer...
IMERGOLD. Dad. §tii tot, nu mai am nimic de sptis... iaca
tac... ai ghicit... hi ! hi ! hi 1 . .
MUSTOCSIDIS. (A parte). E campagam... cand rade (Tare). Cum
to -am vazut, jupane, mi-am zis in mine, daca bancherul ista
n'ar simti ceva colea... (Aratit inima).
IMERGOLD. In buzunar?
' MUSTOCSIDIS. Ba'n inima... bancherul ista n'ar fi un om
ca- toti oamenii, ar fi un muhalibiu ! o mostochina.
IMERGOLD. Muhalistochina eu ?
MUSTOCSIDIS. Neschi ? de ce nu to insori cu ea ?
IMERGOLD. Cu mostochina ?
MUSTOCSIDIS. Ba cu Ruhala.
IMERGOLD. Eu ?.. la vrasta mea ? vaduvoi?
MUSTOCSIDIS. Ce vrasta, ce vrasta ?:. pentru ca e§ti in doi
peri ?.. §'apoi... cati ani poti sa ai ?.. 60, cel mult.
IMERGOLD. Prea mult... n'am nici 55.
i MUSTOCSIDIS. Ce-ti spun eu... e§ti chiar in (Hoare. Ruhala
trebue sa aiba 30. Sunteti cat se poate de potriviti... d'-ta
frumos nu e§ti) ce-i drept, ma cati aifii stint §i mai slutt ?

www.dacoromanica.ro
 SFREMELUL DRACULUI 313

IMERGOLD. A§a m'a facut tata §i mama.

MUSTOCSIDIS. tiau ei ce fac... cat pentru Ruhala, nu
trebue sa-ti ascund ca te gase§te maiestuos §i bine pastrat
IMERGOLD. Vuaz l ma gase§te bine pastrat pe mine ?
MUSTOCSIDIS. Doar o fi cunoscand ea barbati... o va-
Auva... Intelegi ?
IMERGOLD. Abar, se marita cu Skim.
MUSTOCSIDIS. Cine ?.. Veterinarul ?.. tearga-se pe bot...
Vrei sail spun ceva 'n taina, sa ramaie intre not ? Ruhala
nu poate sufere.
IMERGOLD. Main Got ?.. ce spui ma rog ?
MUSTOCSIDIS. Cat pentru d-ta... alta gasca.
IMERGOLD. Ghischi !..
MUSTOCSIDIS. Te pot incredinfa ca -ea te iubqte de mult
in fundul inimei, tocmai in fund.
IMERGOLD. Ai vei ! mamu mien (Vesel). I

MUSTOCSIDIS. Intelege omule, ca o femee, care are inima

§i §tie la ce sluje§te inima, nu poate sa petreaca toata viata
ei, in fafa cu un palicari ca d-ta, fara a-i trece prin cap, mul-
'ime de bazaconii, ca d-tale. !
IMERGOLD. Nu ma 'n§eli ?
MUSTOCSIDIS. Ascultd, fa ce-i vrea, eu nu am sfaturi de
dat, nu ma prive§te §i nu-mi place sa ma amestec in trebile
altora, dar imi place sa 'ndatoresc pe ipochimeni... Telos-
Pandon... cred ca e§ti obligat sa dal zor Ruhalei.
I MERGOLD. Zor L.
MUSTOCSIDIS. Altminterea ea ar crede ca esti o mosto-
china uscata.
IMERGOLD. Eu mostochines L. daca-i-a§a... lass... are sa
vada ea cine-i Burn Imergold.
MUSTOCSIDIS. Taci ; vine afrodita,.. Fa-te ca nu fi -am
spus nimic.
IMERGOLD. N'ai frichi L. (Aparte). Main Got ! ma lube§te
Ruhala L. Ce ghe§eft.

www.dacoromanica.ro
 314 V. ALECSANDRI

SCENA IX.
Aceia1i, RUHALA GAFIA.
a

RUHALA. Degraba... Degraba Mafia 1.. pune §ervete pe

masa 1 diligenta trebue sa se iveasca in curand.
GAFIA. (In :rand In dreapta): Numai decat, madamo.
RUHALA. lata-ma, d-le Imergold, ,ce dore§ti ?
IMERGOLD. Am venit sa rog pe Sloim, sa-mi aleaga urn
cal de trasura pentru nepotul meu ; vreau sa-i fac un pre-
zent de nunta.
RUHALA. Cum s'o intoarce de la cazarma ii voi spune..
MUSTOCSIDIS. CUM ? nu s'a\intors Inca la logodnica d-sale
ama logodnic !.. ii place mai mult sinastrofia cailor decat corn-
pania afroditei.
RUHALA. (Cam euparata). A§a se vede I..
MUSTOCSIDIS. (Incet Ini Imergold). Ce ti-am spus eu ?.. ill
dispretue§te.
RUHALA. Mi-a promis ca va veni indata, §i eu it Wept.-
MUSTOCSIDIS. Cu buza umflata... bree I.. fac §i eu sti-
huri, ca Cotofenescu :
(El mi-a promis c'a veni indata
eu '1 Wept cu buza umflata
acsiologo... m'am trezit ni tam ni sam piitis in fata cu afro
dita din Targul Frumos...
RUHALA. E§ti foarte amabil d-le !
MUSTOCSIDIS. Neschi... ma asculta, Y(eramit, cat m'am ga-
sit'o cu bangherul aicea, dimialui, mi-a grail hojma de d-tat.
ca un nauc... naucit de amori... Caimenos l.. de cate on po-
menea numele d-tale, juca pe loc ca un curcan inamorat.
IMERGOLD. (Aparte). Eu n'am jucat.
MUSTOCSIDIS. Ma nu-i lucru parasinu... cu ochii d-tale
ai face sa joace §i dracu to piperi.
RUHALA. (Fficind ochii galeqi). CreZi ?
MUSTOCSIDIS. Cred.. Lipon Imergold imi spunea ca ajj
prosperat amandoi in parte, agonisind avert grasute, §i eu

www.dacoromanica.ro
 SFRED ELUL DRACULUI 315

m'am gandit a§a, cd dacd ati aduna la un loc acele clougc_

proprietati, ati nimeri de minune... dta e§ti vaduvd... el este-
holtei...
IMERGOLD. Ba §i eu cunt vaduvoi 1
MUSTOCSIDIS. Tocmai I.. avefi copii ?..
RUHALA. Soarta m'a privat de aceastd favoare.
MUSTOCSIDIS. Mititica !.. ti amartia !..
IMERGOLD. 1 eu am tras nadejde odatA de a fi tata
dar in zadar, a e§it abra§...
MUSTOCSIDIS. Caimena Imergold L. Lipon n'aveli copi-
14.. sunteti orfani... pAcat sd
.
se pearda cloud tipuri a§a de
nostime.
IMERGOLD. Dar am pe nepotul meu, Goldimer, pe care
am sd-I las clironom §i pe care-1 insor.
MUSTOCSIDIS. Nu-i tot una... ce fericire de a avea co-
pila§i ai sAi cu mutrele pdrintilor for ! Mutunachi nespAlati
care striga toata ziva... da-mi papa nu vreau... a !.. eratn
ndscut ca sd fiu tatd... ma inebunesc dupA tincari. (Inset Ru-
',alai). Te pot incredinta cA Imelgod t IncA verde... de §i sur,
Lui Imergold). Prive§te ce bine incalatd-i Ruhala ; e in stare
sd-ti facd o jumAtate de tartAna§i... fericit berbanti ! (Tare). Dar
eu stau de vorbesc alandala... Faceti ce vrefi, nu mA amestic
in trebile altora..; mA due sA mA rado ; mA 'nchin cu ple-
cdciune, afroditA. (Incet Ruhelei). sDA -i un mic curaj lui bietul
Imergold, vezi cA se usucA pe picioare. (Mud mane, en Imergold) _
A revedere d-le bancher. (ineet.):DA-i. zor 1 nu vezi cA ageaptd ?
(Aparte). DacA nu mA 'n§el am dat foc §andramalelor... Sta-
rovoi thise. (Eee la dreapta, planul al 2-lea).

www.dacoromanica.ro
 316 V. A LECSANDRI

SCENA X.
RUHALA, IMERGOLD.
(Stan nn moment amtkndoi jenati gra a vorbi, of numai privindu-se pe furbp.

IMERGOLD. (Aparte). Mamu mieu !.. m'a prins frichi ! $i

mi s'a legat limbi !.. nici °data Ruhala nu mi s'a parut a§a
de frumu§ichi, zic zdu.
RUHALA. (Aparte). Bietul Imergold i.. ce pdcat ca -i a§a de
sfiicios.
IMERGOLD. (Tare). Madama Ruhala...
RUHALA. (Uinaitii). Her Imergold !
IMERGOLD.. Ciudat om pare a fi acel dome ! Are un ochi
care patrunde pand in pungd §i pand in inima.
RUHALA. (Goehetkid). Cum ? a putut patrunde in inima
d-tale ?... Eu o credeam o cetate a§a de bine incuiata...
IMERGOLD. Pand acuma a fost incuiata ca o !add de Fier...
dar acum...
RUHALA. S'a descuiat ? singura, de la sine ?
IMERGOLD. Ba prin meste§ugul unul scamator.
RUHALA. Un scamator ?
IMERGOLD. AdicA scamatoare...
RUHALA. Si cum a isbutit, ma rog, sa o deschida ?
IMERGOLD. N'a avut de cat a privi la dansa cu ochii
d-tale...
RUHALA. $i -ce a gasit in ea, ma rog ?
IMERGOLD. A gasit un capital cu procente de 1001a una,
tin capital de amor, care sta ascuns §i sterp.
RUHALA. Frumos capital I.. erau §i bancnote in el ?
IMERGOLD. Multe §i cu gir...
RUHALA. Care gir, ma rog ?
IMERGOLD. Cu girul d-tale, daca nu -te superi ?
RUHALA. Cu al meu ? Ce and ? ma iube§ti ?
IMERGOLD. De zece ani §i trei zile §i un sfert.
RUHALA. $i nu mi-ai spus'o !Ana azi ?
IMERGOLD. N'am indrasnit, dar acum nu mai pot sa tac,
www.dacoromanica.ro
 SFREDELUL DRA CULUI 317

ma mananca peste limbs, esti frumoasa ca o lira noun, esti-

dragalasa ca un galben holandez, aurul cel mai bun ; esti,
dupa cum spunea voiajorul cela o adevarata Frofrodita, §i eu
sa nu crezi ca-s muhalibiu nici mostochina, ca sa to vad, fara
ati cere dobanda.
RUHALA. CUM ?
IMERGOLD. Adica fara a incerca de a dobandi. (Mustocsidiip
spare In dreapta).
RUHALA. (Punftnd mAna pe ini ma, aparte cu sentiment). Main Got !.
IMERGOLD. Si iaca cere. (Se pune In genunchi). Ruhala !
RUHALA. Imergold !
IMERGOLD. N'am facut nici ()data gheseft impreuna... hai
sa facem tovarasie de. amor si de specula... Eu aduc partea
mea 300.000 de galbeni i o inima cu zimti.
MUSTOCS IDIS. (De sus). Aferim clodaki... Zor bre, zor.-
C boars in scenes).

SCENA XI.
RUHALA, IMERGOLD, MUSTOCSIDIS.

RUHALA. (Speriatri). Ah vei I

!

IMERGOLD. (Sculandn-se). Ghirai Sfart !

MUSTOCSIDIS. Ma ohi 1.. ohi... nu va sin hitifi... faceti-va
trebusoarele, ma duc.
RUHALA. Nu d-le 1 poftim... Imergold imi cerea bucata-
nil, pentru nunta nepotului sau.
MUST0e1DIS. In genunchi ca dinaintea sfintei Varvara ?
RUHALA. Stan trebue sa fie la Camara... ma duc sa-i
poruncesc. (Imergold soind s'o urraeze). Nu veni dupa mine, e
de prisos. (IntrA in dreapta. Mustocsidie fare un semn lui Imergold s'o
nc eze).
MUSTOCSIDIS. lutus Glodachi... dupa dansa I

IMERGOLD. laca ma duc. (Intrri. dupit Ruhala In dreapta)t

MUSTOCSIDIS. (Viind In Baena). Ha 1 Ha 1 Ha 1 Parca sunt
www.dacoromanica.ro
 318 v. ALEOSANDRI

o pisicA §i un cotoiu... acu§, o sA miorlaiasca... el are sa

zia. (Iraiteaza glasul unui cotoiu). Ruhalita da-mi gurita, §i ea o
sA raspunda... (Cu glee de pisict). Nu o vrrreau, nu o vrrreau...
Ha! Ha! Ha!

SCENA XII.
MUSTOCSIDIS, SLOIMESCU (Din fund).

SLOIMESCU. lata-ma §i eu...

MUSTOCSIDIS. Ha! Ha I Ha ! Si cand gandesc a far de
-mine nu s'ar fi ajuns cu targul in vecii vecilor.
SLOIMESCU. E§ti vesel d-le de razi singur ?..
MUSTOCSIDIS. Am de ce, pre legea mea... pune-ti In
gaud d-le... d-nu e un voiajor ca mine ?.. Pune-ti gaud.., Fla
Ha! ce are sA mai clampaneasca limbele din Targul Frumos !..
pune -fi in gand cabazlico cel mai nostim, o casatorie sigura..
o logodnA mai incheiata... cu plecdciune menchin,.. s'a des-
fAcut'o ca o plafinta cu cucunari... §i alta casatorie se ze-
misle§te in loc.
$Loimescu, Ce casatorie ?.. nu te 'nfeleg.
MUSTOCSIDIS.CUM ?.. nu §tii ?.. stapana hanului... afrodira
Ruhala.
Ce a facut ?
MUSTOCSIDIS. N'a facut-o Inca... ma se manta cu bar -
-cherul din fata, cu Imergold ! !..
SLOIMESCU. Nu se poate.
MUSTOCSIDIS. Ba se poate ca mai bini... te mini ?, a 1..
pricep... d-ta §tiai poate ca se mAritA cu veterinarul ? A§1
veterinarul e dat dupe grajd. D-nialui sa fie sanatos !.. ria
un lucru care m'ar efglendisi, ar fi sa vad mutra veterina-
rului, zau a§ da 25 de parale s'o vAd.
SLOIMESCU. turn veterinarul ? da veterinarul sant eu
MUSTOCSIDIS. D-ta !.. sto diavolo I (Aparte). li vAd mutra
clegeaba. (Tare). Si mi ertasi, d-le... dace §tiam! sant dispel at
www.dacoromanica.ro
 S FRED ELUL DRACULUI 319

ca am ris de d-ta in fata d-tale... ma in telegi, intamplarea

e a§a de caraghioasa.
SLOIMESCU. Dta qti un caraghios, d-le, auzitu-m'ai ?
MUSTOCSIDIS. Neschi... Neschi, nu-i caraghioaza, din con-
tra e a§a de suparatosa pentru ipochimena d-tale.
5LOIMESCU. Cine ti-a spus o minciuna ap de gogonata?..
IRuhala se cununa cu Imergold ?.. minciuni !
MUSTOCSIDIS. L'am vazut-o chiar eu mai adineaori in
genunchi inaintea ei.
SLOIMESCU. Pe cine ?
MUSTOCSIDIS. Pe Imergold.
5LOIMESCU. In genunchi ?.. Ce cauta ?
MUSTOCSIDIS. Cauta un bucatar.
LOIMESCU. ,Cauta un bucatar la picioarele Ruhalei ? ai
inebunit, on e§ti heat?
MUSTOCSIDIS. E ! pasto diavolo... Te-mi pasd mie ?...\ Eu
In'am obiteio sa m'amesteco in trebile altora, bre ?.. dac le
-place bancherului §i Ruhalei sa se imperecheze impreuna, ce
via prive§te pe mine, oriste ?..

SCENA XIII.
Aceia$1, GOLDIMER (Fund).

GOLDIMER. Aici e mo§u meu ?

5LOIMESCU. Poftim, d-le Goldimer, sa auzi §trengariile
imo§ului d-tale.
GOLDIMER. Ce §trerigarii?
MUSTOCSIDIS. (Apart.). A I.. acesta e nepotul lui Glodachi.
SLOIMESCU. Mo§ul d-tale l'a mu§cat strechia insuratului.
GOLDIMER. Cum ? vrea sa se insoare el ?
1..01MESCU. Iata...1.
MUSTOCSIDIS. Cu mireasa d-sale.
' GOLDIMER. Cu Ruhala ?

www.dacoromanica.ro
 320 V. ALECSANDRI

SCENA XIV.
Aceia#, RUHALA $l IMERGOLD (Din dreapta).

RUHALA. Imergold, fii cuminte..2)

IMERGOLD. Nu se poate ca m'ai inebunit, zic zau. (urea
eo efirute).
*LCIMESCU. Frunios L.. Bravo L.
MUSTOCSIDIS. Na l'a prins'o cif oca mica... primezdia I..
RUHALA. A I d-ta e§ti die loimescu ?
LOIMESCU. Eu, §i viu la vreme ca s'aud frumoase ve§ti...
se vede ca te-a scos din minte zaraful ista de bancher.
IMERGOLD. Eu zaraf de bancher?
MUSTOCSIDIS. Lasa,, fratico, nu te supara, au mai patit'cb
§i altii.
*LOIMESCU. Du-te naibii cu mangaerile d-tale.
RUHALA. loimescu, nu te mai recunosc ; de unde te cre
deam bland, cu educatie...
SLOIMEStU. Cum ? pretinzi Inca sa -flu bland cand im
joaca ochiul maimutoiul ista de zaraf ?
MUSTOCSIDIS. (Incet Int Imergold). Maimutoiu ? te face de-
mascara ?.,
IMERGOLD. Tu e§ti maimutoiu.
LOIMESCU. Nu deschide gura ca te strop§esc. (RidicA mfina
IMERGOLD. (Ascunzandu-se chip& Mnetocsidis). Ghevalt.
RUHALA. Sloimescule, te-a mu§cat cucoana Chifterifa de-
faci o scena atat de scandaloasa.
LOIMESCU. Spune... ce cauta zaraful ista la picioarel
d-tale madamo ?
RUHALA. De unde o §tii ?
LOIMESCU Mi-a spus'o d-nealui care s'a gasit de fata
RUHALA.
IMERGOLD.
D-nialui ?
MUSTOCSIDIS. Eu Neschi ? era un secret ? atunci zic st_
I

eu ca ovreiu... nu §tiu n'am vazut.

SLOIMESCU. Ai auzit ?.. indrasne§ti acuma a mai sustim
din contra ?...

www.dacoromanica.ro
 SFREDELUL DRACULUI 321

RUHALA. Si chiar aka sa fie... §tii d-ta ca tonul §i ma-

nierele d-tale vizitie§ti imi displac cu desavar§ire ?
SLOIMESCU. A§a ?.. Ai vrea poate sa zambesc, cand vrei
sa-mi pui flori la ureche ?... Eu nu's de acei ce infloresc.
RUHALA. D-le, devii din ce in ce mai grobiant ; add-ti
aminte ca Inca nu sunt sotia d-tale, nu-mi e§ti Inca stapan,
slava Domnului.
MUSTOCSIDIS. Aferim L. bine ai raspuns.
SLOIMESCU. E§ti multumitA dar sa scapi de mine ?.. e§ti
o cochetd dar, dacd-ti 'nchipue§ti ca ti-oiu duce dorul ?.. te
in§eli... Femei nu lipsesc... una perdutd : zece gasite pe loc.
MUSTOCSIDIS. (Incet lui *loimeeeu). Nu te da palicari.
RUHALA. A§a ti-e povestea ?.. Ei bine, crezi c'afard de
d-ta, nu mai sunt alti barbati can sa se 'namoreze de mine...
Ha Ha I Ha n'am de cat sa. 'ntind mana ca sa gdsesc cati
1

mi-ar places.
SLOIMESCU. Dar, ai gasit pe lancedu ista de Imergold.
IMERGOLD. Lanced ?
RUHALA. Lanced, nelanced I imi place, ma iube§te... imi
cere mana... §i primesc... de-oi §ti ca -i turba.
IMERGOLD. (Lui loimescu). Da 1 d-le ; lanced nelanced, ii
ubesc mana... a§a ca. §tii...
SLOIMESCU. Avefi parte, unul de altul I
GoLDINIER. (Lui Imergold). Cum, mo§ule I... Vrei sa to 'n-
sori ?.. adevdrat ? vrea sa -zicd ma desmo§tene§ti ?
IMERGOLD. S'apoi ?.. ce ai to cu mine ?..
SLOIMESCU. Lasa-I sa se 'nsoare, Goldimer, ii mo§teni
mai degrabd, nu-I vezi cat e de batojit ?..
MUSTOCSIDIS. Batojit bine... insd-i ajuns in legiuita vrasta
§i are dreptul sa se 'nsoare omul 1

GOLDIMER. Cine spune ca nu ? Mo§ul meu e liber sa

devie ridicol, Wand nebunii la vrasta lui... poate sa se in-
soare §i cu baba Dochia dacd vrea... dar eu cum raman ?...
and a auzi Solomonicd, de o pozcIA ca asta, n'ar mai primi
sa-mi dea fata !.. infelegefi d-voastrd.
V. Alecsandri. Teatru, Vol. III. 21

www.dacoromanica.ro
 322 V. Al.b.C6ANDRI

MUSTOCSIDIS. Neschi... Ti vine paracsenO.

IMERGOLD.. (Innios). Vuaz !.. un mucos ca dansul, ar avea
pretentia sa ma duca de nas?
MUSTOCSIDIS. Se teme sa nu ai copii . atunci cliro-
nomia...
GOLDIMER. imi vine sa inebunesc de ciuda !.. cand
A!
gandeam §i eu sa mA'nsor, sa ma coprind... §i deodata vad
planurile mele rAsturnate, pentru ca un batran garbov este
ametit de o intriganta.
RUHALA. Goldimer). Eu intriganta !.. Na
(Repezindu-se la
(Ii dii o palms). Ah ! imi vine le§in. (Ese in stfinga). Apa de co-
lon... apa...
MUSTOCSIDIS. Pii !..
IMERGOLD. -L"..NuAs I.. intri... intri. tit apua tusea).
MUSTOCSIDIS. Va crepa, crepa, crepa l'a apucat-o
astmo..., e ofticoso I
LOIMESCU. Crape, eu ma duc §i nu mai viu in casa
asta.
IMERGOLD. = (Tuqind). Ah 1.. vei ! ghewalt I.. ma duc la spi-
terie sa beau salep.
MUSTOCSIDIS. Piii... S'a 'mprastiato ca potarnichile. Bree
Cristiani... veniti-va in fire. (Sloim ese prin fund furios. Imergold
qi Goldimer it urineazh).

SCENA XV.
MUSTOCSIDIS, COTOFANESCU, STAN, GAFIA.
(Cotoffineseu qi Stan no intrat prin fund qi Gafia din dreapta).

COTOFANESCU. Dar ce s'a intamplat aici ?

GAFIA. Parc'a dat turba in tofi.
STAN. -- Se vede c'a intrat ducA-se pe pustii in lipsa mea
MUSTOCSIDIS. A !.. sto diavolo... am fAcut tot ca sa-i im
pac, n'a fost chip... au prins turbafiune la creeri. (Lul Cotof
neseu). Ian spune, fratico... m'ai incredintat ea in ora§ul ista

www.dacoromanica.ro
 SPREDBLUL DRACULUI 323

toli sant uniti si linistiii... ama unire I.. se mananca intre dansii
ca cainii la zaplazi.
COTOFANESCU. Cum se poate ?.. o neintelegere aci ?
GAFIA. In otelul «Uniunii» ?
MUSTOCSIDis. Otelul Uniunii ?.. se potriveste ca nuca 'n
pArete... zi-i mai bine otelu Rezmiritii.
COTOFANESCU. Da bine, pareau cu totti a se iubi asa de
tnult, ca voiau sa se cunune cu totii... incat chiar mie imi
venise apa la gura.
MusTocspts. Zau ?
COTOFANESCU. Si, pre legea mea, daca as fi gasit o par-
tidA convenabila... mai ca... mai ca...
MUSTOCSIDIS. (tncet lui Cotofanescu). Ma dacA-ti cere inima,
frafico, acu-i prilejul.
COTOFANESCU. Ce prilej dTle?
MusTOCSIDis. imi piaci.- mA interesezi: ai o
Asculta :
alunica pe nas care-i de ogur... altminterea nu m'as ocupa
de d-ta, pentru ca eu nu am obiceiu sa ma amestec in trebile
altora... asculta: Goldimer, nepotul lui Imergold, nu se mai
insoara cu fata lu Solomonichi spiterul ... si daca-ti place
fata ?...
COTOFANESCU. Rifca I cum sa nu-mi placa, e frumoasa,
bine crescuta...
MUSTOCSIDIS,-- .i are zestre buns... galbini... afion, china,
talion, ipeca si alte prafuri si hapuri.
COTOFANESCU. Cred si eu... tats -sau e spifer si bogat.
MUSTOCSIDIs. Spifer! o partida simandicoasa si sigurA 1..
Solomonichi nu-i om sa-si inghita fondul I.. Ocazia joaca dra-
gaica pe dinaintea d-tale. Hat pe dansa palicari.
COTOFANESCU. Bucuros, dar Solomonichi e evreu ; n'a
vrea sa fie socrul unui crestin.
MUSTOCSIDIS. Atunci furA fata... ovreicele iubesc pe ro-
mani.
COTOFANESCU. Dar cum s'o fur, asa nitam, nisam, de
abea ma cunoaste L.

www.dacoromanica.ro
 324 V. ALECSANDRI

MUSTOCSIDIS. Bree... budalas e§ti, fratico, scrie-i un ra-

vaselo di amori cu apelpisia.
COTOYANESCU. Bine zici ;... cand a ceti literatura mea, a
sari chiar pe fereastrA.
MUSTOCSIDIS. In bratele d-tale, berbanti, §i amandoi spa-
lati putinica... the haida, haida ha, Vaud la Isaia Horeve.
CoT0FANEscu. Gafio... du in odaia mea hartie alba, cer-
neala §i tot ce trebue de scris, eu yin indata dupA. tine.
GAFIA. Numai decat, domnule Cotoranescu (Sue scara In
dreapta, ducilnd hartie, etc.)
MUSTOCSIDIS. (Aparte, imitand pe Gafia). Numai decat... ii
place ratu§tei sa se sue in odaie la Cotoranescu... Cosmos L.
Cosmos I.. (sto, pe ganduri).
COTOFANESCU. (Oprindu-se in. capul scarei, aparte). Hartia dela
han e proasta... ma duc sa cumpar alta mai expresivA cu
porumba§i zugrAviti, Si sa scriu rava§ul in grading. (Ese prin
fund).

SCENA XVI.
MUSTOCSIDIS §i STAN.

STAN. (APropiindu.se do tabla, depune deoparte douli pacheturi de

hartie). D-nul loimescu mi-a zis sa cumpAr dela spiterie, un
pachet de piatra acra.' §i altul de Mina de car. Iata-le ; acum
sh-mi caut de bucate. (intoarce tingirilo po foe).
MUSTOCSIDIS. Bre, bucAtar !..
STAN. Aud domnule I

MUSTOCSIDIS. Te bucate fati I.. ceva cataif §i baclava ?

STAN. Ba nu d-le, varza cu carnati...
MUSTOCSIDIS. VarzA! Ptiu, bucate mojice§ti, ceva cu mas
linia n'ai in tingiria ?
STAN. Nu, dar daca vrei ihnea cu ceapA.
MUSTOCSIDIS. Tapa s'o dai lui Cotoranescu, sA o manance
impreuna cu fata din cash, cu Gafita.
STAN. Cu Gafia! Pentru cc cu Gafia ?.
www.dacoromanica.ro
 SFREDELUL DRACULUI 325

MusTocsums. Ma n'ai insemnat'o cum se zoaca de-a puia-

gaia amandoi ?.. cand ea se sue pe scara, el dupa dansa, si
chiar acuma se gasesc impreuna ca doi hulubasi in huluba-
Tie... colo sus !..
STAN. Ce spui, d-le ?.. nu te atinge de cinstea fetei.
MUSTOCSIDIS. Ce cinste, bre ?.. n'ai insemnat'o ca fata si
cu d-1 Coofanescu...
STAN. D-le nu glumi, ca ma bagi in ispita.
MUSTOCSIDIS. Ma ce-ti pasa tie daca se iubesco?
STAN. Ce-mi pasa?.. of vedea ce-mi pasa (fa nu cutit de pe
tai la). De i-oiu prinde impreuna II spintec ca pe un nagat.
(Urea sa se Indrepte inspre fund).
MUSTOCSIDIS. More, Stane
nu face moarte de Cofofana...
Steca... ce te amesteci unde nu-ti fierbe oala ?
STAN. -- Cum nu-mi fierbe oala... Gafia-i logodnica mea.
(Sue scara la dreapta).
MUSTOCSIDIS. Sto diavolo !... na alta! (siegur). Bree L.. ce
casa afurisita !.. toti sant loviti cu leuca... pans si bucatarul...
s'a repezit ca un enicer, cu iartaganu in mama... un enicer
zuliar L. are sa se intample primezdia... nu ca-mi pasa, ucida-
se, faca-se harcea parcea, eu nu m'amestico in trebile altora...
is priveste : bucatarul s'a dus la razboiu si tingirile au ramas
de capul lor... ama bucate !... halal de voiajori. (se apropie de
tingiri). SA' vedem ce laturi le pregateste? (Descopere o tingire).
Bree L. pui cu smantana. (oma). Pfii, nesarat... mai trebue cel
pufin o lingura de sare. (Ia pachetul en piatrit acril) laca sare.
(Presarit in tingire). Sa-1 dregem nitel... asa... de acum are sa fie
bun de mancat. (Descopere at tingire). Ce Arad ?.. o budinca de
cabinet ?.. bree !.. bucate cu cheltuiala... Imi pare ca-i trebue
un pic de Mina, ca sa fie mai legat sosul... unde sa gasesc
Mina? (In pachetul cn fain/ de car). Nat-o? e cam galbena, dar
nu face nimic. (Presarit faina de car In tingire). Asa are sa fie ac-
siologo?.. Halal de voiajori... or sa ma pomeneasca! (se depar-
teazit de tam). E bine sa stie cineva bucataria... eu nu sant
tocmai mester... ma me prefepo la gospodaria... te vedo ? d.
vetcrinarios?

www.dacoromanica.ro
 3 211 v. ALECSANDR I

SCENA VII.
MUSTOCSIDIS, LOIMESCU.

SLOIMESCU. Eu L. am venit sa-mi iau lucrurile dela han

si O. ma mut la cazarma... Gafio!..
MUSTOCSIDIS. C1.1 ? esti tot inciudat?
LOIMESCU. Ba bine ca nu... Gafio
GAFIA. (De sus). Aud.
LOIMESCU. Gateste-mi geaman'tanul a ma pornesc.
GAFIA. Numai decat.
MUSTOCSIDIS. Da bine, ctiir veterinario, ce-a zice chera
Ruhala ?..
SLOIMESCU. Zica ce i-a placea... nu mai vreau sa am a
face cu o cocheta.
MUSTOCSIDIS. Cocheta?.. Neschi... ma fi -e draga, martu-
riseste.
SLOIMESCU. Da imi era draga... si totul era gata pentru
cununia noastra... deodata, hodoronc-tronc... totul s'a ras-
turnat cu...
MUSTOCSIDIS. Cu fata'n zos... trebue sa fie vre-o intriga.
SLOIMESCU. Negre§it... Hei! de-asi cunoaste intrigantul,
ce tranteala trage!
MUSTOCSIDIS. Ungrija Cred si eu cu mainile d-tale
can sant cat niste lopeti... (cauto. Ia ceas). Si mi ertasi... dili-
genta trebue sa soseasca... merg in sofragerie, sa maninco
un costrasi.

SCENA XVIII.
MUSTOCSIDIS, SLOIMESCU, COTOFANESCU. antra cu pun) mniat

COTOFANESCU. Asa mi se cade daca ma potrivesc un

zevzec.
MUSTOCSIDIS. More ! Cotofanescu, ce ai patit-o ? F
cam plouat ?
www.dacoromanica.ro
 SDREDELUL D1tACULUI 327

COTOFANESCU. Am petit -o buns din pricina d-tale!

MUSTOCSIDIS. A mea ?
COTOFANECU. Da, am scris rava§ul, l'am trimis fetei spi-
terului §i cand m'am apropiat de fereasta ei, mi-a de§ertat o
cora de apa in cap.
MUSTOCSIDIS. Cofa sa fi fost? Ha! ha ! ha! Pa botezat
ovreica.

SCENA XIX.
AceicW. RUHALA (din stAnga).

RUHALA. Ce-am auzit Sloimescule, vrei sa paraseVi ote-

lul, sa to departezi de mine.
SLOIMESCU. Ce-ti pasa?.. nu-ti ramane Imergold ?
RUHALA. Si ai crezut tu, Sloimescule, ca eu Ruhala ta,
ti-a§i fi infidels ?.. Ai L.
SLOIMESCU. A cui e vina ?
RUHALA, Stiu ca a mea nu-i.
5LOIMESCU. Apoi a cui ? spune sa -1 sfaram bucatele, ca
pe un pesmet uscat.
(Vorbese /poet deoparte).
MUSTOCSIDIS. (In parte). Pesmeto !.. Oracoli I (Se Inclreapta
sere fund cu genmantanul, cortelui §i cartonul in manii si suptioarii. lamest mo-
ment intrrt Stan pe scare din dreapta at -1 opre§te).

SCENA XX.
RUHALA, 5LOIMESCU, MUSTOCSIDIS, STAN, GAFIA,
COTOFANESCU.

S FAN. --- A! Lehaule, ti-ai batut joc de mine ?.. Stai c'avem
o socoteala de incheiat.
MUSTOCSIDIS. (Scapa lucrurile din mane). More! Zama lungs,
cum indraznesti?..
RUHA t A. (Trece). Ce este, ce este?
www.dacoromanica.ro
 328 V. ALECSANDRI

STAN. D-nialui, sfrijitul ista, mi-a umflat capul de gar-

gaunt mai adineaure.
RUHALA. Ce gargauni ?
STAN. M'a incredintat ca Gafia, era data in dragoste
cu d-nul Cotofanescu, §i ca s'au ascuns amandoi sus intr'o
odaie.
GAFIA. ELI ?.. (Se apropie de Mustocsidie), Ai spus una ca asta ?..
ti scot ochii, mangositnle.
MUSTOCSIDIS. Te ?.. e§ti nevinovata ?.. e§ti credincioasa
lui Zama-lunga?.. cu atat mai bine pentru d-ta §i pentru bu-
catar, nu-mi pasa... eu nu m'amestec in trebile altora.
(Se aude un vuet de trAsura, afara).
RUHALA. laca diligenta, a sosit, degraba Stane... da bu-
cate... Gafia... fugi in sofragerie.
STAN. -1
GAFIA.-- Numai decal L.
(Stan se apropie de tablh ¢i mead' bucate in blidele pe care le due cu Gafia,
In sofragerie).
MUSTOCSIDIS, (hi aduna lucrurile Imprastiate)

SCENA XXI.
Aceiasi, IMERGOLD 1 GOLDIMER (intra rfi7and).

RUHALA. Ce v'au apucat de radeti a§a?

IMERGOLD. Ha! Ha! Ha! ma doare splina de ras, zic zau.
GOLDIMER. Cum n'om rade ?.. ascultati un rava§ de amor,
o declaratie facuta de un poet tragic dloarei Rifca, fata spi-
terului Solomonichi.
COTOFANESCU. an parte). Rava§ul meu ?
Ton. Cite§te-I, citege-1.
MusTooms. Neschi ; teteste sä ridem Si noi.
CoNFANEscu. (Lui Goldituer). D-le nu-ti dau voe...
MUSTOCSIDIS. Zi-i pe slova.
GOLDIMER. (Cetind).

www.dacoromanica.ro
 SFIZEDELUL DRACI. LUI 329

Regretabild dloard Rifca,

«Precum iarna se arata cu infocata verde**, astTel apari
«in ochii mei, d-ta care e5ti cea sansativa zarnacade din tot
«globul Europei;... te am nu inzecit, nu insutit, nu inmiit,
«dal- inmilionit, 5i ma nutresc cu speranta 6 veti fi de acord
«5i echivalenta, la cele scrise de mine... te-am zarit in costum
«de inocenta, angele 5i nemai putand de a-ti vorbi, te rog sa
«e5i pe fereastra, spre a ma consola fugind cu mine Si a ma
«degaja de vice-versa I..

Toy. Ha ! Ha! Ha!

MUSTOCSIDIS. Bre L. Omer a scris...
COTOFANESCU. (Se repede smueind serisoarea dela Goldimer) D-le
e5ti un impertinent, 5i mi-i da satisfactie.
IMERGOLD. Vuas ? duel ?.. sa ucizi pe nepotul meu ? Ghe
vald L. fugi acasa Goldimer 5i cere indemnitate de 50.000
franci...
COTOFANESCU. (lui DIustocsidi6). $i cat pentru d-ta, d-le, cum
te chiama T
MUSTOCSIDIS. (mandru). Leonida Mustocsidis.
5LOIMESCU. Mustocsidis?.. stai : d-ta ai invrajbit tot ora5u1
Hertei, 5'acum ai venit s'aduci zizanie in Targul-Frumos ?
MUSTOCSIDIS. Eu L. Vina mea e dad santeti sco5i din
titinia ?
LOIMESCU. D-ta nu mi-ai spus ca Ruhala vrea sa se ma-
rite cu Imergold ?
MUSTOCSIDIS. Am spus.
RUHALA. Si pe mine n'ai catat sa ma desgusti de $loi-
mescu ?
MUSTOCSIDIS. Gusto filonichie n'are, a spus Epami-
nondas.
IMERGOLD.$i pe mine nu m'ai facut sa cred ca ma iu-
bege madam Ruhala, ba Inca ca o iubesc 5i eu ?
MUSTOCSIDIS. Cum ?.. nu va iubiti ?.. lipon cfit... mergeti
cu Dumnezeu I
www.dacoromanica.ro
 3a0 V. ALECSANDRI

LOIMESCU. D-le am sa to ucid ca pe un searpe !

COTOFANESCU. Si eu ca pe o naparca...
IMER6OLD. Si eu ca pe un soparle, zic zau... (ruge In-
dere,
MUSTOCSIDIS. (Itespingandu-i). Ma, la diavolo anoiti, budalas,
stropsiti, cacochronachi!.. Cum vrefi voi sa fi adus eu zi-
zania aicea, cand eu m'am jurat sa nu m'amestec nici odata
in trebile altora. Auzi,tu-m'afi ?.. nict odata in trebile altora.
(In sofragerie se ande-o svoanit ¢i vuete do faiiurii stricate).
RUHALA. Ce-i ? Farfuriile mele stricate ?
GAFIA. (Din sttinga). Madam°, madamo... primejdie mare!..
revolufie !
RUHALA. Cum ?
MUSTOCSIDIS. Epanastasis.
GAFIA. Voiajorii sant furiosi... bucatele nu-s de mancat,
nu stiu cine a varsat piatra acrd in puiul cu smantana ? Vo
iajorii vreau sa bata pc Starr
Top. PiJra acra ?
MUSTOCSIDIS. (A. parte). Pe aci mi-i drumul... (Se Indreapt
sine fund repede).
STAN. (Vine din sofragerie sertruirtnat). Piatra acra L. in buca-
tele mele ?.. is stai, haihuiule ! (11 opre§te).
MUSTOCSIDIS. Ce mai vrei, mai Zama-lunga?
STAN. Sant sigur... ca to to -ai amestecat in tingirile mele,
in vreme ce m'am dus in odaia de sus ?..
MUSTOCSIDIS. 0 ! ma fiindca bucatele a d-tale erau fara
gust si sosurile nelegate, am puso pufintica faina din pachetul
cela.
STAN. -- (AriltAnd pachetul). De-aici?.. ai vArsat Mina de car in
budinca de cabinet?
Ton. Faina de car ?
MusTocsipts. Faina de car ? To procopsamen Caimenii !

voiajorii I.. male). Au pafit-o !

STAN. Otravitorule!
RUHALA. Strachietule
COTOFANESCU. Sarpe 'n% eninat !
IMERGOLD. Ban calpa4...
www.dacoromanica.ro
 SPREDELUL D 11 1 CULUI 331

SLOIMESCU. Sfredelul dracului !

MUSTOCSIDIS. (Aparandu-se). Scasmos la voi, la toti L. am
vruto sa Ara indatoresco mi-am gasito beleauo... sto dia-
§i
volo... me duco... sa va mai vedo cand_rni-oi vedea ceafa...
me duco in deligenta se fugo de ni5te nebuni care tracsc tot
in rte 5i in zizanii... Ramaneti §i Ara mancati ca zavozii la
Salhana. Cs-cs-cs-cs-cs ! cs ! (Ese).
Tom bine ca s'o dus !
Uf
$LOIMESCU. Bind c'am scapat de el!
RUHALA. A pierit vrajba dintre noi... Sloimescule, tot e5ti
manios pe mine ?
LOIMESCU. Ba nu L. §i daca vrei facem nunta pang in
trei zile.
GAFIA. Si noi asemenea, Stane.
IMERGOLD. Si nepotul meu cu Rifchi tot a5a!
RUHALA. Bravo L. pared s'a mai luminat casa decand a
plecat Sfredelul dracului.

SCENA XXII.
Aceitui. MUSTOCSIDIS.
(Vine furios cu peruca pe q uroche si cu straele in desordine, ameuintind in
unl en cortelul).
MUSTOCSIDIS. Esti un mozico obraznico.
Toil. lar el 1
RUHALA. Ce mai pofte5ti d-le, ce mai caufi pe aicea ?
MUSTOCSIDIS. Nimic... mozico cel de conductor. (Strigii tar
a usa din fund). Am sa to pun budalas in disponibi-bili-bili-ta-
'pa... (Vine in sceniU. Auzi, ma rog, lipsa de sevas ?... am vrut
sa ma suiu in deligenta, 5i cand sa fac tupa, conductorul mi
da blendis, zicand ca-i plin... cred §i eu ca era plin... betivo L.
beuse patru oca de yin... parea un fedele5.
RUHALA. Vra sa zica ai ramas pe jos ?
MUSTOCSIDIS. Mai bine pentru mine, pentruca caimeni
www.dacoromanica.ro
 332 v. A LECSA NDRI

voiazorii erau galbeni la mutra §i se svarcoleau ca in vremea

holerii... li dorea se vede la stomach §i aiurea... mancase prea
mult. (Aparte). Faina de car:
RUHALA. 'acu ma te-ai intors ca sa te opre§ti aici ?
MUSTOCSIDIS. Neschi pana in seara... cand o trece alta
deligenta.
RUHALA. Pana in sara ?
MUSTOCSIDIS. Numai.
RUHALA. Nu se poate d-nule I.. nu-i loc aicea pentru d-ta..
cats -ti alt. han...
MUSTOCSIDIS. Ma pentru te... eu sant om de pace... Si unde
tree, las concordia, unirea.
RUHALA. Ba ca chiar... Hait, card -te aiurea.
MUSTOCSIDIS. Ma, afrodite... psihima...
Toil. (Impingandu-1 spre usa din fund). Hai !.. car5 -te... matra-
.
§e§te-te.
MUSTOCSIDIS. Breee I.. agalia... agalia... ma matrasesco...
stati putin... am teva de spus la d-nielor. (Arata publicul).
RUHALA. Iar ai sa faci vre-o intriga ?
MUSTOCSIDIS. Ohi !.. lasa-ma in pace, cer cuvantul ca la
dealu Mitropolii. (Se Inchin5. publicului). Domnilor I.. (canto.

Neneca, chera Marghiola, Pe nenec'am ascultat-o,

Mi-a spus sa nu mestec- eu M'am ferit de mestecala
Unde nu mi ferbe ola Lipon cred Cam meritat'o
Ca sa nu patesco rau. Recompensa Nationala.
(Face seumul batnii Iu palms).
TOTI. (impingAndu4 spre fund). Hai !.. Hai L. nu mat lungs
vorba.
MUSTOCSIDIS. (La usa din fund). Scasmos !
(Cortina cade).

www.dacoromanica.ro
 LA TURNU-MAGURELE
SCENA IN VERSURI

PERSOANELE:
Ade la, thnarft
Homes., sergent de Dorobariti.
Doctorul.

ACTUL I.
(Teatrul i eplevintA o camerft, mica si simpin mobilatA.Usfi, in fund, altii us&
I stftnga si o fereastrii In dreapta. In fats scenii, mai In dreapta, o masa si nn
aun fle lemn alb).

SCENA I.
ADELA, (sfftrsind de eerie un ravas, 11 subsemnea7a ziekni :)
Amica ta, Ade la... in Turnu-Magurele...,
Trei pagine ticsite !.. Ce am mai scris in ele ?
(Citeste :)
oScumpa mea Natalital.. ar fi un spectacol curios pentru
title de a ma vedea pe mine, o eleganta deprinsa a till
in saloane lucsoase, locuind acum intro odaita goala §i
purtand costumul ambulantei... Cu toata aceasta schim-
bare insa, nu poti crede, iubita mea, cat. sant de multa-
mital., Eu, o Canard vaduva, inconjurata de adoratorii pa-
tentafi din Bucure§ti §i din 14, §i espusa a auzi in toate
zilele acelea§i declaratii monotone de amor, ma simt astazi
mai demna de pozitia mea inalta in societatea romans sub
nobila haina de sora de caritate. In capitalele noastre eram
asurzita de fal§ele suspine ale comediei lume§ti : aice sunt
uimita de adevaratele suspine ale suferintei, §i precat acolo

www.dacoromanica.ro
 334 v. ALECNANDR1

«inima mea era nesimfitoare, pe atat aice ea bate si creste

Ainsufletita de un nobil devotament... Am sub veghierea mea
«un june capitan ranit, foarte interesant.... La asediul Plevnii,
«sarmanul a primit un glont in braful drept si mult ne e
otearre, ca va fi nevoie de o amputare... Fereasca-1 Dumnezeu
ede o asa nenorocire ! Sergentul lui, un viteaz din al 13-lea
«regiment de Dorobanfi, bun, simplu, cam original si cu nu-
«mele de Horcea, plange ca un copil cand se gandeste, ca o
«sa rAmae capitanul lui ciunt... Eu insa-mi ma infior la aceasta
«idee, caci incep a avea pentru scumpul meu ranit o afecfiune de
«sora... Te vac' insa zambind si clatinand din cap, dar to poftesc
«sa nu fii nebuna si sa-ti inchipuesti romanuri... etc... etc.».
(Usti din fund ee deschide... Adele strange scrisoarea, o puue sub plic si Belie
.adresa pe ea).
A1 se deschide usa.., sergentol Horcea vine...
Sd pun in plic scrisoarea... acum, adresa... bine!

SCENA II.

ADELA, HORCEA. (Intra prin fund, se opreste laugh ugh, face Ralutul
militar qi tn§eVte).

HORCEA. Hmm !
ADELA. (Se scoala si se Intoarce eatre Horcea).
HORCEA. Doresc sAnAtate.
ADELA. Ce face CApitanul?
HORCEA. Te 'ntreaba, duducuja, 5'ofteaza greu, sarmanul.
ADELA. Se simte mai rau astazi?
HORCEA. (Take ¢i-qi muscii mnstata).
ADELA. (Ingrijatii). Raspunde...
HORCEA. ka 'nil pare,
ADELA. Cum 7
HORCEA. Apoi cum s'ar zice, it arde un pojar mare..
ADELA. La rand ?
HORCEA. sub coasts, colea la inimoara...
}U.. inima tanje§te cand n'are sorioara,
www.dacoromanica.ro
 LA TURNU-MAGURELE 335

si zau .. sa nu te supeti... dar eu incep a crede,

CA mult mai rau e bolnav, cand bietul nu te vede...
ADELA. Crezi ?
HORCEA. Cred.., ades ma 'ntreaba pe mine'n aiurire
De eVi, ca in poveste, o zana de iubire...
Un... heruvim, up... Inger... mai $tiu eu cAte-mi spune ?
EVi Inger, duducuta ?
ADELA. (Ztimbind). Nu cred.
HORCEA. Mare minune !
Apoi de ce ln§irA tot astfel de cuvinte ?
ADELA. El... are ferbintealA V-i... ametit de minte.
HORCEA. Oare ?.. a5a sa fie ?.. Eu unul dam cu gAndul
CA poate, hind tanar, §i lut i-au venit randul
SA caza 'n slabiciunea de fire omeneasca,
SA... cum fac toti flacAii din lume... sa iubeasca.
ADELA. (Repede). Pe cine ?
HORCEA. (In parte) MAI, ca iute-a mai intrebat pe cine ?
(Tare). Pe cine, el o Vie ; eu §tiu ca nu pe mine.
ADELA. (Cade pe ganduri).
HORCEA. (in parte, privind-o). Na ! c'au cazut pe ganduri acum i

Ipuiculila...
Cu miere, cum se vede, ii atinsei gurita.
ADELA. Ian spune-mi : fost'a astazi chirurgu 'n ambulanta ?
HORCEA. (Posomorindu-se). A fost.
ADELA. Au vazut rana ?.. §i are el sperantA,
CA ea se va inchide prin simpla vindecare ?
BSI n'ar fi trebuinta de-o cruda operare ?
HORCEA. Chirurgul cam pe ganduri edit -a asta-data
Caci I-au parut lui rana mult mai inflacArata,
L'am intrebat ce crede ?.. Nu mf-a racpuns nimica.
Dar clatina din capu-i. , §i, zau, mi-e tare frIcA.
(indaloondu-se). Sarmanul Capitanul, un bujorel in floare
S'ajungA ciunt, drAgutul !... de-a §ti, sa §tii CA moa e.
ADELA. (in parte). SA' moarA o ! Doamne sfinte !
HORCEA. A! batA-i-ar sa-i bata
Chirurgi ! ei nu tiu alta de cat O. tae 'ndatA
Si brate gi picioare cu-o arma ascutita...
Dar bratul nu e creangii §i ochiul nu-i rachitA...

www.dacoromanica.ro
336 v. ALEesammu

Eu it cunosc, duduca, pe Capitan... mai bine

S'ar impAca cu moartea decat cu -aba ru§ine.
ADELA. Dar dac'ar fi nevoie numaidecat... Ce-ai face
In locul lui chiar insu§i ?
HORCEA. Eu ? zau, mai bine 'mi place
Sa merg pe ceea lume intreg, cu cap, cu toate,
Decat o viata lungs sa fiu un trunchiu cu cioate.
ADELA, 0 §tiu ; a§a-i Romanul, nepasator de viata ;
Dar lang'arnaraciune mai este §i dulceata ;
Dar daca-i crud a-a perde un brat, acea durere
Nu poate sa gaseasca pe lume-o mangaiere ?
Ranitul nostru-i june ; din pragul tineretii
El poate sa priveasca la bunurile vietii ;
Placed, considerare, familie, iubire...
La toate are dreptul viteazul sa aspire.
HORCEA. 0 fi, insa stejarul amar se Otere§te
Cand apriga secure de crengi II desparte§1e,
Si crede-ma duduca, Romanul e de mils
Cand n'are cu ce strange la sanu-i o copila.
Atunci nu-i mai ramane decat sa se sfar§easca,
San... alte doua brate pe lume sa gaseasca...
Hei ! cand ai vrea duduca sa-ti fact cu el pomana...
ADELA. Eu ? Cum ?
HORCEA. E§ti buns, de pus, zau, chiar pe rana.
Ai doua brate... da-le in dar lui Capitanul,
Si ast-fel numai ast-fel, i-ai indulci aleAnul...
Le dai ? . Aud ?.. Duduca, asculta-ma pe mine,
In locul dumitale le-a§ dau eu ca mai bine.
ADELA. Dar cum vrei cu-a mea mils sa-i cad eu lui napaste ?
HORCEA. Napaste ! Dee-mi Domnul §i mie tot de aste 1
Auzi ? napaste o Hoare frumos imbobocita...
Dar unde se mai afla mai vesela ursitaAl-
Napaste ! prive§te cu admirare). Capitanul §i eu am fi
in stare
De bratele-amandoua sa cerem o scurtare
De-am §ti, ca ne a§teapta o astlel de rasplata.
ADELA. Dar bine, Horce drags, gande§te inca-o data
Cuvine-se chiar insa-mi sa cerc de a-i propune ? .
HORCEA. Ba nu, fereasca sfantul !.. Eu de'nvoe§ti, i-oiu spune
Ca daca-a perde bratul §i n'a vrea ca sa moara,
I-a da bratele sale, in schimb o Zani§oara.

www.dacoromanica.ro
 LA TURNU-MAGURELE 337

ADELA. Si ar primi?
HORCEA. -N'ai grija... hait, cu nepqsa masa ;
Ba s'a juca dragaica, ranit cum e, prin case.
Ce vrei ? Asa-i Romanul cand strechea ii lovestel
Gaud inirpa da mugur §i muguru 'nfloreste.
ADELA. (RAzand). Glumet esti.
HORCEA. Glumet Ina.. cum gasesti gluma?
ADELA. Buna.
Dar... ian s'a schimbam vorba.
HORCEA. S'o dam pe-o alts strung?
(In Parte). Se vede c'am sclintitco cu-a mea avocatie.
De 1 nu m'a facut mania mehenchiu in limbutie.
Pacat I

ADELA. Stiu ca 'mpreuna ati Post raniti odata;

Iar cum, si and, §i unde nu mi-ai spus Inca...
HORCEA. Iata
Cum s'a 'ntamplat, duduca: Trecuse -o saptamana
De cand eram in harta cu Lifta cea Agana,
Alature cu Plevna, in fata .cu-o reduta
Ce 'ntocmai Ca ariciul, ghem toata prefacuta*,
Pares ca e pustie si ne poftia aproape,
In santurile-i dese de vii sa ne ingroape.
Noi tot tinteam privirea doar om zari dusmanul
Si tot trageam la tunuri doar i-om stric4 redanul,
Dar dupe, parapete ascuns, el cu urgie,
Pe cand not dam in bobot, tragea in came vie.
Era iar, mai cu seama. era 'ntr'o padurice
0 baterie, care, cu not juca 'n popice.
Si semana Cu bombe, scurtandu-ne de ziJe,
um seamana Romani! cu gau la San-Vasile.
0 rmapte, Capitanul vr'o zece in§i ne cheama
Si zice Mai, de moarte va este, sau nu teams ?
Nu, domnulel raspundem Nu? Nici de cum.
1Prea bine;
Eu merg la baterie s'o iau... Veniti cu mine?
,- Venim cu toti racnit-am §i ne-am pornit pe data,
Ne-am furisat prin umbra ca, vulpea cea sirata,
Si cand sa dea foc Turcii la tun, pe ne-asteptate
El se trezesc cu spaima cu Romanii 'n spate.
Pe ei §1 dam navala in ei, manca-i-ar corbiil
Si ne 'nclestam la lupta gramadfr, chiar ca orbii.
V. Atecsandri.Teatrn, Vol. In 23
www.dacoromanica.ro
338 V. ALEC:,ANDRI

Ce gronnica tralteala ! ce racnete de ura!

Ce lovituri cu stratul ! ce muscaturi cu gura !
Pan'ce din Turd, hapsinii, nu au ramas nici unul,
Pan'ce le-am stricat cuibul, pan'ce le-am luat tunul 1
Pe tun pusese mana el insusi, Capitanul,
Luptand cum lupta Zmeul cu Badea Nasdravanul ;
Jar cand in faptul zilei ne-ain cercetat dobanda
Cu-o rand fie-care isi masura. isbanda.
La brat CapitAnasul, avea o 'rnpuscatura
Si. eu, colea pe frunte, aceasta loviturA ;
Dar fie I eram mandri ca leul-paraleul
Cand am adus in 'agar cel tun... ce-i zic trofeul !
ADELA. (Entusiasal. A ; bravo, bravo, bravo! Romani de
[vitejie
(uhninau-se). Ah I inima mea creste in vesela mandrie...
1 simt... si simt... (Flange).
HORCEA. DuducA... ce plangi ?.. Da nu mai plhnge...
(In qarte). Cand vad plans de femeie, un nod colea and
[strange.
,(Uimit) Tot plangi ?..
ADELA. Nu e nimica, si nu bAga de sama.
(Danan-i batista ei). Voinice, dela mine primeste-asta
[nafrarna:
Si-mi spune, cine ast-fel to -au increstat in frunte ?
HORCEA. Un turc urit gf negru, nalt teapAn cat un munte.
Vroia sa-mi taie capul lovind cu iataganul...
ADELA. $i cum scapasi?
HORCEA. Vazut-ai cum craps 'n einci bostanul
Cand i1 isbesti de-o piatra?.. Asa i-a crapat capul
Cand I'am pocnit cu stratul in tidva pe arapul.
S'a dus pe ceea lume in raiu si face jafuri
Prin munti de baclavale si dealuri de pilafuri...
Dar ce stau eu Ia vorbA gl dardai ca Qbaba ?
La doftorul cel mare alerg cat mai in gran
SA vie-aice insusi, pe CApitan sA-1 vada
Cad cel chirurg in vorbA-i nu are de loc nada.
ADELA. Alearga si Ia poste sa dai asta scrisoare.
Te rag.
HORCEA. Prea bine, add ; ma duc intro 'ntinsoare.
(Se opreste la usa din stanga).

www.dacoromanica.ro
 LA TURNC-11AGURELE 339

Duduca... (Aratii spre up din fund). El te-a§teapta...

Fa azi o fapta buns...
i cel de sus pe frunte ti-o pune o cununa.

(Ese prin strings).

SCENA III.

ADELA.

Ce oameni ! Ce natura frumoasa §i bogata I

Ce inima viteaza §i simpla §i curata
Se simte 'n aste sanuri cand e nevoia 'n tars I
<0 ! nu, nu, Romania nu poste 'n veci sa piara
Cat are pentru paza o verde semintie
Nu ! in zadar pe fats -1 invidia strains
Cercat-au s"o manjeasca. cu-otrava §i cu tins ;
lnfami clevetitorii, vrajmni ai Romaniei,
Vor fi 'nfierati de-acurna cu ferul infamiei.
Caci le-a raspuns Romanul cu-a sa despretuire
prin fapte glorioase ce merg la nemurire 1
Aice, langa mine, un tanar erou zace
In ghiarele durerei... Armanul !.. dar ce face ?
(Deschide putin naa din fund).
Doarme L. cat e de palid L. Ce tainica tristeta
Pe frun tea lui e 'ntinsa L. Ce aer de nobleta,
Ce aer de marire ca§tiga o fiinta
Cazuta pentru tars In crucla suferinta L.
Ah !.. trista lui privire adanc ma 'ndulopaza...
'e-aud ?.. suspina !., pbate ca el acum viseaza
La mine... ma tube§te L. §i eu... oare 'n iubire
Putut-a sa se schimbe a mea compatimire ?
(Cade pe ganduri)

SCENA IV.
ADELA. HORCEA, (intra turburat)

IIORCEA. Duducuta, duducuta...

ADELA. Ce este ?

www.dacoromanica.ro
340 V. ALECSANDRI

HORCEA. Nu e bine.
Am intalnit chirurgul... (Ostenindu -se). Vai 1 simt fiori
[prin vine
ADELA. Chirurgul ?
HORCEA. Dar, chirurgul, casapul, ciocarta§ul.
Mi-a spus, ca amputeaza chiar astazi patima5u1,
Ca-i teams de cangrena.
ADELA. (Spitriata). Cangrena I Vai de mine !
Cangrena-i moarte I
HORCEA. (Perdut). Moartea L. sa moartt L. Cine ?.. Cine?
Eu ?., iata-ma... sant gata ;... dar el ?.. 0! Domne sfinte?
Ce fac eu far' de dansul ? Ce spun l'al sau parinte ?..
ADELA. Da ce sa facem, frate?
HORCEA Asculta... e5ti creVina.,.
De nu vrei s'ai juustrare c'ai fost cumva de villa,
Alearga langa dansul -§1-1 spune ce-i ti spune,
Ca sa -1 indupleci soartei amare-a se supune,
Vorbqte-i romane§te, graege-i frantuze§te,
Cum fi-a veni mai bine, dar mi-I adiminelte
Rugandu-1 §i zicandu-1, ca le-i Jai mai tare
De-a vrea ca sa ascttlte pe doftorul cel mare.
ADELA. Dar... Horcea...
HORCEA: Duducuta... lumina... floare... vie
Mergi, scapa-1 de la moarte §i ma dau rob...
ADELA. Fie L. fie L. (Infra In fund).

CEINfA V.

HORCEA, (Cattind prin uqa din fund).

Iat'o L. puicuta... merge.., cand pass, cand s'opre;te...

S'apropie de patu-i... El s'a trezit, zambe§te,
A §i uitat durerea... 0 1 farmec,de muiere L.
Femela -i, ci-ca, floare de leac pentru durere..,
Ce spun ei oare? (Asculta). N'aud... de-aproape ii §opte§te.
Ea pare ca it maga... dar el se 'mpotrive§te...
Ea plange I Na 1 chirurgul de-acum poate sa vie...
In lacrami de femeie chiar ferul se mladie...
Viteazul, leul,.zTeul e 'nving de-o papu5ica...
www.dacoromanica.ro
 LA TURNU-MAGURELE 341.

El ii saruta rnfina,.. Ce mans mititicA !

iaca I.. Ce-mi vAd ochii... si ea.., ea 11 sAruta
Pe frunte ?.. Hait, acuma logodna-i si facuta.
Dar... iata fi chirurgul L. piei drace L. El soseste
Ca nourul pe soare cand cerul straluceste.

SCENA VI.
HORCEA, ADdLA. (IntAnd tarburatit).

ADELA. Ah ! Horce, mergi de grabs... Te cheNna el, te cheama...

Chirurgul este gata... Eu nu pot sta, mi-e teams.
HORCEA Dar bietul CApitanul primeste sa -l...
ADELA. Primeste.
HORCEA. MA duc... ah i duducuta, el mult te mai iubeste ! (Ese).

SCENA VII.
ADELA, (Cade pe scaun).
0 1 Doamne I.. ce durere, ce groazA pentru dansul I

SA simta ferul rece Mind un os intr'insul L.

Fiori imi trec prin creeri... mi-e anima de ghiata...
A I.. ce s'aude ?.. geme ?.. ag da chiar a mea vista
Ca sa -1 scutesc sarmanul, de chinuri... ah ! jar geme... (Ascuitti).
Ba nu, ma 'n /la spaima... El rabda... nu se teme.
Cum as voi sa intru... (S'apropie inset de ugii). sa-i sterg usor pe frunte,
Sudoarea inghetata a suferintei crunte,
SA-1 tin pe brate capul, s'atint a mea privire
In ochii lui, iubitul, cu toata-a mea iubire...
Dar nu pot... n'am curaj) d... d'abia stau pe picioare.
(Vine eoviiind de se re2zEimil de mash).

SCENA VII.
ADELA, DOCTORUL. Clara prin etttnga).
ADELA. A 1 Domnul doctor...
DOCTORUL. (Inchinlindu-se). DoamnA, sergentul dinioara
Mi-a spus cati vrut indata ca sa alerg aice.
www.dacoromanica.ro
 842 V, ALECSANDRI

ADELA. Eu ?
DOCTORUL. De-am putut pricepe ce au volt a-rni zice,.
Chirurgul vrea sit fact o amputare ?
ADELA. A§a e.
VA rog sa. treceti iute aMture 'n odae.
DOCTORUL. MA due.- dar mai nainte primiti asta hartie
Si asta cutioara... (Intri in camera din fund).
ADELA. (Deachide acrisoarea). Maiorul 1.. Ce imi scrie ?
(Citeete rapede).
(Itibita cumnaticA ! eMaria Sa Domnitorul au acordat
tgpitanului §i sergentului incredintati ingrijirei d-tale
Acoratia : Steaua Romaniei §i medalia : Virtutea Mi-
(Ward, pentru eroica for purtare. Ti be trimit d-tale, iu-
tbita cumnatica, pentru ca sA ai multamirea de-ati decor&
tinsa-§i protegiatii etc.p.
A ! cata multAmire pe dan§ii !.. dar ce-i oare ?
(Se aude filature un glae racnind).
GLASUL. (Tipttnd). A 1
ADELA. A1 ii taie bratul ! (Cade pe acann). SArmanur
[cum it doare

SCENA IX.
ADELA, HORCEA, (Mud busts pe scent).
HORCEA. Ura !.. Nu mi-I mai taie... Nu este trebuinta.
ADELA. Cum 1 ce zici ?
HORCEA. IatA doctor cu cap §i cu §tiinta I
El cat au vazut rana, au inceput a rade
S'au spus ca dela sine curand se va inchide.
Atunci Capitannul, precum o fata mare,
Inchis-au ochi§oril in duke le§inare.
ADELA. (veseiA). MA duc sa-i deschid vesel cu steaua Rom aniel.-
(Scoate decoratiile).
I-au acordat'o Voda ca semnul vitejiei.
HORCEA. I I sfinte §i Parinte 1 Ce bine a sa-i part.-
Ural
ADELA. (Presentandn-i medalia) §ii d-tale : eVirtutea militara,
HORCEA. (Ametind). Eu ?.. Na ! se 'ntoarce casa... m'apucA nebunia..
Eu decorat I (Primeate medalia gi o artruti) drAguta 1
TrAiascA Romania!
(Amilndoi se Indreapti epre Ilea din fund).
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA SI PEPELEA
FEERIE NATIONALA IN 3 ACTE

PERSOANELE:
Papura iraprtrat Murgila
Binziana, fate. lui Daseillu Macovei
Parlea-Voda Tome
Lficustrt-Vodri, Marica
Pacala Bata
Tanda IA, Crainioul lui Papurri
Baba Rada Eitolnioul lui Lime%
Zina Laoului Paharnioul lui Par lea
Zina Codrului IIn geniu
Btatu-Palmil-Barba -Cot Al doilea geniu
Iarna Un tire alb
Criviltal 0 paaIre rarteastra
Zorila
Popor, ()stall, prani, prance.

ACTUL I.
(Teatrul reprezina o ample arse de soaro, In fund o pfidure, In Gana a ce
sup Intre copaci necati, in dreapta, epre fund, un lac).

SCENA I.
DascAlul MACOVEI, TOMA, MARICA, S AFTA, TARANI, TARANCE
PEPELEA (doarme sub copaci litngA eiteutA).

COR :

Ce seceth, ce foc!
Amar §i vai de noi!
Avem lipsa de ploi,
Si lipsa de noroc (bis).

www.dacoromanica.ro
 344 V. AGECSANDRI

SAFTA. (Artitand pe Toma).

Ce-a fost verde s'a uscat,
Ca at bietul meu bArbat !

TOMA. (Aratand pe Salta).

Ce-a 'nflorit s'a scuturat,
Ca nevasta mea din sat.

C0R:
Ce secetd, ce foc !
Amar §i vai de not !
Avem lips& de ploi,
sSi lipsa de noroc.

MACOVEI. Uff I.. de cand traesc eu, dascalul Macovei, §i

slava Domnului L. traesc de cand cainii purtau colaci in coada...
Inca a§a ar§ita n'am apucat ; ,sajuri ca ne gasim in Cara
lui Parlea-Voda.
TOMA. Dar cum e lara aceea, jupane dascale ?..
MACOVEI. 0 Para unde-i a§a de cald tot anul, ca gainele
fac oua ras-coapte.
TOMA. He ! he ! gogonata o mai spuse§i, jupane.
MACOVEI. Tomo !.. e§ti necredincios, o tie lumea 'n-
treagd... dar prost, de cand ?
TOMA. Apoi, de, jupane, eu nu's carturar ca d-neata
tare §tii Alexandria pe de rost, §i care ai umblat, pe node
§'a 'nfercat dracul copii.
M4RICA. A§a-i ; jupanul Macovei, barbatul meu, cunonte
§i Afgatanghelescu.
MACOVEI. Tronc Marico 1.. ai sclintit-o, fata mea, vrei
sä zici Afgatanghelul 1.. Da, oameni buni, §tiu multe, de toate..,
nu ca ma laud... caci am fost prin tam Capcaunilor, Si prin
tara naucilor... unde oamenii patimesc de boala politicei.
TOMA. Dar ce boala a mai fi §i aceea ?
MACOVEI. Board de Balamuc, care seaca toate simtirile, §i
,nvrAjbe§te frati cu frati.

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA BSI PEPELEA 345

TOMA. Fie !or acolo 1...

MACOVEI. S'am mai fost, oameni buni, pe la Sfanta Vi-
neri, pe la Sfanta Joi, pe la Sfanta Mercuri, unde m'am in-
talnit cu Statu-Palma-Barba-Cot, cel care fuge calare pe un
iepure schiop, ,si doarme intr'un varf de plop.
TOMA. He I He ! asta e si mai gogonata, si mare,
cat... cat...
MACOVEI. Cat prostia ta.
TOT!. Ha ! ha ! ha ! te-a Ocala Tomo I
MARICA. (116,ztid). Cred si eu ca I -a pacalit, daca jupan
Macovei, barbatul meu, stie si cerul din toaca,.. asta, toaca
din cer.
MACOVEI, Tronc Marko, iar ai sclintit-o, suflefele. S'am
mai fost, oameni buni, pe la curtea lui Lacusta-Voda.
TOT!. Lacusta-Vocla ?
MACOVEI DaI Ce ! n'ati auzit de el ?.. un domn mare,
cu oaste mare... si cu stomac si mai mare... El mananca,
mananca, de cum se trezeste pan' ce adoarme, si tot nu se
mai satura, vesnic flamand si slab.
TOMA. fi mancand si comandul ; dar poporul lui ?..
MACOVEI Sarmanul ! e si mai slab si mai flamand ca dansul.
TOMA. Halal de el I Vrea sa zica, tot mai bine la noi,
in Cara lui Papura-Imparat ; deli se spune, ca imparatul nos-
tru e cam sovai, ca numele lui.
MACOVEI. Taca-ti gura lehaule !... nu te-atinge de mai
marele tau ; imparatul nostru, e om cu chibzueala, si are doi
sfetnici maxi, pe Pacala si pe Tandala. Unul it sfatueste in-
tr'un fel, altul intr'alt fel, si Augustatea Sa, se tot clatina
intre-amandoi.
TOMA. Ca papura dupa vant.
MACOVEI. Ei ! S'apoil.. Clatine-se papura, broastele sa
haladueasca... nu-i a§a ?..
Top Asa, asa jupane.
MARICA. Ci-ca, pe cand traia Imparateasa, ea cants cu-
curigu 'n casa ?

www.dacoromanica.ro
 346 V. ALECSANDIII

MACOVEI Ce-ai spus ?

MARICA. S'acum, se zice ca -1 poartA de nas,,fata lui,
Domnita Sinziana ?
MACOVEI. 0 fi !.. Ca-i bund. Si frumoasa.
MARICA. FrumoasA, ce-i drept, pe soare pofi cats, dar pe
&Ansa ba, asta... pe soare...
MACOVEI. Destul ; iar ai sclintit-o MArico drags ; dar noi
stam de vorba, §i ziva trece.
TOMA. Si soarele ne praje§te.
TARANII. 5i samanAturile pier.
TARANCELE. (Vaitandu-se) Pier, pier, pAcatele noastre 1 Ce-o
sa devenim ?.. 0 sa ne moarA copii de foame 1
MACOVEI. Taca-vA ciocul gaitelor I.. decat afi urla, mai
bine v'afi apuca sa facefi descdntece de ploaie.
MARICA. CA doar noi nu santem vrajitoare ca Baba-
Rada, din cAsufa aceea... Numai ea §tie sa fact vrAji, §i sa.
traan bobi, §i sa descante de dragoste cu ulcica, §i sa des-
lege norii...
MACOVEI. Da de unde §tii jupaneasA, Baba-Rada des-
cant& de dragoste cu ulcica ? Nu cumva...
MARICA. FereascA Dumnezeu, bArbate, nu se afla ! dar
toatA lumea §tie a Baba-Rada cete§te §i 'n sfele... §i-i carte
de tobA, asta... toba de carte.
MACOVEI. Tronc Marica* I.. Oameni buni ; hai sA ne mai
sfAtuim cu pArintele Pricochi, §i sd-I rugam sa mai iasa cu
icoanele.
Top. Hai, hai, (repot& coral Qi ese prin dreapta).
PEPELEA. (Trezinda-se). A 1.. bun somn am tras I.. §i frumos
vis am fAcut I.. Eu, Pepelea, baiat sarac, ftra tats, fait mama,
venit in locurile acestea din Para RomaneascA, pArea ct mA'n-
surasem cu fata ImpAratului, dupd ce o scApasem din ghia-
rele unui smeu, care-o rApise din palatul tAtane-sAu. Greer
m'am luptat prin somn... dar i-am venit eu de hac smeului.

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA RI PEPELEA 34T

Arie.
Frumoasa Sinziana,
Copt lila CosinzianA,
Rapita era d'un zmeu I
Am dat pe el nAvalA
Si cu viteaza-mi pala,
Ucisu-l'am chiar eu.
Iar fata In uimire,
Mi-a dat a sa iubire,
In schimb pe dorul meu.

A§ ! vorba sa fie... impAratul a trimis crainici in tuspatrtr

parti ale lumii, ca sa dea §tire Crailor §i Imparatilor, ca acet
din ei, care va place Sinzianei, it va lua de ginere ; §i-i va
da zestre jumatate de imparatie.., Ce mai trebue zestre ?.-
Eu m'a§ multami numai cu fata, pre legea mea.

SCENA II.
PEPELEA, BABA-RADA.
(Ea stA pe pragnl naei aprijinitrt pe o crirje, ti gkrbovita @i adren(itroasit, ou
plate alba).

BABA-RADA. (Anzindn-1, to parte). Auzi pu§chiul, pe unde-r

bat gandurile... chelului ii trebue chitie de margaritar. (Tare).
Pepelea.
PEPELEA. E L.. laca §i Baba-Rada... vino colea, matu§ica,
am sa-ti spun un vis d'ale pozna§e.
BABA-RADA. Nu pot, dragul matu§ei ; ca's oloaga de-o.
carja.
PEPELEA. Oloaga de-o carja ?...
BABA-RADA. De-abia-mi port tineretele, cu ajutorul car
jelor... §i mi s'a frant una astA noapte.
PEPELEA. Se vede ca incalecase-§i pe ea, ca sa mergit
la nunta lui Statu-Palma.

www.dacoromanica.ro
 ,348 V. ALECSANDRI

BABA-RADA. Ba, am alpngat o pisicA neagrA care se ha-

gase pe co§ la oala cu sr/lantana.
PEPELEA. 0 fi fost duhul necurat ?
BABA-RADA. z.....UcigA-1 toaca L. and am lovit'o cu carja,
a scos foc pe ochi ; Si carja s'a facut numai landari, in mana
mea... bunatate de carp... mi-o dedese chiar Siramba-Lemne,
aut o sutd de ani.
PEPELEA. Stramba-Lemne ?.. Alei L. dar de cand e§ti pe
lume matu§icA ?
BABA-RADA. Eu ? Asculta. :

Aria
I. IL

Eu stint de cand in asta lume Eu sant de and pe mandru soare

Romanul Inca n'avea nume ;
Pe cand Carpatii cei mareti
Erau ca ni§te bureti ;
De cand lupii la not
Erau pastori de of
Si ur§ii cu cimpoi
Alanau cirezi de boi.
Nu erau pete arzatoare ;
De cand un purice ti,or
Purta potcoava la picior,
Potcoava grea de fer
Cu care saria in cer,
'apot din cer venea
Si barba ani -o ciupea.

Pe atunci eram Canal-K. frumoasa... eram zinc... dar m'a

scos din minte Fat-Frumos... §i mi-am perdut darul.
PEPELEA. In adevar, ca e§ti cam schimbata la MO..
BABA-RADA. He L. He L. Vremea vremue§te, fefele se
zbarcesc, balamalele slabesc, §i in locul puricilor sprinteni, au
e§it pe lume alte jiganii, care sar din gunoiu... §1 cu o sc-
ritura ajung... sus... sus... sus.
PEPELEA. Hei L. CA nu sant §i eu o jiganie din soiul lor.
BABA-RADA. Si ce-ai face, mai baete ?..
PEPELEA. A§ zbura tocmai Tanga fata Imparatului.
BABA-RADA. (II trage de ureela). Ti-e drags L. lig ?..
PEPELEA. Ca ochii din cap.
BABA-RADA. Da to ei ?..
PEPELEA. t ea mie, vorba figanului.

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §I l'E YE LIZA 349

BABA-RADA. Ei, §tii una?.. Pepeleo, hai cu mine in pa-

dure, sa-mi durezi o carja noun de alun... eu voiu culege
flori de navalnic, ca sa-ti fac o scaldatoare de dragoste.
PEPELEA. crezi ca Sanziana m'a Indragi, dace m'oiu
scalds ?..
BABA-RADA. De ce nu ?
PEPELEA. Oare ?.. Hai la padure, matu§ica... Hai la pa-
dure. (0 is de brat ei pleacA In fugh).
BABA-RADA. Incet, incet... vai de mine... parcA to -au urn-
flat Rusaliile.
PEPELEA. M'au umflat... hai... nu pot sta pe loc..., mi s'au
aprins calcaele...
BABA'RADA. (Sere inteun picior). Incet, incet, nebunule, cad
fine-ma, inset, vai de inine! (lee amandoi ei intrA in Ware). -

SCENA III.
LACUSTA-VODA, STOLNICUL, SERVITORI §i OSTAI
(Sub costum de lAcuste).

STOLNICUL. (Vine alergAnd el purtAnd nn steag, pe care e brodat o

lacustii). Plecafi -va, inchinati-va, ca vine MAria Sa Lacusta-Voda..;-
iaca, nu-i nimeni ?... nu face nimica, eu sa-mi fac meseria
-mea. (strigand). Plecati-va, inchinsti-va... (stothicui intra cd servi
torii care poartiL merinde).

COR (de LAcuste).

Trece-aci Lacusta-VodA
Dintre Domni cel mai flamand.
SA-i intindem masa mare
Chiar in drum cat mai curand.
(ikeeazA merindele pe-o mesa in dreapta, blide en mancAri, garafe si potire).

STOLNICUL. Grabifi copii, grabiti... MAria Sa ne salsa pe

urme... A§a... a§ezati fripturile'n rand... unde's piftiile ? Pune..
ti-le la ivealk colea, bine. (in sunetul nnui mare bizar, intrA Lescusa-
Toda razeniat pe doi curtoni).

www.dacoromanica.ro
 350 V. ALECSANDRI

LACUSTA. Mancare, mancare, mor de foame ! Unde-i

ministrul meu secretar di stat la departamentul bucatariei?
STOLNICUL. (inchinanda-se). Aid, Maria Tal..
LAcusTA. Masa gata -i ?..
STOLNICUL. Gata, priviti...
LAcusTA. Stolnice, ai bine meritat dela Patrie, to decorez
-cu ordinul «Frigarii de min >.
STOLNICUL. SA trae§ti, Maria Ta.
LAcusTA. ($ede la mad). Bune bucate L. imi fac cu ochiul...
Azle unde sa'ncep.,-. A I.. dela curcan, (mama.). minunat L. am
run tigan, bucatar meter... cinci zloti pe lung, leafa... (La mute
-tan. Voua, vA e foame?
ToTi. Foame, Maria Ta.
LACUSTA. Bine : priviti la mine cum mananc §i vendes-
tulati.
Top. Pofta-bung, milostive stapane!
LAcusTA. VA place poate friptura de curcan ?
Tom Place, place.
LAcusTA. (Lanom mancand). D'apoi mie !..
Ton. Mananca-1 sAnAtos, Maria Ta.
LAcusTA. Acum sA zic douA vorbe Astor piftii... Ce mi-
TOS, ce phrfum. (Mirosindu-le). Ce arom I (suite°. Dar piftiile vA
plac ?
Top. Plac, plac.
LAcusTA. Cu vanilie, sau... Sadea.
Top. Ba cu usturoiu.
LAcusTA. MA bucur... dar ce s'aude ?.. (Afarit trimbite)..
STOLNICUL Se 'nainteazA o oaste mare !
LACUSTA. (tnectuulu-se). 0 I oa... o oa, oaste... or fi du§-
mani !.. Unde-mi e palo§ul ? na, l'am uitat acasA. Cu ce sA
xna apar ?.. Ha! cu furculita asta mare. Vie de-acum chiar
Parlea-Voda. Vitejilor, adunati-va imprejurul meu §i sA mu-
Titi CU totii, aparandu-mi viata §i masa. (Teti se grnpettai
langa ',Acosta, care se Inartneaza cn o furcolita lunge).

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §I PEPHLEA 351

SCENA IV.
Aceicui. PARLEA-VODA. PAHARNICUL, CRAINICUL,
SERVITOR! BSI OSTA*I. (Toti Ant imbrficati In roe).

CRAIN1CUL.. (Viind repede Sn scon1). Inchinati-va, pleca i va, ca

.sose§te Maria Sa, Parlea-Voda.
LAcusTA. Parlea-Voda... Sant plata...
L(Intre Paharnicul urmat do servitori, care poarti balgreo In spinare).

C 0 R.
,IatA vine Parlea-Voda
Infocat si'mbujorat ;
Dintre tot! Domnii din lume,
Cel mai ros, mai insetat !
IPARLEA. (lark repede. El e gras ei spring la fats).

A r i e.
Eu sant Parlea cel aprins
Care and in foc uestins
,Si dau foc si mistuest
Inimele ce'ntalnesc.
Uf ! of ! of I in sanul meu
Curge lava de vulcan
Dati-mi apa ca sA beu,
SA tot beu cat un borcan.

"PARLEA. ApA, apa, mor de sete.

PAHARNICUL. Maria Ta, balercele sant dqerte ; ai 'Alit tot.
PARLEA. Nu-i apA ?.. m'am stins I.. Paharnice, to osan-
qdesc sa-li tai capul to singur, cu mana stanga. (V de masa).
A I.. iaca chileala. (Se repede in mask).

LACUSTA.

Semete un pas numai de-i face catra masa,

Cazi mort, de astA arms strapuns...
(It amenintii cu furcuLta).

www.dacoromanica.ro
 852 y. ALECSANDRI

Strapuns?.. Nu-mi pasa

Mai bine mort de palin, ca un viteaz, cleat
De sete, mi§ele§te, cu iasca-aprinsa 'n gat.
(Apnea o gars& ci o deeartii).

LAcusTA. laca minune... grAim amandoi in stihuri, ca

ni§te apelpisiti ? Aferim Vere.
PARLEA. Vere ?.. Cine e§ti tu, de indrazne§ti a ma
varui?
LAcusTA. Eu sant Domn, ca Si tine.
PARLEA. Domn... (Amami). Sa ma fericesc cu numele?.
LACUSTA. Lacusta-Voda r
PARLEA. (Furios). Lacusta ?.. du§manul meu de moarte
LAcusTA. Tocmai.
PARLEA. (Gpatios) Sant prea fericit de cuno§tinta. (Dit mans)
LACUSTA. Si eu tij, vere... poftim la masa.
PARLEA. Multamesc ; santeti prea amabil.
LACUSTA. Da, ma rog, nu to mai fasoli.
PARLEA. ($ede). N'a§i vrea sa fiu indiscret.
LACUSTA. SA ma vezi pe nasalnic.
PARLEA. Ba mai bine pe brafe, vere.
LAcusTA. (Vesel ghiontind pe Nu)es). Pe brafe, berbantule?
Pe brafele Sinzianei ?
PARLEA. (Posomorit)., Ba cat despre fata lui Papura-im-
parat, pune-ti pofta in cuiu.
LACUSTA. Si pentru ce, ma rog...
PARLEA. Pentru cA mA duc s'o 'mpefesc.
LAcusTA. (Ironic). S'ai s'o pate§ti in adevar, vere.
PARLEA. Ver-vere ?... Si cum asta ?
LAcusTA. Fiindca §i eu ma cl-trc la curtea Sinzianei, cu
gand de-ai face curte.
PARLEA. (Se scoahl). Santem rivali !.. unul din not dar e
de prisos pe lume ; trebue sa piara.
LACUSTA. (Linwan. Ai dreptate ; peri tu.
PARLEA. Ba tu.. Scoala §i yin la lupta, sA ne ciocartim,
cu palople.

www.dacoromanica.ro
 StNZIANA gr PgPELEA, 353

LAcusTA. Ce face ?.. Sa ne batem impreuna ?.. cata-ti

de treabk (mule ; avem o§ti pentru certele noastre, incin-
0-se intre ele... Si not sA petrecem cu voie buns... A§a-i
randul crailor Si al impAratilor. (striga). Stolnife... pune-te in
capul armatei mele... §i taie bucati oastea lui Parlea-VodA ;
de-i scapa teafar... de te-i aratk leu... tecoiu face oban».
PARLEA. (Asemenea). Paharnica. a; auzit ?.. SA te \Tad ;
harcea-parcea in oamenii lui Lacusta-VodA ; de-i fi invinga-
tot... te schimb din particular in general.
STOLNICUL. (Cu glas slab). Nu putem, Maria Ta, ca santem
morti de foame.
POSTELNICUL. -(Asemenea). N'avem vlagA, Maria Ta, satitem
morti de sete.
LAcusTA. Ei, dar fie pe altadatA... (Lul Parka) prime§ti
veri§orule... sA ne ucidem altadatA ?
PARLEA. Bucuros... acum sä plecAm la curtea lui PapurA
ImpArat.
LAcusTA. SA plecam ; cunosti drumul ?
PARLEA. Ba nu L. m'am ratacit de vre-o §eapte ori, de
and am ,plecat de-acasa.
LAcusTA. Ai umblat in bol'bote ¢a §i mine ; ne trebue
un calAuz. Stolnice, un cAlauz cat oiu bate in palme.
STOLNICUL. (Nomiscandu-se). Numaidecat, Maria Ta.
PARLEA. Paharnice, un calAuz.
PAHARNICUL. (Sta pe lee). Numaidecat.
(Pepelea se iveste intre copaci).

SCENA V.
Aceia, P EPELE -A.
PEPELEA. (A parfe) Am lasat pe mAtusa 'n padure, sa
caute bufueni.
PARLEA. Gasitu-l'ati ?..
STOLNICUL. (Zarind pe Pepelea). laca unul, pe dansul voi-
nici. (Toti se reped 0.1 apucti).
Vasile Alecsandri. Teatrn, Vol. III. 23

www.dacoromanica.ro
 354 v. ALECSANDR1

PEPELEA. Ho ! Sara !.. ce este ?.. ce v'au apucat ?

STOLNICUL. (TrAglindul). Te chiama Lacusta-Voda".
PAHARNICUL. (Asemenea). Te chiama Parlea-VodA.
PEPELEA. Minciuni... nu ma chiama nici PArlea, nici LA-
custa... ma chiama Pepelea.
LAcusTA. Pepelea L. Ha! Ha ! Ha I Ha I oosna§ nume !
PARLEA. (Rdzand). Nu-i nume de calendar-
LAcusTA. Ca ale noastre. (Tare). Pepelea, rAspunde, poi
s'a ne duci la curtea lui PapurA imparat ?
PEPELEA. (Aparte). Or fi petitori de-ai Sinzianei.
LACUSTA. Ai vzit ?
PARLEA. (Tare)Doti, ma ?
PEPELEA. Pot !... va duc §i panA la «mAru ro§», dad
vrefi, Si pAna la calea intoarsa.
LAcusTA. Nu, ca-i prea depute.
PEPELEA. i Ona la dracu 'n prazrifc.
PARLEA. Praznic ? hai dar cu plead 'nainte.
PEPELEA. Bine... (Aparte). Am sa-i ratacesc in padurea cea
deasa, din ea sa nu mai iasA. (Servii fur& merindele de pe mash).
LACUSTA. Mergern ?.. Poftim, vere.
PARLEA. Ce se potrivege.... apucA d-ta inainte vere, esti
mai carunt.
LAcusTA. Carunt eu ?... §tii ca to gAsesO nostiM ?
PARLEA. MA-i fi gasind... da-mi braful §i aidem impreund.
(Pdrlea qi Likustd I t dint bratul s neared a piece °daft cu piciorul stung, dar nu
nemereec. Es cu to(,ii prin fund si diaper, cantdnd).

C o r.
Haideti toti la Curtea
Lui Papura 'mparat,
Atra§i de Sinziana
Cu nume laudat.

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA. 81 PEI:4311MA. 355

SCENA VI.
DASCALUL MACOVEI, TOMA, MARICA, JARANI, TARANCE.
(Carl yin prin dreapta).

"TOMA, A§a o fi, jupane dascale... sfanta sa-ti fie vorba,

mare adevar ai rostit... nu plot* pentru ca-i seceta.
MACOVEI. Si-i seceta, pentru Ca nu ploua.
TOMA. Dar fa -bine de ne spune, pentru ce-i §i seceta
§i lipsa de ploaie?
MACOVEI. 0 fi trecut prin vazduh, un smeu cu limbs
de foc.
Toil. (speristo. Un smeu ?
MACOVEI. Sau poate ca zidarii §i caramidarii or fi le-
gat norii.
TOMA. Dar nu cuno§ti d-ta vre -un chip de-ai deslega ?
MARICA. Barbatul meu sa nu cunoasca... ai pripit de to -ai
vorbit; asta... ai vorbit de to -ai pripit.
MACOVEI. Tronc Morico I.. Oameni buni, este un leac de
seceta, care nu da gre§.
Tom Care, care ?..
MACOVEI. SA 'necati. o baba.
Top. S'a ploua ?
MACOVEI. Cu cofa.
Top. Hai mai, sa gasim o baba. (A.ratit femeile). Pe care
din ele s'o alegem ?
FEMEILE. 6.ratandu-se una pe alta). Pe Catrina, pe Safta, pe
Tudora, pe Tofana, pe jupaneasadascalifa...
MARICA. Pe min.e ?.. Eu baba ?.. (Ltd maeevei). Baba's ju-
pane dascale ? baba ?
MACOVEI. Ba I ba...
BARBATIL Pe dansele, mai. (se lupta birbatii on femeile, ele
dau tipete).
BARBATII
DegrabA, degraba DegrabA printr'insa
SA prindem o baba De foc §i de dansa
Si 'n apa s'o dam Acum sa scapam.

www.dacoromanica.ro
 356 T. ALECSANDRI

Hotilor ! periti de-aici,

Ca v'om bate cu urzici,
Vom \zgaria ca pisici
fi tot nurnai besict.

SCENA VII.
AcelaA BABA-RADA. (Se ivegte fu fund).

BABA-RADA. SA, traiasca Pepelea !.. buna carja mi-a du-

rat... am sa-i descant de dor.
FEMEILF<.. Iaca o baba, iaca o baba.
Ton. Baba-Rada, vrajitoarea I

MACOVEI. Ea o fi legat norii... pe dansa oameni buni...

§i u§tiuluc In balta. (Barbatii .ee reped de apnea pe baba ruand'o in sus).
BARBATII. In baltg.
BABA-RADA. Ce-i ? ce-i ?
FEMEILE. In balta.
BABA-RADA. In balta ? Vai de mine... dar ce v'am gre§it
eu, oameni buni?..
MACOVEI. In balta, talpa iadului.
BABA-RADA. Ajutor ! ajutor ! Pepeleo I

SCENA VIII.
ACeiCqi, PEPELEA. (Alearga prin fund).

PEPEIIEA. Cine ma chiama ?.. Mama Rada?..

BABAWAD/A. Nu -ma lash, Pepela§ draga, vreau hotii sä
mA 'nece.
PEPELEA. SA to 'nece, pentru ce ? Stall, oameni buni...
nu faced pacatul.
Ton. In laturi, mA, sfrijitule.
PEPELEA. Nu mA las de voi chiar de m'ati ucide... Mama
Rada-i nevinovata.
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §1 PEPELEA 357

MACOVEI. -- Cum indrasne§ti, mai fingaule, sa to impotri

ve§ti vointei poporului ?... Nu §tii ce spuneau stramosii no§-
tri. «Box, populi, Box...»
PEPELEA. Ce box, ma, na box ! (Trage nn puma to ghigilieul
lui Macovei).
MACOVEI. Aoleo ! m'a necinstit.
TOMA. Iii !.. a ridicat mana asupra lui jupan Macovei.
MARICA. . I-a turtit nasul le ghigilic ? asta...
MACOVEI. Legafi -1, mai, sä-1 ducem la Procuror. Cat
pentru baba, u§tiultic in bolta. -Taranii leaga mhinile lui Pepelea-).
PEPELEA. (Lupancp. Hotilor, ticalo§ilor !.. va puneti o suta
pe un om, ca corbii l ca jidanii. ("raranii lash. pe Pepelea legat
qi se'ntore la baba nada).
BABA RADA. Pepeleo, Pepeleo... (Taranii ridleu pe baba si se
Indreapta epre lac en ea).
PEPELEA. Ticalo§ii... ucid pe biota baba, fail vina, §i pe
mine m'au legat, ca a ma slued la inchisoare... s'au dus cu
totii... nu-i nime, p'aici mi-e drumul. (Fuge'n cristita).
TARANII. Doua, trei... hup, u§tiuluc. to arunca pe baba, ei
deodata se aude an tunet departat, cerul s'acopere de noun negri).
MACOVEI. Parapanghelos ! De-acum timflati pd Pepelea,
§i hai la procurorul.
TARANII. (Revenind In /meat). Dar unde-i ?
TARANII. A perit I
MACOVEI. Petit sa fie ! (Incepe furtuna mare, tunete prelungite).
lava mai I.. ve-deti ? cum ati inecat vrajitoarea, -a §i 'nceput a
ploua.
Tom-A. Ploua cu fulgere, jupane dascale, dar apt tufa.
FEMEILE. Vai de not ! o sa ne trasneasca.
MARICA. Hai s'aprindem pa§ti dela lumanare... asta, lu-
manare de la Pa§ti.
MACOVEI. Tronc Marko I
Top. Hai pe-acasa la sanatoasa voinici. fulger cade'n(1_,TA

loe, toti fag In dreapta sphrieti).

www.dacoromanica.ro
 358 V. ALEOSANDRI

SCENA IX.
PEPELEA (esind din camp.).

SA se' fi inecat biata matu§A ?... de-a§ §ti CO a§ gasi-o, m'a§

arunca innot. Ia sa vedem. (Vine in arena Qi giiseste o carjA).
Iaca una din carjele ei... poate sa."-mi fie de ajutor... (La mall.
A 1.. pare-cA zAresc ceva... ea-i... plute§te... da Doamne s'o
scap. (Intinde cirja 'n apii, Nu-i ea. Sar-
Qi scoate sumanul babei).
mana, e numai sumanul ei, a murit I s'a dus pe ceea lume,
§i eu am ramas iar sif gur. (mango, Rau ma doare inima dupe
ea.. dar ce and ;.. ce vad ! urtuaa 4ece, norii diaper si luna se'nalta
de dupli coped, In fund... pe saprafata lacului riisar mai multe flori in9.ri do no
ftir, si in fiecare din ele stet /nchisa, cAte-o zfna, in cea mai frumoasit se geoeste
Baba-Rada metamorfosatii, In Regina Unelor ; razel e lunei lumineaza tainic tabloul.

SCENA X.
PEPELEA, ZANE, BABA-RADA (schimbatit In Ada).

COR DE ZANE
Frumoasa zinc cu dulce nume Ferice omul care pre ea
Din sanul apei ese la lume La loc de stele o va vedea.
norne de nufiir se deschid, zinele ese de formeazit imprenniiun grup artistic
In lumina electriaL In floarea din mijloo spare Baba-Rada sub figure ii sub cos-
tumnl unei etne tinere si frumoase, si Incununatti, cn plante aquatice.

ZANA.
Pepeleo, blande suflet, to singur cu 'ndurare,
Ai vrut sa-ml aped viata de-a prostilor turbare.
Pe tine, eu din umbra, te-oi scoate la lumina,
Cad fosta Baba-Rada, de-acum e a to zana
(ZA,na esind din floare, pitseste pe fats apei si vine In scene).
PEPELEA. (Cade'n genunchi). 0 1.. ce minune cereasca.
ZANA. Pepeleo !.. de azi incepe o vials plina de lupte
pentru tine... dar sA n'ai grijA, vei fi pretutindeni aparat §i
suslinut de mine. Tine acest fluera§ de trestie, el to va ajuta
la orice nevoe... chid vei cants din el... line §'acest inel de
logodna cu Sinziana.
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §I PEPELEA 359

PEPELEA. Ah I.. zand frurnoasA i milostiva, ma logo-

desti cu norocul.
ZANA. Norocul sa te insofeasca in calea vietii.
Acum te las Pepe leo... rAmai cu. bine, eu ma intorc in im-
pArAtia zanelor.
(nna se Intbarce in floarea el, toate florile se afunda facet, In sunetul sire-
ionic al orchestrei. Corul repetii refrennl de la inceput).
Sffireitul actulni I-iu.

ACTUL II..
Teatrul reprezinta gain tronului lui Papurri-lutplirat... vasuri marl cu plante
aquatice, aunt asezate In tron mare de aar In stauga, alt tron mai mic
alitori, spre public... o uya In stanga, ce duce In aprtamentul In
dreapta 11§13/ marl... in fund, arcade largi si Inalte, ce se deschid pe terasli, de-
asupra gradinei).

SCENA I.
PEPELEA. (Se iveste cu snail& pe terasii, apoi intrfi In scenti).
Nu ma vede nimeni ? M'am furisat prin gradina impAra-
teascA, doar oiu zAri pe Sinziana, dar toate ferestrele palatu-
lui sant inchise... Ce bogatii.,. Ce local fermecAtor I.. Bine
m'as deprinde a till aicea... alaturea cu fata imparatului.
Daca m'ar ajuta Zana lacului, sa mi se implineascA dorul...
Ian sA-mi incerc norocul, sunand din fluerul Asta !... SA ve-
dem ce poate el !... (privind fluerul, cantri).

A r i e.

I. 11.

Fluera frumos, luera5 de fag,

Mutt zici to duios. Ah ! spune cu drag,
Scumpe fluera, Spune de-al meu dor
Mult zici dragAla, Scumpului odor,
Zi cu glasul tau, Ca inima mea
Zi pe gandul meu, Ve§nic pentru ea
Versul cel cu foc, Bate ne'ncetat
Ce-adiice noroc. D'un amor curat.
www.dacoromanica.ro
 300 V. ALECSANDIn

(El urea sa Ante din fitter, dar se opreqte zfirind to dreapta pe Th.ndala). Dar
vine cine-va... ma inchin cu cantecul §i la fug&i... sa ma as-
cund in gradina (dispare din arcade).

SCENA II.
TANDALA, pe urma PAcALA.
(Amandoi In haine brodate cu fir §'acoperite cu deJoratii pe pept §i pe spate).

TANDALA. (wind cuns.dreapta). Stapanul meu, Augustitatea Sa

marele imparat Papura doarme... Doarma sa-natos §i fara grija,
cat Ma are pe mine, Tandala, prim-ministru... Toata sarcina
statului e pe spinarea mea... Sarcina grea L.. (Cu emfas) insa,
ma simt mandru de-a o purta pentru gloria, prosperitatea,
propa§irea §i moralita-tea poporului ce se adaposte§te la umbra
sceptrului imparatesc al Augustitatei Sale... (zarind pe Pacalii). Dar
pare ca zaresc pe Pacala, colegul meu de cabinet... un §iret
de frunte, care ades ma pacale§te !... Cum sa ma desbar de
ei?... Am catat sa-1 trimit departe, peste noun marl §i noui
fari, intr'o ambasada... dar n'a primit... Ce tertip sa mai is-
codesc ?.. (St& pe ganduri).
PACALA. (Intra pe sub arcade). Doarme Augustul nostru, §i
soarele-i sus... insa are §i dreptate sa-§i odihneasca batrane-
tele. (urind pe Tandala). A L.. iaca Tandala, parechea mea dela
carul Statului... cum sa-I dau peste cap ?
TANDALA. Ce vad ? Escelenta voastra la curte a§a de di-
mine*.
PACALA. Datoria-mi fac, urmand pildei escelentei voasire.
TANDALA.Datorie cant' stapanul trage la aghioase...
Sluga credincioasa veghiaza, pentru gloria...
PAcALA. Propa§irea...
TANDALA. Prosperitatea...
PAcALA. $i moralitatea .poporului, ce s'adaposte§te...
TANDALA. La umbra sceptrului parintese.
AMANDOI. (inelinati). Al Nugustitalei Sale...
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA yRL PEPELEA 3($1

PACALA. Bine, acum adu colea jurnatatea milionului ce

ai, castigat asta-noapte.
TANDALA. Ce milion ? Care milion ? de unde milion ?
PACALA. Care 7.. (Ii Qoptegte la ureeke). Cel care 1-ai castigat
rusfet dela concesionarii baloanelor.
TANDALA. (Cu mirare). De unde o §tii ?
PACALA. E scris pe nasul Escelenlei voastre, adu...
TANDALA. Ei, stii una ? LasA-mi mie milionul Asta, si eu
iti fagaduesc alt milion la anul.
PACALA. Cum ?
TANDALA. (ii vorbeete la ureche). Din rascumpararea conce-
siunei baloanelor.
PACALA. Para ?
TANDALA. Parol !
PACALA. Ba, ba, ba, mai bine azi un ou, decat la anul
un bou ; ada I
TANDALA. Bine, vom regula socotelile mai pe urma, acum'
sa ne ocupAin de atacerile politicei... tii cA Domnita Sinziana
e fats mare ?
PACALA. 0 fi ; §i prin urmare, i-a abatut sa se mat-lie
numai decat.
TANDALA. Fea mare nu-i ? Trebue sA-i credem.
PACALA. Siimparatul, care se supune la toate vointele
ei, a trimis crainici pe la to'ate imparatiile, ca sa le duca
aceasta ves ,te.
TANDALA. 0 §tiu.
PACALA. chiar au inceput a sosi in oral, mai multi
Si
din acei ce-au auzit de frumusefea Domnijei.
TANDALA. Care si care ?
PACALA. Zorila, craiul rasArituht; Murgila, craiul Apu-
sului... si Parlea-VodA, si LacustA-VodA, i alfii multi din toate
parfile lumii.
TANDALA. Minunat ; si unde au tras la gazda ?
PACALA. La grand Hotel, la Trei Sarmale.
TANDALA. Cred c'am cApata ceva decorafii dela ei... de-
A:oratii cu briliante prin prejur... iar nu ca potcoavele astea,
www.dacoromanica.ro
 362 V. ALECSANDRI

care cantare§te zece oca... de ararna... Prive§te : ordinul Hi-

popotamului I ordinul Urangutanului L. ordinul Bivolului... or-
dinul Bibilicului... etc...
PACALA. Acestea sunt decoratii zoologice... dar uncle le-am
anina §i pe celelalte.?..
TANDALA. Pe dinnauntrul lIvrele... ca captu§eala. (S'aude
In stanga un discat lung).
PACALA. Taci... s'anunta imparatul. (Papuri-trapiirat vine In
halat st papnci galbeni... qi cu coroana pests scufit).

SCENA III.
Aceia,si, PAPURA.
PAPURA. A... a... a !.. Bine am dormit.
Am AND01. Sa va fie de bine, Augustitate.
PAPURA. Aicea sunteti, mini§tri mei isteti I
TANDALA. La u§a augusta a iatacului imparatesc...
PACALA. Precum se cuvine...
PAPURA. Bine... bine vreau sa zic, ne place sa Ara vedem
aproape de tron pentru ca sunteti ageri.
AMANDOI. (Inchinandu-se). Maria ta...
PAPURA. Credincio§i
AMANDOI. Augustitate.
PAPURA. Integri.
AMANDOI. , Luminate imparate.
PAPURA. De§i nu prea frumo§i.
AMANDOI. Milostive stapane...
PAPURA., Destul, nu va mai frangeti §alele... cate cea-
suri sant ?..
TANDALA. --7 Cate porunce§te Augustitatea Voastra sa fie.
PAPURA. M'am trezit destul de dimineata, nu-i a§a ?
TANDALA. A§a I v'afI. trezit odata cu zorile.
PAPURA. Oare L. Ce crezi §i to Pacala... imi pare a
soarele e su s.
PACALA. Zorile au mai intarziat, astazi, pentru placerea
Auguslitatei voastre.
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA $I PEPELPIA 363

PAPURA. -= Bine au facut, pentru ca eram foarte obosit...

trebile statului...
TANDALA. Va prea ostenifi Augustitate ; §i nu se cade sa
compromitafi augusta Voastra sanatate. Noua, servitorilor tro-
nului, ne incumba truda ; pentru gloria...
PAcALA. Propa§irea...
TANDALA. Prosperitatea 1
PAcALA. Si moralitatea poporului ce se adaposte§te...
TANDALA. La umbra sceptrului parintesc...
AmANDot. Al Augustitatei Voastre 1
PAPURA. Frumoasa imaging !.. umbra sceptrului... mi-o
repetati in toate zilele... e monotona, insa plkuta... §i ce mai
face poporul ?.. nu l'am vazut de mult L.
TANDALA. Nu-§i incape in piele de fericire.
PAPURA. Apa sa fie Pacala, i§i incape, sou nu-§i in-
cape ?
PAcALA. Nu-A incape... e bterduf...
PAPURA. Burduf 1.. A !.. mulfumirea mea este deplina...
adica tocmai deplina nu... pentru ca tarafurile politice se 'n-
mulfesc pe toata ziva... Cate avem pang acum ?
PACALA. 57 Augustitate.
PAPURA. Numai atatea ?.. le credeam mai plodoase... cari
au mai e§it la maidan ?..
PACALA. (Desfiqurand o hfixtie lungii). Iata lista.
PAPURA. Breee L. ce pomelnic L. cite§te-1, Pacala.
PACALA. Categoria 'ntai.
PAPURA. Cum ?.. Sunt pe categorii ?
PACALA. Dar, categorisifi.
PAPURA. Zi 'nainte.
PACALA. Categoria 'ntaia 1 Tarafuri colorate.
PAPURA. Colorate ?..
PACALA. Da L. pentru ca sa bate mai bine la ochi.
(citing). Taraful verde.
PAPURA. Verde ? Pentru ce verde ?
PACALA. Pentru ca-i spanac. (citing). Taraful galben.
PAPURA. Galben ?.. 0 fi taraf de dovleci ?..
www.dacoromanica.ro
 364 V. ALECSA NDRI

PACALA. ToCmai... e un taraf care a prins gAlbeaza. (ct_

tins). Taraful alb.
PAPURA. Alb?.. Se vede ca-i mai spalat ?
PACALA. Si patime§te de albeata pe ochi. (naiad). Taraful
stacojiu.
PAPURA. - Stacojiu ?.. pentru ce ?
PACALA. Pentru ca cu cat e mai tiert, cu atat e mai ro§.
PAPURA. - Ca racii.
PACALA. Raci progresti, etc. Categoria a doua... Taraful
national-liberal, taraful liberal-national, taraful liberal-,mational-
moderat, taraful moderat-national-liberal.
PAPURA. Treci la alts categorie, asta-i cam inteacela§ par.
PACALA. A treia categorie... Taraful aristocrat, democrat,
burtocrat, pungocrat, postocrat...
PAPURA. - Destul... Mfam ametit §i simt ca deviu postocrat
ca dan§ii... Si care-i deviza politica a tuturor ?
PACALA. Una §i aceea§i... gScoala-te dela locul tau, O.
ma pun eu *.
PAPURA. Adica, cu alte cuvinte... SA vA dau afarA pe
voi §i sA-i iau pe dan§ii' in loc ?
PACALA. - Cam a§a!
PAPURA. S'asta se poate... sa vä dau afara... s'a nu va
dau ?.. Ba sA vA dau.
AMANDOI. FereascA Dumnezeu, Augustitate.
PAPURA. Dar daca vA voiu pAstra... Cum sA salvam si-
tuatiunea ?..
TANDALA. Trantind tarafurile la pu§cArie.
PAPURA. - BunA idee, sA be trantim... oare sä le trantim ?..
§i pentru ce sA nu be trantim ?.. Ce zici §i to Pacala ?..
PACALA. Zic, sA nu be trantim, Maiestate... pentrucA o ase-
menea tranta, ar fi o masurA in incompatibilitate cu abilitatea
guvernamentalA.
PAPURA. (Aiurit.). A§a... (A parte). N'am prea inteles. (Tare).
Apoi dar sA-i lAsam in pace, mai cu seams ca am alts belea
pe capul meu... Sinziana mi-a declarat ca vrea sA se marite
pe placul ei... iar nu dnpa convenientele politicei Statului..
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA SI PEPELEA. 365

Eu chibzuisem sa fac aliantd cu vecinul meu, cu Piperu§.

Craiul... dar,fata '1 gase§te prea iute... §i nu -1 vrea.
TANDALA. Asta poate sA nasca mari complicafiuni.
PACALA. Poate chiar §i razboaie.
PAPURA. S'apoi ?.. nu mi-e teama de-un Piperu§. Cali
Piperu§i ant mancat eu, de cand impAratesc L. Au inceput sa
curgA pefitori pentru Sinziana ?
TANDAL,A. Inceput... Hotelul la «Trei Sarmaleo e plin de
Crai, Domni Si Smparati, care ateapta sA fie invitafi a se
prezenta la Curte.
PAPURA. Bine, fAceti-le cunoscut, ca -i voiu primi chiar
astA-zi... Gatit-ati tot, tot, pentru ceremonialul primirii lor?
FACALA. Totul e gata.
PAPURA. Mergeti dar sa-1 aduceti in prezenta noastra,
hai, mar I

AMANDOL Numai decat, Augustitate... (Ese Inchinandu-se)..

PAPURA. (Singur). Un cap incoronat, trebue sA aibA ca-
racter ferm §i vointa nestrAmutatk... altminterea se 'ncurcA
rdu ifele politice.., Eu am hotArit sA fac pe voia Sinzianei...
Si nu ma schimb °data cu capnl, (pauz.) i insa prudent e
de-a expune ImparAtia la cine tie ce calamitAti, pentru ca-
priciul unei copile alintate... Ce-ar fi adica, dad. n'a§ mArita-o
acum ?.. ar plange, §'atata tot... dar de ce s'o fac sa planga,
drAguta ?.. Vrea sA se mAritt, lucru natural. (Schimbii. tonal).
Vrea, vrea... multe vrea omul... de m'a§i potrivi... ea are
Voinfa ei... dar §i eu am pe-a mea... §i 'n sfar§it, cine-i im-
paratul ? Eu !.. cine are dreptul de-a porunci ?.. Eu prin ur-
1

mare s'o mArit... alta n'am ce face. (Stfi pe gAnduri, =maraud pe

legete), S'o marit ?... sa n'o mArit ?..

www.dacoromanica.ro
 366 V. ALEOSANDRI

SCENA IV.
PAPURA, SINZIANA, (ese din apartamentul ei).

SINZIANA. Tatuca. (Vine de -1 sOrutit).

PAPURA. Copi la mea, te-ai trezit ?..
SINZIANA. Ce1 1 ? trezit ?.. Soarele-i la amiazi, si d-ta tot
in halat si cu scufa de noapte?..
PAPURA. Am avut multe de pus la cale cu ministrii.
SINZIANA. (Zimbind). Inteleg... ati organizat ceremonialul
.de astazi... Scumpul meu parinte, cat ma doare sa ma des-
part de d-ta.
PAPURA. Apoi daca te doare asa de mult, p2ntruce vrei
numai cleat sa iesi din casa parinteasca ?
SINZIANA. Pentru ca sa ma duc Si eu la casa... asa a
lacut si mama.
PAPURA. Dumnezeu s'o erte... insa pe vremea ei, fetele
se maritau dupa placul parintilor.
SINZIANA. S'au schimbat lucrurile de-atuncea, tatuca.
Astazi suntem libere i independente.
PAPURA. Form ati si voi un taraf ?..
SINZIANA. Dar, gasim Ca e drept sa ne alegem not insine
tovarasi vietii. no ,astre.
PAPURA. De-aceea &au inmultit desparteniile... Asculta
Sinziana... n'ai putea sa mai rabzi vre-o doi, trei ani ?..
SINZIANA. De ce nu zece?.. sti'mpleteSc coada alba.
PAPURA. Pan' la coada alba mai ai mult fata mea.
SINZIANA. 'Muck vrei sa afli adevarul ?.. mi-a prezis o vra-
jitoare CA de nu m'oi marita, in anul acesta, am sa ma gasesc
intr'o primejdie de moarte.
PAPURA. De moarte I.. sa mori ?.. fereasca Dumnezeu!
. sa-mi faci una ca asta... mai bine te mArita de 17,ori, cu cine
ti-a cere inima... chiar c'un smeu, daca ai pofta de smei.
SINZIANA. Bunul meu parinte l.. Tocmai de smei mi-e
teams, pentru ca ei furs fete de imparati... si mi-a spus vra-
jitoarea CA sunt amenintata...

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA 5I PEPELEA 367

PAPURA (spariat). Ce ?.. sa te rapeasca, o dihanie depe ceea

fume ?... Merg sa dau porunci, ca sa puie straji imprejurul
palatului... (stria). Pacala, Tandala... iaca, uitasem ca ei sant
dui 1 «Trei-Sarmale!»
SINZIANA. Nu te turbura tatuca, mai bine mergi de te ga-
te§te, ca sa primim oaspefii veniti la not de prin fundul lumii.
PAPURA. Ai dreptate; ma duc sa-mi lepad halatul §i sa-mi
pun hlamida:.. Pupa-ma frumos... Pupa-ma Inca °data. (Dupa
E frumoasa.., rupta din soare! §i-mi sa-
ce o sitrut& ese sicAnd
mana mie, bucatica taiata. (Esen stanga).

SCEIA. V.
SINZIANA (singurtt).

Azi trebulk saki Ii aleg un mire!.. pe care?.. pe cel mai vi-

teaz, mai tanar §i mai frumos.
RECITATIV.
De tnulte nopti mi-e somnul agitat
pand 'n zori ades nu pot dorm"
ySi

Un glas ascuns imi nice ne'ncetat

Ca am ajuns in timpul de-a iubi.

A R I E.

Fara dor, farii iubire, FM-Frumos, o! dulce mire,

Nu e 'n lume fericire,
Spune doica mea.
Ea-i batrana, ispitita ;
Ca sa flu dar norocita,
S'o ascult pe ea.
Te a§tepf, yin' cu grabire,
Vino de ma is
Ca sa ducem impreund
Viata dulce, viata bund
Cum inima vrea.

Ah I.. cand ar veni Fat-Frumos... Ism gandlud. 1:u smeu trace

Mare prin v4vduli). Cand ar aparea deodata 'n ochii mei... (Smeul
pare Intro arcade).

www.dacoromanica.ro
 368 V. ALECSANDRI

SCENA Vt.
SINZIANA, SMEUL.
SMEUL. (In fund). Sinziana I(
SINZIANA. (Tresitrind). Cine ma chiama? (vede pe Smeu). A L.
(Vrea sit fuel).
SMEUL. Nu fugi, dulce minune; vestea frumusetei tale a
trecut peste noua maxi §i noua tad, ca a te vad, am venit
in zbor noua zile i noua nopti.
SINZIANA. Dar cine e5ti tu, care indrasne§ti?...
SMEUL. Eu sant Imparatul Smeilor.
SINZIANA. (Cu groazg). E0i Smeu ?..
SMEUL. Vara jurat sa te fac soda mea.
SINZIANA. t1.1?..
SMEUL. Vino cu mine.
SINZIANA. Mai bine sa. mor.
SMEUL. Vino !.. (Face un pas, Intinzand mana spre ea).

SCENA VII.
Acei4i, PEPELEA (se aratit sub arcade).

PEPELEA. Stai, tiara dupa ceea lumelf.. un pas mai mutt

e§ti moil.
SMEUL. Ce?.. tir piticule, imi porunce§ti mie?
PEPELEA. Pieri, pier iti zic.
SMEUL. (aidiAnd buzduganul). Se vede ca vrei sa legi fratie
de moarte cu buzduganul men?
PEPELEA. i tu cu fluer,a§ul meu. (Sung din finer).
SMEUL.(Ramane increment, vra sit nainteze, dar nu poate; vra sa, r -
dice,buzduganul, ¢i -i cede bratul fare putere). Pacatosule 1.. a§teapta... Ce-
am patit?.. nu pot faie un pas inainte... nu pot purta buz-
duganul, sant farmecat,.. fluerul acesta ma invinge... (se t t
retrage Indaritt twins de o putere misterioasii, In sunetul fluerulni. Pepelea-lur-
ingreste, amandoi dispar in grading).
SINZIANA. --- (Trezindu-se din buianiteealg). Am visat?.. Era sa ma

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA Si PEPELEA 369

rapeasca un smeu ?.. Si m'a -scapat de el ?.. One m'a sca-

pat ?.. Poate ca era Fat-Frumos.
Fat-Frumos, o dulce mire,
Te astept, vin'cu grabire
Vino de ma ia... etc.
-4Ese prim stanga,cAntfind sotto vocel.

SCENA VIII.
PACALA, TANDALA, PARLEA-VODA, LACUSTA-VODA, ZORILA,
MURGILA. (Mai multe persoane din toate par(ile lumii,
in diverse costume fantastice).
S'aud fanfare 'n curte, usile 'n dreapta se deschid, dof ugieri in de se aseazfila
ntrare. Lit% cortegiul de Crai, Domnii ei Impfiratii,'precedati de TAndalit si Pl-
cal& si urmati de steaguri cu eniblemele lor. Se pun in semicere, In fata tro-
nului),

Co R.
Azi e ziva mult dorita,
Cand uimiti, o sa vedem
0 minune stralueita,
Un crin alb cu diadem.
TANDALA. Poftim, vesfiti si de bun neam, Domni, Crai
si Imparafi. In curand va sosi marele, gloriosul, marinimosul,
augustul Papura Imparat ;_impreund cu frumoasa, Incanta-
toarea, augusta sa copila, Domnifa Sinziana.
(In sunetul unui mare triumfal, luta. Papurii cu hlarnid& si cu coroana auritrt
tinfind pe Sinziana de mfIntt; urmati de mai multe dame si magnati de curte... ei
fac giurul salei salutandpe oaspeti,s'apoi merg de se sue pe tronuri. Steagurile
se inching in fata ler, si toti oaspetii raman extaziati, privind In Sinziana... Par-
lea 170,16, dii semne de admiratie groteascii. Titndala stA Maga tron).

C 0 R.
Iata Imparatul Ori pi cine-o vede
lata luminatul Jura §i crede
Cu Sinziana Ca-i un juvaer,
Mandra Cosinziana, Cazut aci din cer.

Vaszle Alecsandr1. Teatru, Vol. III. 24

www.dacoromanica.ro
 370 V. ALECSANDRI

SCENA IX.
Aceiasi, PAPURA CU SINZIANA.

PAPURA. (Pe tron). Bine-ati venit la curtea noastra, oas-

peti de soi §i de tot soiul !.. Crainicii no§tri v'au dus vestea
despre copila i zestrea ei... jumatate din imparatie, fara ipo-
teca... Care dintre voi va avea noroc sa place fetei, va avea
parte de amatidoua... Haide, aratati-va. toaletele §i nurii,
concursul e deschis ; am zis L.
Toil. Traiasca Papura Imparat.
PAPURA. Acum §i pururea ,Si 'n vecii-vecilor...
Ton. Amin !
PAPURA. Pacala, to numesc Mare§al de ocazie, Vara lento.
Prezenteaza-ne concurenlii cu tropos.
PACALA. Ascuit. (Prezentand pe Zorilii). Maria Sa Zorila,
Craiul Rasaritului.
PAPURA. Zorila ?.. Am cunoscut in tinerete pe babacu-
tau ; patimea sarmanul de cascat, altminterea era de§tept §i
cam... berbant. (Rutzand). Imi aduc aminte a °data ne-am in-
tarziat impreuna pand 'n fapiul zilei, intr'o mahala !.. ha !
ha ! ha ! Starnisem tofi canii §i comisarii... ha, ha, ha.
TANDALA. (bleat eu desaprobare). Auguste...
PAPURA. (Serios). Ai dreptate, Tandala, nu iarta ighemo-
niconul. (Aratii pe Sinziana).i e sarbatoare 'n case ; iaca tac, tac.
ZORILA. (Ingenuehe inaintea tronului Sinzianei si deelarnit) :

Princess, RAsAritul e raiul pAmantesc ;

Din el rAsare Luna §i Soarele ceresc !
Prime§te-a fi regina acelui dulce plaiu,
Ca sA priveasca lumea'n mirare rai in rai.
(Se seoala ei se retrage ,

PAPURA. (Lui Tiindala). Rarerarerai in rai ? parcil and broa§-

tele, Tandala..
TANDALA. Poezie imitative, Auguste.

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA cil PEPHLRIA 371

PAPORA. 0 fi L.
PACALA. (Prezentand pe Murgilii). Maria Sa Murgila, Craiul
Apusului.
PAPURA. Murgila ?.. Sal.. am cunoscut Si pe babacu-tau ;
era cam posomorit de firea lui. Ce mai face ?
MURGILA. (Posomorlt). A apus...
PAPURA. A apus L. Ce spui ? A dat pielea popii ? Hei l.
lume, lume L. fofi santem mai mult sau mai putin muritori.
(Isi sufla naeul tare). Ca maine li apune §i tu.
MURGILA. (Asemenea ei el Ingenunche Inaintea Sinzianei §i declamii).

PrincesA, in Apusul profund, mistuitor

Apune soare, lung, tot ce-i stralucitor,
Dar jur pe-a to frumseta, de lume admirata,
Ca tu nu vei apune din ochi-mi niciodat.A.

PAPURA. Frumos L. (Lui Tfindali). Ce au, TandaIA, de grAesc

toti in stihuri ?.. e vre-o boala noun ?
rADALA. Da... o board ce se nume§te Stiho-Morbus.
PAPURA. 0 fi L.
PACALA. (Prezenttind pe Lacnstft). Maria Sa Lacusta-Voda.
PAPURA. Lacusta ? Te §tiu de mult... mi-ai potopit ogoa-
rele intr'o vreme... la anul o mie §i ceva !
LACUSTA. Era foamete, Augustitate... §i eram pe atunci
un copil fart& judecata, sburdalnic.
. PAPURA. A§a L. S'acum vAd cu multumire, CA de §i e§ti
flacau tomnatic, to fii bine ; tot verde 1
LAcusTA. Am stomac bun !
PAPURA. (Lui Tfinda16). Stomac de Lacusta.
LACUSTA. (ingenunchiazii, d'inaintea Sinzianei ei declamil).

Frunza verde de mohor

Mor de dor... zAu... de dor MOF,
Mor... mor... mor...

(Aparte). Ce dracu L. am uitat restul §i mi-am pierdut rostul.

PAPURA. (Lui Tftnda16). is asculta Tandala... Asta mormo-
rose§te ca un urs.
www.dacoromanica.ro
 372 v. ALECSAND1U

LACUSTA. (Cats a continua) :

Frunza verde de mohor
Mor, mor, mor...
PAPURA. Lacusta... dragA Lacusta, lass, nu mai muri
acum, fAtul n4u, pe altA-data, pe altA-datA, asa sA trAesti.
LACUSTA. (Itetrfigiludn-se). Curios L.. mi-am uitat improvi-
zatia.
PACALA. (Prezenttnd pe Porlea). Maria Sa, Parlea Voda.
PAPURA. Parlea ?.. parlit esti de soare I
PARLEA. Ba din nascare, Augustitate. (Declana) :
Princess a to frumseta infocata §i balae
In vulcanul meu de suflet a aprins o palalae.
Ard, ard, ard, ma fac cenu§a, cad amorul ma incinge.
A ! precum ai aprins focul, fa bine de mi-1 §i stinge.
PAPURA. Pompieri 1.. chemali pompierii... e 'n stare sa-mi
dea foc palatului. (S'ande afar& fluerul lui Pepelea).
PARLEA. (Indignat). Cine ma fluera ?
PAPURA. Ce s'aude, un fluer ?
SINZIANA. -- (Uimitii, aparte). Parca-i fluerul care m'a sap t
de smeu. (Apare Pepelea pe pragul u§ei din dreapta).

SCENA XI.
Acei4i, PEPELEA.

PAPURA. Cine esti tu, semetule, de indrasnesti sa. ai 'a-

drasneala de a to prezenta d'inaintea noastrA ?
PEPELEA. Luminate ImpArate, sant solul Zanei Lacu-
lui !.. Acea anti nAsdrAvanA, a auzit de prea puternicul, prea
inteleptul, prea marinimosul PapurA-Imparat, precum si de
cereasca frumuseta a fiicei sale, care-i seamAnA...
PAPURA. (imbuinzit). Asa mai vii de-acasA... urmeazA.
PEPELEA. 3Si vrand sA O. arate admirarea ce i-ati inspirat,
vA trimite prin mine, pentru serbarea de astAzi, doua pre-
zenturi, cum nu s'au mai vAzut pe lume.
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA SI PEPELEA 373

PAPURA. Care ? unde's ?..

PEPELEA. (Face un eemn afara ; un paj jut* aducand o colivie
mica de aur, In care este buchisi o pasare albastra, si alti doi eervitori aduo o
oglinda mare, pus& pe doll& picioare aurite), Iata-le L. o pasare mdiastrd,
pentru frumoasa §i incantatoarea princesd. (IE, colivia 41-0 preziuta
Sinziauei). Si aceastA oglinda, pentru Augustitatea Voastra... Pa-
sdrea are grai omenesc §i raspunde la toate intrebdrile...
Oglinda arata adevArul... Zana vä roaga sA le primiti bu-
curl*, din parte-i. (Servitorii aseazi oglinda Intre ambele arcade, fat&
cu publicul).
PAPURA. Primim, cum nu ?.. §i-i trimitem asigurarea inaltei
noastre consideratiuni.
SINZIANA. Ce frumoasa pasdre !
PAPURA. 0 fi dumbrAveancd ? (Lui Pepelea). Si zici cA asta
pasdre grde§te ?
PEPELEA. E pasare mdiastra... adresati-i on -ce intrebare,
ea va raspunde.
PAPURA. Ce s'o intreb ?.. Ha I am gdsit... Pdsdrica draga...
spune-mi : sant cotcari in impardtia mea ?..
PASAREA. Da 1 da 1 da r da 1
PAPURA. Nu ma indoiam de asta... cari sant cei mai marl
ghe§eftari ?
PASAREA. Pdcald... Tandald.
PAPURA. Ce-ai zis ?
PAcALA. A zis Tandala.
TANDALA. Ba, Pdcala.
PAcALA. Ba Tandald.
PASAREA. Pacald-Tandald, Tandald-Pdcald.
PAPURA. Cum se poate ?.. i eu credeam...
TANDALA-PACALA. Minciuni, minciuni. Gaits neru§inatdr..
Nu o credefi, Augustitate.
PAPURA. (Sever). TAcere !.. maine voi fi supremul vostru
judecator, astA -zi n'am vreme sA fiu de cat pdrinte... Sin -
zianA, ai vAzut §i-ai ascultat pe onorabilii preopinanfii.. asta...
aspiranfi... raspunde, care din d-nealor 11 socofi mai demn de
a-mi fi ginere mie, Si prin urmare barbat tie ?

www.dacoromanica.ro
 374 V. ALECSANDRI

SINZIANA. (Sculttndu-se). Sire, sant confuza in momentul a-

cesta... §i nu ma pot pronunta indata... atat de mari sant
meritele d-nealor.
PAPURA. Prea bine, fata mea... Vom suspenda §edinta
pe zece minute ; pentru ca sa ai tot timpul necesar de a lua o
rezolulie. (Tare). edinta e suspendatA pe zece minute. Patti
la bufet dacA va place. (se scoalii).
SINZIANA. (Aparte). Am sa consult pasarea despre ursitul
meu. (Catre paeAre). PasaricA drags cum se nume§te ursi-
tul meu ?..
PASAREA. Pepelea I Pepelea.
SINZIANA. Pepelea. (Eee printre arcade, inaprennit cu damele).
PAPURA. Acum ma pot cobori'de pe tron, sa-mi mai dez-
mortesc §alele... (se eobearg). Unde-i cel ce a adus pasArea §i
oglinda?
PEPELEA. Ell sant.
PAPURA. Cum to chiama ?
PEPELEA. Pepelea.
PAPURA. Din botez, sau de aiurea ?
PEPELEA. Ba de aiurea.
PAPURA. A§a am chitit §i eu... acum spune-mi ce me§-
terie are oglinda asta ?.. Pans azi eu nu am vazut oglinzi?
PEPELEA. Ea aratA chipul §1 tot decdata caracterul fie-
carui om, ce se uita in ea.
PAPURA. Minunat. (Aparte). Prin ea am sa cunosc firea
mosafirilor mei. (Tare). Pacala, Tandala... ian privifi -va mu-
trele in oglinda asta... ca sa vedeti cat suntefi de frumo§i.
PACALA-TANDALA. (Cu efiali). Auguste...
PAPURA. Am poruncit... mar§.
(Pacala gi Tandala se due In fata la oglinda, care reflecteaza doi lupi an pull
caseate, tragand de o punga).
PACALA-TANDALA. Doi lupi L. piei drace L. santem lupi
PAPURA. Lupi I Mini§trii mei, secretari de stat, sunt lupi I
§i eu i-am randuit pAstori la of ?.. (Sever). Am sa va hMtuesc
cu copoii, pungivorilor I
PACALA- TANDALA. (Abatutn. Ne-am dat de gol I Anti
pAtit-o.
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §I PEPELEA 375

TOP. (Cu mirare). 0 !

PAPURA. (Aparte). Acum sa trecem la mosafiri. (Tare). La-
custa-Voda... ai idee de nurii cu care te-a inzestrat natura ?
LAcusTA. Aproximativ, Augustitate, dupd cat m'a lucre-
dintat sexul frumos.
PAPURA. Treci la oglinda, treci, ca sa te aproximative§ti
cu ochii.
LAcusTA. Bucuros... (Se (pone In feta oglinzii. Oglinda reflecteazit
o liicustii stank,.
TOTI. (11AzAnd). A I.. o Lacusta ?
LAcusTA. Eu I Lacusta ?
PAPURA. Aidoma.
PARLEA. (Ftfide on hohot). A patit-o, varul.
PAPURA. Parlea-Voda, e randul dumitale.
PARLEA. Eu n'am grija... sant frumos. (Catil In °glands. o-
glinda refleeteazii un curcan). Un curcan.
Tom (Ritd).
PAPURA. Numai lucru de pus in frigare.
PARLEA. (Furies). Asta-i o insults... cere resbuuare. ( Scoate
sabla ea ea loveascil oglinda).
PAPURA. (Oprindu-1). 8a te poftesc sa-mi ls3i mobilele in
pace ; nu poti lupta cu adevarul... Am sa ma uit Si eu... pri-
viii §i admirati. (se pone majestos tnaintca oglindei. Oglinda reflecteazii
o broascii, winged sena). Ce ?.. un buhai de balta ?.. Eu ?.. Asta-i
broscarie... boscarie vreau sa zic ; sfaramati oglinda asta
obraznica in .4O mii de bucafi. Buhai de balta ?.. Pepelea,
unde-i Pepelea ?
PEPELEA. (Esind do dupli oglindQ. Aid.
PAPURA. La spanzuratoare... duceti-I la treang.
TANDALA-PAcALA. Pe dansul cu totii.
(Toti. se raped asupra lui Pepelea, care scoate fluerul dela brim).
PEPELEA. (A parte). Acum sa te %rad fluera§ule, ce poti.
(Fuge spre Ilea din dreapta),
PAPURA. Nu-I lasati sa scape.
PEPELEA. Sund fluerawle, sa-i fad a juca de streche.
(Sunk din flier ca la usa cortului. Toti se opresc din gorilla ei Incep a juca In loc,
sarind in sus, strlimblindu-se ei neputandu-se opri; Pepelea ese, fluerul inceteazii,
danol se opreste).

www.dacoromanica.ro
 376 V. ALECSANDRI

Top. Dupa el I (Se reped spre use, fluerul se aude mai departs,
dantul iar Incepe si continua mai strechiat, panace fluerul taco). Uf ! am
obosit, nu- mai pot, imi dau sufletul. (unit cad pe Beaune, sltii se m-
ama Inpreuna, spate de spate).
PAPURA. (Cazand pe treptele tronului). Uf ! am jucat fart voe
ca la u§a cortului, la batranete. Suntem vrajiti.

SCENA XII.
Aceia,si, DAMELE CURIE!, MACOVEI, TOMA, TARANI,
TARANCE.

DAMELE. (Dau tipat afar.). A !

Top. (Tresarind). Ce este ?
DAMELE. (Pe terasa). Smeul 1 Smeull.. Sarifi... a rapit pe
Domnifa.
(Smelt). trace Ware prin aer, cu Sinziana In brats).
Tofi. Smeul I..
DAMELE. (Via alergand speriate in scena.). SIDED'. (Se ascuud dupa
tronuri).
PAPURA. Ce smeu! unde-i smeul ?.. ce afi petit ?
0 DAMA. (Repede). In vreme ce domnita sta departe pe
terasa, graind cu pasArea cea maiastrA, soarele s'a 'ntunecat
ca de un nor, Si de odatA a aparut prin vAzduh un smeu
cAlare; el a trecut pe langA Domnifa, a luat-o 'n brafe §i s'a
dus, s'a dus ..
PAPURA. (Buimiteit). S'a dus, s'a dus, unde s'a dus ?
DAMA. Si s'a fAcut in curand nevAzut.
PAPURA. (Tare). Unde ?
DAMA. In fundul orizontului.
Top. A !..
PAPURA. Tocmai in fund ?
DAMA. Tocmai.
ToTi. A L A !..
PAPURA. Ce a...a...a ?.. ce afi cascat gurile ?.. La goanA
dupe el ! (Scoate palosnl si umbla pe scene ca un nebun, strigfind). Dupa
el, voi toll... Domni, Crai, ImpArati, Pacala, TandalA, Ma-
www.dacoromanica.ro
 S1NZIANA §1 PEPELEA. 377

covei o§tile, sa iasa o§tile... Poporul !.. Sä sara poporul I

Cum ?.. sa-mi fure bunatate de fats de sub nas ? Dupa

hot, la goana ; inarmati-va cu buzdugane, cu ciomege, cu
ce-ti gasi incalecati pe cai, pe magari, pe prajini, §i dupa
smeu, la goana : Eu plec inainte... Hai, nu ma lasati singer.
Top. Hai ! Hai.

C 0 R.

La goat* la goana, la goana,

In grabs, la fuga, mereu!
Sa-1 prindem, sa-1 facem tocana,
Pe hotul, pe hatrul de Smeu!
(Tciti es alergand pe uee si pe sub arcade).
Sfarsitul actului II.

ACTUL III.
(Teatral zepreziatii o padure deas'a, prin care se deschide o alee, ce duce to
fata scenei pAna 'n fund... In dreapta un tufan, sub care sat ghemuit Statu-Palmi)

SCENA I.
STATU-PALMA, apoi ZANA CODRULUI.

COR, (In pAdure).

In padurea fermecata
Starr inchi§i, vai Fara vina.
0I to zany adorata
Scoate-ne iar la lumina.

STATU-PALMA. Ian auzi cum se bocesc toti nenorocitii

prin§i in codru de Mama padurei I.. Ce dihanie rautacioasa L.
Pe cine-,1 intalne§te ratacit pe aicea, it inchide intr'un copac...
Chiar pe mine, unchinul Statu-Palma-Barba-Cot, m'a osandit
sa stau in tufanul ista... §i mi-a luat amanet spura§ul me-u
cel schiop... De nu l'a fi mancat ostropat, sarmanul.... (Se as-
cunde dupti tufar).

www.dacoromanica.ro
 378 V. ALECSANDRI

ZANA. (Care vine prin aloe). Frate-meu, Smeul, a rapit pe

Sinziana... §i de atunci nu l'am mai vazut... l'a fi fermecat,
§i-1 tine legat de poalele ei... Ce proastA betie, e betia amo-
rului !.. Cum ei schimba pe om IA neom... Eu dispretuesc
aceasta slabiciune omeneasca... n'am iubit, nici voiu iubi vreo-
data, de§i multi s'au inamorat de mine, §i s'au ratacit prin
codru cautandu-ma. Naucii ! le-am aratat eu, cine-i Mama -
padurei... i-am atras aci in desime §i i-am inchis in trunchii
copacilor... In stejarul cel mare, am pe Fat-Frumos ; in salcia
cea pletoasA, pe un poet bocitor ; in tufa ceea de spini in-
con§tienti, pe un invidios jurnalist... In putregaiul cel de ulm,
un fost ministrti putred la inima : in strambatura ceia de
lemnul cainelui, un fal§ patriot ; in tufarul cela, am inchis
pe Statu-Palma-Barba-Cot §i i-am luat zalog epura§ul lui cel
§chiop, ha I ha 1 ha ! (Coral iar se repea). Ei plang, §i eu rad
de bocetele lor... dar ce zAresc. laca frate-meu, Smeul... po-
somorit e I.. efectul amorului I

SCENA II.
ZANA, SMEUL (Vine prin alee trist, palid §i abatut).

ZANA. Bine-ai venit, frate I.. Ce-ai .patit, de e§ti a§a

trist ?
SMEUL. (Ofteazii). Ha 1
ZANA. E§ti bolnav ?
SMEUL. (Da, din cap). Ha !
ZANA. Nu ?.. ai pierdut poate pe Sinziana ?
SMEUL. (Tragic). Ahl n'am pierdut-o, soro... ea m'a pra-
pAdit pe mine.
ZANA. Cum ?
SMEUL. Nu vrea!
ZANA. Ce nu vrea ?
SMEUL. SA ma iubeasca.
ZANA. Cum se poate ?.. to Smeul Smeilor 1

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA I PEYELEA 379

SMEUL. Eu, Smeul Smeilor 1

ZANA. -- Care va sa zica, nu to -ai indulcit cu nimica !Ana,
acum ?
SMEUL. indulcit ?.. Zi amarit, caci numai amar am in-
ghitit... prive§te-ma in fata, §'apoi ma intreaba de viata.
ZANA. Inteadevar, e§ti cam tras la fala.
SMEUL. 5i tras pe sfoara. Sant galben ca nufarul, cad
nici mananc, nici beau, nici dorm, sant nauc.
ZANA. Adic6 inamorat ?
SMEUL. Inamovat lulea.
ZANA. Lulea ?
SMEUL. (Tragic). Lulea, ascultA : Dupa ce am rApit-o de
la curtea lui Papura... am adus-o prin vAzduh, la palatul
meu din insula cea nevazuta... Sarmana !.. era le§inata de
spaimA... cand s'a trezit §i-a dat cu ochii de mine... in loc
sA-mi zambeascA ca celelalte fete bine crescute, §tii ce a
facut ?
ZANA. Ce ?
SMEUL. S'a infuriat ca o pAsArica salbatica, cat pe aci
sA ma chiorasca cu unghiile sale trandafirii... Eu am inceput,.
dupa obicei, a-i in§ira vorbe dragAla§e... a§ !.. ca §i cand
a§ fi grait politica.
ZANA. (Raztina). A§a efect de§antat ai produs ?
SMEUL. A§a 1.. i-am spus ca o iubesc, ca vreau s'o fac
imparateasa Smeilor, ca i-oiu aduce toate comorile din lume,
botine cu tocuri de o §chioapa, corsete, chirase, degeaba 1..
in sfar§it i-am cAzut la genunchi... Am plans chiar, crezi tu,
Padureanco ?
ZANA. 5i ea ?
SMEUL. Ea, s'a uitat la mine cu dispret §i mi-a zis r
Slut e§ti, dud to scance§ti.
ZANA. Sl tu ?
SMEUL. Eu m'am suparat, §i am rAspuns : Slut, neslut,
ai sa fii a mea, de voe, de nevoe, §i m'am repezit s'o apuc
in brate.
ZANA. 5i ea ?
www.dacoromanica.ro
 380 V. ALECSANDRL

SMEUL. Ea, mi-a tras o palms... dar §tii ce palma ? de

mi-au scaparat ochii... (Duios). One ar crede cA o manu§ita
atat de frageda, ar putea... Mi-e umflata falca ?
ZANA. Umflata bine... §i to ?
SMEUL. Eu m'am faeut ca n'am mancat palma, §i am
dat asalt inainte...
ZANA. Atunci ?
SMEUL. Ea a scos, de nu §tiu unde, un pumnar §i mi-a
declarat ca se ucide, de-oiu face un pas mai mutt.
ZANA. Si to ai crezut-o ?
SMEUL. Era in stare sa se strapunga diavoloaica pentru
ca sa-§i apere... onoarea.
0 copilia cu mana-i alba
Pe mine, soro, m'a prins de nas
i langA-aceasta minune dalbA
N'am nici putere, nu am nici glas.
Credeam odata cA cel mai tare
1 cel mai mare pe lume's eu.
Ce nerozie !.. o fatA mare
E mai smeoaica, cleat un smeu I

ZANA. De este a§a, te Pilesc fratioare... Dupa cate mi-ai

spus, Sinziana are mandrie §i energie ?
SMEUL. Prea multa energie... (Iiii pipe falcs). Si eu nu mai
am vlagd in mine, de cand ma munce§te dorul... puterile
mi-au secat, incat sant foarte ingrijat, caci am aflat de ve-
nirea lui Paputa-imparat asupra mea cu oaste mare !
ZANA. Cine fi -a adus asta veste ?
SMEUL. Un pinn cu capul de cuc.
ZANA. Vr'o pasam maiastra ?
SMEUL. Nicidecum I.. Un simplu cuc, care §i-a schimbat
numele, ca sa se cotofeneasca.
ZANA. Si ce ai de gaud sa faci ?
SMEUL. De a§ fi in apele mele, nu mi-ar !Asa de oastea
lui Papura... dar ma simt fail curaj... de rand m'a muiat
amorul §i ma tern...
ZANA. Nu te teme, cat sunt eu in calea lor... alt drum
www.dacoromanica.ro
 SiNZIANA §I PEPELEA 381

decat acest din codru, nu duce spre insula ta. lle-or infra.
in el, ii prind in mrejile mete.
SMEUL. Prinde-i sorioard I mai cu seams pe imparatul...
Sinziana va face tot ce voi vrea eu, pentru ca sa scape pe
tatA-sAu... §'atunci voi redeveni iar Smeul Smeilor, cu o falcA
in cer i cu alta pe parnant .. dar ce s'aude I (in etftnga e un
sgomot de oameni),
ZANA. Zaresc o oaste mare... o fi PapurA.
SMEUL. 0 oaste?.. fug...
ZANA. Mergi degrabA de te inchide in cetatea ta.
SMEUL. M'am dus I (Ese fug& prin fund.)
ZANA. SArmanul fralior, cine-ar zice c'a fost spaima lumii...
prive§te; din smell s'a schimbat in epure. Efectul amorului.
far& in padure.)

SCENA III.
PAPURA, PACALA, TANDALA, MACOVEL TARANI, OSTA§I
Toll swat inarmali en felnrimi de flame, intro din stinge, obosili de drum.)

COR.
Aoleo : nu mai pot
Ostenit sant de tot,
Am sä mor!
Ce necaz! pan'acum
De un an sant pe drum
Umblator, nor, zau, mor.
PAPURA. Unde santem, Tandal A ?
TANDALA. La marginea unui. codru, Auguste.
PAPURA. Ai vorbit de te-ai pripit... te intreb, in ce tars
am ajuns?
TANDALA. Cine poate §fi... de un veac de om umblArn
jela pe fata pamAntului, fArA a-i da de capat... Ne-am perdut
§i drumul §i cArarea,
PAPURA. A§a este, mi-am lasat tronuI, masa §i odihna,
ca sii-mi gAsesc fata.,. in ce hal -of gasi-o!
www.dacoromanica.ro
 382 V. ALEC$ANDRI

PAcALA. DacA-i gAsi-o ?..

PAPURA. Dac'oiu gAsi-o, precum zici... Dar adica de ce
n'as gAsi-o? Cu toate cA se poate prea bine sA n'o gAsesc,
dar se poate s'o i gasesc... insa in ce hal?.. in ce hal ?..
asta-i intrebarea?
PAcALA. Asta.
PAPURA. insfar§it, unde ne aflam?.. Am trecut ca Alec-
sandru Machedon, prin Cara furnicilor, prin lara cApcau-
nilor, si abia am scApat teferi, deli am perdut jumatate
de oaste... asa voi scApa i de-acum inainte... nu va. te-
meti. Dascale Macovei... to care esti membru Societatii Geo-
grafice din Podul lloaei, trebuie sA cunosti partea asta de
lume?
MACOVEI. Maria Ta... de nu cumva am intrat in im-
paratia uriesilor, sau in crAia piticilor, sau in domnia Tri-
colicilor, apoi trebuie sa fim nu departe de lara Smeilor.
I OTI.
(cu filet°. °are
PAPURA. Cum ?.. sa ?fie oare smeul asa aproape de noi ?
ToTi. (Dand in larat). In codrul asta?
PAPURA. (Se da dupa osta§i). Ce v'ati spAriet, voinicilor ?.. au
nu N/A ganditi la strAmosii vostri ?!. la acei eroi, care sant
meniti a fi exploatati de stranepotii for ?.. Pacala-Tandala,
unde sunteti?
PAcALA- TANDALA. (E§intl dintre ostmi.). Prezenti.-
PAPURA. Intrati in codru i trageti cu ochiul, nucumva
iii zAri smei pe dupa copaci.
AmANDot. trimitn. Noi?
PAPURA. Voi, d'apoi cine ?.. eu ?.. Hai mars... de-ti scapa
din ghiarele lor, voiu fi marinimos cu voi, ertandu-va pAca-
tele... mars...
AmANDot. Ne-am topit...
PAPURA. Pornit-ati azi ?..
AmANDot. Pornit, Auguste.
PAPURA. (Osta§0or). -PanA se vor intoarce din misianea for
extraordinara, de se vor mai intoarce... voi intindeti-mi cortul

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA St PEPELEA 3b3

sub padureful cel stufos, ca sa ma odihnesc... (Arata cu dreapta

tnspre culise). Uncle's Par lea si Lacusta ?
MACOVEL Au ramas pe urma, dupa obiceiu.
PAPURA. Pare-mi-se ca bat laturile... Hai L. (Ese pe ganduri).
In ce hal of gasi-o ? (Ese In dreapta, cantand coral dela Inceputul sceuei).

SCENA IV.
PACALA, TANDALA.

TANDALA. Pacala ?
PAcALA. Ce-i Tandala ?
TANDALA. Te-ai spovaduit, pan'n a nu pleca de acasa ?
PAcALA. Ba nici am gandit ; dar to te-ai impartasit ?
TANDALA. Nici atat.
PACALA. Apoi halal de not !
TANDALA. Halal !.. Pacala stii una ?
PACALA. Ce ?..
TANDALA DacA am spala putina ?
PACALA. M'am gandit de mult la asta... dar uncle sa
mergem ?.. incotro sa apucam singuri-singurei ?.. sa ne ra-
tacim ?.. sa ne manance liarele?.. asta vrei ?..
TANDALA. Fereasca sfantul... hai dar in codru... de-om
intalni vre-un smeu... i-om da decoratiile noastre, ca sa-1 im-
blanzim... Cine §tie ?.. poate si smeii sa alba slabiciune pentru
decorafie...
PAcALA. Bung idee... Tandala... nu esti prost de tot...
Hai !
antra amandoi In alee §i so /ndreapta en sfiala spre" fund. Do odata multime de
tantari es dintre copaci, bazaind prin vazdult qi-t atacA).
TANDALA. Pacala, vezi ceva?
PACALA. Nimic alt, decal un soiu de tantari morfi de
foame... sa juri ca's postulanti.
TANDALA. (Apartindu-se). Has dihanie... na !.. m'a piscat de
Marla... (4i trage o palm& pesto mama).
www.dacoromanica.ro
 884 V. ALBCOANDRI

PACALA. L'ai ucis ?..

TANDALA. is seama, se pune unul pe obrazul tau.
Ba 1..
PACALA. Ii and bazaind §i 'I pandesc.
TANDALA. DA-i I

PACALA. Na ! Chi trage o palm peste ()bras).

TANDALA. L'ai ucis ?
PACALA. Ba nu, uciga -1 crucea. (infant:and). Vezi ceva priritre
copaci, Tandala ?
TANDALA. Tufa L. Stai...
PACALA. Ce-i ?
TANDALA. Un tantar cat un bivol... Iaca vine... bazaie...
se pune pe varful nasului... na L. aoleo L. usi trage un puma peste
nas).
PACALA. L'ai turtit ?..
TANDALA. Ba, mi-a turtit nasul !
PACALA. Sa.-i fie de bine L.
(Tot apartindu-se de tantari ¢i examinAnd desimea codrului ajung In fund).
TANDALA. Pacala... apu,ca tu in dreapta §i eu in stanga..
de acum ce o vrea Dumnezeu cu noi.
PACALA. Poate sa perim... Tandala, sä ne imbrati§em
pentru intaia §i ultima oara... Sa ne iertam...
TANDALA. L.. (Luanda-1 In Mate). Multe ti-am gre§it, frate.
PACALA. Si eu tie...
TANDALA. Am cautat. sa to dau peste cap din minister
PACALA. Si eu pe tine..
TANDALA. Stil ca asta nu-i delicat ?.. Dar santem chit...
adio... sa ne vedem sanato§i.
PAcALA. Da! pe cea lume.
(Se despart, apnettnd unul In dreapta el celalat in stanga... ei dispar... Tremolo
TANDALA. (Ca glas speriat, Intro culise). Pacala I..
PAcALA. (Asemenev,). Tand,a15.!..
(Vin amandoi In scene, plini de groazi Qi cc nasurile beeicate).
TANDALA. Ce este ? Smeul ? ai vazul. Smeul ?..
PACALA. Ba nu... dar tu ?..
TANDALA. Nici eu.
PACALA. Apoi de ce m'ai chemat ?..
TANDALA. Mi-a fost dor de tine !..
www.dacoromanica.ro
 EzINZIANA §I PEPELEA 385

PACALA. Zi mai bine ea li-a fost Fria

TANDALA. Frica ?.. nici de cum !.. groaza !,.
PACALA. Iaca !.. da ce-ai OW, Tandala, li -e nasul ros §i
umflat ca o sfecla.
TANDALA. tau ca un morcov.
PACALA. Santem decorafi amandoi, cu ordinul legumelor.
TANDALA. Taci S'aude ceva... la sanatoasa, frate.
I..
PACALA. Stai, nu to teme... vine imparatul.

SCENA V.
TANDALA, PACALA, PAPURA (en suita).

PAPURA. Ha I ha! v'ati intors din codru ?.. ati cercetat

bine ?.. afi vazut ceva ?..
PACALA. -Am vazut numai niste fanfari.
TANDALA. Cat niste smei!
PAPURA. ,Si v'afi rasboit cu dansii... judecand dupa halul
nasurilor voastre... Ha! ha! ha! ce frumosi santeti !.. incepefi
a da mugur. (Toti rad).

C0R:
Ce nas ro§covan
Sa juri ca-i curat
Morcov degerat
Sau mure de curcan.
Ha, ha, ha, ha, hal
Ha, ha, ha, ha, ha!

TANDALA. Ce radeti...
PAPURA. Dar in sfarsit, v'afi convins, ca nu-i nici o pri-
mejdie de trecut prin codru... Hai dar copii adunati-va im-
prejurul meu. sSi cruce-ajuta... Hai... (vor sa piece spre alee).

V. Alecsandri. Teatra, Vol. III.

www.dacoromanica.ro
25
 386 v. ALECSANDRI

SCENA VI.
AC81¢,d, ZANA CODRULUI.
ZANA. Cale buns, imparate !
PAPURA. Sarut ochii, dragulita.
ZANA. Unde mergi cu a§a oaste mare ?.. Vrei sa cotro-
pe§ti lumea ?..
PAPURA. Ba, de-ocamdata, merg sa-mi gasesc fata.
ZANA. Pe Siuziana, care a rapit'o Smeul ?
PAPURA. Tocmai!.. dar nu cuno/§tem drumurile ; n'ai
putea d-ta sa ne indrepti, spre Cara smeului ?
ZANA. Cum nu. dar ce-mi dai ?..
PAPURA. Iti dau un barbatel, gigot §i frumu§el, intr'ales...
Vrei pe Tandala ?
ZANA. Unde-i sa -1 \Tad ?
PAPURA. total.
ZANA. autzknat. Borcanosul asta ?
TANDALA. (supitrat). Si ea rade ? apoi n'are haz !..
PAPURA. Nu cats ca-i c'am beteag la nas... l'au pi§cat
tantarii, altmintreleal nostim.
ZANA. (Razitna). Mai bine va duc degeaba... Hai !
PAPURA. Dar nu ne-a manca tantarii ?
ZANA. N'aveti grija... i'au saturat nasul d-sale ! (Arata 1 e
TAndalii).
PACALA. (Aparte). Pe mine nu m'a v_zu.. f ? (Se ascund la fat:
ZANA. Si al d-tale. (Arata pe Pacala).
PAcALA. Na.
ZANA. (Aparte). Au incaput pe mana mea ! am sa-i schimb
in dobitoace.
(Ese cn toti In codru. cluatttnd: Co nos roecovan, etc).

SCENA VII.
STATU'PALMA-BARBA-COT, LACUSTA-VODA.
STATU-PALMA. (Egind din tufar). S'a dus Mama-padurei, ca
sa faca iar vre-o Mutate... Cand a§ putea sa fug de-aici...
cand a§ gasi un ont sa ma poarte in spinare !.. bItrailetele
www.dacoromanica.ro
 SINZIAA 1jI PEPELEA 387

m'au facut olog de picioare... si epurasul meu a pierit sAr-

manul dar pare CA vine cine-va... seamanA a fi un desme-
tic, iata-l. (Se pune sub tufA).
LAcusTA. antra din stanga ingrijat). Ce s'a fAcut oastea ?..
incotr'o a apucat ?.. m'am rasletit de ea, ca sa mAnanc ceva...
si m'am ratacit. Unde ma aflu ? de cine sa intreb ? nu vad
tipenie de om... ba parca zAresc ceva colo, sub tufa. (Se apropie
de tufar). Un mosnegut I Mosule, uncheasule... n'ai vAzut o
oaste pe-aici ?
STATU-PALMA. (Surd). Ha I

LAcusTA. 0 oaste ?
STATU-PALMA. Ha I
LACUSTA. (Mai tare). Oameni multi.
STATU-PALMA. Ha r
LACUSTA. E surd shrmanul... sa strig mai tare. (strio).
Mosule, n'ai vazut pe Papura imparat ?
STATU-PALMA. Ai mancat papard?
LACUSTA. Bree, astupate-i sant urechile. (Tare, cat poste).
Papura.
STATu-PALmA. Papard ?
LAcusTA. Oiu sa ma culc langa el, ca sa -i chiuiu la
ceafti. (Pus pe brfinci Mug& el, racneete). PapurA, Papura- Imparat.
STATU-PALMA. (Siirind Calera pe umerii lui LiicustL). Am auzit...
ce strigi asa ?..
LACUSTA. (Surprins). laca, ce-ai "Alit uncheasule de Inca-
led pe mine ?
STATU-PALMA. Te-am incalecat, pentru ca sa ma porfi
in spinare pe !tune.
LAcusTA. (Sculanduse). Eu sa -ti fiu cal ?.. nu-mi spui CA
esti ghidus ? coboara de pe umeri.
STATU-PALMA. Nici gandesc... mi-e bine aici.
LACUSTA. Ti-o fi, dar mie nu... da-te jos.
STATU-PALMA. Ha !
LAcusTA. Ei apoi nu to intrece, ghiujule, ca-ti trag o
tranleala s'o pomenesti...
STATU-PALMA. (II bate cu ceilefiele). Hi ! hi... jArpane !

www.dacoromanica.ro
 3b8 V. ALECSAIsIDRI

LAcusTA. Jarpane ?.. asteapta, sA te hurduc pans ti-a

esi sufletul... sa-ti arat -eu jarpan. (Sara 'a lee, se sbuciuma In
toate pOrtile).
STATU-PALMA, De geaba te trudesti... m'am facut una
cu trupul tau.
LAcusTA. Una ?.. dar tine esti tu, afurisitule ?
STATU-PALMA. Statu-Palma-Barba-Cot L.
LACUSTA. (tngroyit). Statu-Palma ? Aoleo L. aoleo L. aju-
tor L. ajutor ! oameni buni. (Aleargii. nellua).
STATU-PALMA. hi 1.. nu to aude ni-
(Rftzlind). Hi ! hi ! hi !
meni... doar numai Marna-padurei.
LAcusTA. Mama-padurei L. sariti, nu ma 'asap, s'a legat
napastea de mine ca boala de om sanatos.
STATU-PALMA. Ha 1 ha 1 ha ! (11640.
LAcusTA. ma duc sa m'arunc intro fantand, ca sa-1
in ec... (Fuge 'n dreapta). Aoleo !..
STATU-PALMA. Hi... martoaga,.. Ha ! ha I ha L.

SCENA VIII.
PARLEA-VODA (vine alergand dela stanga.).

PARLEA. Parc'am auzit zbierand pe Lacusta. Ce i s'a in-

tamplat ? SA-I fi mancat vre-un balaur ?.. Prost dejun, dar
eu, cu toate acestea nici n'am ospatat, nici n'am baut... ci
am ramas in urma de oamenii mei... ce sa ma fac ? incotro
sa-mi indrept pasii ? drum nu-i, doar s'apuc prin cel codru...
Hei I ce-mi vazurA ochii !

www.dacoromanica.ro
 SINZ1ANA §1 PEPELEA 389

SCENA IX.
(PArlea-Voda, Papura-Implirat en cap de buhaiu de bala, TAndala-Flealit eu
capete de lup, Macovei en cap de nagar. Cei-lalti en capete de buratici si de alte
vietilti. Es en totii dintre coped si tneonjoara pe PArlea-Voda, imitAnd cu totii
broastele).
C 0 R.

Ua ca, ua ca, ua ca, ua ca !

Am patifo iaca... aka...
Ua ca, ua ca, ua ca, ua ca!
PARLEA. Ce vreau buraticii a§tia ?.. imi dau de tire ca
are sA ploaie... Bine, bine, vA multamesc ca-mi anuntati ploae,
doar mi s'a mai stinge setea din piept.
PAPURA. (Cu ton plangator). Ua ca, ua ca, ua ca !
PARLEA. Curios lucru... cum seamana broscaitul Asta cu
PapurA. (Thuds% si PacalA se apropie de Parlea si nr1A ca lupir). Tio di-
hAnii I . la stanA... sa juri ca-s Pacala §i TandalA. (Maeovei rage
ca mhgarii la nrechile lui PapurA). Ha I urechiatule... Asta e Macovei
invatatul, in picioare.
ZANA. (Se arati). In codru dihAniilor !
(P4urit en ai hri dispar in pildnre, retncep &nd corul de buratici).

SCENA X.
PARLEA, ZANA CODRULUI.

PARLEA. 0 nevAstuicA ?
ZANA. (Aparte). Cine sd fie ardeiul Asta?
PARLEA. (Aparte). Frumu§icA... ochi plini de foc... talie
plinuta... brake de ca§... imi dau poftA de mancare... DacA
mi-a§ cerca norocul ?.. ((ratios). Puiculita, de-aici e§ti ?
ZANA. De aici.
PARLEA. i cum to chiama, maica ?
ZANA. Padureanca ma chiama, taica.
PARLEA. PAdureanca L. se vede ca e§ti nascutA in codru ?
ZANA. Ai ghicit.
PARLEA. Dar... nu e§ti sAlbateca ?..
ZANA. Nu cred.
www.dacoromanica.ro
 390 V. ALECSANDRI

PARLEA. Bujora§ule, a§a vream.

ZANA. Dar de ce ma vrei a§a ?..
PARLEA. De ce ?.. Hm 1.. asculta, tnaiculija, ce ai zice
daca ti-a§ face o propunere...
ZANA. Ce propunere ?
PARLEA. Foarte nevinovata... adica sa ne primblam im-
preund, a la brateta, prin cea desime.
ZANA. A la brateta ?
PARLEA. Dar, hai sa culegem cimbri§or.
ZANA. Nu to pricep.
PARLEA. Vorba sa fie... parca n'ai mai cules cimbri§or,
de cand e§ti.
ZANA. De unde sa culeg, daca nu-i.
PARLEA. (Aparte). E cam prostufa, dar frumoasa coz. (Tare
e'apropiat). Cum se poate ?.. un juvaer ca mata, cu o gurita
a§a de imbobocita, cu ni§te sprancene a§a de imbinate... cu
talie a§a de rotunjoara. (vrea s'o apuce de mijloc).
ZANA. (Lovindu-1 peete mina), Nu pune laba.
PARLEA. (Incrantat). Laba ?.. e nostima de tot Padureanca!
vorba multd saracie... Stii una ?
ZANA. Spune.
PARLEA. Imi placi, nevoe mare ; m'ai fermecat, m'ai scos
din Otani... §i de vrei sa-ti gase§ti norocul, n'ai decat sa to
dai in dragoste cu mine, pre legea mea.
ZANA. Oare? dar cine e§ti d-ta ?
PARLEA. (Cu emfazO). Parlea-V0da.
ZANA. Parlea-Voda, cel vestit ?
PARLEA. (Mandrn). Eu I

ZANA. Cel frumos ?

PARLEA. EU !
ZANA. Cel dragala§ ?
PARLEA. Eu I..
ZANA. Cel §uchet?..
PARLEA. Tot eu! vad ca ma cuno§ti, ca Si child m'ai fi
facut-
ZANA. ((gaud). Ah 1
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §I PEPELEA 391

PARLEA. Oftezi ?.. oftezi dui:pa mine... gAinusa tatei ?.. mA

asteptai ?..
ZANA. (Coborand Ah I

PARLEA. Ei ! nu mai suspina canarasule, ca nu's doar

nemislostiv.., stiu sa compatimesc la amorurile ce aprind...
Pe cat sant de placut sant si de marinimos.
ZANA. Ce bun esti 1

PARLEA. i de vreme
Asa mi-i crasisul. (Desohide bratele).
ce m'ai indrAgit nitam nisam... vino 'n brafele mele... eu sa
to schimb pe tine in zana fericirei, si to sA mA schimbi pe
mine in...
ZANA. (Iuaintea4 0-1 atinge cu o vArguti). In curcan... ( Parley se pre.
face in curcan).
PAIZLEA. Aoleo I
ZANA. Ha ! ha 1 ha I Inca unul L. la cote*. In alunga)
PARLEA. Glu ! glu ! glu ! glu !
(Pftrlea fuge in piidure. De °data s'aude 'ndepiirtare fluerul lui Pepelea).
ZANA. (singara). Un fluer ?.. it cu nose !.. e fluerul lui
Pe-
pelea, dat lui de Zana Lacului, dust-I-Ana mea de moarte...
El furs minfile si patrunde inimele. (Aseniti.). Ce armonie in-
cantAtoare L. Cu el, Pepelea poate realiza tot ce doreste in
asta lume. Pepelea se duce sa scape pe Sinziana din insula
fratelui meu... Cum sA -1 opresc de-a merge inainte ?.. Cum
sa-i smulg arma din mans, fluerul eel vrajit ?.. A 1.. bund
idee I.. sa iau chipul si glasul Sinzianei, sa-i es in cale, sa-1
amefesc, sa-I orbesc... minunat ! (Fluerul in,ceteazit). Are sa cads
si el in mrejele mele. (Intrit to padure).

SCENA XI.
PEPELEA ssi mai pe arma ZANA CODRULUI.
, Arie
PEPELEA
In zadar alefg pamantul, Calea-i lungs, fara margini,
In zadar ma ostenesc, Cum e §i iubirea mea,
Pe iubita-mi Sinziana Zi 5i noapte alerg campii,
Dela Zmeu sa o rapesc : Far' a ma 'ntalni cu ea.
www.dacoromanica.ro
 392 V. ALECSANDRI

Sarmara copila L. o vad pretutindeni in flori, in stele, in

zori, in umbra, dar nu e decat o naluca ce dispare §i eu
raman tot singur §i nemangaiat. (Se pane pe o radacina. in pitdure se
aside glasul Sinzianei).

GLASUL

Nu gasesc, vai ! nici un suflet

De-a mea soarta 'ndurator.
In zadar plang zi §i noapte
Cerand lumii ajutor.

PEPELEA. (Tresitrind). Ce. and ?.. e glasul Sinzianei. (Se scoara

turburata).

GLASUL SINZIANEJ

Viata mea se ofile0e

Ca un fir de iarba'n vant,
i eu trista Sinziana,
Ma apropiu de mormant.
(Zfi,na Codrului vine in scena sub figura Sinzianei).

PEPELEA. Sinziana-Sinziana !
ZANA. Cine ma chiama ?
PEPELEA. Eu, Sinziana !
ZANA. Cine e§ti to ?
PEPELEA. Nu ma recuno§ti ? Eu sant Pepelea, care to -am
scapat de Zmeu in palatul tau Imparatesc... §i ti-am adus o
pasare maiastra.
ZANA. Cand ?.. a L. mi-aduc aminte... e mult de-atunci,
judecand dupe chinurile ce am suferit, cat am fost in puterea
Smeului.
PEPELEA. Dar acuma nu mai e§ti in puterea lui ?
ZANA. Nu ; am fugit din palatul lui, §1 de-atunci umblu
ratacind noaptea §i stau ascunsa cat e ziva... dorul Si spe-
ranta mea, sant de-a ma intoarce acasa la tatal meu.
PEPELEA. Te-oiu duce eu, Sinziana, eu care venisem ca
sa ucid Smeul sa to scap de el.
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA SI PEPEI.EA 393

ZANA. SA-I ucizi ?.. A ! fere§te-te de dansul, cAci el are

un buzdugan, pe care-1 arunca In depArtare de §apte po§te,
§i tu n'ai nici o arms.
PEPELEA. Te in§eli, Sinziana, am douA arme neinvinse,
cu care pot face minuni.
ZANA. DouA ?.. ce arme ?..
PEPELEA. Amorul ce mi-ai inspirat §i care mA face a
despretui toate primejdiile, toate piedicele.
. ZANA. Cum ? MA iube§ti ?
PEPELEA. A§ fi venit O. lupt de moarte cu Smeul, dacA
nu to -a§ iubi ?
ZANA. Ah ! Pepeleo l daca in adevAr simti compatimire
pentru mine, nu-ti expune zilele in zadar ; mai bine fugi de
aceste locuri, §i mA parase§te soartei mele nenorocite.
PEPELEA. Eu sa to pArasesc, dupA ce to -am regAsit...
mai bine sA mor.
ZANA. Ah ! Pepeleo 1 mi-ar folosi un rest de viatA, daca
ai muri tu ? N'ai inteles ca §i eu din parte-mi... to iubesc.
PEPELEA. (Fericit). Tu pe mine ? 0, de-acum sant Impa-
ratul lumii !.. Vie smei, balauri, pajuri nasdravane, le voi
combate, le voiu invinge.
ZANA. Dar cu cc.?
PEPELEA. Cu fluera§ul Asta, pe care mi l'a dat Zana
Lacului.
ZANA. Ti-ai perdut min file, Pepeleo ?.. cu o biata trestie
crezi tu sA sfarami buzduganul Smeului ?
PEPELEA. Dar tu nu cuno§ti putbrea acestei trestioare,
prin farmecul ei am scapat de toate nevoile. Zana Lacului,
care mA ocrote§te, mi-a zis sa nu mA despart nici ()data de
fluera§ul Asta, sA nu-I dau nimarui, caci pe loc m'ar coprinde
moartea.
ZANA. (Ca glas desmordettor). Nici mie mAcar ?
PEPELEA. 0 1 tie-ti dau tot, to e§ti viafa mea §i fericirea
vietei mele.
ZANA. Adevarat ? ada fluerul ca sa suflu in el, §i el sa-mi
spue de este adevarat amorul tau ?
www.dacoromanica.ro
 394 v. ALECSANDRI

PEPELEA. (Dandu-i fluern1). Tine.

ZANA. (Luand fluerul gi schimbfind tonal). A I te-am desarmat, ne-
mernicule, i te-am redus iar la nimicirea ta omeneasca.
PEPELEA. Ce 'ZiCi ?
ZANA. Ai crezut ca sant Sinziana ?.. priveste... scoa.te
ralul). Sant sora Smeului, Padureanca, Mama-padurei, si te
osandesc sa intri de viu in pamant... Pieri !..
PEPELEA. (Dosperat). A ! (Incet intrit in painfint).
ZANA. Peri dela- lumina soarelui, Si te afunda in noaptea
mortilor.
PEPELEA. 0 Zana Lacului. Zana Lacului !
S'aude un tunet. Zftna Lacului apare in vlizduh, purtatii pe aripile unei pajuri)

SCENA XII.
ACela§i, ZANA LACULUI.
ZANA LACULUI. Stai I
ZANA CODRULUI. (Infiorandu-se). Zana Lacului, sari t perduta I

(Scapa fluerul din labil).

ZANA LACULUI. Pepeleo, esi din pamant. (Pepelea ese moat
pe fate pIsmemtului). lar tu Padureanca, Z!na Codrului, to care_
nu cunosti pe lume nici rnila, nici iubirea, dispari.
ZANA CODRULUI. (Retr5.0.ndn-se aperiata se apropie en spatele de un
stejar, care se deschide Qi o inghite. Dispgrand). A !
PEPELEA. (Ingenunchind). 0 I Zara binefaca.toare, cum sa
platesc binele ce mi-ai facut ?
ZANA LACULUI. Facand Si tu bine altora ; suna din fluer,
ca sa deslegi de farmecele Padurencel pe toti nenorocifii, care
gem inchisi in codrul acesta blastamat.

Adio, ramai cu bine,

soarta ta.
gandege 'n veci la mine,
F.0 voesc a te-ajuta.

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA SI PEPELEA 395

Intrio ora de urgie !

Tu mi-ai fost aparator,
Eu voi fi cu bucurie,
Al tau Inger pazitor (Dispare).

PEPELEA. (Luftnd fluera.gul de jos suns in el, deodata copacii se desch id

lastind sa iasa din trunchiurile for mai multi oameni fermecati de Padureanca
Papura, Parlea-lroda, Macovei, Mutate, etc. Reaper toti sub figurile lor, muzid
a orchestra, Pepelea ese).

SCENA XIII.
PAPURA, PARLEA, TANDALA, PACALA, MACOVEI, apoi
LAcusTA §i STATU-PALMA etc.

C 0 R.
Din padurea fermecata,
Uncle gemeam far' de vina,
0 ! minune iata-ne, iata
C'am e§it iar la lumina !
PAPURA. Uf ! am scapat !.. ma intorc acasa... Cine vine
cu mine ?..
Top. Eu ! Eu! Eu !
PAPURA. Hai L. deacum alba parte Sinziana de Smeul ei ;
m'am saturat de yanturat lumea.
PACALA. D'apoi eu 1..
(Lacusta intra alergand cu Statu-Palma in vinare).
LACUSTA. (Intre culise). Ajutor ! Ajutor !...
PAPURA. Ce mai este ?..
LAcusTA. (intrftnd). SCapali-MA L. nu ma lasati.
PAPURA. Iaca Lacusta-Vo'cla, ce-ai patit, ce fi -a crescut in
spinare ?..
LAcUsTA. Mi-a crescut un unchia§, Statu-Palma-Barba-
Cot!.. Am obosit. Sunt mort I (Cade pe pamfint lftngii tafani).
STATU-PALMA. (Zarind un epnre Hinge, tufari, Bare din spinarea lui La-
uda gi bleated pe epure). Iaca epurapl meu, cel §chiop. Te las,
Lacusta; nu mai am nevoie de tine.
LACUSTA. (Scoandu-se). Uf ! greu e de-a fi vita.
www.dacoromanica.ro
 396 V. ALEXANDRI

PAPURA. Tu o spui, Lacusta ? ma mir, mA mir... Vii Cu

mine acasa. i tu, Parlea ?
PARLEA. Ba, mergem sa gasim pe Sinziana.
STATU-PALMA. Voiu fi eu cAlAuzul.
PAPURA. Calatorie sprancenata.

Co R.
Cale bunA, cale bunA,
Hai acasa impreunA. etc.
(Papurii cc ai lui alma In etfinga. Statu-Palmi, Ptirlea ei Lacusta in dreapta .
Sffireitul actului III.

ACTUL IV.
(Teatrul reprezinta. luau's Smeului... in stanga un palat viizut in profil ei to -
minat In fata publicului prin un turn cu douit caturi. Turnul are cate-o fereastr
en gratii de for, la fiecare cat. Dincolo de turn, poarta palatului.In fund o stanch,
-dupii ettinca maroa. in dreapta, un capat de pri.dure... In mijlocul sceneiun put cn
ciutura; Linea put doua boloboace marl, un harlot ei un butuc de stejar).

SCENA I.
PARLEA -VODA, LACUSTA-VODA
(La ridicarea cortinei until scoate aprt cu ciutura din put, celalalt o deearta
In boloboc). .

LAcusTA. In ce hal am ajuns, Vere Parlea !.. noi, odi-

nioarA domni stapanitori, iata- tie acum argafi la blastematul
cel de smeu, care ne-a prins robi.
PARLEA. PAcatul omului, Lacusta vere I.. mai cu minte
faceatn de urmam pe PapurA, sA ne intoarcem la Domniile
noastre, deck s'alergAm nebuni dup. Sinziana.
LACUSTA. A§a este, dar tatal ei, §tiu cA fagaduise ju
mAtate din imparatie aceluia care i-a deveni ginere. i mar-
turisesc cA zestrea asta imi facea cu ochiul.
PARLEA. i mie... §'apoi eu mai am un pacat, mi-s
dragi fetele Si nevestele... Pentru ele sant in stare sA alerg
pAna'nceea lume... natura blastamatA, ce vrei ? (Scoate o ciutur
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §I PEPELEA 397

LAcusTA. (Vareand ciutnra in boloboc). i iata la ce capat ne-a

adus patimile tineretei L. ah !
PARLEA. Taci, vere, nu mai scartii din gat, ca ma in-
duio§ezi.
LAcusTA. Buturuga cea de Statu-Palma ne-a juc
El ne-a scos la malul marii Si ne-a dat pe mana Smeului...
bun calauz, manca-l'ar guzganii!
PARLEA. 3Si Smeul, fara nici o consideratiune pentru
ni§te persoane simandicoase ca noi, ne-a pus sub aripa §i
ne-a adus porto-franco in insula asta, perduta in fundul
maril or.
LAcusTA. 'aicea Smeul, tot fail acea lipsa de consi-
deratiune, ne-a condamnat la muncile publice. Ziva 'ntreaga,
trebue sa scoatem apa, pentru bucataria lui. El manance.' cat
un easier, §i noi... poste§te robul lui Dumnezeu... Ian pri-
ve§te, mi s'aulungit urechile de foame.
PARLEA. De ce nu le mananci pe ele ? vere ? ai avea
cu ce sa te 'ndestulezi !
LACUSTA. Tie ti-e a glumi, dar nu-i de glumit. Parleo,
Smeul are gand rau cu noi, ziva ne pune la munca §i noaptea
ne'nchide in turnul asta plin de §oareci... Viata-i asta ?.. te
intreb ?.. §i mult o sa mai tie ?..
PARLEA Intreabal pe Smeu !
LAcusTA. Incaltea de-am fi avut... mangaerea de-a vedea
pe Sinziana, dar unde-i ?
PARLEA. A fi inchisa §i ea intr'un beciu, sarmana, jertfa
geloziei §i a barbariei Smeului.
LAcusTA. Se poate §i asta, dar oricum, ea ca ea ; insa
noi ce ne facem? Vere, crezi to a vom scapa vre-odata
de-aicea ?
PARLEA. Cum nu, sa n'ai indoeala, vom e§i pe ceea lume.
LAcusTA. Pu§chea pe limba -fi...
Duo :

LACUSTA si PARLEA.
Fost-am Dorian incoronat ParAsit de-al meu noroc,
'acum iata-ma argat, i legat de-un poloboc !
www.dacoromanica.ro
 .398 V. ALECSANDRI

LACUSTA.
De nu Ihsam §i cash §i Domnie
Ca sa alerg duph casatorie..
PARLEA.
De nu lasam gt tron SI buna mash
Ca sh alerg hai-hui dupa mireasa...
LACUSTA.
Eu nu pateam a§a ru0ne mare,
S'ajung un prost in desconsiderare.
PARLEA.
Nici eu, nici eu pateam a,a ru0ne,
Din Domn maret s'ajnng un prost ca tine.
IMPREUNA.
Fost-am Domn incoronat, etc.
PARLEA. Taci, vine dihania... la lucru, Lacusta.

SCENA II.
ACEIASI. SMEUL.

SMEUL. Umplut -afi poloboacele ?

(EOnfl din palat).
LAcusTA. Umplut. (A parte). Plesni-le-ar doagele §i tie capul.
SMEUL. Bine ; acum le luafi in spinare §i le ducefi 'n
bucAtarie.
LAcusTA. In spinare?.. poloboace de die 60 vedre unul
sA ne de§elam ?..
SMEUL. --Ge.mi pass ?.. doi de§alati mai mult pe lume...
mare pagubA ?..
PARLEA. (Down). Nici noun nu ne-ar pasa, dac'ar fi pe
spinarea altora, dar umerile noastre nu's deprinse cu ase-
menea greutati... Ele au purtat numai sarcinele Statului...
SMEUL. 'acurn vor purta poloboace... Hai la bucatarie,
curand.
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA p PEPELBA 399

PARLEA. Non-possumus.
SMEUL. Ce-ai zis ?
PARLEA. Am zis catoliceste... non-possumus, adica ; ma'n-
chin cu plecaciune.
SMEUL. Indrasniti a va impotrivi mie ?
PARLEA. Indraznim... da fa cu not ce-i voi. Esti ma
tare si ne ai la mana, dar-dupd ce ne-am injosit a scoate
apa cu ciuture, ca niste argafi... sa ne mai injosim a cara
po loboace, ca niste hamali. Nici-odata, demnitatea Si filotimia
nu ne iarta.
SMEUL. (Eidicand palnia). VA mananca.' falca, se vede.
LAcUsTA. Sa nu dai, ca ma manii.
PARLEA. (Dar.). Loveste... fii brutal, cum to arata chipul.
Aratati arama, ca sa to vaza Sinziana cine esti.
SMEUL. (Aparte). Sinziana ?.. are dreptate !.. sa ma stripa-
nesc, pana mi-oiu savarsi cununia.
LAcusTA. (1,1u primea). Ce sta pe ganduri ?
PARLEA. L'am facut mart, cu eloquenfa mea.
SMEUL. Sumefia voastra merita o pedeapsa, dar fiindca
ma 'nsor maine cu Sinziana, va ert ! gt fiindca o sa-mi fiti
necesaii pentru ospaful cununiei, va scutesc de caratul polo-
boacelor pe astazi,... Mergefi in padure, ca sa dafi la pamant
zece stejari de cei mai grosi... Hai !..
PARLEA. (Lui Mensal.). Hai sa tragem un somn la umbra
(Ese to dreapta).
LACUSTA. Bine. (Eonco. Poftim !.. argat... hamal... ai pa-
durar !.. Ce cumul !.. of !.. of I..
(Sinziana ese pe furi§ §i dispare dupA stance din fund).
SMEUL. Miseii, nu pot sa ridice macar un poloboc plin,
lucrul cel mai lesne ; ce-i un poloboc ? o cofa mai maricica,
s'atata tot... Sa-1 duc dat eu insunli in casa pe umar... (11 ri-
Alert). E usor-usurel, ca o pana. (Ese).

www.dacoromanica.ro
 400 V. ALECaANDRI

SCENA III.
SINZIANA. (Vine '11 scene en colivia 'n mesa).

SINZIANA. M'am furi§at din palat, ca sA merg la malul

marii... nenorocita de mine ! n'am zarit nici o corabie L. nici
un ajutor nu-mi vine ! Sunt uitata §i de Dumnezeu §i de oa-
meni !.. nurnai .pasarica asta ma mai mangae.
Spune-mi pasare iubita
Cu graiu dulce omenesc,
Veni-va ziva dorita,
Acest loc sa pArasesc ?

PASAREA. Da 1 da ! da ! da 1 da ! da !

SINZIANA. Peste munti 5i peste ape

Veni-va ursitul met!?
Inteo noapte sa ma scape
De 'nchisoare 5i de Smeu ?
PASAREA. Da ! da da ! da I da! Vine... vine...
I

SINZIANA. Vine Pepelea ?..

PASAREA. Vine... vine... vine...
(Pe mare In fund se &rat& o barcfi, cu panzele uraflate, ¢i in barcii Pepele
Barca dispare dupit saner).
SINZIANA. (Wirind barca). lata-I... iata-1... el e, vine 1

SCENA IV.
SINZIANA, SMELL.

SMEUL. (Cu mirare). Sinziana afara ?

SINZIAN+. (Aparte). 0 ! Doamne, ce fericire I (Vrea sa alerge).
SMEUL. (Sever). Sinziana, unde alergi ?
SINZ[ANA. Smeul ? I

SMEUL. Cum ai e§it din Palat ? Pe uncle ?

SINZIANA. Pe u§a.
SMEUL. MA catai pe mine ?
SINZIANA. Ba nici am gandit.
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA gs PEPELEA 401

SMEUL. Sin zian a... tot suparata e§ti pe mine, care ma

usuc de dragoste ?
SINZIANA. (Ii intoarce spatele). Iar incepi cu ahturili. Da-mi
pace, nu ma mai amefi.
SMEUL. Ma ura§ti ?...
SINZANA. Din toata inima.
SMEUL. Dar ce ti-am gre§it, de nu ma pofi suferi ?
SINZIANA. Inca ma intrebi ?.. m'ai rapit din casa parin-
teasca... m'ai departat de lume, ai facut nenorocirea mea....
§'apoi te miri ca-mi e§ti urat de moarte ?
SMEUL. = Urit de moarte ?.. cand vreau §A te iau de sofie.
SINZIANA. Eu sofia ta ? Nici odata.
SMEUL. (Maniat). A§a ? Ei bine afla ca nu mai tarziu deck
maine avem sa ne cununam... toate sunt gata... am poftit pe
tofi amicii §i pe toate rudele mete.
SINZIANA. Frumoasa adunatura trebue sa fie, daca-ti sa-
mana... Ha! ha! ha!
SMEUL. Razi ?.. ai vre-un gand ascuns... vrei sa fugi ?
SINZIANA. Vreap sa scap de tine prin toate mijloacere,
chiar de-a fi sa m'arunc in mare.
SMEUL. Ba te-i aruncafin brafele mele, nu in valuri, §i
pentru mai buns siguranta mergi in casa... am sa te inchid
in turnul asta, de unde n'ai putea sa-ti iei sborul.
SINZIANA. A§a crezi to ? (In parto). Bine c'a venit Pepelea.
SMEUL. Ate... hai 1 (Vrea s'o apoce de brat)-
SINZIANA. (Respingtuadu-l). Nu te atinge de mine. Until In pa-
]at, Smeul Include poarta c'o chee mare).
SMEUL. (Singer). Se face ca-i manioasa?.. dar eine o crede ?..
CAnd a vedea maine rochia de nunta §i beteala o sa sburde.
Cu toate acestea, (aratil cheia) paza buns nu strica... arum hai
in padure sa caram lemne pentru oapatul cununiei. Ha 1 ha!
ha! Biefii Parlea §i Lacusta doboara la copaci, fara a §ti ca
pe unul am sa-I pun in frigare, §i pe celalalt am sa-I fierb
in caldare. Ce chef !.. ce chef ! (Pleac6 spre dreapta).

Vasile .Alexandri. Teatru, Vol. III. 26

www.dacoromanica.ro
 402 v. ALECSANDRI

SCENA V.
SMEUL, PEPELEA (vine de dup5, stanea .

PEPELEA. Bine te-am gasit, Smeule !

SMEUL. Ce ? un pamantean aicea ? de unde ?
PEPELEA. Din lume.
SMEUL. Cum ai intrat in imparatia mea ?
PEPELEA. CUM se infra.
SMEUL. Si cine e§ti to ?
PEPELEA. Fecioru tatane-meu.
SMEUL. Si ce cati aicea ?
PEPELEA. Te cat pe tine, ca sä ne prindem impreuna
frati de cruce... cum e datina vitejilor.
SMEUL. Tu cu mine ? pretentia-ti e gogonata... dar e§ti
to in stare sa-ti masori puterile cu ale mele ?
PEPELEA. Vom cerca... nu cats ca's mic ;Ite-am mai in-
vins °data.
-SmEut.. Unde ? cand ? minciuni !
PEPELEA. Ada-ti aminte... eu te-am alungat din palatul
lui Papura imparat.
SMEUL. Tu ?.. bine ca te-am prins in mainile mele, sa
ma rasbun... vino la lupta.
PEPELEA. Bucuros... care o dovedi, va fi stapan pe viafa
celuilalt.
SMEUL. Se infelege... aan sä te strang in brafe, pans fi -o
esi sufletul.
PEPELEA. Si eu pe tine, pans fi-o ie§i limba de-un cot.
SMEUL. Mare-ti e lauda. Vina.
PEPELEA. Tine-te bine, Smeule.
(So apnea brrttis la tranta, se opintesc @i mter art se Histoarne unul po altu ).
SMEUL. (Stranghndu-1). Iti place a§a ?
PEPELEA. (Aparte). Batad crucea, ca rau ma strange !
SMEUL. Ce-ai holbat ochii la cer ?
PEPELEA. Cat sa vad, in care nor sa te asvarl.
SMEUL. Sa ma asvarli in nori ? (aparto) Asta-i dracul.
PEPELEA. Nu te da Smeule, acu-i acu, una, doua...
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §I PEPELEA 403

SMEUL. Stai ! esti viteaz cat si mine.. mg prind frate cu

tine... si te poftesc la nunta mea.
PEPELEA. Pe cand ?
SMEUL. Pe maine.
PEPELEA. Cu cine ?
SMEUL. Cu Sinziana ! 0 sa facem pranz mare, o sa avem
si cloi domni la masa.
PEPELEA. Care si care ?
SMEUL. Parlea-Voda si Lacusta-Voda... mi i-au adus
perches Statu-Palma.
PEPELEA. Perches ?
SMEUL. Dar ; as fi preferat caprioare... dar cred c'or fi
buni cu tarhon sl cu ardei.
PEPELEA. Vrei sa-i mananci ?.. Incalte destul de grasi
sunt ?
SMEUL. Unu-i plinut, celalalt slabut, dar impanandu-i cu
slanina...
PEPELEA. Vor fi de minune ?
SMEUL. Acum, fiind-ca esti oaspele meu... spune-mi cum
te chiama ?..
PEPELEA. (RApede). Tot am zis c'am zis c'oiu zice, dac'oiu
zice !
SMEUL. Ciudat nume... cine ti l'a dat ?
PEPELEA. Nasul meu, care se chiama : Rotofei de tei pe
miriste de mei.
SMEUL. 0 fi fost de neam mare?
PEPELEA. Se rudea cu Capra calca'n peatra, peatra crapa'n
patru.
SMEUL. Destul... ziva trece si not o perdem cu vorba ;
cred ca mi-i ajuta la pregatirile nuntei.
PEPELEA. Bucuros, ce-i de facut ?
SMEUL. Deocamdata, card polobocul asta la gainarie.
PEPELEA. CU ce sal car ?
SMEUL. Cu spinarea, cum fac eu.
PEPELEA Bine ; numai unul ?.. as vrea sa duc doua
odata.
www.dacoromanica.ro
 404 V. ALECSANDRE

SMEUL. (A parte). Zdravan e I (tare) maine ii cars zece, acum

la treaba... Eu ma duc in padure sa aduc lemne... te las, Ili
pregate§te falcile, pe maine... o sa facem guleai (ese in dreapta)
Ce chef Ce chef !
PEPELEA. (singur). S'a dus ; cum sa intalnesc pe Sinziana?..
Unde sa fie ?.. In palat ?.. (Merge la usa palatulni). U§a e inchisa
cu.§apte broa0e... sA-i dau de tire cu flue ul. (Snarl din el, Sinziana
apare la fereastra de ens a turnulni).

SCENA VI
PEPELEA BSI SINZIANA.

SINZIANA. Pepeleo... Pepeleo I...

PEPELEA (vazfind'o) Iat-o... Iat -o... ea-i ! Sinziana ! Tu e§ti ?
Tu e§ti ?
SINZIANA. Eu, Pepeleo, roaba st foarte nenorocita !... vrea
smeul sa ma sileasca a ma cununa cu dAnsul... SA nu ma
la§i Pepeleo I
PEPELEA. N'ai grija, iubito... am venit inadins ca sa te
scap... Pofi ie§1 la noapte din palat ?
SINZIANA. Ba nu, Smeul ma inchide in turn... dacA ai
avea iarba ferului, ai putea sa sfarmi broa§tele.
PEPELEA. N'am nevoe de iarba ferului... dar spune-mi
ce face Smeul dupa ce te 'nchide ?
SINZIANA. Mananca. bea, se irnbata §i doarme dus.
PEPELEA. Minunat I.. SA fii de§teapta asta noapte.
SINZIANA. Ah ! Pepeleo ! de m'ai scapa de aicea, te voiu
iubi toata vista mea... ia seama, vine -Smeul. (Dispare).
PEPELEA. (Singur, ia hfirletul de ling& fantfina ¢i incepe a siipit im-
prejurul ei eantilnd :

Cine sapa
DA de spa
$i s'adapa
Pan' ce crapa.

www.dacoromanica.ro
 S1NZIANA §I PEPELEA 405

SCENA VII
PEPELEA, SMEUL, PARLEA, LACUSTA.
(Par lea si LacustA infra purtaiid pc umeri un stejar lung si gros. Ei cad pe britnci
sub greutatea copacului).

SMEUL. Hai lenesilor mai lute, mai cu inima ; duce-ti

stejarul in lemnArie.
LAcusTA. Aoleo... aoleo, nu mai pot.
PARLEA. Nici eu, sant turtit.
LAcusTA. Sant spetit.
PARLEA. Sant §oldit 1
LACUSTA. Sant UiMit 1
SMEUL. Ian priveste miseii, nu's in stare sa duca un
stejar in spate, ei doi.
PARLEA. (Sculandu-se). Duca-I cine-i Smeu, sau vita... not
santem de-o alts faptura.
SMEUL. Da, de-o alts fripturA.
PARLEA. Ce friptura... cum friptura ? eu friptura ?
SMEUL. Tu... Stejarul Asta are sA te munceasca pe tine
in frigare... si pe Lacusta sA-1 fearba in cAldare.
LAcusTA. Ce caldare, cum cAldare,.. eu in caldare ?
SMEUI.. Asa ; nu vreti sa duceti copacii in bucatArie ?
PARLEA. Ti-am declarat'o catoliceste : non possumus.
SMEUL. Bine, va yeti cal in curand de intetirea voastrA.
(Se apropie de copac).
PARLEA. Ce zici to Lacusta, te-i cal ?
LAcusTA. Ba nici gandesc ; bine c'am scApat nestricafi
si frumosi.
SMEUL. Poftim... o surcea de lemn, si ei nu au curajul
sA o care, miseii !
LAcusTA. - Auzi vere, cira- surcea gojgogea stejar.
PARLEA. Nu te potrivl vere, lass -1 O. bodoeneasca.
SMEUL. Sa -I duc tot eu in bucatarie... Haide. (Ridicit co-
pacul subtioari si plead).
PARLEA. Hu... ian priveste, a ridicat copacul subtioarA...
sdravan e, bats -1 codru I

www.dacoromanica.ro
 406 V. ALEcsANDRI

LAcusTA. SA juri ca merge la sosea cu betisorul in mana,

ca un coscodan.
PARLEA. Duca-se calare peel, panA s'o lovi de toarta
pamantului.
SMEUL. (Elind). Rabdare, rabdare pans mane.
PARLEA. (Inaintand). Ce-a spus ?
LAcusTA. Ce-a zis ?
PEPELEA. (Ecind dup.& tantha). A zis a o sa vh fach bucate.
LAcusTA. Ce vad ? Pepelea ?
PEPELEA. Eu... Smeul m'a poftit la masa.
PARLEA. Cum, §i to ai sa mananci din not ?
SMEUL. (Revenind). Hei 1 Tot-voiu zice, umplut-ai poloboa-
cele ?.. Ce foci acolo cu harletul ?
PEPELEA. Sap putul prin prejur.
SMEUL. Pentru ce ?
PEPELEA. SA vezi frate Smeule ; am chitit asa, de cat
sä caram apa cu poloboacele, mai nimerit ar fi sa iau putul
in spinare... si sa -1 duc in bucatarie, °data pentru totdeauna,
SMEUL. Uthait a parte). Breee L. odinioara cata sa ma as-
varle 'n nori, s'acum vrea sa -mi care putul ?.. Grozav om si
primejdios !,. Trebue numai-de-cat sa ma dezbar de el. (sta
pe gtindurl).
LACUSTA. (Ltd Piialea). Gogonata-i.
PARLEA. Nu incape pe U§a.
PEPELEA. Hei, puneti mana cu totii, sa scoatern putu
din pamant, si mi-I asezati pe spate ; dar luafi bine sama,
nu cu gura'n jos ; ()data una, doua i
SMEUL. Nu !.. Pepeleo draga, nu te osteni, lass puful la
locul lui, e deprins din copilarie a sta aici.
PEPELEA. (Asvilrle harletul). Fie cum vrei, eu cautam sa te
indatorez.
SMEUL. (StrAngandu-i mana). Mulfumesc fratioare.
PEPELEA. (DA un r&cnot de dnrere).
SMEUL. Ce este ?
PEPELEA. Am crezut ca ti-am frant mana, strangand'o
intr'a mea.

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA El PEPELEA 401

SMEUL. (A parte). E primejdios I (Taro). Dar incepe a inopta.

(Lni Parlea H Locust). Intrati la culcu§ in turn voi doi ; cat pen-
tru tine, frate Pepelea... n'am unde sa to adapostesc ; cul-
ca-te colea Tanga fantana, la racoare ;.§i dormi intr'una pans
dimineata.
PEPELEA. Las pe mine.
SMFUL. Deci noapte buna.
PEPELEA. Visuri cornorate 1...
SMEUL. (Urmarind pe Parka Qi LAcustA, care intro in Paint, zice a parte).
Cum o adormi, am sa viu sa-I ciomagesc, pans 1-oiu ucide.
(Ese).
PEPELEA. Smeul are vre-un gand rau cu mine ; sa ma
prefac ca dorm... Unde sa ma culc ? Ha ! pe trunchiul asta,
dar sa-mi pun fluerul pe piept, ca un scut.
Se fntincle pe trunchiul de lAnga put, se acopere cu mantaua ',Psi afunc15, pc1.-
laHa pe cap, Indit an se mai cunoaste).

SCENA VIII.
PEPELEA §i SINZIANA. (Ea se ive§te la feroastra de ens a ttirmilai

SINZIANA. Pepeleo !
PEPELEA. Sinziano !
SINZIANA. Fugim ?.. Smeul a intrat in casa, sant cu ne-
rabdare sa es din turn.
PEPELEA. Fii lini§tita §i fa-te ca dormi... Ti-oiu da de §tire
cand a veni momentul.

SCENA IX.
PEPELEA, SINZIANA, PARLEA, LACUSTA.

LACUSTA. La fereastro, de jos a tnrnului). Iata-ne iar In pu-

carie.
PARLEA. Mai bine aid, decat in frigare §i in caldare.
www.dacoromanica.ro
 408 V. ALEOSANDRI

LAcusTA. (Otaranclu-ge). Brrr... Parlea, nu zaresti pe Pe-

pelea ?
PARLEA. Pare-mise ca doarme, coin langA put.
LAcusTA. N'ar putea el sit ne scape ?-
PARLEA. Taci, and Smeul.
LAcusTA. Vine sit ne tae de pe-acum. Brrr...
PARLEA. Taci.. nu tot barai, ca bArii §i eu.

SCENA X.
Aceia,si, SMEUL.

SMEUL. ' (Ese Inca din palat, armat cu buzduganul). Doarme ! (Incet)
Frate, fratioare. Nu raspunde... e adormit... acu-i vremea,
sa-i turtesc tivda cu buzduganul, se apropie de Pepelea po v)lrful pl-
l'am ametit...
c/clue/or si loveste In trunchiu cu buzduganul). Na, una ;
sa-i mai dau vre-o cate-va, (Love§te . doua, trei, patru ; !tare
capAtina !,.
LAcusTA. Ce face Smeul dracului ?.. In cine bate cu
buzduganul ?
PARLEA. In bietul Pepelea.
LAcusTA. L'a fi ucis hotul.
PARLF.A. Cel pufin i-a facut scafarlia numai tandari.
SMEUL. De-acum cred ca-i ajunge... nu mica... L'am
ucis !.,. m'am desbarcat de el. (Pleacr, §i iar se Intoarce) dar tot sd-i
mai trag una, drept adAlma§. (Mai loverite tacit odatii,buzdnganal se shi
Apia). Na ! mi-am frant buzduganul, arma mea cea mai puter-
nicA I.. ce fac eu acum fArA ea, dar fie ! incaltea 1-am ucis..
Ce chef, ce chef!.. Hai de-acum la culcare. antra in palat).
LAcusTA. SArmanul Pepelea.
PARLEA. Parapanghelos de-acum.
LAcusTA. Ba iach invie, invie 1.. mare minune ! (Pepelea 80
raise& si se ridica .
LAcusTA. Pepeleo...
PEPELEA. Cine ma chiama ?..
LAcusTA. N'ai perit ?..
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA SI PEPELEA 409

PEPELEA. Nu cred... am dormit dus.

LAcusTA. Dar n'ai simfit nimic prin somn ?
PEPELEA. Ba, parca m'au piscat niste tantari.
LACUSTA PARLEA. Breee! breee! breee I breee ! (A. inoptat;
cer cu stele).
PEPELEA. (Sculandu-se). Groaznic m'a ciomagit fratele meu
de cruce noroc c'a lovit in fluer... dar incale si-a frant buz-
duganul... minunat 1.. o arms mai putin in manile lui... Oare
ce face el acum I.. s'a culcat?.. a adormit ?.. (Se apropie de poarta
palatului si asculta. Se aude nn horAit grozav Innauntru). Doarme butuc...
gi borAeste ca o moara stricat5... acu-i vremea de scApat pe
Sinziana si pe bietii Voivozi, sA le dau semn.

(Cumtet)

PEPELEA

Sinziano te desteapta,
Eu te chem la sanul meu.
Al tau mire te asteapta
SA te scape-acum de Smeu.

SINZIANA (ivindu-se la fereastrii .

Ah ! Pepelea, sant desteapta

Ca si viul dor al meu
A mea inimA asteapta
Ca sA sbor la sanul tau.

PARLEA BSI LACUSTA (la fereastra de jos).

Groaza '11 mine se desteapta
MA framant amar gi greu.
Moartea cruda ne asteapta
In caldarea celui Smeu.

PEPELEA

Am cAlcat, venind la tine,

Peste noua tAri 5i marl.
www.dacoromanica.ro
 410 T. ALECSANDRI

SINZIANA

Am rabdat gandind la tine

Mii 1imii de suparari.

PEPELEA

Dar acum soarta surade-

Raiul dulce se deschide.

SINZIANA

Origi unde-oiu fi cu tine

Va fi ratul pentru mine.
(Impreunit)
PEPELEA

Sinziana ma asteapta
Sa to scap de crudul Smeu...

SINZIANA

A mea inima asteapta

Ca sa sbor la sanul tau.

PARLEA BSI LAc usTA

Moartea cruda ne asteapta

La ospatul celui Smeu.

PEPELEA. Smeul e beat de somn... sunteti gata ?

SINZIANA. Gata.
LAcusTA. Dar cum esim din turn ?
PEPELEA. Feriti-vd, c'am sa deschid turnul prin farmecul
fluerului meu. (Pepelea suna din fluor; (atada turnulni se prilbuseste, fur-
l-nand o scam, Sin7iana se coboarii, PArlea gi Lacusta ese pe sub scars).
SINZIANA. (Sus in capnl seilrei). Pepeleo I
PEPELEA. (coboraLd-c). Sinziand, cobori lute.
SINZIANA. (CoborAnd so:\ arunca in bratele lui Pepelea). A ! scumpul
meu mire !
PEPELEA. Scumpa mea mireasd J

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA SI PEPELEA 411

LACUSTA. (tmbratiOnd pe Pepe lea). A ! scumpul nostru libe-

rator.
PEPELEA. Nu-i vreme de perdut... la file, barca ne as-
teapta dupd stanca...
PARLEA. Hai I.. si to locas afurisit, sd cads trdsnetele pe
tine, sd te macini ca malaiul... sA te...
LAcusTA. Lasd bldstemurile pe altd-datd... acum la sd-
nAtoasa. (Fog toti patrn si dispar dupa stanch).

SCENA XI.
SMEUL (ese somnoros).

SMEUL. Pare c'am auzit un vuet neobisnuit ? am simtit

ca un cutremur, care m'a trezit... s'o fi prabusit vre-o stancd
in mare ? ce vdd ?.. turnul e deschis ?.. o scars ?.. Sinziana
a fugit ?.. Cum ?.. si Parlea si Lacusta ?.. Incotro au apucat ?
spre pAdure, negresit... o ! de i-as prinde, am sA -i mAnanc
de vii. (Alearga epre p idure).
(0 aurora boreal& se area pe cer. La lumina ei se 7fireste o barca lunecand
pe mare; In ea se afla Pepelea, Sinziana, Parlea kIi LaCUSei...

TUS-PATRU (MAO.
Pe ale mArii blande valuri
Barca mica sbori departe.

SMEUL. (Oprindn-se). Ce and ?

i de-aceste crunte maluri

Cu grabire ne desparte.
(Berea se deptirteazo epre orizont).

SMEUL. Ce vdd ?.. Sinziana cu ucisul meu ? unde-i buz-

duganul, sd-I asvarl in ei. Se Impledica de el rapt joe). Iatd-1, e
frant ! (Turbat de mtnie). A L. cum sd-i prind, aripile, aripile... cu
ele sA -i ajung din sbor. (Intro rApede in palat si ese in curand en aripi
aninate de umeri).

www.dacoromanica.ro
 412 v. ALECSANDRI

Arie pe mare.
Am scapat, o! veselie,
i de Zmeu §i de robie!

SMEUL. Ba n'ati scapat, oiu sa viu rapede ca un vultur

de sus dupa stanca. (Plead. spre stanch).
(Stance se deschide gi Zane Lacului apare sub o arcadaluminoash .

SCENA XII.
SMEUL, ZANA LACULUI

ZANA. Stai pe loc, iasma infernal. L. Tu care ti-ai frant

buzduganul ; cada §i aripile tale.
(Aripile Smeului cad de pe umerii mai.
SMEUL. (C'tm rScnet de disperare). A I.. Zana Lacului L. sant
perdut !.. (Cade leginat).
Sftulitul 4ctului Iv.

ACTUL V.
Teatral reprezinth imperiul emit... munti de ghiatit, brazinuchrcati de chiciura.

SCENA I.
GENII DE IARNA.
(Toti aunt albi gi 'naripati; se joach pe ghiatil patinand .

CO R.
Ce dulce vigil! Toata suflarea
In acest loc Piere sub vent,
Nu e verdeata, Chiar insa§i marea
Nu e nici foc ; Pare-un mormant ;
Ci numai On* Dar not ferice
i numai ceata Traim aice,
Viscol §i ger, Jucam, cantam,
Pe camp .0 'n cer Ne desfatam.

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §I PISPILLEA 413

SCENA II.
GENII. CRIVATUL.

CRIVATUL. Genii nemernici, voi jucafi Si imperiul Ernii

se afld in pericol de topire I
UN GENIU. Cum ? Ce ? Cum, d-nule Crivat ?
CRIVATUL. Iarna, grafioasa noastra Imparateasa, care avea
sa fie incoronata chiar astazi...
GENIUL. A patit ceva ?
CRIVATUL. Iarna, frumoasa copild a Nordului, care avea.
sa-si aleaga chiar astdzi un mire...
GENII. Ce-a patit ?
CRIVATUL. Iarna, care pre cat era de incantatoare, 'Area
a fi rece i nestiutoare...
GENII. Ei Ce i s'a intamplat ?
CRIVATUL. S'a dat in dragoste cu Prier, domnul Verdetei,
i asta noapte a spdlat putina din palat cu el.
GENII. A fugit ?
CRIVATUL. Fugit ! In tainii). Dar sa ramie intre noi... sa
nu afle poporul.
GENII. 0 !..
CRIVATUL. A abandonat tronul, bundtate de tron, durat
numai din sloiuri de ghiata !.. Ce nebunie !.. unde .a gasi o
china mai placuta decat aice... o lard mai drAgalasa decat a
noastra, unde foesc ursii cei albi.
GENIUL H. Ei bine, ce ne facem ?
CRIVATUL. Sd ne cautdm o alts impardteassa, caci in Im-
periul Ernii nu pot domni deck femeile ; Si dupd datinele
stramosesti, imparateasa trebue sd fie frumoasa, alba, si mai
cu seams rece ca ghiata... Dar unde s'o gasim.
Top. Unde... unde ?
CRIVATUL. Vpi, care -afi cutreierat lumea, n'ali intalnit
vre-o fats cu inima de ghiata ?
GENIUL I. Sa vecteti domnule Crivat... am fost mai an la
Bucure§ii...
www.dacoromanica.ro
 414 V. ALECSANDRI

'CRIVATUL. i ?..
GENIUL. Si am gasit una, numai una, lash...
CRIVATUL. '410
GENIUL. Cum a dat cu ochii de un ro§ior s'a topit...
CRIVATUL. Nu ma indoesc... Ro§iorii sunt para focului...
dar ce s'aude ? Ian priviti... prin vazduh trece un Smeu ca-
Jare. (suaeul trece prin vazduh),

SCENA III.
AceiaA SMEUL.

Toil. (Cu grijii). SMeUi

CRIVATUL. Intaia data el calca pe locurile acestea. Oare
ce cauta el pe la noi ?
SMEUL. (Intrand). Caut ajutor §i razbunare !
CRIVATUL. Ajutor ?
SMEUL. Da I ati auzit de §otiile ce-am patit ?
GENIL Ai patit §otii ? Spune-le sa radem §i noi.
SMEUL. (roBomorit). Sa radeti ?
GENII. (Speriati). Ba-ba-ba-ba, sa-sa-sa. plangem.
SMEUL. Ascultati dar... am rapit pe Sinziana, fata lu
Papura-Imparat i cand sa ma bucur de prada mea, vine un
hot §i mi-o furs ca din palma. (Furio8). Pricepeti a§a obraz-
nicie ?
GENII. (rremurand) Prii-prii-pri-ce-cepem.
SMEUL. Sinziana cu hotul ei §i cu alti doi pamanteni,
doi nauci, anume Parlea-Voda §i Lacusta-Voda, care-i into-
vara§esc, umbla acum rataciti pe fata pamantului, fara a putea
nimeri la imparatia lui Paptira... ei au ajuns pans aicea §i
i-am zarit calcand peste hotar... mergeti de le e§iti inainte,
ii t)rindeti, §i-i schimbafi in sloiuri de ghiata.
CRIVATUL. Pe toti §i chiar pe Sinziana?
SMEUL. Ba pe dansa nu... ea-i frumoasa §i alba cat §i
imparateasa voastra, pacat numai ea-I asa de rece in privirea
mea. (S a ganditor).
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §I PgPELEA 415

CRIVATUL. Catro genii Meet). Ati auzit ?.. frumoasa, alba §i

rece... tocmai ce ne trebue noud ; poate ca... cine §tie ? ne
Vine o imparateasa nouA I..
SMEUL. Vreti sa-mi dali ajutorul ce va. cer ?
CRIVATUL. Vrem.
SMEUL. Hai dar sa le qim in cale §i sa-i robim, dar
trebue sA va dau de §tire ca hotul are un fluer fermecat,
-prin care invinge tot... Voi cu suflarea voastra sä faceji sa in-
ghefe aerul din el, ca sA nu mai poata scoate nici un sunet...
astfel vom capAta isbanda.
CRIVATUL. Prea bine, insa ai uitat sa ne spui numele
holului.
SMEUL. El se chiamA... Tot oiu zice, c'am zis c'oiu zice...
CRIVATUL. Ce-ai zis ?
SMEUL. Duca-se dracului, l'am uitat... Hai.
Es cu totii prin dreapta, cantand repriza corulni).

SCENA IV.
LAcus rA-VoD A.
LACUSTA (Intra prin stanga, tr Id (le frig. sarind ,vi aluuectind In
-tot pasul). Brrr.,. frig e ! rat' ma strange 'n spete. (Alunecao). Na !
cat pe-aci sa cad alivanta... prin ce locuri afurisite m'a adus
naiba. Brrr!.. aid o fi inghetand §i ouale corbului.. sa nu
stau in loc, sA ma sleesc... (Sara §1 lumina). Tineine... mai, da
ghetq e L. de cand am scapat din ghiarale §i din caldarea
Smeului, am umblat haihui prin toate colturile lumii, impreunA
cu Sinziana, cu Pepelea §i cu varul meu Parlea, fara a da de
Imparatia lui Papura... Brrr. Am ajuns in sfar§it la marea in-
ghelata. Brrr, simt ca inghef ca &Ansa. (Sane). Am lasat in urma
pe tovara§ii mei §i am rupt-o de-a fuga inainte, doar m'oiu
'nazi cu mi§carea.., as... (Tremuril). Iaca ma schimb in sloi...
ma prefac in inghetata de Lacusta. la -fuga... (vra sa alerge, dar
-aluneca 41 earro) Aoleo I (tin urs alb se coboarii de po deal in seen i . Vai
www.dacoromanica.ro
 416 V. ALECbANDRI

de mine L. ce se coboara spre mine ?.. un urs ulb ?.. aoleo

sa ma fac, ca's mort, ca sa nu ma manance. (Ste neclintit jos.
Ursul se apropie de el 04 miroasg., 11 intoarce cu labels, apoi se pane cu sezutul
pe el, mormiiind). S'a pus turceste pe burta mea... greu e, man-
ca-l'ar cainii, dar incaltea ma incalzeste cu blana lui. (IIrsul se
uitii la &maul, Liicustil Inchide ochil, se face mort). Hei L. de-a§ puiea sa-i
spintec cojocul..... am cutitul la brau... Ian sa'ncerc... (Scoate
cutitul Qi cAnd vrea srt loveascit, Ursul se uitii in el, el se °probe, apoi zice)
intors spatele ; acu-i vremea. (Infige cutitul in ta'ele ursnlui,
care sare mugind yl se depiirteazit). Pare-mi-se ca l'am intepat, dar nu
l'am ucis... (Speriat). Nu, nu... iaca, dihania fuge... am scapat !
(Sare picioare ¢i fuge lunecand in dreapta). Am scapat L. am scapat I
(Joacii de bucurie. In acest moment infra Parlea, altuagand furies cfiti-va
care traverseazii scene, speriati).

SCENA V.
P A R LEA-L A CUSTA.

PARLEA. (Dttnd en sabia In dreapta Qi In stitnga prin. vazduh).

Na ! na ! na §i tie, na si tie, na si tie ! Lupta cu Parlea vrt
trebue ?,. na, na, na !
LACUSTA. Ho ! vere Parlea, opreste, pune piedica.
PARLEA. Cali am ucis ?.. Pe toti ?
LAcusTA. N'au ramas nici de samanfa... dar ce-ai petit,
ce te-a apucat ?
PARLEA. Dupd ce ai fugit si ne-ai lasat, ne-au atacat
ceata de dihanii albe, care veneau sa rapeasca pe Sinziana
M'am facut foc si le-am luat la ,goana pan'aici, precum ai
vazut.
LACUSTA. Dar Sinziana ce-a devenit ?
PARLEA. Ea o stie !
LACUSTA. Cum ? Ai abandonat pe Sinziana ? A 1 vere,.
nu-i galant din partea ta.
PARLEA. Dec L. Dar to ce-ai facut ?.. Nu ne-ai abando-
nat pe toll ?
www.dacoromanica.ro
 SINZIANA BSI YBPELEA 417

LAcusTA. Nu-i vorba de mine... mie mi-era frig, am fu-

git ca sa ma incAlzesc.
PARLEA. (IncepAnd a tremura de frig). Si te-ai IncAlzit ?
LAcusTA. (Tremm*nd). Ba ! Ba! Ba... am devenit gazda fio-
rului si a guturaiului (strAnntit).
PARLEA. Si eu tij... (stranut5.).
AMANDOL SA vA fie de bine.
LAcusTA. Parleo 1

PARLEA. LAcusta !
LAcusTA. Stai, iaca-ti inghiatrt nasul.
PARLEA. Si tie o ureche.
LAcusTA. SA ne frecAm lute cu zapada... asta-i leacul.
(Ian sitpada qi se freacS unnl pe altul).
AMANDOL Vartos... vartos.
PARLEA. S'a ro§it ?..
LAcusTA. Cat un patriot... dar urechea mea ?
PARLEA. Cat alt patriot... le-am scapat de degerat.
LAcusTA. Ian priveste... ba nu... iar se'nalbeste, Inca o
frecatura.
PARLEA. Destul, vere, ca I'ai jupuit de piele.
LAcusTA. Ah 1 Ah L. vere, viata -i asta ?
PARLEA. Vial& dar proastA... incepe a-mi fi somn.
LAcusTA. Si mie, dar sa nu dormi ca mori.
PARLEA. Apoi ce sa facem ?
LAcusTA. SA ne dam pe ghiatA, ca sa ne intretinem cir-
culajiunea sangelui.
PARLEA. Fie si asa, (se clan pe

SCENA VI.
Aceia0, CRIVATUL (se opre§te pe-o movilii, de °mitt).

CRIVATUL. Vivat 1.. am prins pe Sinziana... am dus-o la

palatul Ernei, §i prin vrajirea sotiei mete, Promoroaca, am
schimbat-o la fafa de samAnA acum intocmai cu impAra-
, Vaaile Alecsandri. Teatru, Vol. HI. 27
www.dacoromanica.ro
 418 V. A LECSANDRI

teasa noastra cea fugara... in curand are sa vie aicea Sin-

ziana, pentru ca sa fie incoronatA... iaca cortejul se inain-
teazA.
(Mars la orchestra, cortejul intra).
PARLEA. (Oprindu-se). Ce s'aude ?
LAcusTA. 0 fi vre-o nunta de ur§i albi.
PARLEA. Vin colea, -sa o privim.
LAcusTA. Si sa firn gata de fuga... Te-ai mai incAlzit ?
PARLEA. M'am !..
(In sunetul unni mare fantastic, intra din dreapta dignitarii imperiului ernii.tu
haine albe blanite si on mitre de ghiata. Dupa dansii un car de argint, tras de
doi ursi albi. Pe car se gaseste Sinziana, purtand o mantle alba de stofa argintie,
rsi...uu val subtire pe obraz. Genii multi Incunkul carul. Poporul urmeaza in co-
joace... Oarul se opreste in mijlocul scenei).

SCENA VII.
PARLEA, LACUSTA, SINZIANA, CRIVATUL, GENII, CORTEJ.

Co R.
Vivat falnica regina,
Duke ca o zi senink
Mandra ca o lung plinA
i cu inima virgina.

PARLEA.

0 ! ce minune incantatoare !

LAcusTA.
N'am vazut alta ca ea sub soare

AMANDOI.

Simt pentru clansa amor §i amoar.

SINZIANA. (In parte).

Biotul Pepelea, unde-a fi oare
www.dacoromanica.ro
 SiNZIANA 41 ISPELEA 419

CORUL.

Vivat falnica Regina, etc.

CRIVATUL. (Prezentand o coroana de brilia,nt).

Regina stralucita 1 Poporu 'n fericire

Ti-ofera azi coroana, rugandu-te uimit,
Ca sa-ti alegi un mire
Viteaz frumos, Juba.

SINZIANA (Incoronfindn-se).

Coroana pe-a mea frunte o pun azi fericita.

4A parte). Dar ce simt ? sub coroana un frig cumplit m'a prins
In inima-mi racita
Tot focul, vai ! s'a stins !

CORUL.

Vivat falnica regina, Mandra ca o lung plina

Dulce ca o zi senina, i cu inima virgins.

POPORUL. Ura !.. traiasca imparateasa noastra !

PARLEA. Frumoasa-i, Lacusta... incep a ma inferbanta.
LAcusTA. Noroc de tine 1
CRIVATUL. Locuitori din imparatia ernii, se face voua
§tiut, ca asta-zi imparateasa noastra, urmand datinelor stra-
mose§ti, are sa-§i aleaga un mire... Acel care sarutand-o pe
frunte nu va fi cuprins de frigul mortii, va ocupa tronul aid-
turea cu frumoasa lui sotie.
PARLEA. Ce-a spus vere, ai auzit ?
LACUSTA. Auzit ; taci.
CRNATuL. Care dintre voi aspira la aceasta fericire, sa
se presinte. Am zis.
PARLEA-LAcusTA. Eu !
PARLEA. Cum ?.. §i tu, vere Lacusta ?
LAcusTA. Iaca, ba nu, ca mi-a fi ru§ine.
SINZIANA. on parte). Ce vad? Parlea §i Lacusta 1
PARLEA. Ce voluptate ma a§teapta !
www.dacoromanica.ro
 420 V. A LECSANDRI

LAcusTA. Ah ! am s'o strang in brate, ca sa ma in-

calzesc.
Parlea si Lfiensa pleacil en bratele deschise dar en cat s'apropie de carol Ernii,
el se cnprind de fiori, picioarele li se Intepenese, limbs li se..leag&).

PARLEA.

Mult o doresc.

LAcusTA.
Mult imi e draga...

IMPREUNA.
Dar ce simtesc ?
Limba-mi se leaga.

CORUL.
Ei simt in piept Nu calca drept,
Fiori de ghiata, Rau o s'o pata.

PARLEA §I LACUSTA.
Ah ! simt in piept Sant eu degept
Fiori de ghiata, Sant oare'n vtata ?

PARLEA BSI LAcusTA, (Langet car tremurAnd).

Plin de...de...foc No...no...noroc
Ma'nchin tie...tie... De-acum mi...mie I

(Until deoparte ¢i altul de alt4 parte Intind buzele ca BA wrote obrazul Sin -
zianei, dar pe loc Aram. Incremeniti, strigt.nd:) Aoleo !.. inghet !

CORUL.
Au inghetat I Sant bunt de dat
lata-i zapada I UrOlor prada.
(Saint amandoi luati pe sus si rhzemati de avan-scene).

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA §1 PEPELEA 421

SCENA VIII.
Aceiczsi, PEPELEA (intr5, alergand).

PEPELEA. Sinziana... Sinziana...

SINZIANA. (In parte). Glasul lui Pepe lea !
PEPELEA. Unde esti ?.. ah I iata-te. (Vrea sA se apropie, pope-
trul it opreete).
SINZIANA. (A parte). Sarmanul L. de cand port coroana asta
de ghiata... parca nu mai simt nimic pentru el !
PEPELEA. Sinziana, nu'mi raspunzi ?.. 0 1 in zadar esti
schimbata la fata... eu te vad cu ochii sufletului... te re-
cunosc.
SINZIANA. (A parte). 0, Doamne ! am ajuns rece ca iarna,
inima mea nu mai bate.
PEPELEA. Sinziana ! esti vrajita... Eu sant Pepelea, ras-
punde 1 (Se repede printre oameni).
CRIVATUL. Nenorocite !.. uiti respectul ce datoresti im-
pArAtesei si tulburi ceremonia cununiei ?
PEPELEA. Cine se cununa, Sinziana ?.. cu tine ?..
CRIvAnit. Cu acel care o va saruta pe frunte si va avea
noroc de-a nu muri pe loc.
PEPELLA. Eu vreau sa-mi cerc norocul, chiar de-a fi sa
anon.. tot mort sant fail dansa.

(Duo).
PEPELEA
Dulce 'mparateasa. Ah ! iti add-aminte
Scumpa mea mireasa. Ca prin juraminte
Eu sant al tau mire Legat sant de tine,
Cuprins de iubire. Ca §i to de mine.

SINZIANA. (In parte).

Sarmanul Pepele ! de el rau imi pare !

Ca poate sa moara dintr'o sarutare.
www.dacoromanica.ro
.422 V. ALICOSANDRI

PEPELEA.
N'am Md. de moarte
Nici de rele soarte,
CAnd anima -mi cere
Dulce mangaere.
(Sinziana se coboara de pe car, Pepe lea continua).
DA-mi o sArutare
Pliny de 'nfocare,
Eu cu-a mea iubire
Sbor in nemurire.
Strange In brate pe Sinziana si-o siiruta pe frunte. Coroana ei cado; atunci
si ecoste inelul Qi apare sub figura ei).

SINZIANA.
Ah ! in al meu suflet simt un dulce foc.
Iubesc, iubesc iara, iubesc... o noroc I

TOTI. (Go. mirare).

N'a inghetat I n'a murit !
El e mirele iubit !

SINZIANA §i PEPELEA. kimbratisati).

Zi de fericire plina I
ImpreunA cu uimlre
Durd-o viata mult senina
Vom sbura la nemurire I

CORUL.
Vivat falnica regina I
Vivat falnicul ei mire
Atha viata mult senina
Si domnie 'n stralucire I

SCENA IX.
Aceiaci, SMEUL.
SMEUL. (Vine repede pi respinge pe Pepelea). In laturi.
Top. Smeul !
www.dacoromanica.ro
 SINZTANA I PEPELEA 423

SMEUL. Sinziana-i a mea !.. i cine indrasne§te, sa vie

sit o smulga din brajele mele. (RIctica pe Sinziana In brate
SINZIANA. Pepeleo !
PEPELEA. (Scotfind fluerab. 0 ! fluera§, acum sa-ti vad pu-
fluera§ul e mut I
tcrea. (S;Ina din finer, dar nu ecoate nici un glas). 0 !
SMEUL Ha ! ha ! ha I.. fi -a inghetat suflarea, Pepelea.
PEPELEA. Ah ! sant pierdut L. Zana ! Zana bine-facatoare,
aju'or, ajutor L.

SCENA X.
Aceia,si, ZANA LACULUI (spare pe movi1t).

ZANA. lata-ma. Pepelea 1

Top. Zana-Lacului !
ZANA, Smeule, a sunat ora sfar§itului tau dupa lumea asta.
SMELL. N'1 -mi nasa de tine... Sinziana-i talismanul meu...
§i calul ne a§teapta.
ZANA. Calul tau ? prive§te ! (Face un semn, calul trace prin aer)
SMEUL Am ramas pe jos, dar fie !.. raman cu Sinziana
pe pamant.
ZANA. Sinziana pe pamant... iar tu, Smeule, sub Omani.
dispari !
SMEUL. (Afandandu-se). A ! (Din locul nude diepare use o pun de foci..
Top. A L.

CORUL. SINZIANA §1 PEPELEA

A disparut Ah ! am scapat
Arzand In pail De cruda fiara,
Smeul camplit, In dulce trai
Cumplita fiara 1 Reintru iara.

ZANA. Top.
Veti fi de acum Haideti cu totii
Fence iara In alts tars
Hai sä %FA duc Unde-i cer bland
L'a voastra tall. i primavara

www.dacoromanica.ro
 424 V. ALECSANDRI

ZANA. La palatul lui Papura imparat ! (Face un soma, toti

pleack nn nonr se coboarrt de ascunde scene).

SCENA XI.
LACUSTA, PARLEA.

LAcusTA. (Treziudn-se, stranunl). A L. m'am deighetat, nude

ma aflu?... In nori ?... m'am inaltat in nori... dar ce ziresc
acolo ?.. om sa fie ? nu se misca... (se apropiedeparha). Clung
O. fie ? Ba-i om 1.. e vdrul Parlea... Vere Parleo 1 (n Impinge
bocna... sloi... a cazut sub zero ! Vere Parleo... (II trage ce nits).
trezeste-te.
PARLEA. (Striinut4). Ce-i ?.. clue ma chiama ? tu, vere La-
custa ?
LAcusTA. Eu §1 cu mine.
PARLEA. (Intl buinacit). Santeti doi ? unde-i celalali ?
LACUSTA. (Crautitnd tmprejm.). Care ?
PARLEA. Ai zis eu si cu mine... Tu si cu tine fac doi.
LACUSTA. Sarmanul ! l'a balamucit gerul, aiureaza.
PARLEA. Dar unde ne gasim, vere Lacusta ?
LAcusTA. Priveste !.. in nod ! hat sus !..
PARLEA. In nori ?.. hat sus ? dar ce facem acum ? unde
is ceilalti ?
LAcusTA. Sa te 'ngrop, dad. stiu.
PARLEA. Hai dupe dansii, vere Lacusta. ?
LAcusTA. Unde, si pe unde ?
PARLEA. Prin nod.
LAcusTA. Prin nod... atata ne mai trebuia
Prin multe am trecut... dar prin nori... Inca nu...
Breee !
N'am deprindere... ma umfla groaza, ma pa:runde ume-
zeala.
PARLEA. SI? una, vere Lacusta.
LAcusTA. Ba zau nici doua.
PARLEA. Ai plamani.

www.dacoromanica.ro
 SINZIANA I PEPELEA 425

LACUSTA. SStiu eu.., nu mi-am fAcut Inca vizita domi-

ciliara.
PARLEA. Hai sA suflam vere, sA-i risipim.
LAcusTA. Bucuros, nu'nai de nu ne-ar risipi ei pe noi.
PARLEA. Sun vartos.
LActisTA. Iaca.
Suflfi amandoi paste nori, norii se risipesc, cortina se ridiert).
PARLEA. A L. i-am risipit.
LACUSTA. D'apoi Vasa pepturi, pare cA -i foi de ferar.

SCENA XII.
Tot personalul piesei, afar& de Smeu si de Zana Lacului.
(Schimbare. Cand norul se iniprfistie, teatrul reprezintrt un pare plin de frumu-
setile primfiverei. In fund fatada palatului lni Papara ; dinaintea palatalni o large
texas& de sciiri de marmura. Papurfi, ineonjurat de curtea lei, sti pe terasa, Po-
porul r&epandit printre coped, In mai multe grupuri. In Bimetal nnei sinfonii
Zftna Lacului tine pe Sinziana de mans, intra pe scenfi, din dreapta. Pepelea se
giseste la stfinga ei, In urma ?or vin Parlea qi Licustrt-Voda, Pficalh, Tfindali,
Crivfitul, Genii schimbati In haine de vary ai prutfind buchete en flori: ei toti se
tnainteaza spre teras6).

PAPURA. Precum v'am spus, curtenilor §i voi curteza-

nilor, de mai multe zile imi Buie urechia dreaptA... semn de
veste buns !.. §i asta noapte am visat pe Sinziana, sub forma
unui bob sositor..- Trebue sa vie... Dar ce vAd ?.. lat-o !

iat-o I..
Top. faro !
(Sinziana Qi Pepeles, Impreunit cu Una se apropie de tron).
PAPURA. Sinziana, copila mea, to e§ti ?
SINZIANA. Scumpul meu parinte I (Se arunca In bratele Iui Pa-
purt).
PAPURA. Cine te-a scApat de Smeu ? Cine te-a readus
in bratele mele ?
SINZIANA. Mirele meu, Pepelea.
PEPELEA. Cu ajutorul generos al anei-Lacului.
PAPURA. Ce de treabA zanal.. imi vine s'o sArut... mai
vartos cA-i frumoasA coz.

www.dacoromanica.ro
 426 v. ALECSANDRI

ZANA. Maestatea ta... binecuvinteaza-ti copiii, cad bine-

cuvantarea parintilor face fericirea copiilor.
(Pepe lea ai Sinziana, ingenunehitiza inaintea Ini Papurit).
PAPURA. (Intinzand mflinile aanpra capnlni lor). Norocul O. fie
vesnic cu voi, copii mei I
TOT!. Ura !..

CORUL FINAL.
TraiascA Sinziana
Minune 'mparateasca.
Cu dragul ei Pepelea
Felice sa domneasca.

Sfitraitul piesei).

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.

Prefata.....
1asii in carnaval
............ ... . . .
.
.
37
5

Kir Zurialidi . . . . 79
Concina 117
Ginerile lui Hagi Petcu
Nobila ceretoare
Parmazonul din HarlAu
.... . .
131
187
210
Modista si Cirovnicul 243
La Bucuresti . 273
Cucoana Chirita in balon .,, 279
Sfredelul dracului 295
La Turnu-Magurele . 333
Sinzeana si Pepe lea ma

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro