Sunteți pe pagina 1din 3

Oamenii fericiţi cred că au întotdeauna dreptate.

Nimic nu îmbătrâneşte mai iute ca binefacerile.

Spiritele mediocre condamnă de obicei tot ce depăşeşte inteligenţa lor.

Este mult mai uşor să potoleşti prima dorinţă, decât să le satisfaci pe toate cele care o urmează.

Ceea ce ne face atât de nestatornici în prieteniile noastre este faptul că e greu să cunoşti însuşirile
sufletului şi uşor să le cunoşti pe ale minţii.

Nu există pasiune în care iubirea de sine să domine atât de mult ca în dragoste; sacrificăm mai
degrabă liniştea persoanei iubite decât să ne-o pierdem pe a noastră.

Mila este, uneori, o îndemânatică prevedere a nenorocirilor ce ne pândesc; ajutăm pe alţii pentru
ca şi ei să ne ajute în împrejurări asemănătoare.

Clemenţa este, aparent, o varietate a milei. În realitate, ea se practică uneori din vanitate, alteori
din lene, adeseori din frică, şi aproape întotdeauna din toate aceste trei motive laolaltă.

Cel mai bun mod de a te păcăli singur este să te crezi mai şmecher decât ceilalţi.

Cea mai subtilă dintre toate fineţile este să ştim bine să ne prefacem că am cădea în cursele ce ni
se întind.

Generozitatea este vanitatea dărniciei.

Dacă n-am avea deloc defecte, nu am avea atâta plăcere să le observăm la alţii.

Mai degrabă îi iubim pe cei care ne urăsc, decât pe cei care ne iubesc mai mult decât vrem noi.

Îi iertăm adesea pe cei care ne plictisesc, dar nu le putem acorda iertare celor plictisiţi de noi.

Pasiunea preface adesea într-un scrântit pe cel mai inteligent om şi le dăruieşte adesea inteligenţă
chiar şi celor mai proşti.

Ceea ce face vanitatea altora insuportabilă este faptul că o ofensează pe a noastră.

Curajul ireproşabil înseamnă să faci fără martori ce ar fi cineva capabil să facă dacă ar privi toată
lumea.

Nu suntem niciodată nici atât de fericiţi nici atât de nefericiţi pe cât credem.
Interesul vorbeşte tot felul de graiuri, şi joacă tot felul de roluri, chiar şi rolul dezinteresului.

Gelozia e mai mult amor propriu decât amor.

Într-o prietenie, lucrul cel mai greu nu este de a ne da pe faţă defectele dinaintea unui prieten, ci
de a-l face să şi le vadă pe ale lui.

Graba prea mare de a se achita de o datorie este un fel de nerecunoştinţă.

Vrei să ataşezi pe cineva la interesele tale? contează mai mult pe binefacerile pe care le aşteaptă
de la tine, decât pe acele pe care le-a primit. Speranţa are mai multă putere asupra spiritului
omenesc decât recunoştinţa.

Firile slabe nu pot fi sincere.

Gândul de a nu înşela niciodată ne expune să fim adesea înşelaţi.

Sinceritatea este o inimă deschisă. Puţini oameni o arată; de obicei ceea ce vedem este o imitaţie
pusă pentru a prinde în capcană încrederea altora.

Ceea ce numim generozitate nu este, de cele mai multe ori, decât vanitatea de a da, care ne place
mai mult decât ceea ce dăm.

Gelozia se naşte întotdeauna cu dragostea, dar nu moare întotdeauna cu ea.

Împrejurările neprielnice nu ne fac ceea ce suntem, dar ne arată cine suntem.

Acelaşi orgoliu care ne face să criticăm defectele de care ne credem scutiţi ne face să dispreţuim
însuşirile bune pe care nu le avem.

Nimic nu-i atât de contagios ca exemplul, şi noi nu facem niciodată un bine mare sau un rău
mare, care să nu producă altele la fel.

Majoritatea femeilor se dăruiesc mai degrabă din slăbiciune decât din pasiune; aşa se face că, de
obicei, bărbaţii îndrăzneţi reuşesc mai bine decât ceilalţi, deşi nu sunt mai vrednici de iubire.

Ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuţii.

Îţi vine mai lesne să te arăţi înţelept pentru alţii decât pentru tine însuţi.

În prietenie, la fel ca în dragoste, adesea te fac mai fericit lucrurile ştiute, decât cele pe care nu le
cunoşti.

Recunoştinţa este pur şi simplu speranţa secretă pentru favoruri viitoare.

E o mare nebunie să vrei să fii singur înţelept.


Norocul pare deosebit de orb acelora pe care nu-i atinge.

Certurile n-ar dura atât, dacă vina ar fi doar dintr-o parte.

Noi nu avem destulă putere pentru a urma toată raţiunea noastră.

Uităm uşor greşelile noastre când ele nu sunt ştiute decât de noi.

Deseori facem bine pentru a putea apoi face rău fără a fi pedepsiţi.

Trebuie să ne consolăm cu greşelile noastre, când avem tăria să le mărturisim.

Noi încercăm să ne facem o onoare din defectele pe care nu voim să le îndreptăm.

Oricine găseşte motiv să critice la alţii ceea ce alţii găsesc de criticat la el.

Gravitatea este un mister al trupului născocit ca să ascundă defectele spiritului.

Iubim întotdeauna pe cei care ne admiră; dar nu iubim întotdeauna pe cei pe care îi admirăm.

Fericirea şi nefericirea oamenilor depind în egală măsură de firea lor, ca şi de întâmplare.

Ne-ar fi ruşine deseori pentru faptele noastre bune dacă alţii ar cunoaşte toate motivele care le-au
generat.

Există unele lucruri frumoase care păstrează mai multă strălucire când rămân imperfecte decât
când sunt desăvârşite.

Nu există circumstanţe, oricât de rele ar fi, din care un om înţelept să nu poată scoate ceva bun;
nici circumstanţe, oricât de bune ar fi, pe care cel înţelept să nu le folosească spre paguba lui.