Constantin Brâncuși este considerat cel mai important sculptor al secolului al XX-lea

prin contribuţia esențială la înnoirea viziunii plastice în sculptura contemporană

universală. Pornind de la obârşia sa ţărănească, Brâncuşi a oglindit în creaţia sa
tradiţiile, miturile şi magia artei populare româneşti, împletite cu viziunea proprie,
care era influenţată de filisofia lui Platon, dar şi concepţia filosofilor orientali.

Câteva lucruri interesante din viaţa sa:

- s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobița, judeţul Gorj

- abandonează şcoala după prima clasă primară şi de la vârsta de 7 ani lucrează
ca păstor
- începe să sculpteze în lemn, realizările sale atrag atenţia unui industriaş care îl
aduce, în anul 1894, la Școala de Arte și Meserii din Craiova.
- pentru a urma cursurile de la acea şcoală, Brâncuși învață singur să scrie și să
citească.
- Încearcă mai multe meserii (vopsitor, cioplitor în lemn), munceşte enorm şi
obţine o bursă de studii
- în anul 1898, este admis la Școala Națională de Arte Frumoase de la București,
dar pentru a putea să participe la cursuri este obligat să-și vândă partea de
moștenire de la Hobița unuia dintre frați
- în anul 1902 a absolvit, cu calificative maxime, Școala de Arte
- prima operă artistică a lui Brâncuși reprezentativă pentru căutarea esenței
este reprezentarea unui bărbat fără piele, care dezvăluia în detaliu fiecare
mușchi, expusă în 1903, la Ateneul Român
- lucrează la Paris şi expune în toată lumea numeroase lucrări de artă: Sărutul,
Măiastra o sculptură în marmură denumită după o pasăre fantastică din
legendele populare românești, Domnişoara Pogany,
- a trăit multe poveşti de dragoste, printre care şi alături de cântăreaţa Maria
Tănase

- La 22 septembrie 1931, la propunerea lui Nicolae Iorga, Brâncuși primește din

partea statului român ordinul „Meritul Cultural”.
- În anii 1937 – 1938, Brâncuși revine în România pentru inaugurarea a trei
lucrări în grădina publică din Târgu Jiu : „Coloana Infinitului“ - realizată din
elemente simetrice suprapuse, având la origine stâlpii caselor țărănești din
România, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“,
- în anul 1952, acceptă cetățenia franceză

- pe 12 aprilie 1956, Brâncuși, ajuns octogenar, își scrie testamentul, conform

căruia atelierul său parizian, cu toate capodoperele sale, revine Muzeului de
Artă Modernă din Paris, în condițiile în care statului român a refuzat categoric
acest gest, prin reprezentanții săi
- Artistul se stinge la 16 martie 1957 şi este înmormântat în cimitirul
Montparnasse din Paris

Lucrările lui Brâncuși sunt unele dintre cele mai apreciate și valorizate opere
de artă din întreaga lume, fiind, de departe, cele mai bine vândute creații ale
vreunui artist român din istorie și al patrulea în topul celor mai valoroase
creații din lume: de exemplu, în anul 2005, creaţia Pasăre în spaţiu a fost
vândută la licitaţie cu 27,5 milioane de dolari, deși suma de pornire a fost de
doar 8 milioane de dolari, iar în 2018, lucrarea din bronz Tânăra fată
sofisticată a fost adjudecată, la New York, pentru un preţ de 71 milioane de
dolari, un record pentru artistul român
Amintindu-şi de copilărie şi de locurile în care a crescut, artistul avea să
mărturisească, într-o întâlnire cu Petre Ţuţea, de la Paris, din 1933: „Pe atunci viaţa
era frumoasă şi armonioasă. De milenii, oamenii duceau, fericiţi, o viaţă patriarhală.
Totul trecea liniştit de la un anotimp la altul. Şi ştiţi de ce s-au schimbat lucrurile?
Civilizaţia marelui oraş a ajuns până la noi“.

https://www.rador.ro/wp-content/uploads/2016/07/brancusi-paris-
1.jpg