1.4. Legea nr. 8 cu privire la probațiune din 14.02.2008 prevede că în privinţa
unui minor, referatul presentinţial de evaluare psihosocială a personalităţii se întocmește în mod obligatoriu, la fel și Codul de procedură penală prevede că organul de urmărire penală, procurorul sau, după caz, instanța de judecată dispune întocmirea referatului presentinţial de evaluare psihosocială a minorului pentru a stabili circumstanțele prevăzute de lege în cauzele privind minorii. 1.5. In conformitate cu Regulamentul nr. 299 privind modul de întocmire a referatului presentințial de evaluare psihosocială a personalității, referatul presentinţial se înaintează solicitantului în termen de cel mult 21 zile lucrătoare, iar în cazul minorului – 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării. Consilierul de probaţiune menţine legătura cu solicitantul pe perioada colectării de informaţii și întocmirii referatului presentenţial. În cazul în care procesul de colectare a informaţiilor întîrzie întocmirea referatului presentinţial, termenul înaintării acestuia la adresa solicitantului poate fi prelungit de către șeful biroului de probaţiune cu cel mult 10 zile lucrătoare, despre aceasta fiind informat solicitantului. 1.6. La soluționarea cazurilor cu minori, conform art. 475 alin. 3) CPP, efectuarea referatului presentințial este obligatorie, astfel încât organul de urmărire penală dispune întocmirea referatului presentinţial de evaluare psihosocială a minorului. Conform Art. 8 alin. 3) al Legii nr. 8 din 14.02.2008 cu privire la probațiune, în privinţa unui minor, referatul presentinţial de evaluare psihosocială a personalităţii se întocmește în mod obligatoriu, conform legislaţiei. Scopul general al referatului presentențial este de a o oferi o evaluare psiho- socială a personalității persoanei și de a spori rolul instanței la individualizarea pedepsei, de a crește discreția judecătorului la individualizarea pedepsei în raport cu personalitatea infractorului și a condițiilor sociale, de a reduce aplicarea pedepselor privative de libertate; de a umaniza pedepsele; de a eficientiza mecanismului de liberare înainte de termen prevăzut la art. 91 CP RM; de a facilita mecanismul ce ar permite instanțelor să individualizeze executarea pedepsei, prin acordarea posibilității de a dispune la condamnare ca o fracțiune de pedeapsă să fie executată în penitenciar, iar o altă fracțiune să fie executată în libertate. Nu în ultimul rând, noile prevederi din Regulamentul cu privire la modul de întocmire a referatului presentințial de evaluare psiho-socială a personalității, vin să contribuie la elaborarea unui conținut cît mai clar și temeinic centrat pe evaluarea personalității persoanei, pe motivarea posibilităților sale de reintegrare, cât și pe formularea de concluzii (opțional) cu privire la oportunitatea sau inoportunitatea aplicării măsurilor penale, precum și, sau a altor măsuri, de ordin educativ sau programe probaționale. Prin urmare, procurorul, în baza unui astfel de referat presentințial motivat, ar putea constata reieșind din informații clare că o persoana, inclusiv cea de până la 18 ani, ce a săvârșit pentru prima dată o faptă ușoară sau mai puțin gravă, având perspective înalte de reintegrare, poate fi corectată fără a fi supusă răspunderii penale, și în scopul reeducării sale poate fi supusă la anumite măsuri educative sau la programe probaționale.
Referatul presentințial efectuat în mod motivat și complet, poate fi extrem de util atât persoanei interesate, cât și apărătorului, care, extrapolând datele colectate de la actorii și mediul social în care a interacționat clientul său, pot evidenția circumstanțele atenuante cu privire la acesta și să contribuie la schimbarea situației sale în sens pozitiv. Subiectul II
2.1. In literatura juridică s-a arătat că, în cadrul său, adaptareapedepselor este î nfăptuită de către legiuitor, în însuşi momentulelaborării legii penale, prin stabilire a felului şi limitelorpedepselor, precum şi a măsurii în care acestea pot fi modificatesub influenţa cauzelor de agravare sau de atenuare. Îndividualizarea legală se realizează de către legiuitor în faza de elaborare a l egii şi se materializează în: - stabilirea cadrului general al pedepselor, a naturii şi a limitelorgenerale ale fiecărei pedepse în concordanţă cu principiilesta bilirii sancţiunilor penale, -stabilirea pedepsei pentru fiecare infracţiune, - stabilirea cadrului şi a mijloacelor legale în care se vor realizacelelalte forme de individualizare, prin prevederea efectelor cele au stările şi circumstanţele de atenuare sau de gravare asupralimitelor speciale ale pedepsei. 2.2. Individualizarea administrativă se realizează la locul de deţinere, de către administraţia penitenciarului, în funcţie de sex. vârstă, conduită, antecedente, starea de sănătate, duratapedepsei, starea de reci divă, periculozitatea conduitei, receptivitatea la acţiunile socio-educative. De asemenea, încadrul acestei individualizări administrative se decid stabilirearegimului de executare şi posibilitatea trecerii de la un regim la altul în timpul executării. Sediul materiei este Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesuluipenal. Individualizarea administrativă nu se rezumă doar la regimul de executare, ci priveşte şi durata executării efective a pedepsei, care poate fi modificată la propunerea organelor administrative, prin acordarea graţierii ori a liberării condiţionate. Individualizarea administrativă a pedepselor constituie operaţiunea efectuată de organele administrative de executare a sancţiunilor de drept penal şi care se realizează prin adaptarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în raport cu conduita condamnaţilor, cu antecedentele lor penale, cu vârsta, sexul, locul de executare etc., potrivit prevederilor Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în timpul procesului penal. 2.3. Importanța argumentării aplicării unei pedepse penale în cazurile penale cu implicarea minorilor sau tinerilor este justificată de facilitățile acordate de legea penală acestor subiecți ai răspunderii penale la toate etapele procesului penal, iar aplicarea unei pedepse privative de libertate în cazul acestora este justificată numai dacă se apreciază că luarea măsurii cu caracter educativ nu este suficientă pentru corectarea minorului. Avantajele motivării pedepsei penale vizează următoarele aspecte: – Actul de justiție devine clar/comprehensibil, accesibil și previzibil; – Se asigură un proces echitabil cu respectarea principiilor fundamentale ale dreptului penal; – Se evidențiază clar necesitatea aplicării pedepselor privative sau neprivative de libertate; – Se accentuează tendințele politicii penale naționale prin prisma categoriilor de pedepse aplicate de instanțele de judecată naționale; – Se urmărește realizarea scopurilor pedepsei penale. Pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea săvârşirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât şi a altor persoane. Pentru ca pedeapsa aplicată inculpatului să atingă scopurile sus-menționate, legea penală stabileşte anumite criterii de individualizare a pedepsei. Criteriile de individualizare a pedepsei sunt cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii şi aplicării pedepsei.