Catedrala din Uppsala

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Catedrala din Uppsala

Catedrala din Uppsala

Informații generale

Confesiune evanghelică-luterană

Jurisdicție religioasă Arhidieceza de Uppsala  

Tip catedrală

Țara Suedia

Localitate Uppsala
 comitat din Suedia
 Uppsala län

Date despre construcție

Stil arhitectonic gotic

Înălțime maximă 118 metri

Istoric

Data începerii 1287  

Perioadă construcție 1272-1440

Localizare

Modifică date / text 

Catedrala din Uppsala (suedeză Uppsala domkyrka) este o catedrală evanghelică-

luterană din orașul Uppsala, Suedia. Aici se află sediul Arhiepiscopiei evanghelice-
luterane de Uppsala. Catedrala este cea mai mare biserică din Scandinavia și una
dintre cele mai mari din lume.

Istorie și arhitectură[modificare | modificare sursă]

În secolul al XII-lea marele templu păgân de la Gamla Uppsala (Vechiul Uppsala),
localitate aflată la 5 km mai la nord de orașul modern Uppsala, a fost distrus, pe locul
său construindu-se o biserică. Biserica a primit statutul de catedrală odată cu înființarea
episcopiei de Uppsala, primul episcop fiind Siwardus. După incendiul din anul 1204 ce a
distrus catedrala, arhiepiscopul și capitolul (adunarea bisericească) au cerut
permisiunea Sfântului Scaun de a muta sediul arhiepiscopiei într-o altă localitate.
Cererea a fost aprobată de papa Alexandru al IV-lea abia în anul 1258, cu condiția ca
noul sediu să își păstreze numele Uppsala. În urma conciliului local de
la Söderköping din septembrie 1270, arhiepiscopul Folke Johansson Ängel (1267-1277)
a luat hotărârea ca noul sediu al arhidiecezei să devină Östra Aros.
La doi ani după acest eveniment, în anul 1272, arhiepiscopul a decis dărâmarea
bisericii din centrul orașului, cu hramul Sfintei Treimi, și construirea în locul ei a unei
catedrale impunătoare. Au fost chemați meșteri și arhitecți francezi, printre care și
maestrul Étienne de Bonneuil. Lucrările au fost lente din cauza climei reci, a ninsorii, a
epidemiei de ciumă și a câtorva dificultăți financiare. În anul 1435, în vremea
arhiepiscopului Olaus Laurentii (1432-1438), cu toate că încă nu era gata, catedrala a
fost sfințită primind hramul Sfântului Laurențiu, foarte prețuit în aceea perioadă de către
suedezi, Sfântului Eric, patronul spiritual al Suediei, și Sfântului Olaf, patronul spiritual
al Norvegiei. Se presupune că edificiul a fost finalizat în anul 1440, rezultând o
capodoperă a arhitecturii gotice din Scandinavia.
Catedrala a servit drept sediu al Arhiepiscopiei de Uppsala, biserică-mamă a Suediei și
loc de încoronare al viitorilor monarhi până în anul 1719, din acel moment regii fiind
încoronați la Stockholm. De asemenea, catedrala nu era destinată ca lăcaș de cult
laicilor, ci doar pentru serviciile și ritualurile înaltului cler al Bisericii Catolice. Pentru
cetățenii de rând existau alte biserici în oraș, precum Biserica Sfintei Treimi, numită
și Biserica țărănească, Biserica Sfântului Petru, Biserica Sfintei Maria, precum și
abația franciscană. Acest fapt s-a menținut până în ajunul Reformei protestante din
secolul al XVI-lea, când accesul în catedrală a fost permis și laicilor.
În timpul Reformei Suedia a rupt legăturile cu Roma și cu papalitatea în anul 1527,
adoptând luteranismul. Prima slujbă evanghelică-luterană din catedrala din Uppsala a
avut loc în anul 1530. Multe dintre vechile fresce au fost văruite, iar unele statui au fost
distruse.
Între anii 1885-1893 au avut loc mai multe lucrări de restaurare sub conducerea
arhitectului Helgo Zettervall. Atunci, au fost înălțate turnurile la dimensiunea lor actuală
(118 m) și au fost reînoite ferestrele și zidurile. De asemenea, au mai avut loc și alte
lucrări de restaurare precum cele din anul 1970.
Interiorul este specific catedralelor gotice medievale, prezentând vitrali și rozete. Printre
cele mai notabile personalități înmormântate în catedrală se numără regele Gustav I al
Suediei, în timpul căruia Suedia a adoptat luteranismul și Laurentius Petri, primul
arhiepiscop luteran. Unul dintre cele mai importante evenimente ce a avut loc în
catedrală este slujba ecumenică din anul 1989 la care au participat Papa Ioan Paul al II-
lea și arhiepiscopul Bertil Werkström.

Fotogalerie[modificare | modificare sursă]


Fațada.
 

Rozeta.
 
 

Mormântul lui Gustav.

 

Interior.
 

Vitraliu.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Materiale media legate de Catedrala din Uppsala la Wikimedia Commons
Categorii: 
 Arhitectură gotică
 Biserica Suedeză
 Catedrale
 Biserici cu hramul Sfântul Laurențiu
 Uppsala
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
  Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descărcare ca PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Polski
 Српски / srpski
 中文
Încă 29
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 14 iulie 2021, ora 21:56.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie