Sari la conținut

Arată/ascunde bara laterală

Cautare Salt

 Creare cont
Unelte personale


Cuprins
 ascunde

Început

Viața

Cariera ecleziastică

Toggle Cariera ecleziastică subsection

Iezuit

Episcop

Cardinal
 o

Papă

Diverse

Operă

Note

Bibliografie

Legături externe

Papa Francisc
155 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741)
 Papa Francisc

Date personale

Nume la naștere Jorge Mario Bergoglio 

Născut 17 decembrie 1936 (86 de ani)

[1][2][3][4]
 
Flores(d), Buenos
Aires, Argentina 

Părinți Mario José Bergoglio[*]

Regina María Sívori[*] 

Cetățenie  Vatican
 Argentina

Religie catolicism[5] 

Ocupație chimist
preot romano-catolic[*]
scriitor
teolog[*]
regular clergyman[*]
papă
cardinal 

Locul desfășurării Buenos Aires[6]

activității Roma[6]
Vatican 

Activitate
Început de pontificat {{{început-pontificat}}}

Final de pontificat {{{sfârșit-pontificat}}}

Predecesor {{{predecesor}}}

Succesor {{{succesor}}}

Semnătură

Prezență online

cont Twitter
Internet Movie Database
Instagram

Modifică date / text 

Sfântul Scaun

Acest articol este parte a seriei:

Politica și guvernul
Vaticanului

 Papă
o Francisc
 Curia Romană
o Secretariatul de Stat
o Congregații
 Vicariatul General al Romei
 Orașul Vatican
o Comisia Pontificală
o Președinte
 Conclavul: 2013
 Tratatul de la Lateran

vizualizare • discuție • modificare
Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, n. 17 decembrie 1936,[1][2][3]
[4]
 Flores(d), Buenos Aires, Argentina) este al 266-lea episcop
al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul
cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Este primul papă neeuropean
după papa Grigore al III-lea (731-741).[7][8] De asemenea, este primul papă originar de
pe continentul american și primul papă iezuit.

Viața[modificare | modificare sursă]
Jorge Mario Bergoglio s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranți italieni,
fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia
la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos
Aires). La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde
a obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires),
apoi a predat literatură și psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe și la
Colegio del Salvador din Buenos Aires.
Unul din formatorii spirituali ai lui Bergoglio a fost preotul greco-catolic Ștefan Czmil,
refugiat din Ucraina, care l-a inițiat în spiritualitatea creștină răsăriteană. [9]
La conclavul din 2005 Bergoglio a obținut în conformitate cu informațiile din presă - care
se bazează pe declarațiile anonime ale unui cardinal - zece voturi în primul tur de
scrutin, 35 în al doilea și 40 în al treilea.[10] Papa Francisc a fost ales la conclavul din
2013 cu cel puțin 77 de voturi din 115.[11] Conform unor surse ar fi întrunit consensul mai
multor fracțiuni din conclav, ceea ce a dus la alegerea sa cu peste 90 de voturi din
totalul de 115.[12]

Cariera ecleziastică[modificare | modificare sursă]

Iezuit[modificare | modificare sursă]
Jorge Mario Bergoglio a intrat în Societatea lui Isus la 11 martie 1958 și a studiat pentru
a deveni preot la seminarul iezuit în cartierul Villa Devoto din Buenos Aires. În 1960
Bergoglio a obținut o licențiere în filosofie de la Colegiul Maximo San Jose din San
Miguel; în 1964 și 1965, a predat literatura și psihologia la Colegio de la Inmaculada, un
liceu în provincia Santa Fe, Argentina, iar în 1966 el a predat cursuri de același fel
la Colegio del Salvador din Buenos Aires.
A fost hirotonit preot în data de 13 decembrie 1969.
Episcop[modificare | modificare sursă]
 Stema cardinalului Bergoglio

Stema papei Francisc

În anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires. Consacrarea sa episcopală

a avut loc în data de 27 iunie 1992. În data de 28 februarie 1998 a devenit arhiepiscop
de Buenos Aires. La 6 noiembrie 1998 i-a fost încredințată suplimentar jurisdicția
episcopală asupra credincioșilor de rit bizantin din Argentina, inclusiv a celor
aparținând Bisericii Române Unite cu Roma.[13][14] Credincioșii din Argentina
aparținători Bisericii Greco-Catolice Ucrainene au din 1968 episcop propriu, sufragan
(subordonat) arhiepiscopului de Buenos Aires. [15] Între 2009-2011 episcop al
ucrainienilor catolici din Argentina a fost Sviatoslav Șevciuc, actualul arhiepiscop
de Kiev-Halici.
Cardinal[modificare | modificare sursă]
În consistoriul din 21 februarie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea
de cardinal.
Una dintre problemele delicate care au tensionat extrem relația dintre guvernul
argentinian și cardinalul Jorge Mario Bergoglio [16] a fost cea a căsătoriei între persoane
de același sex. La 9 iulie 2010, cu o zi înainte de aprobarea unei legi care să permită
această căsătorie, cardinalul Jorge Mario Bergoglio a emis o notă în care proiectul
legislativ, care prevedea că homosexualii s-ar putea căsători și ar putea adopta copii,
era calificat ca "un război distructiv contra planului lui Dumnezeu". [17][18]
Președintele Argentinei, Cristina Fernández de Kirchner, a acuzat în termeni duri
campania cardinalului Bergoglio împotriva legiferării căsătoriei între persoane de același
sex, care a fost dezbătut în parlament. Cristina Fernández de Kirchner a apreciat poziția
Bisericii ca aparținând „epocii medievale și Inchiziției”.[19]
Sergio Rubin, biograful lui Jorge Mario Bergoglio, a reținut poziția nuanțată a acestuia
încă din timpul în care a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Astfel, arhiepiscopul
Bergoglio s-a pronunțat în 2010 pentru uniunile civile între persoanele de același sex
drept o soluție de compromis.[20] Conform aceleiași surse, cei mai mulți episcopi
argentinieni nu au aderat la soluția preconizată de arhiepiscop. [21]
Papă[modificare | modificare sursă]
Papa Francisc la Șumuleu Ciuc (1 iunie 2019)

La 13 martie 2013, la ieșirea din conclavul însărcinat să-l aleagă pe succesorul papei

demisionar Benedict al XVI-lea, cardinalul protodiacon Jean-Louis Tauran a pronunțat
celebra formulă Habemus papam[22], anunțând lumii alegerea cardinalului Jorge Mario
Bergoglio sub numele de Francisc. În data de 14 martie 2013, prima zi de după
alegerea sa în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, a vizitat Bazilica
Santa Maria Maggiore și s-a închinat icoanei Salus populi Romani. La întâlnirea cu
jurnaliștii din data de 16 martie 2013 a arătat că și-a ales numele de papă în amintirea
lui Francisc de Assisi.[23] Cu aceeași ocazie a spus că i s-a sugerat să-și ia numele
de Adrian, în semn de continuitate cu papa Adrian al VI-lea.
Slujba de inaugurare a pontificatului său a avut loc la 19 martie 2013.[24][25] La această
slujbă a participat și patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. Prezența patriarhului
de Constantinopol a constituit o premieră pentru epoca modernă. [26]
În data de 25 mai 2014, la 50 de ani de la întâlnirea istorică dintre patriarhul
Athenagoras și papa Paul al VI-lea la Ierusalim, papa Francisc s-a întâlnit, tot la
Ierusalim, cu patriarhul Bartolomeu.[27][28]
În ziua de 12 februarie 2016 papa Francisc a avut o întâlnire cu patriarhul Chiril I al
Moscovei, în Havana, capitala Cubei,[29] în urma căreia au semnat o declarație comună,
cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi își exprimă speranța că această
întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici și ortodocși,
intensificate de conflictul din Ucraina.[30]
De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, papa Francisc a luat diverse
inițiative pentru a promova pacea.[31] Papa Francisc a trimis doi cardinali de rang înalt,
Konrad Krajewski și Michael Czerny, cu ajutor umanitar în Ucraina. [32] Pe 25 martie
2022 papa Francisc a invocat ocrotirea Maicii Domnului atât pentru Rusia, cât și pentru
Ucraina.[33]

Diverse[modificare | modificare sursă]
Papa Francisc vorbește cursiv următoarele limbi: spaniolă, limba oficială a Argentinei,
italiana - limba maternă a părinților -, engleza, franceza, latina, germana, limbă în care
și-a redactat teza de filosofie.[34][35] Posedă noțiuni de limbă portugheză. În domeniul
literar Jorge Bergoglio apreciază cel mai mult scriitorii Friedrich Hölderlin, Jorge Luis
Borges și Feodor Mihailovici Dostoievski. Îi plac de asemenea
filmele neorealismului italian. Iubește fotbalul și este susținătorul echipei
argentiniene San Lorenzo de Almagro din Primera División de Argentina.[36]
La 24 noiembrie 2017 papa Francisc a fost ales membru de onoare al Academiei
Române.[37]
În perioada 31 mai-2 iunie 2019 a avut loc vizita papei Francisc în România, sub
genericul „Să mergem împreună!”.[38] În data de 2 iunie 2019 a prezidat pe Câmpia
Libertății din Blaj slujba de beatificare a episcopului Valeriu Traian Frențiu și a
însoțitorilor acestuia, morți în închisorile comuniste. [39]

Operă[modificare | modificare sursă]
 Meditaciones para religiosos, Diego de Torres, Buenos Aires 1982, ISBN
9500210002.
 Reflexiones sobre la vida apostólica, Diego Torres, Buenos Aires 1987, ISBN
950-09210-07-2.
 Reflexiones de esperanza, Ediciones Universidad del Salvador, Buenos Aires
1992.
 Diálogos entre Juan Pablo II y Fidel Castro, Dir. y coor. por Jorge Mario
Bergoglio. Buenos Aires 1998, ISBN 978-987-507-074-5.
 Educar: exigencia y pasión desafíos para educadores cristianos. Editorial
Claretiana, Buenos Aires 2003, ISBN 9505124570.
 Ponerse la patria al hombro : memoria y camino de esperanza. Editorial
Claretiana, Buenos Aires 2004, ISBN 9505125119
 La nación por construir : utopía, pensamiento y compromiso : VIII Jornada
de Pastoral Social. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2005, ISBN
9505125461
 Corrupcion y Pecado. Algunas reflexiones en torno al tema de la
corrupcion. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2006, ISBN 978-950-512-572-
2
 Sobre la acusación de sí mismo, 2006
 El verdadero poder es el servicio. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2007
 Jorge Mario Bergoglio, Abraham Skorka: Sobre el Cielo y la Tierra. Editorial
Sudamericana, Buenos Aires 2010, ISBN 9789500732932 [40]
 Nosotros como ciudadanos, nosotros como pueblo : hacia un bicentenario
en justicia y solidaridad 2010-2016. Editorial Claretiana, Buenos Aires
2011, ISBN 9789505127443.
 Mente abierta, corazón creyente, 2012

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b „Papa Francisc”,  Gemeinsame Normdatei, accesat în  28 aprilie 2014
2. ^ a b Franciskus, Nationalencyklopedin, accesat în 9 octombrie 2017
3. ^ a b Francis I pope, Encyclopædia Britannica Online, accesat în 9 octombrie 2017
4. ^ a b Papež František,  Česko-Slovenská filmová databáze
5. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  23 octombrie 2020
6. ^ a b „Papa Francisc”,  Gemeinsame Normdatei, accesat în  29 martie 2015
7. ^ „Argentinier Bergoglio neuer Papst”. orf.at. 13 martie 2013. Accesat în 14 martie 2013.
8. ^ Rachael Donadio (13 martie 2013).  „The New Pope: Bergoglio of Argentina”  (în
engleză).  The New York Times. Accesat în  13 martie 2013.
9. ^ Shkodziska, Oksana (13 martie 2013).  „Patriarch Sviatoslav: Newly Elected Pope Knows
Greek Catholic Church, its Liturgy and Spirituality”. Religious Information Service of Ukraine.
Accesat în 15 martie 2013.
10. ^ Il diario segreto dell'ultimo conclave Arhivat în 21 ianuarie 2012, la Wayback Machine., La
Stampa, 27 iulie 2011. Accesat la 27 iulie 2011.
11. ^ Jorge Mario Bergoglio becomes pope Francis, articol pe pagina web The Independent din
13 martie 2013, verificat în 13 martie 2013.
12. ^ Einigung mehrerer Fraktionen, orf.at, 16 martie 2013.
13. ^ Ordinariatul credincioșilor de rit răsăritean din Argentina
14. ^ Papa Francisc și calea simplității, bru.ro, 14 martie 2013.
15. ^ Eparhia Sf. Maria a Ucrainenilor din Buenos Aires
16. ^ «Matrimonio gay: La carta completa de Bergoglio a las monjas carmelitas», articol în
periodicul Rioja Ya.
17. ^ «Bergoglio convocó a una “guerra de Dios” contra el matrimonio gay» articol pe pagina
web LaVoz901.com.ar.
18. ^ [1] articol pe pagina web New York Times din 13 iulie 2010, verificat în 13 martie 2013.
19. ^ «Cristina comparó campaña de la Iglesia contra el matrimonio homosexual con
la Inquisición», articol în periodicul El Día, din 12 iulie 2010.
20. ^ On Gay Unions, a Pragmatist Before He Was a Pope, New York Times, 19 martie 2013.
21. ^ Idem.
22. ^ În română: „Avem papă.”
23. ^ Mi chiamo Francesco perché vorrei una Chiesa povera, radiovaticana.va, 16 martie 2013.
24. ^ Francisc a primit însemnele papale și și-a început oficial pontificatul Arhivat în 22 martie
2013, la Wayback Machine., Agerpres, 19 martie 2013.
25. ^ Întronizarea papei Francisc, Mediafax, 19 martie 2013.
26. ^ Slujba de inaugurare a pontificatului papei Francisc [nefuncțională], tvr.ro, 19 martie 2013.
27. ^ Patriarhul Bartolomeu despre apropiata întâlnire cu papa Francisc la Ierusalim
28. ^ Papa Francisc și patriarhul Bartolomeu au semnat la Ierusalim o declarație comună,
Agerpres, 25 mai 2014.
29. ^ Pope and Patriarch call for an end to terrorism and persecution of Christians
30. ^ Joint Declaration of Pope Francis and Patriarch Kirill
31. ^ Pullella, Philip (25 februarie 2022), „Departing from protocol, pope goes to Russian
embassy over Ukraine”, Reuters (în engleză), accesat în 26 aprilie 2022
32. ^ Pullella, Philip; Balmer, Crispian (6 martie 2022), „Pope Francis says 'rivers of blood'
flowing in Ukraine war”, Reuters (în engleză), accesat în 26 aprilie 2022
33. ^ „Papa Francisc: Omenirea se schimbă dacă inima noastră se schimbă (VIDEO RO) -
Vatican News”. www.vaticannews.va. 26 martie 2022. Accesat în 26 aprilie 2022.
34. ^ Pope Francis: 13 key facts about the new pontiff. The Guardian, 2013-03-13. Actualizat
la 2013-03-13. (en)
35. ^ Jorge Mario Bergoglio: Der neue Papst im Steckbrief. Spiegel-Online.de, 2013-03-13.
Actualizat la 2013-03-13.
36. ^ dpa: Kirchen - Papst: Franziskus: Stiller und streitbarer Jesuit aus Buenos Aires ,
sueddeutsche.de verificat pe 13 martie 2013
37. ^ Biroul de presă al Academiei Române (24 noiembrie 2017).  „Alegeri la Academia Română
- 5 titularizări. Papa Francisc ales membru de onoare”.  Comunicate de presă 2017. Accesat
în 25 noiembrie 2017.
 38. ^ Papa Francisc în România: agenda călătoriei apostolice din zilele 31 mai–2 iunie 2019,
vaticannews.va, 25 martie 2019. Accesat la 24 iunie 2021.
39. ^ Să duceți lumina Evangheliei ca acești Fericiți: Papa Francisc pe Câmpia Libertății de la
Blaj, vaticannews.va, 2 iunie 2019. Accesat la 24 iunie 2021.
40. ^ Papa Francisc, în cartea „Despre cer și pământ“: „Banii mânjiți de sânge nu se pot
accepta“, 28 aprilie 2014, Medeea Stan, Adevărul, accesat la 29 aprilie 2014

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 2010: Cardinal Argentin: Jorge Mario Bergoglio, Leonardo Sandri, Estanislao
Esteban Karlic, Eduardo Francisco Pironio, Ral Primatesta, Livres
Groupe, ISBN 978-1159403461
Portal Creștinism

Portal Argentina

Portal Italia

Portal Vatican

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Francisc

 Primele cuvinte adresate de Episcopul Romei, Papa Francisc, de la balconul

binecuvântărilor, Radio Vatican, 13 martie 2013. Accesat la 14 martie 2013.
 Povestea noului Suveran Pontif, umilul cardinal argentinian Jorge Mario
Bergoglio. A renuțat la limuzina cu șofer pentru a călători cu autobuzul, 14
martie 2013, Paul Ciocoiu, Evenimentul zilei.
 Ce îl diferențiază pe papa Francisc de ceilalți Suverani Pontifi , 18 martie
2013, Alina Costache, RTV

Predecesor: Francisc Succesor:

papa Benedict al XVI-lea 2013 - '

[ascunde]
v • d • m

Papii Bisericii Romano-Catolice
Secolele I–IV
Petru · Linus · Anaclet · Clement I · Evarist · Alexandru I · Sixt I · Telesfor · Hygin · Pius I · Anicet · Soter · Eleuteri
I · Ponțian · Anteriu · Fabian · Corneliu · Lucius I · Ștefan I · Sixt al II-lea · Dionisiu · Felix I · Eutichie · Caius · Mar
 I · Eusebiu · Miltiade · Silvestru I · Marcu · Iuliu I · Liberiu · Damasus I · Siriciu · Anastasie I

Inocențiu I · Zosim · Bonifaciu I · Celestin I · Sixt al III-lea · Leon cel Mare · Ilarie · Simpliciu · Felix al III-lea · Gela

lea · Simachus · Hormisdas · Ioan I · Felix al IV-lea · Bonifaciu al II-lea · Ioan al II-lea · Agapet I · Silveriu · Vigilius
Secolele V–VIII I · Pelagius al II-lea · Grigore cel Mare · Sabinianus · Bonifaciu al III-lea · Bonifaciu al IV-lea · Deusdedit · Bonifaciu
lea · Teodor I · Martin I · Eugen I · Vitalian · Adeodat al II-lea · Donus · Agaton · Leon al II-lea · Benedict al II-lea · 
lea · Ioan al VII-lea · Sisiniu · Constantin · Grigore al II-lea · Grigore al III-lea · Zaharia · Ștefan al II-lea · Paul I · Ște

Ștefan al IV-lea · Pascal I · Eugen al II-lea · Valentin · Grigore al IV-lea · Sergiu al II-lea · Leon al IV-lea · Benedict a

VIII-lea · Marin I · Adrian al III-lea · Ștefan al V-lea · Formosus · Bonifaciu al VI-lea · Ștefan al VI-lea · Roman · Te
lea · Leon al V-lea · Sergiu al III-lea · Anastasie al III-lea · Lando · Ioan al X-lea · Leon al VI-lea · Ștefan al VII-lea · 
VIII-lea · Marin al II-lea · Agapet al II-lea · Ioan al XII-lea · Leon al VIII-lea · Benedict al V-lea · Ioan al XIII-lea · B
Secolele IX–XII XIV-lea · Ioan al XV-lea · Grigore al V-lea · Silvestru al II-lea · Ioan al XVII-lea · Ioan al XVIII-lea · Sergiu al IV-lea
lea · Benedict al IX-lea · Silvestru al III-lea · Benedict al IX-lea · Grigore al VI-lea · Clement al II-lea · Benedict al IX
lea · Victor al II-lea · Ștefan al IX-lea · Nicolae al II-lea · Alexandru al II-lea · Grigore al VII-lea · Victor al III-lea · U
lea · Calixt al II-lea · Honoriu al II-lea · Inocențiu al II-lea · Celestin al II-lea · Lucius al II-lea · Eugen al III-lea · Ana
al III-lea · Lucius al III-lea · Urban al III-lea · Grigore al VIII-lea · Clement al III-lea · Celestin al III-lea · Inocențiu al

Honoriu al III-lea · Grigore al IX-lea · Celestin al IV-lea · Inocențiu al IV-lea · Alexandru al IV-lea · Urban al IV-lea ·

lea · Inocențiu al V-lea · Adrian al V-lea · Ioan al XXI-lea · Nicolae al III-lea · Martin al IV-lea · Honoriu al IV-lea · N
lea · Bonifaciu al VIII-lea · Benedict al XI-lea · Clement al V-lea · Ioan al XXII-lea · Benedict al XII-lea · Clement al
Secolele XIII–XVI lea · Grigore al XI-lea · Urban al VI-lea · Bonifaciu al IX-lea · Inocențiu al VII-lea · Grigore al XII-lea · Martin al V-l
al III-lea · Pius al II-lea · Paul al II-lea · Sixt al IV-lea · Inocențiu al VIII-lea · Alexandru al VI-lea · Pius al III-lea · Iu
lea · Clement al VII-lea · Paul al III-lea · Iulius al III-lea · Marcel al II-lea · Paul al IV-lea · Pius al IV-lea · Pius al V-l
al VII-lea · Grigore al XIV-lea · Inocențiu al IX-lea · Clement al VIII-lea ·

Leon al XI-lea · Paul al V-lea · Grigore al XV-lea · Urban al VIII-lea · Inocențiu al X-lea · Alexandru al VII-lea · Clem

XI-lea · Alexandru al VIII-lea · Inocențiu al XII-lea · Clement al XI-lea · Inocențiu al XIII-lea · Benedict al XIII-lea · 
Secolul XVII–prezent lea · Clement al XIII-lea · Clement al XIV-lea · Pius al VI-lea · Pius al VII-lea · Leon al XII-lea · Pius al VIII-lea · Gr
XIII-lea · Pius al X-lea · Benedict al XV-lea · Pius al XI-lea · Pius al XII-lea · Ioan al XXIII-lea · Paul al VI-lea · Ioan
lea · Francisc

Lista papilor

Control de  BIBSYS: 13039201
autoritate  
 BNE: XX5290991
 
 BNF: cb166874861 (data)
 
 CiNii: DA18554705
 
 GND: 1032307897
 
 ISNI: 0000 0001 0983 7331
 
 LCCN: no99003356
 
 LNB: 000190569
 
 MusicBrainz: 5778d5f1-ae14-42bf-9fe9-d79d6feb6835
 
 NDL: 001146415
 
 NKC: jx20130415003
 
 NLA: 50614605
 
 NSK: 000605682
 
 The SBN id PUVV400054 is not valid.
 
 SELIBR: 362515
 
 SUDOC: 085533661
 
 VIAF: 68559410
 
 WorldCat Identities (via VIAF): 68559410
Categorii: 
 Nașteri în 1936
 Nașteri pe 17 decembrie
 Papa Francisc
 Absolvenți ai Universități din Buenos Aires
 Cardinali
 Chimiști argentinieni
 Iezuiți argentinieni
 Monarhi actuali
 Oameni din Buenos Aires
 Argentinieni în viață
 Teologi iezuiți
 Poligloți
 Chimiști din secolul al XX-lea
 Chimiști din secolul al XXI-lea
 Premii Carol cel Mare
 Membri de onoare din străinătate ai Academiei Române
 Romano-catolici argentinieni
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 15 decembrie 2022, ora 20:01.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori
 Statistici

 Declarație cookie