.

Analiza factorială a veniturilor din vânzări

Deopotrivă cu analiza structurală, veniturile din vânzări trebuie să fie analizate din punct de
vedere factorial, prin prisma stabilirii cauzelor ce au condiţionat modificarea vânzărilor.
Necesitatea analizei factoriale rezultă din prevederile S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor
financiare", conform căruia „raportul financiar anual deseori conţine informaţii suplimentare,
care sunt
dezvăluite în nota explicativă, cuprinzând şi relevând indicatorii financiari principali, situaţia
financiară a întreprinderii şi analiza influenţei factorilor diverşi asupra modificărilor acesteia".1
Deci, analiza factorială a veniturilor din vânzări reprezintă o direcţie integrantă a analizei
Rapoartelor financiare. Totodată, depistarea factorilor ce au cauzat creşterea ori scăderea
vânzărilor
nu poate fi efectuată exclusiv în baza datelor Rapoartelor financiare şi impune aplicarea
informaţiilor
din cadrul contabilităţii manageriale. Cu alte cuvinte, executarea analizei factoriale a veniturilor
din
vânzări necesită o conexiune foarte strânsă între contabilitatea managerială şi cea financiară.
La efectuarea analizei factoriale a veniturilor din vânzări, este foarte important să se ia în
consideraţie tipul activităţii operaţionale în urma căreia au fost generate veniturile
corespunzătoare.
Specificul ramurii (industrie, comerţ, servicii etc.) condiţionează şi particularităţile metodicii ce
se
aplică în analiza factorială. Aceste particularităţi, în primul rând, se referă la esenţa (natura)
factorilor
examinaţi. De exemplu, veniturile din vânzarea produselor finite se modifică sub influenţa a trei
grupe
de factori:
• Modificarea volumului producţiei fabricate. Este evident că, pentru a vinde mai mult,
întreprinderea trebuie, în primul rând, să producă mai mult. Şi invers, cu alte condiţii egale
reducerea
volumului producţiei fabricate va determina scăderea veniturilor din vânzări. Deci, există
legătură
directă între indicatorul rezultativ (veniturile din vânzarea produselor) şi modificarea volumului
producţiei fabricate care, la rândul său, se află sub influenţa factorilor mai detaliaţi (legaţi de
folosirea
mijloacelor fixe, potenţialului uman etc).
• Modificarea stocurilor produselor finite. Uneori, în condiţiile diminuării volumului
producţiei fabricate, întreprinderea reuşeşte să menţină ori să majoreze vânzările datorită
reducerii
produselor stocate. Şi dimpotrivă, creşterea producerii nu întotdeauna duce la mărirea vânzărilor,
dacă
mai multe produse fabricate rămân în stocuri. Deci, există legătura inversă (opusă) dintre
indicatorul
rezultativ şi modificarea stocurilor produselor finite. La rândul său, creşterea sau scăderea
produselor
finite stocate poate fi condiţionată de influenţa unui şir de factori detaliaţi, de exemplu:
- lipsa ambalajului;
- defectarea utilajului de ambalare; lipsa mijloacelor de transport; scăderea (creşterea) cererii
pentru produse;
- returnarea produselor vândute anterior;
- modificarea datelor privind stocurile produselor în urma inventarierii etc.
Uneori, în literatură de specialitate unii dintre aceşti factori detaliaţi se examinează în mod
separat, pe lângă modificarea stocurilor produselor finite.
Modificarea preţurilor pentru produsele vândute. Acest factor exercită o influenţă duală asupra
indicatorului rezultativ. Astfel, majorarea preţurilor de vânzare cu alte condiţii egale (în
particular,
cantitatea produselor vândute) influenţează pozitiv, adică duce la mărirea vânzărilor. Din acest
punct
de vedere, există legătură directă între indicatorul rezultativ şi factorul în cauză.
Totodată, creşterea presurilor poate condiţiona scăderea cererii şi, în mod indirect, prin
majorarea stocurilor de produse, poate determina micşorarea vânzărilor. Este evident că această
influenţă indirectă face parte din a două grupă de factori detaliaţi.
La rândul său, modificarea preţurilor de vânzare poate fi influenţată de un şir de factori,
precum:
- inflaţia (deflaţia) valutei naţionale;
- creşterea (scăderea) cererii şi ofertei pe piaţă de desfacere; nivelul calităţii produselor
întreprinderii în comparaţie cu calitatea produselor concurenţilor;
- aplicarea politicii de discont, de reducere temporară a preţurilor, preţurilor de demping etc.
Din lista factorilor detaliaţi se observă că modificarea preţurilor de vânzare nu poate fi
considerată factor absolut independent de activitatea întreprinderii.
Pentru determinarea influenţei separate a fiecăreia din cele trei grupe de factori asupra
veniturilor din vânzarea produselor este necesară colectarea datelor iniţiale. În calitate de surse
informaţionale pentru efectuarea analizei factoriale a vânzărilor servesc:
• Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
• Raport statistic 1-p „ Producţie ";
• Planul de afaceri;
•
precedent Calculele speciale (de recalculare a volumului vânzărilor în preţuri ale anului
etc).
În sursele nominalizate veniturile din vânzarea produselor, volumul producţiei fabricate,
stocurile produselor finite pot fi reflectate în trei tipuri de evaluare:
- în preţuri curente ale anului respectiv (ale anului de gestiune);
- în preţuri medii ale anului precedent;
- în preţuri planificate.
La colectarea datelor alegerea tipului corespunzător de evaluare depinde de necesitatea analizei
vânzărilor în comparaţie cu anul precedent (care cere aplicarea preţurilor comparabile) sau cu
Planul
de afaceri (pentru care se folosesc preţurile planice).
În procesul colectării datelor iniţiale pentru analiza factorială, apare necesitatea evaluării
cantităţilor produselor efectiv vândute cu preţurile de vânzare ale anului precedent sau Planului
de
afaceri. În orice caz, aceste recalculări se efectuează pe baza modelului:
VVP - veniturile din vânzarea produselor;
qi - cantitatea produsului vândut /;
Pi - preţul de vânzare a produsului i;
i = 1, 2, 3,..., n - tipurile de produse vândute.
Corectitudinea (legătura reciprocă) datelor iniţiale colectate pentru analiza
veniturilor din vânzarea produselor se verifică prin aplicarea formulei, care în
practica economică este cunoscută sub denumirea „balanţa produselor
(mărfurilor)":
În procesul colectării datelor iniţiale, balanţa producţiei poate fi alcătuită în preţuri curente ale
anului respectiv sau la costuri.
Existenţa sau lipsa egalităţii ambelor părţi ale balanţei producţiei justifică veridicitatea ori
indică caracterul inadecvat al datelor iniţiale şi implică corectarea erorilor corespunzătoare
înaintea
aplicării informaţiei în calculele analitice.
În baza datelor iniţiale se efectuează analiza factorială a veniturilor din vânzarea produselor
prin metoda balanţieră.
Exemplul 1.7 Întreprinderea „Respect" S.A.
Vom efectua analiza factorială a veniturilor din vânzarea produselor întreprinderii S.A.
„Respect" în comparaţie cu anul precedent. În baza datelor iniţiale din tabelul 1.6 vom completa
tabelul analitic 1.7 şi vom interpreta rezultatele obţinute.