Analiza structurală a vânzărilor pe segmente (sectoare) ale pieţei de desfacere

În cazul când întreprinderea îşi desfăşoară activitatea operaţională pe mai multe pieţe (de
exemplu, în Republica Moldova, ţările C.S.I., alte ţări străine), în cursul analizei se studiază
veniturile
din vânzări în profilul zonelor (segmentelor, sectoarelor) pieţei de desfacere. În acest scop se
examinează evoluţia vânzărilor pe fiecare segment, precum şi contribuţia acestora la volumul
total al
vânzărilor. În special, se determină ponderea veniturilor din export. Creşterea în dinamică a
ultimului
indicator contribuie la micşorarea poverii fiscale (ratei fiscalităţii) şi la majorarea disponibilităţii
valutei străine.
Întreprinderile sunt obligate să dezvăluie informaţiile necesare pentru analiza structurală a
vânzărilor pe segmente ale pieţei de desfacere în Anexele la Rapoartele financiare conform
cerinţelor
S.N.C. 14 "Informaţii financiare privind sectoarele".
Exemplul 1.3 Întreprinderea „Respect" S.A.
Vom examina structura veniturilor din vânzări ale S.A. „Respect" pe segmente ale pieţei de
desfacere în comparaţie cu anul precedent. în baza datelor tabelului 1.2 vom alcătui concluzia
analitică.
Tabelul 1.2
După cum se observă din datele tabelului 1.2 S.A. „Respect" îşi desfăşoară activitatea
operaţională atât pe piaţa internă (ponderea acestui segment este predominantă şi alcătuieşte
83,87%), cât şi pe cea externă. Activitatea întreprinderii este caracterizată pozitiv de creşterea
absolută a veniturilor din vânzări obţinute peste hotare şi majorarea cotei exportului în totalul
vânzărilor de la 11,29% în anul precedent la 16,13 % în anul de gestiune.
Analiza structurală a vânzărilor pe forme de achitare
Un aspect foarte important poate fi apreciat de utilizatorii Rapoartelor financiare la analiza
veniturilor din vânzări prin prisma formelor de achitare. După cum s-a menţionat anterior,
achitarea
pentru produsele şi mărfurile vândute, serviciile prestate, lucrările de construcţie îndeplinite
poate fi
efectuată de către consumatorii întreprinderii contra mijloacelor băneşti, ori pe seama schimbului
activelor nebăneşti sau serviciilor şi lucrărilor.
Încasarea mijloacelor băneşti din vânzări reprezintă forma predominantă şi obişnuită, care în
mod normal se practică la efectuarea operaţiunilor economice transparente. Pentru detalierea
achitărilor contra mijloacelor băneşti pot fi separate veniturile din vânzări obţinute în numerar şi
prin
virament. De asemenea, din suma totală a încasărilor băneşti din vânzări se evidenţiază cele
obţinute
în valuta naţională şi străină. Ultimul aspect corelează strâns cu structura vânzărilor pe
segmentele
pieţei de desfacere. În particular, încasările băneşti din vânzări în valută străină, în condiţiile
lipsei
cotei exportului, reprezintă încălcarea legislaţiei în vigoare.
Spre deosebire de încasarea mijloacelor băneşti din vânzări, efectuarea operaţiunilor de schimb
(aşa-numitele tranzacţii de „barter") des este conexată cu invaziile fiscale de diferite tipuri.
Informaţiile privind suma producţiei, mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor întreprinderile dezvăluie
în
Anexa la Raportul privind rezultatele financiare. O variantă de detaliere a acestor informaţii este
examinată în exemplul de mai jos.
Exemplul 1.4 Întreprinderea „Respect" S.A.
Vom examina structura veniturilor din vânzări ale S.A. „Respect" pe forme de achitare în
comparaţie cu anul precedent. în baza datelor tabelului 1.3 vom alcătui concluzia analitică.
Tabelul 1.3
Structura veniturilor din vânzări pe forme de achitare
Din datele tabelului 1.3 rezultă că S.A. „Respect" într-o măsură neînsemnată recurge la
operaţiuni de „barter": cota veniturilor obţinute pe calea schimbului este destul de scăzută şi
descreşte de la 3,85 % în anul precedent la 2,76 % în anul de gestiune. în legătură cu reducerea
volumului comercializării mărfurilor (tabelul 1.1) s-a micşorat considerabil mărimea şi
ponderea
încasărilor în numerar. Totodată, se observă creşterea mărimii şi cotei încasărilor în valută
străină
în urma majorării exportului produselor fabricate.