1.

Din punct de vedere etiopatogenic, ocluziile intestinale se clasifica în :

a. Dinamice, organice si mixte
b. Mecanice si mixte
c. Înalte si joase
d. Dinamice, joase si mixte.
e. Nici un raspuns de mai sus nu este corect.

R-a

2. Ocluziile intestinale dinamice pot fi :

a. Mecanice
b. Organice
c. Reflexe
d. Toate raspunsurile de mai sus
e. Nici un raspuns de mai sus nu este corect.

R-c

3. Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt

reprezentate de :
a. Pierderi hidroelectrolitice mari
b. ,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa
suprajacent obstacolului
c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia
sanguina parietala
d. Necroza intestinala
e. Perforatie intestinala.

R-a

4. Semnele radiologice patognomonice pentru ocluziile intestinale sunt

reprezentate de :
a. Nisa
b. Ascensionarea hemidiafragmului stâng
c. Opacitate la nivelul hipocondrului stâng
d. Imagini hidroaerice
e. Pneumoperitoneu subdiafragmatic

R-d

5. ,,Sindromul peritonitic'' comun peritonitelor acute difuze prezinta

urmatoarele elemente clinice esentiale:
a. varsatu 11511u2024l rile si diareea
b. sughitul si varsatu 11511u2024l rile
c. durerea si varsatu 11511u2024l rile
d. durerea si contractura abdominala
 e. diareea si sughitul.

R-d

6. Cauzele cele mai frecvente de pancreatita acuta sunt :

a. Infectiile virale (urlian, Koksakie)
b. Bolile metabolice (hiperlipidemia familiala)
c. Litiaza biliara si alcoolismul
d. Traumatismele
e. Bolile endocrine (hiperparatiroidismul).

R-c

7. Care dintre afirmatiile privind tratamentul necrozei din pancreatita acuta

sunt adevarate?
a. Necroza sterila trebuie tratata pe cale chirurgicala, percutanata
sau mixta
b. Necroza si colectiile infectate trebuie tratate pe cale chirurgicala,
percutanata sau mixta
c. Punctia ghidata a tesutului pancreatic sanatos
d. Antibioterapia sistemica precoce
e. Sfincterotomie endoscopica.

R-b

8. Care dintre afirmatiile privind tratamentul formelor necomplicate de

pancreatita acuta sunt adevarate?
a. Nu necesita spitalizare
b. Dozajul repetat al enzimelor pancreatice
c. Ileusul si varsatu 11511u2024l rile cu deshidratare extracelulara
justifica reechilibrarea hidroelectrolitica
d. Tratarea durerilor cu AINS (salicilati)
e. Neutralizarea mediatorilor inflamatiei cu antagonisti de citokine.

R-c

10.Formele anatomopatologice de colecistita acuta sunt urmatoarele, cu

exceptia:

a. Colecistita acuta catarala (hidropica)

b. Colecistita acuta gangrenoasa
c. Colecistita acuta reziduala scleroatrofica
d. Hidropsul vezicular
e. Colecistita acuta flegmonoasa

R -d
11.Diagnosticul pozitiv de colecistita acuta se stabileste pe baza
urmatoarelor elemente, cu exceptia:

a. Antecedente de litiaza
b. Sindrom infectios: febra, frisoane, leucocitoza
c. Semne de retentie biliara: subicter, icter
d. Debutul durerilor în flancul stâng cu iradiere postero-inferioara
e. Colecist palpabil, aparare musculara localizata, bloc inflamator.

R-d

12.Forma clasica de litiaza a caii biliare principale (CBP) prezinta urmatorul

tablou clinic:

a. Durere, varsaturi si inapetenta

b. Febra, frison si stare generala alterata
c. Durere, febra, icter
d. Accese febrile, frisoane pseudo-palustre si varsatu 11511u2024l ri
e. Frisoane, pirozis, eructatii

R-c

13.Ocluziile intestinale dinamice pot fi:

a. Dishomeostatice
b. Mecanice
c. Paraseptice
d. Reflexe
e. Organice.

R - a, c, d

14.Ocluziile intestinale mecanice sau organice se produc prin :

a. Obstructie
b. Strangulare
c. Obstacol parietal (mural)
d. Obstacol extraparietal
e. Dezechilibre majore hidroelectrolitice.

R - a, b, c, d

15.Alterarile fiziopatologice generale din ocluziile intestinale sunt

reprezentate de :

a. Pierderi hidroelectrolitice mari

 b. ,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa
suprajacent obstacolului
c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia
sanguina parietala
d. Pierderi proteice si de masa sanguina
e. Perforatie intestinala.

R - a, d

16.Alterarile fiziopatologice locale din ocluziile intestinale sunt reprezentate

de :

a. Pierderi hidroelectrolitice mari

b. ,,Colici de lupta'' exprimând activitatea intestinala intensa
suprajacent obstacolului
c. Crearea unei hiperpresiuni intraluminale ce comprima circulatia
sanguina parietala
d. Necroza intestinala
e. Perforatie intestinala.

R - b, c, d, e

17.Simptomele caracteristice ocluziei intestinale sunt :

a. Accelerarea tranzitului intestinal, sughitul si inapetenta

b. Varsaturile, diareea si meteorismul abdominal
c. Pirozisul, eructatiile, regurgitatiile
d. Durerile abdominale si varsatu 11511u2024l rile
e. Întreruperea tranzitului intestinal si meteorismul abdominal.

R - d, e

18.Criteriile clinice care definesc SIRS (sindromul de raspuns inflamator

sistemic) din peritonitele acute sunt :

a. Temperatura rectala <38˚ C sau >36˚ C

b. Temperatura rectala >38˚ C sau <36˚ C
c. Ritm cardiac >90/min
d. paCO2 <32 mmHg
e. leucocite <12000 sau >4000 sau 10% granulocite

R - b, c, d

19.MODS (sindromul disfunctiei multiple de organ) din cadrul peritonitei

acute este definit de urmatoarele elemente clinice:
 a. Debit urinar sub 479 ml/24 ore
b. Ritm respirator sub 5 sau peste 49/min
c. Bradicardie sinusala
d. Ritm cardiac peste 54/min
e. Tensiunea arteriala medie sub 49 mmHg.

R - a, b, e

20.Examenul radiologic al abdomenului în peritonitele acute poate evidentia:

a. Distensia anselor intestinale

b. Pneumoperitoneu
c. stergerea umbrei psoasului
d. stergerea reliefului mucos intestinal
e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d

21.Diagnosticul diferential în peritonitele acute se face cu urmatoarele

afectiuni :

a. Porfiria acuta intermitenta

b. Infarctul miocardic acut
c. Adenita mezenterica
d. Sarcina extrauterina rupta
e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d

22.Caracterele comune peritonitelor acute primare sunt urmatoarele :

a. Apar în urma perforatiilor organelor cavitare interne

b. Apar în urma traumatismelor abdominale
c. Sunt de obicei plurimicrobiene
d. Sunt prevalente la copil pe teren nefrotic si la adult pe ciroza cu
ascita
e. Tratamentul se bazeaza pe antibiotice si nu pe chirurgie

R - d, e

23.Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute secundare sunt :

a. Eliminarea sursei de contaminare

b. Reducerea contaminarii prin toaleta si drenajul cavitatii peritoneale
c. Tratarea infectiei reziduale si prevenirea recurentei infectiei
d. Îndepartarea obstacolului si restabilirea tranzitului intestinal
 e. Reechilibrarea hidroelectrolitica si nutritionala.

R - a, b, c

24.Obiectivele antibioterapiei în peritonitele acute difuze sunt urmatoarele :

a. Scaderea numarului si gravitatii bacteriilor perioperator

b. Limitarea extensiei si a recidivei
c. Reducerea nivelului inocularii înainte si postoperator
d. Drenajul cavitatii peritoneale
e. Eliminarea sursei de contaminare.

R - a, b, c

25.Din punct de vedere morfopatologic se deosebesc urmatoarele forme de

pancreatita acuta :

a. Forma congestiva
b. Forma edematoasa
c. Forma flegmonoasa
d. Forma supurata
e. Forma necrotico-hemoragica.

R - b, d, e

26.Leziunile tubului digestiv din pancreatita acuta sunt reprezentate de :

a. Gastroduodenite
b. Perforatii jejunale
c. Nefrita tubulo-interstitiala
d. Celulita retroperitoneala
e. Hemoragii digestive superioare

R - a, b, e

27.Leziunile intraabdominale extrapancreatice din pancreatita acuta sunt

reprezentate de :

a. Gastroduodenite
b. Revarsat serohematic intraperitoneal (bogat în enzime
pancreatice)
c. Nefrita tubulo-interstitiala
d. Hemoragii peripancreatice
e. Hemoragii digestive superioare

R - b, d
28.Formele clinice evolutive de pancreatita acuta sunt :

a. Forma ocluziva
b. Forma medicolegala Chalmeas
c. Forma subacuta
d. Forma biliara
e. Forma alcoolica.

R - b, c

29.Complicatiile evolutive propriu-zise din pancreatita acuta sunt :

a. Sechestrul pancreatic
b. Pseudochistul pancreatic
c. Abcesele pancreatice
d. Hemoragii pancreatice
e. Nici una de mai sus.

R - a, b, c, d

30.Tratamentul necrozei din pancreatita acuta are urmatoarele obiective :

a. Evacuarea detritusurilor necrotice

b. Evacuarea colectiilor infectate
c. Rezectii pancreatice reglate precoce
d. Respectarea pancreasului restant
e. Derivatia chisto-digestiva cu stomacul sau duodenul.

R - a, b, d

31.Tratamentul formelor necomplicate de pancreatita acuta presupune :

a. Aspiratie nazo-gastrica pentru evacuarea stazei gastrice

b. Post alimentar, daca sunt dureri si intoleranta gastrica, fara a fi
prelungit peste 5 zile
c. Evaluarea clinica de mai multe ori/zi pentru detectarea agravarii
d. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinina, gubexat,
comostat)
e. Controlul secretiei pancreatice (scaderea) prin atropina, glucagon,
somatostatin, octreotide.

R - a, b, c

32.Tratamentul specific al formelor complicate de pancreatita acuta

presupune :
 a. Combaterea autodigestiei pancreatice (aprotinina, gubexat,
comostat)
b. Controlul secretiei pancreatice (scaderea) prin atropina, glucagon,
somatostatin, octreotide.
c. Neutralizarea mediatorilor inflamatiei (antagonisti de citokine)
d. Revascularizarea segmentului enteral ischemiat
e. Îndepartarea obstacolului si restabilirea tranzitului intestinal.

R - a, b, c

33.Diagnosticul diferential din colecistita acuta include urmatoarele afectiuni:

a. Ulcerul perforat acoperit

b. Apendicita acuta subhepatica
c. Pancreatita acuta
d. Cistita acuta
e. Infarctul miocardic

R - a, b, c, e

34.Dupa aspectul evolutiei clinice deosebim urmatoarele forme de colecistita

acuta:

a. Colecistita acuta gangrenoasa supraacuta

b. Colecistita acuta perforata cu peritonita biliara
c. Colecistita acuta cu hidrops vezicular
d. Colecistita acuta cu plastron si abcese pericolecistice
e. Colecistita acuta scleroatrofica cu piocolecist (puroi steril).

R - a, b, d, e

35.Urmatoarele afirmatii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu

colecistita acuta sunt adevarate, cu exceptia:

a. Operatie imediata (urgenta imediata) în toate formele supraacute,

indiferent de riscuri
b. Operatie precoce (urgenta amânata, 24-72 ore) este atitudinea de
electie în toate formele de colecistita acuta
c. De preferat, operatie dupa temporizare, 3-7 pâna la 10 zile de
evolutie a unei colecistite acute
d. Operatie dupa temporizare, 3-7 zile pâna la 10 zile în toate formele
supraacute, indiferent de riscuri
e. Operatie imediata este atitudinea de electie în toate formele de
colecistita acuta.

R - d, e
36.Urmatoarele afirmatii cu privire la momentul operator al bolnavilor cu
colecistita acuta sunt adevarate:

a. Operatie imediata (urgenta imediata) în toate formele supraacute,

indiferent de riscuri
b. Operatie precoce (urgenta amânata, 24-72 ore) este atitudinea de
electie în toate formele de colecistita acuta
c. De preferat, operatie dupa temporizare, 3-7 pâna la 10 zile de
evolutie a unei colecistite acute
d. Operatie dupa temporizare, 3-7 zile pâna la 10 zile în toate formele
supraacute, indiferent de riscuri
e. Operatie imediata este atitudinea de electie în toate formele de
colecistita acuta.

R - a, b, c

37.Urmatoarele afirmatii cu privire la procedeele chirurgicale indicate în

tratamentul chirurgical al bolnavilor cu colecistita acuta sunt adevarate:

a. Colecistectomia clasica cu abdomen deschis este procedeul de

ales în cazul colecistitelor acute, ea suprimând focarul de infectie
si rezervorul de calculi
b. Colecistostomia este procedeul de electie în cazul colecistitelor
acute
c. Colecistectomia laparoscopica este procedeul de ales în cazul
colecistitelor acute, ea suprimând focarul de infectie si rezervorul
de calculi
d. Colecistectomia laparoscopica este posibila uneori în formele
complicate hidropice
e. Colecistectomia laparoscopica este contraindicata în formele
gangrenoase cu peritonita.

R - a, d, e

38. Factorii determinanti în producerea herniilor sunt:

a. Stãrile de denutritie

b. Obezitatea

c. Efortul

d. Sarcinile repetate

e. Nici unul
 R-c

39. Mecanismul patogenic al strangulãrii herniilor nu include:

a. Distensia bruscã a intestinului prin gaze

b. Ocluzia prin cudare bruscã

c. Obstructia prin valvule conivente

d. Comprimarea piciorului ansei prin con mezenteric

e. Traumatismul

R-e

40. În sacul de hernie se pot gãsi urmãtoarele organe, cu exceptia

a. Intestinul subtire

b. Colonul sigmoid

c. Cecul

d. Pancreasul

e. Epiploonul

R-d

41. Elementele anatomice ale herniilor sunt:

a. Punctul herniar

b. Traiectul parietal

c. Continutul herniar

d. Învelisurile externe

e. Hernia interstitiala

R - b,c,d

42. Factorii favorizanti în producerea herniilor sunt:

 a. Rezistenta deficitarã a musculaturii peretelui

b. Ereditatea

c. Efortul fizic

d. Tusitorii cronici

e. Nici unul

R - a,b

43. Obiectivele tratamentului chirurgical al herniilor sunt:

a. Reintegrarea intraabdominalã a viscerelor herniate

b. Suprimarea sacului

c. Refacerea solidã a peretelui

d. Rezecția intestinala

e. Nici unul

R - a,b,c

44. Cauzele anatomice ale strangulãrii sunt:

a. Inelul fibros la nivelul orificiului profund

b. Gangrena ansei strangulate

c. Inelele Ramonede, aderentele sau bridele

d. Coletul sacului herniar strâns, scleros

e. Congestia ansei strangulate

R - a,c,

45. Herniile inghinale

a. Sunt mai frecvente la bãrbati datoritã persistentei canalului

peritoneo-vaginal

b. Sunt mai frecvente la femei unde se pot si strangula

 c. Sunt cele mai frecvente tipuri topografice de hernii

d. Pot apare dupã apendicectomie

e. Sunt afectiuni maligne

R - a,c,d

46. Herniile femurale

a. Se produc în partea medialã a inelului femural

b. Apar mai frecvent la femei obeze

c. Apar mai frecvent la multipare

d. Sunt hernii de slãbiciune

e. Nici un rãspuns nu este adevãrat

R - a,b,c,d

47. Hernia ombilicalã a adultului

a. Se întâlneste mai ales la femeile obeze

b. Este cea mai frecventã formã de hernie la bãrbati

c. Este cea mai frecventã formã de hernie la femei

d. La bãrbatii obezi este adeseori asociatã cu varietatea inghinalã

congenitalã

e. Se asociazã cu afectiuni care cresc presiunea intraabdominalã

R - a,d,e

48. Elementele morfologice care alcãtuiesc o eventratie sunt:

a. Orificiul de eventratie

b. Sacul de eventratie

c. Continutul eventratiei

d. Femurul
 e. Nici unul

R - a,b,c

49. Din punct de vedere etiologic, evisceratiile pot fi:

a. Postoperatorii

b. Posttraumatice

c. Mixte

d. Complexe

e. Idiopatice

R - a,b

50. Din punct de vedere anatomo-clinic, evisceratiile pot fi:

a. Libere (precoce)

b. Postoperatorii

c. Fixate (tardive)

d. Preoperatorii

e. Posttraumatice

R - a,c

51.Incidenta maxima a ulcerului gastric este situata in decada:

A. IV

B .III

C. II

D. VI

E. V
 R:A

52.Agentul etiologic principal al ulcerului gastric este:

A. fumatul

B. Helicobacter pylory

C.tonusul vagal crescut

D.refluxul gastro-duodenal

E.scaderearezistentei mucoasei gastrice

R:B

53. Examenul paraclinic de prima pentrul diagnosticul

diferential ulcer-cancer este:

A.ecografia

B.examenul radiologic

C.examenul secretiei gastrice

D.endoscopia

E.tomografia computerizata

R:D.

54.Ulcerul de stress poate apare in urmatoarele situatii, cu exceptia:

A.traumatisme

B.arsuri

C.infectii grave

D.hipertensiunea arteriala severa

E.tumori ale SNC

R:D
 55. Din punct de vedere anatomo-patologic formele avansate
de cancer gastric sunt leziuni:

A. limitate la mucoasa

B. limitate la submucoasa

C.depasesc musculara mucoasei

D.localizate distal (antro-piloric)

E.localizate proximal (cardial)

R:C

56.Urmatoarele afirmatii referitoare la linita plastica sunt adevarate cu

exceptia :

A.are caracter malign

B.invadeaza toate structurile

C.stroma este bogata în tesut fibros

D.prognostic favorabil

E. prognostic nefavorabil

R:D

57.Supravietuirea la 5 ani, la pacientii cu cancer gastric, stadiul II este de:

A.peste 90%

B.50 85 %

C.20%

D.15%

E.sub 5 %

R:C

58.Strategia terapeutica în cancerul gastric, stadiul IB este

A.rezectie endoscopica

B.gastrectomie standard si limfadenectomie

C.radioterapie paliativa

D.chimioterapie paliativa

E.gastrectomie paliativa

R:B

59.Strategia terapeutica în cancerul gastric, stadiul II este

A. rezectie endoscopica

B. gastrectomie standard si limfadenectomie

C.gastrectomie totala/partiala

D. chimioterapie paliativa

E. radioterapie paliativa

R:C

60.Diseminarea celulelor neoplazice în cancerul gastric se realizeaza prin :

A.propagare directa din aproape în aproape

B.limfatica

C.implantare intrluminala

D.hematogena prin artera gastrica stânga

E.transcelonica

R:A,B,C,E

61.Complicatiile acute ale ulcerului gastric sunt:

A. penetratia,

B. perforatia, .
 C.hemoragia, .

D.stenoza,

Emalignizarea.

R:B,C

62.Complicatiile cronice ale ulcerului gastric sunt

A.Penetratia

B.Stenoza

C.Malignizarea

D.Hemoragia

E.Perforatia

R:A,B,C

63.Tratamentul medical al ulcerului gastric cuprinde:

A.antiacide

B.AINS

C.antagonisti de receptori H2

D.sucralfat si compusi coloidali de bismut

E.anticoagulante

R:A,C,D

64.Diagnosticul paraclinic al ulcerului gastric consta in:

A.examen radiologic baritat

B.computer tomografie

C.RMN

D.endoscopie gastrica cu biopsie

 E.ecografie

R:A,D

65.Obiectivele patogenice ale tratamentului chirurgical in ulcerul gastric

sunt:

A.vagotomia selectiva;

B.îndepaartarea leziunii

C.stomac hipoacid

D.vagotomia tronculara;

E.refacerea circuitului digestiv cat mai aproape de fiziologia normala.

R:B,C,E

66.. Examenul clinic al abdomenului în ulcerul duodenal

perforat în primele ore de la debut :

A.prezenta.contracturii abdominale la palpare

B.abdomenul este imobil cu respiratia

C.prezenta matitatii hepatice

D.hiperestezie cutanata

E.reflexele cutanate abdominale sunt abolite

R:A,B,D,E

67.Tratamentul conservator în ulcerul duodenal perforat consta în:

A.drenajul stomacului printr-o sonda de aspiratie naso-gastrica

B.antibioterapie cu spectru larg

C.antiulceroase

D. supravegherea evolutiei clinice si biologice

E.sutura endoscopica a perforatiei

 R:A,B,C,D

68.Factorii alimentari care cresc riscul de cancer gastric sunt:

A.nitritii

B.consumul crescut de sare.

C.consumul de fructe

D.consumul de vegetale

E.fumatul

R:A,B