Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constantin Sion - Arhondologia Moldovei - Amintiri Și Note Contimporane
Constantin Sion - Arhondologia Moldovei - Amintiri Și Note Contimporane
Icr
Familia Sion. Am avut ocazrunea a mai scrie
asupra acestel familii o monografie, publicata in
ziarul Rominul din 1867 (Maiti-Iunie). Revenim
asupra celor zise acolo spre a complecta si in.
drepta unele date. In 1867 nii sa cunostea ma-
nuscriptul de fatg ; tot insit ceea ce ne spune el,
stiam din alt izvor, pe care 1-am numit notita
Sioneasa Ea consuna in totul cu manuscriptul
de fata ceea ce arata ca intre membrh famtliei
Sion umbla ca bung genealogia fantastieg nasco-
cita de C. Sion, färtt a sti toti de existenta a-
cestuT manuscript. Poetul Gh. Sion in uvPnir`i
Contemporane voeste a arata crt traditiunea fami-
lief Sion e legata de legenda unul loc de la Co-
sasti; lucru neadevarat, de oare ce legenda ne-o spu-
ne o serie de documente faurite intre l838-18-I5,.
gi dacti sa spune vre-o legendrt de Cosgsti, si-
gur ca ea va Ii fost ntiscocita, tot de C. Sion,
mosul d-lui Gh. Sion poetul.
Familia Sion e orig:narrt din satul I osasti, ju-
detul Vasluiului, in vechime al Tutovei, unde ga-
sim ca rrtzesT veal' pe bgtrinul Ionacn Coeiseul,
singurul aratat pe cale documentalg de toate spi-
tele razesesti. Ionascu Costiscul forma ba-
trinul de prtmint dupa care totT Sionesth arg..
raztisii in Costisti si prin imprejurimi. Dar eine
era 1onascu CoOseul ? Sigur un razgs ea toti ra-
zaaii, fara titlu; om simplu, care tinea la razasia.
lui, fara alta .pretentiune de om mare sag familie-
ilustra. Urmash' acestuia, traitors in secolul al
XIX, in ambitiunea de a fi scoboritori din neam
mare, nu s-at multamit cu Ionasca Cosascul ca
stramos, ci a nascocit aceastrt legendg c. pe vre-
mea luf Stefan eel Mare, Demir fiul hanului de
la Crhn, supg.rindu-sa pe tatgl salt din cauza u
neT validele din harem, a lugit in Moldova ii
intrind in oaste la 1462 s-a purtat voiniceste, a.
atras atentiunea hiT Vodg, 1-att facut 'portar de-
X
Suceava, apoi spatar si In urma vornic Wit de
jos, 1-a botezat numele Dragos, si 1-a
insurat cu Dahina, fata mT Oana visternicul, care
era cumnat cu Stefan Voda. Din acest Drago$,
s-a näscut unul Dumitraro parcalab Hotinulut,
care a tinut in citsatorie pe Dumitra fata lui
Petrea Clanttu spMariul. Dumitrascu a naseut pe
lonarn Coeiscul.
Iata. dar o genealogie destul de bine injghe-
bath. Razasul dm Cositstt avea ca mos pe Petrea
Chinau i strämos pe Stefan cel Mare, pe lânga
ca, sit scobora in linie dreapta din harml de la
Lrim.
Si cind ne gindim pentru ce motive s-a nits-
cocit aceasta genealogie, ne prinde mirarea ! A-
nume pentru a ctipata dreptul de a-st trimete
copiil la Petersburg in scoala de cadett, uncle
nu intrail de cit fijI de boert.
Dar srt vedem intru cit e aproape de adevar
aceasta injghebare genealogica.
enirea in Moldova a unui Demir de corenie
(originil) tatar e o purti fantasmagorie. Modal
cum motiveazil fuga e demna de roman, nu de
istorie. Dar pah. J. Sion spune cTt el a venit in
146'2 si c s-a infatisat la hatmanul ,5'endrea. In
lista boerilor (v. liricar XVIII ad linem) cetim
ct ,5endrea apare ea portar de Suceava abia In
6987 (1479) Sept. 2 1 si tine portaria de Suceava
prdIrt in 6989 Iuli 8, când moare. Acest Sendrea
era cumnat lui Stefan Voda. icY vorba dar ea
in 1462 srt fi fost portar de Suceava Sendrea.
Fugarul de Demir intra in oaste ; sti poarta
voinice$te, $i ne spune C. Sion ert perind hat-
manul intr-o luptrt cu Muntenit, l'emir att luat
in pripa comanda si a invins ; pentru aceastit
faptil Stefan Voda 1-a facut capitan de jo talon ;
apot In rizboiul cu Lesii iar s-a purtat voiniceste
si atuneT oblicindu-1 (aflandu-1) Stefan Voda cine-1
1-a botezat si 1-a pus numele de Dragob facin
XI
du-1 portar mare de Euceava, apoT spatar si in
fine vornic.
Cite euvinte atP ea neadevrtruri.
Sendrea moar?, in 0989 (1481) in lupta de la
Rimnic ; iar ritzboiul cu Lesii a fost in 7005 (1497);
ar urma dar ct duprt 7005 sa petre cut scena cu
botezul lui Demir in Dragos, dupa care apoT a
tost ridicat la boerie Nu stia paharnicul Sion
ca jan putea fi cineva inUiiü portar mare de Su-
ceava apoT sprttar ; spatarul era mai mic ea
i
A
ABAZA. Neam vechig ,pest& 200
ani, drept Moldovan, aü fost i vorniel
mari si visternicl, iar acum abia se mai
(UnOSC intre n obi 11 .
ASIAN. Moldovan de loc de la Spit-
rieti din tinutul Putnei, eadicat !a boerie
de vio 100 ani, de la capitanu Gheorghe
Asian fiiul unei Catrina AsFanoae, ce au
fost str6nepoafa dinteo fatã a Logofiitu-
lui Dimitrascu Ciaur. Fan la anul 1822
cand s'd.0 suit pe scannul domniei Mol-
dovei vornienl Joan Sturza earl s'au nu-
mit loan Sturza voevod, n'au fost din
neamul acesta la ranguri mai nalte de
cat On la c'aminar; au agiuns Constantin
Asian, carele fiind cumnat de sor5, Dom-
nului l'au fitcut vornic de aprozi, si pe
liii AI cel mai mare, Aieco, batman de
2
V
VARNAY. Moldoveni v e. chi peste
120 de ani, radicati la boerie, dar nici
o data n'a fost la mai lualte ranguri
de cat Oa, la Spatar. Joan \Tod&
Stursla ai ridicat pe cfti va din acest
neam pana la postelnic iar Mihal Vodii
mai galantom iaü ridicat in vornici marl.
VEISA. Moldovan vechiti, mazil, rà-
z'as de la tinutul Vasluiulul, 'au ridi-.
48
Pe vre-
Vat) cumparat mosia CucorAnit.
mea domniet lui Mihai Voda, Iordachi
Manu, aI Inat pe Nastasiiea fata ca-
minariolui àrban, nepoafa Jorhl, §i s'a5
fAut comis ; si la loan Vod5, Sturza
ag5,. Dnmitrachi al treilea frate care
Inca trAeste, an furat pe Prohira fata
sp`atariulut Costantin Roset, care fiind
fhb', parintt, sedea in cas6 la unchiul
vornicul Dumitrachi Beldiman, cu
care au facut un car de copii, ficiori §i
fete ; Joan Voda NA facut aga. Iar
Mihai Vodà ca cel ce s'at bättit joe §i
de boerii si de posturile caret, Batt facut
vornic. Si mai mult de 10 ant Pah
jnut ellen in domnescul Divan, un
ne stiind alea a face de cht a iscAli in
favorul a celor eel da chte-ceva, si ell
i-am dat 1000 let, numai de mi- am
facut majorita. Cel al patrulea frate,
fiind ghebos, sal csalugarit, si din Manul
acel b6trAn s'ati puezit o mulOme de
corcituri, i too sa socotese OrnantenT,
§i marl boeri, a ticaloasei Moldove.
MAVROMATE. G reco -bulgariq, ne-
gutitorti, venit pe la 1806, s'ati stator-
nicit in Botosant, sa poreclea Caraghiozu,
erau dot frati, unul fiind bine insfarit,
231
0
OPRIONli. Moldovenl, rhclhsT de
la tinutul Tutovef, mazili vechi, din cari
Iordachi de loc de la Tuns5st1 rhclds.
De Ink au slujit in cash la chminariul
Gheorghe Bogdan, de la Ciocani. Mal
in urmh l'aU fhcot logofat al easel,
pentru osebite pricini s'au dus Bogdan
la Paris, de unde nu s'aü mal inturnat,
toate rnosiile le-ad lasat in sama IuI
Oprisanu, acesta fiind harnic i cuminte,
au stint a se folosi de prilej. Pe la
1810, s'ail fAcut sames la Tutova, s'ail
ingurluit cu Ruxanda fata spatarinluI
Mihalachi Cerchez, femeea paharniculul
Enacachi Donici, ce era ispravnic. §i
gásindul Donici' cu femeea [LIT, de ciudh
ca un misel s'ati impuscat singur,
Oprisanu ati luat pe Donicioae, dar co-
ph n'ad fácut cu ea. La 1813 s'ati
Mcut medelniceriii, la 1818 paharnic,
si la 1846, bAtran peste 70 aril, lad
fhcut Mihai Vodh spatariti, s'ad murit
frä ficiori. De cat pe doi nepotI de
frate a lul Nedelcu si Ionith, orescut1
de el, lad inclestrat cu eke o mosie.
Nedelcu fiind mai destept aU sporit sta-
251
lacut polcovnicei.
PLESNILA. Moldoveni. rhzdsl de
la VArlez, din tinutul Covurtniulu;. Pe la
1824, nil Gheorghe Plesnilh ce um-
blasa cu mine doua ltmi cu potira in .
POPARWA. Moldovan, de la ti
nutul Tutovei. Un lane ficiorul unto
preot Rosca, nu stiu pentru ce ispra'vi
la Fevruarie 1852; i s'au dat decret de
satrarin.
PETRO COKINO. Putoare greceas-
ca ; radicatl
de domnul Mihai Sturza la
a rhond ie.
PUTOS. Moldoveni, tarani, din sa-
tul MitcArestil, tinutul Eii. Uncle era
un Grigore Flitos, ficior boerese, acea
rnosie find a logoCatulni Grigoras Stur-
za, la malul Prutului, obicinuia domnita
Marghioala a merge si a ede in tante
verile acolo, de 16cm, feredee In Prut, t5.-
ranul acela era bine facut intrebuin-
ta biata domuka, precum este stint ( .
ministru.
Acum la domnul Grigori Ghica, a-
mAndm fratii acestia ocarmuese si dom-
nia, i tara, facend ce von Acestia sunt
totul, i boerii inoldoveni tocmai dupa cum
e gherbul taro, cap de boil sunt totl,
vac1 pus funie n coarne, fill
tin grecii legati là pae.
SILION. Moldoveni, mazili vechi, ra-
zEsi de la tinutul Tutovei, uncle stint
multi mazili i privilighiati din acest
neam, pe la 720, an fost until din el
Stefan, capitan, in ficior acelni Stefan,
insnrandu-sa la tinntnl Sucevei, la sa-
tnl FIliuiietiT, s'ait statornicit aPolo, la
320
facendyl i ef a seetiel
SCANTEE. Moldoveni, rnalili i i- -
zii de la satul Ghergestii, tinuttl Tuto-
vel, nn tefanaehi, de mic intrand slu-
ga, in cash" la Sturzoaea, n,a ma spa-
tariului .1tefanachi Sturza, aga Con-
i
II
lu
IURA4CU. Molloveni i vechiii neam,
boeresc ; Stratul Iurascu au fost i Lo-
431
GAlu§a, 69 Dabija 88
Gherghescu 69 Dodescu 89-
Gafencu 69 Dgnuletu 89,
Gorgos 70 Derescu 99
Gheorghiade 70 David 99,
Cheorghiu 70 Pima 90,
Grigoriade 71 Dimache 90
Guritg, 71 DrA ghinici 91
Grigoriu 72 Dospinescu 91.
Ghenadiu 74 Drosu 91
Gustea 74 Dediu 928
G oliaf 75 Dohatcu 9a,
441:
Capêtt.