Raport IM - WASTES ECHOTECH - Construire Hale de Productie, Ecran de Protectie, Etc

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Bd.Unirii nr.
47A, Tronson 2,
Construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), Mezanin, Camera 6,
Bucuresti 030825, Romania
clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații J40/21792/2007
CUI RO22776690
industriale in scopul închiderii definitive prin exploatare, cu Tel: +40-21-310.05.60
recuperarea componentelor utile, a batalurilor Fax: +40-21-326.36.79
INFORMAŢII GENERALE
a. DENUMIREA PROIECTULUI
"Construire hale de productie, ecran de protectie (cofferdam), cladiri

tehnico-administrative, pentru implementarea unei instalatii industriale
in scopul inchiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea
componentelor utile, a batalurilor."
b. INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului :
S.C. WASTES ECOTECH S.R.L.
Adresa titularului:
Sediu social: B-dul Unirii, Nr.47A, Bl. E3a, Tronson 2, Mezanin, Camera 6, Sector 3
/ 030825 București, Telefon: +4021 310 05 60; Mobil: +4073 240 0520; Fax: +4021
326 36 79; e-mail: office@wastesecotech.com
Punct de lucru: Str. Avram Iancu nr. 144, Târnăveni, jud. Mureş, cod poştal 545600
Reprezentanţi legali
Alexandra Grigorescu, Administrator WASTES ECOTECH S.R.L.
B-dul Unirii, Nr.47A, Bl. E3a, Tronson 2, Mezanin, Camera 6, Sector 3 / 030825
București, Telefon: +40213100560; Mobil: +40732400520; Fax: +40213263679; e-
mail: office@wastesecotech.com
c. INFORMATII DESPRE AUTORUL RAPORTULUI LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA
MEDIULUI
Documentatia pentru obtinerea Acordului de mediu a fost elaborata de Florentina
Stefanoiu, membra a echipei de proiect a WET, ca Expert Protectie mediu, conform
Contractului de colaborare intre WASTES ECOTECH S.R.L. si ŞTEFĂNOIU
FLORENTINA Persoana Fizica Autorizata.
ŞTEFĂNOIU FLORENTINA PFA. are sediul social în str. Drumul Taberei nr. 35, Bl.
F5, Sc. 2, Ap. 33, Camera 2, Sectorul 6, 061357-Bucureşti, telefon/fax: +421 413 19
66, mobil; +40727 369 060, e-mail: florentina_stefanoiu@yahoo.com. este
Persoana Fizică Autorizată înscrisă în Registrul național al elaboratorilor de studii
1
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Bd.Unirii nr.47A, Tronson 2,
CUI RO22776690
de protecția mediului la poz. 456 / Certificat reinnoit la 01.07.2017, valabil pana in

data de 01.07.2022 .
Certificatul de inscriere in Registrul național al elaboratorilor de studii de protecția
mediului si alte detalii despre calificarea elaboratorului sunt prezentare in Sectiunea
A – Documente / Anexa A1
d. DOCUMENTATIA DE OBTINERE A ACORDULUI DE MEDIU

Prin preluarea activelor BICAPA, societatea WASTES ECOTECH SRL (in continuare
denumit prescurtat WET) şi-a asumat responsabilitatea respectării sarcinilor de mediu
impuse prin Avizul de Mediu nr. 9/09.11.2009 şi Avizul de Mediu nr. 4231/11.01.2010, dar
nu si respectarea termenelor impuse de aceste avize (31.12.2011), deoarece acestea
erau déjà depășite la momentul finalizării cumpararii (anul 2012) .
WET si-a asumat sarcinile de inchidere, conform legislației de mediu, a celor trei bataluri si
ecologizarea terenurile din limita sa de proprietate.
In acest scop a început, imediat după cumpărare, un program vast de investigații pentru
determinarea calității slamurilor din bataluri, si a nivelului de poluare a factorilor de mediu
din zona sa de responsabilitate.
Etape parcurse din procedura de mediu
Etapa 2017-2018
Intr-o prima etapa documentația pentru obtinerea Acordului de mediu s-a elaborat și
s-a derulat conform: Directivei 85/337/EEC, cu modificările şi completările ulterioare,
transpusă în legislaţia naţională prin ‖Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului” și
‖Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 135/2010 privind aprobarea
Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte
publice și private‖ si Ordinul MAPM nr. 863/2002).
Agenția de Protecția Mediului Mureș a informat titularul proiectului prin adresa Nr
4152/07.02.2018 ca in urma analizei efectuate de autoritățile competente implicate
in cadrul Comisiei de Analiza Tehnica din data de 06.02.2018 procedura de
mediu continua cu realizarea Raportului privind impactul asupra mediului si a
Raportului de securitate.
Adresa Nr 4152/07.02.2018 a reprezentat si Îndrumarul pentru elaborarea
prezentului Raport privind impactul asupra mediului, ca perte a documentatiei
prntru obtinerea Acordului de mediu.
S-a elaborat Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul in
varianta initiala ( tehnologie si construire a depozitului, nou, ecologic pentru
deseul final de fabricatie ).
2
CUI RO22776690
Concomitent a continuat studierea diferitelor solutii tehnice pe instalația pilot,

și s-au efectuat studii de piață pentru produsele realizate in instalatia de
recuperare a componentelor valorificabile din șlam. S-a realizat un produs
nou, oxid verde de crom – Cr2O3, valorificabil la preț mult mai mare decat
celelalte produse, care se obtineau in varianta tehnologica inițială. (La cererea
Gărzii de Mediu Mureș varianta initiala a RIM a fost transmisa ca
Draft/Confidențial acestei instituții).
Etapa 2018-2020
Schimbarea tehnologiei a intarziat finalizarea Raportului privind impactul
asupra mediului si in timp ce se definitiva noua tehnologie a avut loc si o
schimbare de legislatie. În Monitorul Ofical 1043/10.12.2018 s-a publicat
Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului. Legea a intrat în vigoare si a abrogat ‖Hotărârea
Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice și private asupra mediului” și ‖Ordinul ministrului mediului și pădurilor
nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului
asupra mediului pentru proiecte publice și privat‖.
Deoarece toate aceste schimbari au intarziat finalizarea documentatiei, APM Mures
a transmis „Decizia Nr. 4152/11.02.2020 de respingere a solicitarii de emitere a
acordului de mediu”, avand ca motiv „depasirea termenului de 2 ani pentru
inaintarea informatiilor solicitate conform art. 43 alin.(1) din anexa nr. 5 a Legii nr.
292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului‖
Procedura de mediu s-a reluat si in cadrul actualei proceduri de mediu, au fost
depuse documentele initiale si s-a primit „Decizia etapei de evaluare initiala
Nr. 5705/09.06.2020‖ prin care se decide necesitatea declansarii procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Construire hale
de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative
pentru implementarea unei instalații industriale in scopul închiderii definitive
prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor‖
Ca urmare a celor prezentate se reia elaborarea raportului privind
impactul asupra mediului, conform cerintelor actualei legi 292/2018,
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra
mediului și in conformitate cu varianta tehnologica si constructiva finala
a proiectului.
e. STRUCTURA RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

In conformitate cu legislatia actuala si indrumarul APM Mures:
3
CUI RO22776690
 Legea 292/2018, Art. 11. – (1) Pentru proiectele supuse evaluării

impactului asupra mediului, titularii acestora pregătesc și transmit un raport
privind impactul asupra mediului, în conformitate cu anexa nr. 4.
 Ordinul MMAP nr. 269/2020 privind aprobarea Ghidului general aplicabil
etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, a ghidului
pentru evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră și a altor
ghiduri specifice pentru diferite domenii și categorii de proiecte,
si
 Adresa Nr. 5705/20.01.2021 transmisa de Agentia de Protectia Mediului
Mures, care constituie INDRUMAR in vederea elaborarii Raportului privind
impactul asupra mediului
Raportul privind impactul asupra mediului va cuprinde capitolele:
Informaţii generale .
1. Descrierea proiectului
2. Starea actuala a factorilor de mediu din arealul in care va fi realizat proiectul
3. Impactul negativ pe care proiectul il poate avea asupra mediului
4. Organizari de santier,
5. Gestionarea deseurilot
6. Refacerea amplasamentelor dupa finalizarea lucrarilor
7. Descrierea si cuantificarea efectelor semnificative ale proiectului asupra factorilor de
mediu
8. Descrierea impactului prognozat, posibilitatile si masurile de prevenire si reducere a
efectelor negative asupra mediului
9. Descrierea alternativelor studiate
10. Informatii privind impactul cumulat al proiectului propus cu alte proiecte existente sau
propuse asupra factorilor de mediu si masuri de diminuare a acestuia
11. Impactul proiectului asupra climei si vulnerabilitatea proiectului la schimbari climatice
12. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deseurilor
13. Plan de monitorizare a factorilor de mediu
14. Desctierea efectelor negative semnificative determinate de vulnerabilitatea proiectului
in fata risculrilor de accidente majore si/sau dezastre relevante pentru proiect.
15. Rezumat netehnic al informatiilor furnizate in cdrul raportului privind impactul asupra
mediului, inclusiv concluziile raportului de securitate
16. Lista de referinta
Anexe
4
CUI RO22776690
Anexa A – Echipa de proiect

Anexa 1 - Schema tehnologica
Anexa 2 - Certificat de urbanism Nr. 55/15.04.2020
Anexa 3 - Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 45/19.03.2020
Anexa 4 - Planificarea lucrarilor
Anexa 5 - Acord electricitate
Anexa 6 - Plan colectare ape pluviale
Anexa 7- Lista echipamente
Anexa 8 Cofferdamm
Planuri
WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1-4_23.07.2019
WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-4_23.07.2019
WET Site - full image including neighbouring plots
Soil Pollution Map_WET
5
CUI RO22776690
1 DESCRIEREA PROIECTULUI
1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI
1.1.1 NECESITATEA ŞI SCOPUL PROIECTULUI.

In „Studiul privind Planul pentru gestiunea deşeurilor periculoase în România - Raport
Final / Strategia şi Planul de Acţiune‖ obiectivul de bază al strategiei pentru
managementul zonelor cu sol contaminat şi mai ales al zonelor cu depozite necontrolate
istorice de deşeuri periculoase este de a împiedica posibilele efecte asupra mediului şi
sănătăţii ale surselor de contaminare din trecut şi din prezent determinate de substanţele
reziduale periculoase. Acest obiectiv este stipulat în legislaţia de mediu din România.
Cerinţele legislative şi internaţionale referitoare la protecţia calităţii solului şi apei
subterane au fost trecute în revistă în secţiunea 6.4 a Volumului 2 din acest raport.
Alte obiective pot fi rezumate după cum urmează:
• Protejarea sănătăţii populaţiei, prin prevenirea nivelurilor inacceptabile de expunere la
poluanţi periculoşi din sol şi apă potabilă
• Evitarea formării de noi zone cu sol contaminat şi protejarea resurselor de sol şi apă
subterană pentru generaţiile viitoare
• Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de calitate a mediului înconjurător pentru apa de
suprafaţă şi îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale guvernului român în domeniul
conservării biodiversităţii şi prevenirii accidentelor ecologice pe fluviul Dunărea;
• Indeplinirea cerinţelor legislative privind tratarea şi eliminarea corespunzătoare a
materiilor şi substanţelor reziduale periculoase in UE.
Scopuri
• Dezvoltarea unei politici de gospodărire a zonelor contaminate (obiective, proceduri,
jurisdicţie) prin ordine ministeriale noi şi instrucţiuni tehnice.
• Prevenirea răspândirii poluanţilor din sol şi apă şi riscurile asociate de mediu şi sănătate
rezultate de la zonele de depozitare a deşeurilor periculoase ―istorice‖ (depuneri, depozite
de deşeuri, bataluri, zone de stocare) prin implementarea legislaţiei existente şi revizuirea
sau stabilirea de noi cerinţe legislative.
• Inţelegerea condiţiilor actuale ale practicilor de gospodărire a mediului şi a impactului
potenţial existent asupra sănătăţii şi ecosistemelor zonelor contaminate din România.
• Dezvoltarea măsurilor de remediere şi a planurilor de curăţare pentru zonele contaminate
care prezintă un risc potenţial ridicat sau pericol pentru populaţie şi mediul înconjurător
natural .
6
CUI RO22776690
In cazul depozitelor din fosta platforma chimica SC BICAPA SA Tarnaveni, Hotărârea

Guvernului nr. 349/2005 prevedea sistarea depozitării deşeurilor pe bataluri la
31.12.2006 şi închiderea acestora, conform Tabel 5.5. Depozite de deşeuri industriale
periculoase care sistează/încetează depozitarea până la 31 decembrie 2006.
Prin Contractul de Vanzare-Cumparare nr.598/20.04.2012 S.C. WASTES ECOTECH SRL
(WET) si-a asumat sarcinile de inchidere, conform legislației de mediu, a celor trei bataluri
si ecologizarea terenurilor din limita sa de proprietate.
In acest scop a început, imediat după cumpărare, un program vast de investigații pentru
determinarea calității slamurilor din bataluri, si a nivelului de poluare a factorilor de mediu
din zona.
Din forajele facute s-a vazut ca nu mai este asigurata impermeabilizarea batalurilor si deci
substantele poluante pot trece liber in sol si apa freatica. A devenit evident ca singura
solutie de ecologizare si inchidere conforma este scoaterea integii cantitati de deseu din
bataluri, extragerea cat mai avansata a poluantilor (substante utile, valorificabile), si
depozitarea materialului intr-un depozit construit conform normativelor pentru deseuri
periculoase.
Pentru lucrările de închidere, s-a ţinut cont de prevederile din Normativul tehnic privind
depozitarea deşeurilor aprobat cu Ordinul 757/2004 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi
Apelor şi de Hotărârea 349/2005 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor
publicată în Monitorul Oficial nr. 394 din 10 mai 2005.
Hotărârea 349/2005 privind depozitarea deseurilor si H.G. nr.1.292/2010, pentru
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 are ca obiect stabilirea
cadrului legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor, la realizarea,
exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmărirea post-închidere a depozitelor noi cât şi
pentru exploatarea, închiderea şi urmărirea post-închidere a depozitelor existente în
condiţiile de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.
WET, actuala proprietară a batalurilor, a efectuat mai multe studii privind tehnologiile ce
pot fi aplicate pentru prelucrarea materialului depozitat, în vederea extragerii si valorificării
elementelor utile (Cr2O3, MgO, CaCl2 şi alte substante utile). Tehnologiile studiate pe
instalatia pilot au demonstrat ca poluantii din slam se mai regasesc in deseul final in
concentratii de numai cateva unitati per milion - ppm. Pentru siguranta, deseul final va fi
depozitat intr-un depozit ecologic de deseuri periculoase, construit conforn legislatiei in
vigoare.
Se evidentiaza astfel necesitatea proiectului: eliminarea poluantilor din
slamurile existente in depozitele de pe fosta platforma chimica Bicapa –
Tarnaveni si inchiderea conforma a acestor depozite de deseuri
periculoase.
7
CUI RO22776690
Se realizeaza astfel scopul proiectului: eliminarea efectelor negative

asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafaţă, subterane, a
solului şi a oricărui risc pentru sănătatea populaţiei.
Proiectul analizat constă în realizarea unui ansamblu de clădiri industriale si anexe, de
preluctare si extractie a componentelor reutilizabile din slam, constructii speciale de
protectie (ecrane de protecție) platforme de stocare temporara, depozit ecologic prntru
deseuri periculoase, lucrari de decontaminare a solurilor poluate, depozite de materiale si
produse, etc.
Pentru realizarea proiectului a fost obţinut Certficatul de Urbanism nr. 55 din
.15.04.2020 eliberat de Primaria Municipiului Tarnaveni din Judeţean Mures, prezentat în
copie în Sectiunea A – Documente / Anexa A2. De asemenea s-a obtinut Avizul de
Gospodarire a Apelor Nr. 45 din 19.03.2020 eliberat de Administratia Nationala Apele
Romane, Administratia bazinala Mures prezentat în copie în Sectiunea A – Documente /
Anexa A3.
1.1.2 ETAPELE DE REALIZARE A PROIECTULUI

- Amenajarea organizării de şantier;
- Lucrări pregătitoare ale terenului ce face obiectul realizării investiţiei –lucrări de
decotaminare a amprizei fiecarei lucrari de constructie;
- Trasarea şi executarea reţelelor de utilităţi;
- Amenajarea platformelor betonate şi a drumurilor interioare;
- Realizare Cofferdam si dig de protectie impotriva inundatiilor
- Realizarea fundaţiilor aferente construcţiilor;
- Repunerea in functiune a barajului si prizei de apa;
- Realizarea structurilor construcţiilor;
- Realizarea lucrărilor de finisaje şi amenajări interioare – PIF fabrica de prelucrare
slam + constructii anexa;
- Construirea succesiva a celulelor depozitului ecologic de deseu final & inchideri
provizorii ale celulelor si inchiderea finala a depozitului
- Dezafectarea instalatiilor, curatarea si nivelarea terenului;
- Amenajarea spaţiilor verzi
Graficul de realizare a proiectului este prezentat in Sectiunea A-Anexa A4
1.1.3 OBIECTELE INCLUSE IN PROIECT

Obiectele componente ale investitiei sunt:
OBIECTUL I – CONSTRUCȚIA UNUI ECRAN DE PROTECȚIE SUBTERAN ÎN JURUL
ZONELOR DE LUCRU SI A UNUI DIG DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA
INUNDAȚIILOR
I.1 – Dig de protective impotriva inundatiilor
8
CUI RO22776690
I.2 – Ecran de etansare

OBIECTUL II – FABRICA DE PRELUCRARE ȘLAM
II.1 – Instalatia tehnologică de prelucrare slam
II.2 − Facilitati amexa: Depozit temporar de deseu final
OBIECTUL III – DEPOZIT NOU, ECOLOGIC
OBIECTUL IV – BARAJ SI PRIZA SC WASTES ECOTECH
OBIECTUL V – DECONTAMINAREA TERENURILOR DIN LIMITA DE PROPRIETATE
OBIECTUL VI – CET
1.2 TEHNOLOGII DE FABRICATIE
1.2.1 PROCESE TEHNOLOGICE

OBIECTUL I – Construcția unui dig de protecție împotriva inundațiilor în
jurul zonelor de lucru si a unui ecran de protecție subteran
Obiectul I.1 – Dig de protecție împotriva inundațiilor

Închiderea postprocesare a batalelor necesită punerea în siguranță a întregii zone de
lucru, atât împotriva inundațiilor cât și pentru asigurarea stabilității batalurilor existente.
Conform Studiului de inundabilitate nivelul maxim pentru debite cu asigurarea de 1% este
284,53 mdMN, iar cu asigurarea de 0,1% este 285,76 md MN.
În aceste condiții, s-a prevăzut realizarea unei incinte îndiguite – bataluri si fabrica de
procesare slam – prin realizarea unui dig de protecție împotriva inundațiilor. Digul se va
construi din material local, iar acolo unde este cazul, digurile existente și digurile de
închidere ale noului depozit de deșeuri periculoase vor avea și rol de apărare împotriva
inundațiilor.
Digul va fi protejat pe taluzul aval cu dale de beton până la cota 285,00 mdMN și înierbat
până la cota 286,00 mdMN, iar pe taluzul amonte se va înierba cu ierburi perene
rezistente la acţiunile erozionale ale vântului şi ploii.
Digul de apărare împotriva inundațiilor va avea următoarele caracteristici geometrice:
 cota la coronament 286,00 mdMN;
 înălțimea variabilă;
 panta taluzurilor 1:2,5;
 lățimea la coronament 4,00 m.
Înaintea începerii realizării digurilor de protecție împotriva inundațiilor se va amenaja
ampriza digurilor. Lucrările de amenajare prevăzute sunt următoarele:
 decopertarea solului vegetal și lucrări de defrişare,
 săparea pământului contaminat şi nivelarea amprizei digurilor.
9
CUI RO22776690
Pentru circulația auto, pe coronamentul digurilor de contur și de compartimentare se

prevede un strat de balast/piatră spartă cu grosimea de circa 0,30 m.
Obiectul I.2 – Construcție ecran de protecție subteran (cofferdam)
Ecranul de etanșare existent, realizat din pereți din beton hidrotehnic tip Kelly a fost
prevăzut pentru a întrerupe afluxul de apă poluată provenită din precipitații, care se infiltra
in pânza freatică si apoi către râul Târnava Mică. Acest ecran se va extinde astfel încât să
cuprindă zona batalurilor 1,2,3 și zona noii fabrici (pe o lungime de 2.450 m). Ecranul de
etansare va fi construit in exteriorul digului de protectie impotriva inundatiilor.
Ecranul de etanșare se va executa din palplanşe de metal, batute in pamant până la
interceptarea rocii de bază (marnă argiloasă) aflată la cca. 15 m adâncime, în care se va
încastra 0,50 m. Lățimea ecranului va fi de 0,60 m.
Detaliile de incastrare in sol a palplanselor sunt prezentate in Anexa 8
Palplanșele vor fi instalate prin vibro-înfigere directă sau cu ajutorul saboților. Saboții sunt
piese metalice confecționate din oțel, având în secțiune forma palplanșei, astfel încât
acesta o îmbracă pe exterior mai puțin pe zona de legătură – renură.
Tehnologia consta în baterea acestui ansamblu până la cota dorită urmată de scoaterea
sabotului și refolosirea acestuia. Performanța sabotului crește simțitor prin folosirea apei în
procesul de batere. Astfel se pot penetra cele mai dificile terenuri.
Astfel, se va realiza o incintă, din care este necesară evacuarea precipitațiilor ce vor
cădea pe suprafața închisă. Pentru evacuarea apei acumulată în această incintă se vor
realiza, 4 puțuri de epuisment echipate fiecare cu câte o pompă.
Apa evacuată va fi colectată într-un bazin realizat din beton armat cu dimensiunile de
15,00x 15,00 x 3,00 m și va fi folosită în procesul de fabricație. Trebuie avut în vedere ca
aceasta nu este o sursă permanentă de apă și depinde de regimul pluviometric.
În perioadele de funcționare debitul estimat pe fiecare puț este de circa 2-3 l/s.
Pentru asigurarea unui preaplin, în caz de nefuncționare a sistemului de puțuri, se va
realiza o barieră permeabilă reactivă de fier zero-valent cu dimensiunea de 1,00 x 20,00 m
în peretele de etanșare.
Figura 1 – Bariera reactiva

Celelalte obiecte vor incepe sa fie realizate succesiv, dar inainte de a fi realizate
constructiile proiectului fiecare ampriza va fi decontaminata, astel incat poluarea factorilor
de mediu sa fie definitiv eliminata .
10
CUI RO22776690
OBIECTUL II – Fabrica de prelucrare șlam

Fabrica de prelucrare slam este investitia principala a proiectului. Ea va transforma deseul
periculos din batalurile 1, 2 si 3 in produse valorificabile: oxid de magneziu, oxid verde
de crom si clorura de calciu iar deseul de fabricatie care va ramine va fi aproape inert.
Existand pericolul ca din fabricatie sa mai ramana in deseu urme de poluanti, la nivel de
cateva parti per milion depozitul pentru acest deseu va fi un depozit pentru deseuri
periculoase.
Fabrica de prelucrare a slamului cuprinde un grup de unitati productive pe care le-am
definit mai jos – pentru o mai usoara descriere a acestota:
II.1 – Caracteristici functionale ale Fab ricii de prelucrare slam
II.2 – Batalurile de deseuri periculoase –Sursa de materie prima a fabricii
II.3 - Instalatiiile tehnologice de fabricatie
II.1 CARACTERISTICI FUNCTIONALE ALE FABRICII DE PRELUCRARE

SLAM
II.1.1 Regimul de functionare

Regimul de lucru al fabricii va fi de 3 schimburi/zi, a 8 h/schimb, 330 zile/an.
II.1.2 Capacitatea instalației
Cantitatea de slam din bataluri: ce va fi prelucrata este de 2.376.000 tone s.u. Debitul
de slam prelucrat in Fabrica va fi de 27.5 t/h s.u. respectiv 217,800 t/an s.u.
- Produsele principale care se vor recupera din slamurile existente in bataluri
sunt:
FP1/1 – Oxid de magneziu calcinat
FP1/2 – Oxid de Magnesiu (MgO)
FP2 – Oxid verde de crom (Cr2O3)
FP3 – Clorura de calciu anhidra, fulgi (CaCl2)
(restul componentelor, săruri de Fe; Al; Si; Ni; Na – au fost tratate ca impurităţi)
11
CUI RO22776690
Tabelul 1- Debite de produse si materii prime (slam)

Greutatea Cod Iesiri
Material moleculara instalatie
t/h t/an
g/mol no.
Intrari
Slam - 1.1.2 53.1 2; (27.5) 420,463 2; (217,800)
Iesiri
FP1/1 – Oxid de Magneziu calcinat 40.31 9.2.29 4,10 32,553
FP1/2 – Oxid de Magnesiu (MgO) 40.31 9.2.29 4.19 33,218
FP2 – Oxid verde de crom (Cr2O3) 151.99 15.2.46 1.05 8,316
FP3 – Clorura de calciu anhidra, fulgi
110.98 21.2.63 10.66 84,427
(CaCl2)
12.2.64 &
BP1 – Amoniac lichid – Produs
17.03 17.2.50 & 3.576 28,322
secundar
20.2.59
Deseu final de prelucrare - 18.2.53 15.13 2 (10.60) 119,850 2 (83,952)
NOTE: 1 - Debitul anual presupune 330 de zile / an 24/7 cu o utilizare de 90% din timp.
2- Primele valori exprima debitul de materialului din batal „ca atare”; valorile din paranteză exprima debitul de
„material uscat”.
Schema de prelucrare a deşeurilor propusă de WET este concepută astfel încât să fie
flexibilă în funcţionare si sa ofere posibilitatea de a adăuga anumite faze tehnologice
pentru a se modifica produsele finite. (cromat de sodiu, carbonat de calciu precipitat, etc.).
Similar prin modificarea temperaturilor de calcinare a MgO se pot obţine diverse varietăţi
de produs finit MgO.
Calitatea fiecărui produs finit a fost validată de 3 laboratoare analitice:
ICECHIM - Bucureşti – România
Wessling – Budapesta K.f.t – Ungaria
Chemisches Labor Becker – GmbH – Leipferdingen – Germania
1.2.2 II.1.3 PERSONAL

In perioada de functionare personalul necesar va fi de 270 angajați.
Tabelul 2 - Personalul angajat în fabrică
Calificări Tehnologie Excavare Total
Lucrători schimb/Schimb mediu 48 - -
Lucratori în schimburi 184 49 233
Administrație/conducere- TOTAL 26 3 29
Consiliul de Administrație (București) 8 0 8
Total 210 52 270
Sursa: PR - Anexa 24 - Cerințe de personal (luate ca SO - Anexa 5 din Raportul socioeconomic și de
mediu).
Nivelurile de calificare ale angajatilor sunt variate. WET și-a asumat plata salariilor la
nivelul superior al clasei de salarizare pentru zona Judetului Mures și va asigura cele mai
bune condiții de lucru. Acestea vor ajuta la reținerea/fidelizarea personalului.
12
CUI RO22776690
Conditiile bune de lucru se reflectă în valorile bugetate de WET pentru niveluri ridicate de
automatizare în fabrica, atât pentru a minimiza necesitatea intervenției personalului in
procesul de fabricatie, cât și pentru a asigura, de asemenea, parametrii operaționali
strânși.
Tot personalul fiind local, nu va fi necesar sa se asigure cazari.
WET urmeaza să instruiască operatorii pe echipamentele care urmează să fie instalate și
și-a asumat 1,5 milioane USD pentru instruire în timpul punerii în funcțiune și un buget
inițial de instruire de 100 000 USD.
Aproximativ 500.000 USD din cei 1,5 milioane USD vor fi cheltuiți pentru 3-4 ingineri, care
să rămână la fața locului pentru încă 3-4 luni, în plus față de timpul pe care îl planifică
pentru lucrările de punere în funcțiune a instalației, pentru a asigura instruirea la locul de
muncă, pentru obținerea aprobărilor ISO pentru fabrică și finalizarea documentației de
instruire.
II.1.4 Natura şi cantitatea materialelor şi resursele naturale utilizate

Materia prima prelucrata in cadrul proiectului este „slamul verde de crom‖ esistent in
bataluri. Asa cum s-a aratat mai sus debitul de slam prelucrat este de 27.5 t/h s.u.
Materialale auxiliare si utilitati
Materialale auxiliare si utilitatile necesare obtinerii produselor enumerate mai sus sunt
prezentate in rtabelele urmatoare.
Tabelul 3- Materiale pentru ractivi

Tip Tone/an - medie
Clorură de amoniu 60,040
Acid clorhidric 13,147
Var nestins 16,632
Acid oxalic 7,698
Ciment ~750
Tabelul 4 - Utilitati
Tip Cantitate Observatii
Pinstalata 6,15 MW Din reteaua de distributie Transilvania Sud SA - Aviz tehnic de
(Pconstanta4,31 MW) racordare existent
CET - Turbină cu gaz GPB 180D: 17,3 MWe + Cazan de
Electricitate recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 180D;
Pinstalată 25 MW - Turbină cu gaz GPB 80D: 7,5 MWe + Cazan de recuperare
cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 80D;
- Cazan de abur, (putere termica nominală 51,5 MW).
**)12.100 m3/zi gaz;
505 Nm3/h** (pentru cele 3 ***)consum de gaz pe fiecare unitate a CET = Total 15480 N m3/h
Gaze - 7560 Nmc/h - Turbină cu gaz GPB 180D:
cuptoare de calcinare),
naturale
15480 Nm3/h***) pentru CET - 3250 Nmc/h - Turbină cu gaz GPB 80D:
- 4670 Nmc/h - Cazan de abur
13
CUI RO22776690

- alimentare din reteaua Tarnaveni
Q zi maxim= 47,19 mc/zi= 0,55 l/s;
Q zi med = 36,30 mc/zi= 0,42 l/s; Captare apă tehnologică în cordonate STEREO70: X:
Q orar maxim = 5,9 mc/h 535202,34;
Apa - alimentare din Raul Tarnava Mica Y: 443270,03
Q orar = 680,0 mc/h, din care alimantarea cu apa de racire
600,0 mc/h apă utilizată în procesul
de răcire.
139 t/h Necesar in functionarea instalatiei
Cazan suplimentar pentru perioadele de pornire, în
special în cazul în care este necesară încălzirea
Abur 6 t/h progresivă după oprirea instalației de cogenerare și în
perioadele de furnizare a aburului pentru încălzirea
clădirilor sau a rețelelor de apă în timpul opririi.
Aer
? compresoare Q= ....
comprimat
Motorina Tank de motorina de 50 t (60 mc)
Consumuri exclusiv ale instalatiilor fabricii:

Necesarul de putere electrica =(curent trifazic 400V; 50 Hz) 8270 kW;
Necesarul de gaze neturale = 504 Nmc/h;
Necesarul de abur = 1) ptr. operatii nestationare = 106 t/h
2) ptr. operatii stationare = 33 t/h
Apa de racire = 600 mc/h
II.2 BATALURILE DE DESEURI PERICULOASE (Sursa de materie prima a

fabricii)
Batalurile sunt amplasate in partea de SV a fostei platforme chimice BICAPA. S-au
construit in perioada 1972-1978 pentru depozitarea deseurilor de fabricatie, dupa cum
urmeaza.
Batalul nr. 1 a fost utilizat pentru depozitarea nămolurilor rezultate din fabricaţia de
carbid; Este o constructie (clasa de importanţă II, comform STAS 4273/83 şi
categoria de importanţă B, conform NTLH 021/2002 detinuta In slam oprietate:
- WET detine doar 2,24 ha din batalul nr. 1 (cca. 1/3),
- S.C. Teren Holding S.R.L. (fosta societate S.C. Carbid-Fox S.A.)] detine restul de
4,56 ha
In partea ce-i revine WET din batalul B1 se gasesc de asemenea oxizi de calciu -
CaO si magneziu – MgO, care pot fi valorificati
Batalul 2 si Batalul 3 (clasa de importanţă II, conform STAS 4273/83 şi categoria

de importanţă A, conform NTLH 021/2002) este detinut de WET în proprietate
exclusuva;
14
CUI RO22776690
Batalul nr. 2 a fost utilizat pentru depozitarea şlamului de la Bicromat de Sodiu

(noroaie verzi) şi a altor deşeuri rezultate în perioadele de curăţire şi de revizie a
instalaţiilor;
Batalul nr. 3 a fost utilizat pentru depozitarea şlamului de la Bicromat de Sodiu.
Conform cu ―DECIZIA COMISIEI din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei
2000/532/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a
Parlamentului European și a Consiliului” deşeul rezultat în procesul de fabricaţie al
bicromatului de sodiu se încadrează in grupa 06 - Deșeuri rezultate din procesele
chimiei anorganice, la categoria: 06 03 15 *– Oxizi metalici cu conţinut de metale grele.
Suprafaţa depozitului de deşeuri cu crom depozitata in batalurile 2 si 3 este de 187400
mp.
În anul 2014 SRK Consulting Ltd a realizat o estimare a resurselor la: 5% Cr2O3 (1,7% Cr);
24,5% MgO (14,5% Mg); 23,6% CaO (16,7% Ca).
WET a realizat o evaluare a opţiunilor de ecologizare şi a optat pentru reprocesarea
deşeurilor şi construirea unui nou depozit conform pentru deşeurile finale rezultate prin
recuperarea componentelor utile.
Noul depozit va fi închis ulterior şi pus în siguranţă în conformitate cu reglementările
actuale ale UE, transpuse in legislatia romaneasca.
Componentele principale ale deşeurilor de pe platforma WET sunt:
-Cr (VI) sub formă de cromat
-Mg atât sub formă dolomitică cât şi sub formă brucitică.
-Ca sub formă dolomitică şi după depozitare sub formă de aragonit şi calcit.
Componentele cu un conţinut redus sunt:
-Cr(III)
-minereu de cromit nereacţionat
-argila alumino-silicoasă care conţine cantităţi variabile de fier
Compoziţia medie a materialului din depozit este 5% Cr(sub formă de (Cr 2O3); 24,5%
Mg (sub formă de MgO); 23,6% Ca (sub formă de CaO) în conformitate cu SRK
Consultants [1].
Din deşeurile existente pe platforma WET se extrage cca 68% pentru Mg; 77,5% Cr şi
73,8% Ca; calculate ca produse uscate în materia primă.
Astfel reducerea cantităţii de deşeu este mai mare de 50%.
WE a efectuat mai multe studii privind tehnologiile ce pot fi aplicate pentru prelucrarea
slamului, în vederea extragerii si valorificării elementelor utile (Cr2O3, MgO, CaCl2 şi alte
substante utile). Schema de prelucrare aplicată este flexibilă şi capabilă să prelucreze
deşeurile cu o compoziţie variabilă din depozite.
Calitatea fiecărui produs finit a fost validată de 3 laboratoare analitice:
ICECHIM - Bucureşti – România
Wessling – Budapesta K.f.t – Ungaria
15
CUI RO22776690
Chemisches Labor Becker – GmbH – Leipferdingen – Germania

Prin experimentele validate efectuate pe instalaţii pilot în perioada aug. 2014 – iul. 2017, s-
a reuşit dezvoltarea unui proces tehnologic ce poate fi reprodus la scară industrială
destinat recuperării principalelor componente existente în bataluri.
II.2.1 Excavarea si transportul slamului
Excavarea slamului
Preluarea slamului incepe din amplasamentul destinat celulei 1 a viitorului depozit pentru
deseuri periculoase. Slamul se depune pe platforma provizorie pana la momentul folosirii
lui ca materie prima in Fabrica de prelucrare.
Principala lucrare de deschidere a frontului de excavare este tranșeea principală.
Deschiderea se face din drumul existent printr-o semitranșee în pantă.
După executarea lucrărilor de deschidere a batalurilor si săparea tranșeei de pregătire se
începe exploatarea în trepte a slamului.
Eșalonarea lucrărilor se va face astfel:
 realizare drum de acces si ramificații la fronturile de lucru ;
 excavare deșeu cu ajutorul utilajelor mecanice;
 încărcarea și transportul slamului la fabrica de prelucrare,
Materialul depus în bataluri are o înălţime de aproximativ 10-12 m faţă de cota iniţială a
terenului. Se va exploata pe toată înălţimea, în două trepte de 6 m fiecare.
Transportul slamului
Preluarea slamurilor din bataluri se va face cu mijloace mecanice clasice: preluarea
slamului din frontul de lucru se va face cu un excavator cu cupa cu brat lung. El va muta
materialul la nivelul solului, de unde va fi luat cu incarcatoare cu cupa si incarcat in
basculante 8x4 cu capacitate de 20 mc. Basculantele vor cara slamul din frontul de
excavare, din batal, pana in zona de stocarea temporară din fabrica. S-a calculat ca pentru
fluxul tehnologic sunt necesare 2 basculante care sa lucreze 10 – 12 ore/zi, facand 3-4
incarcari/ora. Distanta maxima de la frontul de excavare este de cca. 2 km, la si de la
fabrica.
Figura 2 – Echipamente pentru excavare slam
16
CUI RO22776690
Capacitatea de preluare a slamului inainte de intrarea in procesare permite o stocare

continua a slamului (chiar si cand fabrica este oprita) pentru maximum 48 ore.
Pe lângă protejarea zonei și asigurarea funcționării în condiții de siguranță în perioade cu
umiditate ridicata, cand suprafata de circulatie devine mai putin ferma se vor amplasa pe
suprafața drumurilor din incinta batalurilor covorașe mobile din material plastic special.
Camioanele vor fi dotate cu limitatoare electronice a vitezei de funcționare pentru a evita
crearea excesivă de praf. Tot in acelasi scop pe zonele de circulatie va fi pulverizata o
solutie uscata, care contine o fractie solida ridicata, formata din particulele de 1-5 microni
si o fractie lichida foarte redusa .
Figura 3 – Stropire cu solutie antipulberi

Toate echipamentele de lucru folosite la preluarea slamului vor fi echipate
cu cabine cu aer condiționat, echipate cu filtre HEPA înlocuibile, pentru
siguranța și protectia sanatatii operatorilor.
II.3 INSTALATIIILE TEHNOLOGICE DE FABRICATIE

Instalatia tehnologica include instalatiile principale ale procesului de fabricatie de obtinere
a produselor finite, instalatii pentru preparare reactivi de peoces si instalatii de utilitati.
Au fost definite patru etape principale de prelucrare a materiei prime / slam, esențiale
pentru realizarea produselor:
I. hidratarea slamului la temperatură ambiantă;
Ii. solubilizarea controlată a magneziului [Mg] din SLAM folosind dioxid de carbon
[CO2] ca reactiv, urmată de precipitarea carbonatului de magneziu [MgCO3] din
bicarbonatul de magneziu [Mg (HCO3) 2] rezultat. Carbonatul produs este calcinat
pentru a obține oxidul de magneziu [MgO] (produsul finit 1 - FP1);
III. leșierea calciului [Ca] din materialul primar calcinat rezultat din etapa de
recuperare a magneziului pentru producerea de clorură de calciu [CaCl2]; clorura de
amoniu [NH4Cl] este utilizată ca reactiv. Într-o etapă secundară, soluția de clorură de
calciu este purificată pentru a îndepărta co-leșierea magneziului cu calciu.
17
CUI RO22776690
Concentrarea ulterioară a soluției purificate de clorură de calciu rezultă în clorură de

calciu de diferite calități, produsul finit 3 (FP3).
IV. Prelucrarea cu IEX a tuturor soluțiilor de filtrat produse în etapele (i), (ii) și (iii) de
mai sus pentru recuperarea cromului (VI) sub formă de cromat de amoniu. Soluția de
cromat de amoniu aproape de saturație reacționează în continuare pentru a produce
oxid verde de crom (produsul finit 2 - FP2). În afară de aceste 3 produse principale,
amoniacul gaz rezultat din concentrarea cromatului de amoniu și reacția de leșiere a
calciului cu clorura de amoniu este un produs secundar valoros care este recuperat,
prelucrat și lichefiat și oferit pe piață sub formă de amoniac lichid.
Linii de fabricatie a produselor finite
Linia oxid verde de crom,
Linia oxid de magneziu
Linia clorura de calciu.
(lichefiere ammoniac – NH3 valorificat ca produs secundar)
instalatii pentru preparare reactivi de peoces:
Preparare soluţie de regenerare de NH4OH
Preparare soluţie de activare de HCl
Preparare soluţie deNH4Cl
Preparare reactiv H4C2O4 – acid oxalic
Recuperare şi neutralizare CO2
Preparare soluţie de Ca(OH)2
Instalatii de utilitati
Preparare apă Instalatii de preparare apa tehnologice ( filtrata, dedurizata si
demineralizata);
Asa cum reiese din Schema bloc prezentata in continuare fabrica de prelucrare are
instalatii specifice produselor principale.
18
CUI RO22776690
Figura 4 - Schema bloc a Procesului de fabricatie
II.3.1 Chimismul Procesului

Următoarele reacţii chimice reprezinta procesul de fabricatie.
1.Hidratarea
Na2CrO4 (s) + H2O (l) = Na2CrO4 (aq) + Δd H
2.recuperare şi purificare
(NH4)2CrO4 pe coloane schimbătoare de ioni:
IX –Cl + 2NH4OH = IX-OH + (NH4)2CrO4 (eluţie cromat)
3.Prelucrare cromat
2(NH4)2CrO4(aq) + 8H2C2O4 (aq) = 2{(NH4)[Cr(C2O4)2] x 2H2O(aq)} + 6 Co2(g)
19
CUI RO22776690
4.Evaporare cromat sub vid

6(NH4)2CrO4(s) = 2Cr3O6(s) + 8NH3(g)↑ + 2N2(g)↑ + 12H2O(g)↑ + Δd H
(NH4)2CrO4(s) = 2NH3(g)↑ + CO2(g)↑ + CO(g)↑+ H2O(g)↑ + Δd H
5.Calcinare cromat – calcinare 3
2Cr3O6(s) = 3Cr2O3(s) + ½ O2(q)↑ + Δd H
6.Carbonatare
CO2(g) + H2O(l) = HCO3-(aq) + H+(aq) + Δr H
2CO2(g) + Mg(OH)2(s) + H2O(l) = Mg(HCO3)2(aq) + Δr H
CO2(g) + MgCO3(s) + H2O(l) = Mg(HCO3)2(aq) + Δr H
CO2(g) + CaCO3(s) + H2O(l) = Ca(HCO3)2(aq) + Δr H
2CO2(g) + MgCa(CO3)2(s) +2 H2O(l) = Mg(HCO3)2(aq) + Ca(HCO3)2 + Δr H
7.Faza de precipitare MgCO3 – 1
Mg(HCO3)2(aq) = MgCO3(s)↓ + CO2(g)↑ + H2O(l)↑ + Δr H
Ca(HCO3)2(aq) = CaCO3(s)↓ + CO2(g)↑ + H2O(l)↑ + Δr H
8.Recarbonatare MgCO3
CO2(g) + H2O(l) = HCO3-(aq) + H+(aq) + Δr H
CO2(g) + MgCO3(s) + H2O(l) = Mg(HCO3)2(aq) + Δr H
CO2(g) + CaCO3(s) + H2O(l) = Ca(HCO3)2(aq) + Δr H
9.Precipitare MgCO3 – recarbonatare
Mg(HCO3)2(aq) = MgCO3(s)↓ + CO2(g)↑ + H2O(l)↑ + Δr H
Ca(HCO3)2(aq) = CaCO3(s)↓ + CO2(g)↑ + H2O(l)↑ + Δr H
10. Calcinare MgCO3 – 1
MgCO3(s) = MgO(s) + CO2(g)↑ + Δr H
11.Calcinare reziduu (turtă) de la carbonatare
CaCO3(s) = CaO(s) + CO2(g)↑ + Δr H
MgCO3(s) = MgO(s) + CO2(g)↑ + Δr H
12.Lesiere turtă calcinată
CaO(s) + H2O(l ) = Ca(OH)2(l) + Δr H
MgO(s) + H2O(l ) = Mg(OH)2(l) + Δr H
Ca(OH)2(l) + 2 NH4Cl(aq) = CaCl2(aq) + 2NH4OH(l) + Δr H
Mg(OH)2(l) + 2 NH4Cl(aq) = MgCl2(aq) + 2NH4OH(l) + Δr H
20
CUI RO22776690
NH4OH(aq) = H2O(l) + NH3↑ + H2O(g) + Δr H

13. Purificare CaCl2
MgCl2(aq) + Ca(OH)2(aq) = CaCl2(aq) + Mg(OH)2(s) + Δr H
Instalația de reprelucrare la scară industrială este formată din 21 de unități de prelucrare,;
materiile de ieșire ale fiecărei unități de prelucrare au fost validate independent cu ajutorul
a 3 laboratoare de analize recunoscute, ICECHIM S.A. (București, România), Wessling
Hungary K.f.t. (Budapesta, Ungaria) și Chemisches Labor Becker GmbH (Leipferdingen,
Germania).
II.3.2 UNITATEA DE PRODUCŢIE MĂCINARE - HIDRATARE

Deşeul excavat din batal este transportat la uzina de procesare unde este depozitat şi
stocat temporar. Unitatea de producţie este dotată cu un buncăr de stocare care asigura o
rezervă pentru 2 zile. Din buncăr cu un debit de 53,1 t/h (27,5 t/h - uscat) deşeul este
alimentat în concasorul 0101-CR-001 în unitatea de producţie P4 – hidratare, unde
materialul din concasor se mărunţeşte la dimensiuni de 4-5 mm.
Materialul concasat este trecut la măcinare umedă în moara 0101-Cr- 002 unde se reduc
dimensiunile granulelor până la 200 microni.
Deşeul hidratat este trecut în vasele de hidratare 0101 – V – 001/0101- V- 012 unde se
amestecă cu apă pentru realizarea unui raport L/S de 1:5 l/kg. Vasele de hidratare sunt
echipate cu agitatoare mecanice care prin mişcarea de rotaţie care o imprimă amestecului
L-S realizează condiţiile optime de hidratare. Suspensia din vasele de hidartare este
recirculata continuu cu pompele 0101 – P – 001 / 0101 -P-012. Experimental s-a stabilit
faptul că timpul optim de hidratare este de 24 ore. Hidratarea materialului solid mărunţit se
realizează la temperatura ambiantă.
Sistemul de hidratare este prevăzut cu dispozituve pentru prelevarea de probe în vederea
verificării conţinutului suspensiei în Ca; Mg; Cr.
Filtrare
- Suspensiile din vasele de hidratare 0101 – V – 001/0101- V- 012 sunt trecute la filtrare
pe filtrele 0101 – F – 001/0101- F- 005.
Soluţiile rezultate de la faza de filtrare sunt trecute la faza de SCHIMB IONIC în
0212-IEX-3-P4 unde Cr(VI) este recuperat printr-un proces de schimb ionic.
Instalatia de OXID VERDE DE CROM – Cr2O3
Faza solidă umedă (turta) rezultată de la filtrare SE SPALĂ o dată pe filtru apoi cu
transportatoarele elicoidale 0101 – C – 001/0101-C – 005 este trecuta la unitatea de
producţie următoare ,,Carbonatare‖ (0302-P4- carbonatare).din INSTALATIA DE
PRODUCERE OXID DE MAGNEZIU – MgO
21
CUI RO22776690
II.3.3 LINIA DE DE PRODUCŢIE OXID DE MAGNEZIU - MGO
Unitatea de proces ,,CARBONATARE”

Turta hidratată umedă de la filtrare alimentează vasele de carbonatare 0302-V-001A/B în care se adaugă CO2
gazos la o presiune între 2-5 bari. Se adaugă apă astfel încât raportul L/S să fie de cca 1:4,8 – 5 l/kg.
Amestecul de reacţie de carbonatare este recirculat continuu cu pompa de proces 0302-P-014 A/B.
Recţia de carbonatare este condusă la temperatura ambiantă, fiind necesară o monitorizare atentă pentru a se
asigura că temperatura de reacţie nu depăşeste 35ºC (cu cât temperatura este mai mică cu atât randamentele
de extracţie sunt mai mari).
Evoluţia procesului de carbonatare, în spetă solubilizarea Mg se monitorizează prin mijloace specifice
împreună cu evoluţia procesului de apariţie şi a calciului; s-a stabilit experimental că un timp economic de
carbonatare la temperatura ambiantă este se 1 oră.
Odată ce reactia de carbonatare se termină, amestecul de reacţie este trecut la filtru presă 0302-F-006/0302-
F-009.
Faza solidă – turta se evacuează cu transportatorul elicoidal 0302-C-001 A/B, la următorul pas al
procesului 0310 PU ,, spălare 2”.
Faza lichidă – filtratul –care rezultă din filtrul 0302 – F -006/0302 –F-009 se trece la vasul de reacţie
0303 – V- 001 A/B.
,,Precipitarea 1” prin preîncălzitorul 0303-E-014 (utilizat la recuperarea căldurii degajată la etapa de ,,
Precipitare 1” şi încălzitorul 0303-E-015 încălzit cu abur).
Temperatura fazei lichide – filtratul – rezultat de la filtrarea suspensiei de la carbonatare, creşte de la
temperatura ambiantă de schimb ionic 0305-IEX-1 şi 0307-IEX-2 la 95ºC când temperatura amestecului de
reacţie ajunge la 92ºC Mg(HCO3)2 se descompune în MgCO3.precipitat, CO2 şi apă.
CO2 degajat de la faza de precipitare este recuperat prin comprimare.
Suspensia de MgCO3 trece prin preincălzitorul 0303-E-014 (ca agent de încălzire si de acolo se
trece în filtrele 0303 - F- 010/0303 - F - 011).
Filtratele rezultate trec la faza de schimb ionic 0305 –IEX – 1- PU unde Cr(VI) este recuperat; faza solidă
umedă cu un anumit conţinut de Mg se trece prin trasportorul elicoidal 0303 – C- 001A/B spre următoarea
etapă de proces 0304 – PU – spălare 1.
Unitatea de proces ,,SPĂLARE 1”

Faza solidă de MgCO3 impurificată cu Ca, Cr(VI) şi urme de fază lichidă de la ,,Precipitare 1” se trece la
vasele de ,,Spălare 1” – 0304 – V- 001 A/B/C se adaugă apă asfel încât raportul L/S de 1:5 l/kg.
Vasele de spălare ,,spălare 1” 0304-V-001 A/B/C sunt echipate cu agitatoare mecanice care asigură agitarea
necesară în procesul de spălare.
De asemenea amestecul de spălare este recirculat continuu prin pompele de proces 0304-P-018 A/B/C
,,Spălare 1” la temperatura ambiantă, experimental s-a stabilit că un timp de spălare economic este de 1-1,5
ore.
22
CUI RO22776690
Suspensia de le ,,Spălare 1” este trecută la filtrare în filtrele 0304-F-012 / 0304 –F – 013.

Faza lichidă rezultată de la faza de ,,Spălare 1” se trece la faza de schimb ionic 0305 – IEX-1-PU
unde Cr(VI) este recuperat.
Faza solidă – turta- umedă de MgCO3 spălată încă impurificată cu Ca este spălată încă o dată, apoi
evacuată cu transpotoarele elicoidale 0304 –C-001 A/B care o transportă la următoarea etapă de
proces 0303 – recarbonatare..
Unitatea de proces ,, SCHIMBĂTORI DE IONI 1”

Fazele lichide de la ,,Precipitare 1” şi ,,Carbonatare” sunt trecute prin pompare la coloanele de schimb ionic
0305-IEX-1-PU. -0305-V-001/A/B/C/D unde sunt trecute peste umplutura de schimbători de ioni pentru
reţinerea Cr(VI).
Soluţia rezultată de la schimbul ionic cu lipsă Cr(VI) este recirculată spre faza 0101- HIDRATARE
Odată ce stratul de schimbători de ioni din prima coloană IEX devine saturat în Cr(VI), coloana este trecută la
faza de regenerare. Stratul de schimbători de ioni este spălat mai întâi cu apă alimentată prin pompa 0505-P-
006, apele de spălare rezultate sunt trimise spre faza de HIDRATARE -0101.
Pentru regenerarea stratului de schimbători de ioni se utilizează o soluţie de regenerare de NH4OH soluţie
15%. Pentru reglarea concentraţiilor ionice a soluţiilor de regenerare se adaugă o cantitate adecvată de NH4Cl
şi este trecută prin pompare cu pompa 0502-P-007 peste startul de schimbător.
Prin trecerea soluţiilor de regenerare peste stratul de schimbător se extrage Cr(VI) se formeaza o soluţie de
cromat de amoniu– (NH4)2CrO4 ce se va trimite spre faza de concentrare ,,0212- CONCENTRARE”.
După regenerarea stratului de schimbător se spală cu apă şi apoi cu soluţie de 3% HCl pentru reactivare cu
ajutorul pompei 0503-P-008.
Soluţia de reactivare se trimite spre faza de ,,0502-TRATARE APE REZIDUALE”, la fel şi apa de
spălare cu excepţia apei rezultate de la prima spălare a stratului de schimbător, care se trimite la faza de
,,0101-HIDRATARE”.
După aplicarea acestor tratamente coloana de schimb ionic este pregătită pentru o nouă utilizare de reţinere –
extracţie Cr(VI).
Unitatea de proces ,,RECARBOTARE”

Turta spălată de MgCO3 – umedă, încă impurificată cu Ca se trece în vasul de recarbonatare 0306-V-001 A/B.
Recarbonatarea se face cu CO2 gazos la presiune de 2-5 bari cu adăugare de apă până la realizarea unui
raport L/S de 1:8,5 – 9,0 l/kg.
Amestecul supus recarbonatării este recirculat continuu cu pompa 0306-P-022 A/B.
Reacţia de recarbonatare este condusă la temperatura ambiantă, totuşi este necesară o monitorizare strictă
pentru a asigura o temperatură de maxim 35ºC. Faza tehnologică de recarbonatare va fi condusă idem ca şi
faza tehnologica de ,,Carbonatare”. După finalizarea acestei faze tehnologice amestecul de reacţie este trecut
la filtrare cu filtrele 0306-F-018/0306-F-019.
23
CUI RO22776690
Faza lichidă rezultată de la filtrarea suspensiei recarbonatate se trece la coloanele de schimb ionic
PU – IEX – 2-0307-V-005/A/B/C/D pentru reţinere şi extracţie Cr(VI). După reţinerea Cr(VI) soluţia
astfel purificată se trece în vasul 0308-V-001/A/B de la ,,P.U. –precipitare 2”.
Faza solidă umedă de la filtrarea suspensiei ,Precipitare 2” se trimite cu pompa 0306-P-024 spre
recirculare de la faza de ,,0302- Carbonatare”.
Unitatea de proces ,,SCHIMBĂTORI DE IONI 2”

Faza lichidă de la recarbonatare fără calciu dar impurificată cu Cr(VI) este trecută cu pompele 0306-P-025 la
faza de schimb ionic 2, 0307-IEX-2-PU în coloanele 0307-V-005/A/B/C/D unde trece peste stratul de
schimbători de ioni care reţine Cr(VI).
Soluţia de Mg(HCO3)2 fără Cr(VI) se trece în vasul de reacţie 0308-V-001A/B ,,Precipitare 2”.
Sunt necesare analize de monitorizare a Cr(Vi), deoarece sunt esenţiale pentrua asigura o puritate a soluţiei
de la recarbonatare fără Cr(VI). Odată ce stratul de schimbători de ioni devine saturat în Cr(VI), coloana se
trece la regenerare. Stratul de schimbător se spală cu apă prin pompa 0505-P-011 pentru a înlătura soluţia de
Mg(HCO3)2; apele de spălare sunt trecute în coloana de schimbător în funcţiune pentru a se recupera Cr(VI).
Soluţia de NH4OH – 15% pentru regenerarea schimbător în amestec cu pompa 0502-P-012, regenerantul
uzat soluţia rezultată de (NH4)2CrO4 diluată este trimisă la P.U- concentrare – 0212.
După regenerare stratul de schimbător se spală cu apă şi apoi este activat cu soluţie de 3% HCl prin pompele
0503-P-013. După activarea stratului de schimbător coloana devine din nou funcţională.
Soluţia de activare utilizată se trece la 0509 –TRATARE APE REZIDUALE
Apa de spălare a schimbătorului se trece la 0509-Tratare ape, cu excepţia primei spălări care se trece la
recuperarea Cr(VI) în coloana de schimb ionic care este în funcţiune.
Unitatea de proces - ,,PRECIPITARE 2”

Faza lichidă de la recarbonatare purificată fără Ca şi Cr(VI) trece în vasul de reacţie 0308-V-001 A/B-
,,Precipitare 2” printr-un schimbător de căldură format din preîncălzitorul 0308-E-018 (încălzit cu abur).
Temperatura soluţiei filtrate (#7.2.20) creşte prin schimb termic de la 25ºC la 95ºC.. La temperatura de 92ºC
Mg(HCO3)2 se descompune în MgCO3 precipitat alb CO2 şi apă.
CO2 este recuperat prin comprimare.
Amestecul de reacţie fierbinte se trece în preîncălzitorul 0308-E-017 după care MgCO3 se trece la
filtrare în filtru presă 0308-F-020/0308-F-021.
Faza lichidă de la filtrare se trece la ,,Carbonatare -0302-PU”.
Faza solidă umedă de MgCO3 purificată se trimite la 0309-Calcinare 1” cu ajutorul şnecului elicoidal
0308-C-001 A/B.
24
CUI RO22776690
Unitatea de proces - ,,CALCINARE 1”

Solidul purificat de MgCO3 cu umiditate de max. 15% se trece la calcinare la uscătorul rotativ 0309-E-019-
unde se evaporă umiditatea rămasă Gazele arse se recuperează. Reacţia de calcinare este condusă la 900-
950ºC, drept combustibil este folosit gazul metan. Timpul de calcinare este de 1 oră.
Solidul fierbinte rezultat la calcinare din cuptorul 0309-O-001-MgO – produs finit se trece la răcire în unitatea
de răcire 0309-E-020. După răcire solidul se trece în moara 0309-CR-003 unde este măcinat până la 200
microni. MgO măcinat este depozitat în silozul 0309-V-002, sub atmosferă inertă. Deoarece MgO este
atât higroscopic cât şi reactiv (absoarbe CO2 din aer) pentru ambalare se utilizează saci dubli.
CO2 care rezultă din descompunere MgCO3 este recuperat împreună cu CO2 din gazele de ardere pentru a
echilibra CO2 pierdut prin ,,PU – Precipitare 1” şi ,,PU – Precipitare 2” şi menţinerea unei atmosfere
inerte cu CO2.
Unitatea de proces - ,,SPĂLARE 2”

Faza solidă nereacţionată – turta umedă- care rezultă din unitatea de producţie MgO – rezultată din filtrele
0302-F-006/0302-F009 de la ultima etapă de ,,Carbonatare”, bogată încă în Mg se trece în vasele 0301-V-
001A/B/C. Se amestecă cu apă la un raport L/S de 1:2,0-2,5 l/kg. Vasele de spălare 0301-V-oo1A/B/C sunt
echipate cu agitatoare mecanice pentru o spălare eficientă. Suspensia rezultată este recirculată continuu prin
pompele 0310-P-022A/B/C la ,,Spălare 2” la temperatură ambiantă fiind stabilit experimental ca timp de
spălare economic de 1-1,5 ore.
Suspensia astfel obţinută se trimite la filtrare în filtrele 0310-F-140/0310-F-017
Faza lichidă rezultată se trimite la faza tehnologică de schimb ionic 0305-IEX-1, unde Cr(VI) este
recuperat.
II.3.4 linia de producţie OXIDULUI VBERDE DE CROM - CR2O3
Unitatea de proces Amestec, filtrate / Calcinare

Soluţiile de (NH4)2CrO4 care rezultă din cele patru etape de schimb ionic se concentrează până la saturaţie,
sub vid la 60ºC şi 200 mbar (26,6 KPa) într-un EVAPORATOR SUB VACUUM.
Soluţia de (NH4)2CrO4 aproape saturată este amestecată cu ACID OXALIC ca reactiv iniţiator, masa de
reacţie rezultată este încălzită sub vid.
Procesul chimic de obţinere a oxidului verde de crom poate fi modelat global utilizând reacţiile chimice de mai
jos.
Etapa de amestecare:
2(NH4)2CrO4(aq) + 8H2C2O4(aq) = 2 (NH4)[Cr(C2O4)]+ H2O(aq) + 6CO2(g)↑ + 4H2O(l) +
2(NH4)2CrO4(aq + Δd H
Etapa de încălzire sub vid
6(NH4)2CrO4(s)= 2Cr3O6(s) + 8NH4(g)↑ + 2N2(g)↑+ 12H2O(g)↑+ Δd H – exotermă
2(NH4)2CrO4(s)= 2NH4(g)↑ + CO2(g)↑+ CO(g)↑+ H2O(g)↑+ Δd H – endotermă
Etapa de calcinare 3
25
CUI RO22776690
3Cr3O6(s) = 3Cr2O3(s)+ ½ O2(g) + Δd H

Etapa de încălzire sub vid este condusă la 250 ºC sub un vid de 200 mbar (26,6KPa) sub atmosferă inertă
(azot). Calcinarea mesei de reacţie rezultată mai sus este condusă la o temperatură de 800- 900ºC într-un
cuptor rotativ, cu timp de reacţie de 60 min.
Prin calcinare rezultă OXID VERDE DE CROM (Cr2O3). după răcire, solidul obtinut este măcinat.
Unitatea de proces,,SCHIMBĂTOR DE IONI 3”

Faza solidă rezultată de le filtrarea suspensiei de la hidratare prin filtrele 0101-F-
001/0101-F-005 este pompată cu pompele 0101-P-013 la coloanele de schimb ionic PU-
IEX-3-0305/V-001/A/B/C/D unde trece peste umplutura de schimbător de ioni pentru
reţinerea Cr(VI).
Apa de proces rezultată lipsită de Cr(VI) este recirculată la vasele 0111-PU-Hidratare-
0101-V-001/0101-V-012 . Monitorizarea Cr(VI) se face permanent.
Odată ce schimbătorul de ioni devine saturat în Cr(VI) coloana se trece la etapa de
regenerare. Schimbătorul de ioni este spălat mai întâi cu apă prin pompa 0505-P-006
pentru a spăla masa de schimbător încărcat cu Cr(VI), apele de spălare rezultate fiind
trecute la coloana de schimb ionic în funcţiune pentru recuperarea Cr(VI).
Soluţia de regenerare a coloanei cu schimbător de ioni, hidroxid de sodiu NH4OH de 15%,
în amestec cu soluţia de NH4Cl este pompată peste schimbătorul de ioni cu pompele
0502-P-007. Soluţia de cromat de amoniu rezultată se dirijează la faza de ― 0212-
CONCENTRARE‖
După regenerarea coloanei de schimbător de ioni, se spală cu apă şi este activata în
continuare cu o soluţie de 3% HCl pompat prin coloana de schimb ionic cu pompa 0503-P-
008. După activarea schimbătorului de ioni coloana este pusa din nou în funcţiune.
Apa de spălarere zultată se trimite spre 0509-PU-,,TRATARE APE REZIDUALE‖.
Apa de spălare a schimbătorilor de ioni se trimite la faza de TRATARE APE REZIDUALE-
0509 cu excepţia primei ape de spălare care este prelucrată pentru recuperarea Cr(VI).
Unitatea de proces ,,CONCENTRARE CROMAT DE AMONIU”
Soluţiile rezultate din coloanele cu schimbători de ioni (#7.2.22)-0211-IEX-4 bogate în
cromat de amoniu rezultate din 0305-IEX-1-(#19.2.58), se trimit în vasul de concentrare
sub vid 0212-V-001 prin schimbătorul de căldură 0212 –E-021 şi 0212-E-022, încălzit fie
cu căldură recuperată fie cu abur.
Temperatura de concentrare este de 65ºC, iar presiunea de lucru este de 200 mbar,
condiţii în care fierbe apa şi are loc concentrarea.
Din motive de control al pH-ului cantitatea de amoniac de la regenerarea coloanelor cu
schimbători de ioni IER-5.1.7; 7.1.12; 1.1.15 şi 19.1.21) este mai mare de cea necesară
stoiechiometric în consecinţă soluţiile de regenerare (5.2.16; 7.2.22; 11.2.33; 19.2.58)
constau într-un amestec apos de cromat de amoniu şi NH4OH (exces de amoniac).
26
CUI RO22776690
La faza de IER-PU-0212-concentrare în acest context chimic faza de vapori care

părăseşte concentratorul sub vid trebuie să conţină atât vapori de apă cât şi gaz de
amoniac.
Vaporii de apă şi amoniacul gazos răcesc soluţia de cromat de amoniu de la faza de
concentrareprin schimbătorul de căldură n0212-E-021, unde se recuperează căldura
latentă, soluţia de cromat, trece apoi prin schimbătorul de căldură 0212-E-023 unde se
răceşte până la cca 20ºC (utilizând un agent de răcire adecvat).
O soluţie de NH4OH cu o concentraţie de 4,37% rezultă de la faza de recuperare a
condensului de NH3/apă, soluţia fiind recirculată la 0502-Preciptare soluţie de regenerare
a NH4OH.
Odată ce soluţia de (NH4)2CrO4 ajunge la concentraţia dorită se trece la faza de 0213-PU-
Amestecare – unde reacţionează cu soluţia de iniţiator.
II.3.5 Linia de de producţie CLORURA DE CALCIU
Unitatea de producere a clorurii de calciu [CaCl2] este etapa finală în recuperarea
produselor finite din solidele reziduale din procesele anterioare.
Solidul rezidual (tort de filtrare) rezultat din 0310 PU „Spălare 2‖ este calcinat la 900 ° C -
950 ° C, în 0416 PU „Calcinare 2‖. Speciile reziduale de calciu și magneziu (carbonatele
nereacționate și brucita nereacționată) sunt transformate în oxizii corespunzători.
După răcire și zdrobire, tortul calcinat (fluxul BFD nr. 16.2.49) care lasă cuptorul rotativ
0416-O-002 este tăiat cu apă și o soluție de 28% greutate în greutate clorură de amoniu
[NH4Cl] (BFD Stream) , pentru a forma clorura de calciu. Clorura de amoniu este reactivul
navetă ales pentru ionul de clorură necesar pentru fabricarea clorurii de calciu.
Alături de amestecul de soluții de clorură de calciu [CaCl2 (aq)] și clorură de magneziu
[MgCl2 (aq)], scuturarea tortului calcinat (BFD Stream nr. 16.2.49) produce la fel de
ammoniac gaz [NH3] (fluxul BFD nr. 17.2.50). Curentul de gaz de amoniac (fluxul BFD nr.
17.2.50) este capturat, prelucrat (uscat), comprimat și recuperat sub formă de amoniac
lichid, un produs secundar care urmează să fie vândut.
Solutia de clorură de calciu rezultata (filtrat - BFD Stream) este contaminat cu clorură de
magneziu și crom (VI). Cromul (VI) este îndepărtat mai întâi, peste rășinile IEX (în 0419
„IEX 4‖ PU), în timp ce impuritățile de calciului sunt îndepărtate în al doilea rând, prin
precipitare cu var (în 0420 „Purificare CaCl2‖ PU).
Soluția purificată de clorură de calciu (filtrat - BFD Stream) este apoi concentrată pentru a
produce produsul vandabil. În conformitate cu nevoilor pieței, instalatiea este capabilă să
producă întreaga gamă de variații solide de clorură de calciu ale Produsului Finit 3: clorură
de calciu anhidră, clorură de calciu deshidratată [CaCl2 x 2 H2O], tetrahidrat de clorură de
calciu [CaCl2 x 4 H2O] și cristalină hexahidrat de clorură de calciu [CaCl2 x 6 H2O].
27
CUI RO22776690
II.3.6 Instalatii de preparare reactivi de proces
Unitatea de preparare hidroxid de amoniu - NH4OH, folosit ca soluție de

regenerare. NH4OH se obține din amoniac gaz și apă de proces„ de calitate
tehnică‖. Se foloseste la regenerarea schimbatorilor de ioni și la prepararea clorurii
de amoniu.
Apa din rezervorul de stocare tampon este pompată către un dispozitiv de
amestecare, unde se alimentează amoniac gaz. Hidroxidul de amoniu 15% rezultat
„Soluție regenerantă‖ este depozitat la fața locului, într-un rezervor de depozitare
sub presiunede de 400 mc. O casă de pompe găzduiește pompele care
alimentează rezervorul de stocare tampon.
Diferite alte procese din instalație generează și ape amoniacale („Concentrare‖ și
„Încălzire în vid‖), fiecare flux având o concentrație, presiune și temperatură diferite;
aceste fluxuri de apă amoniacală (un exces de + 12,5% în funcționare de regim)
sunt reciclate sub formă de adaos în prepararea soluțiilor de regenerare IEX și,
parțial, la prepararea reactivului de levigare NH4Cl.
 Unitatea de preparare acid clorhidric - HCl (solutie de activare)

Acidul clorhidric 3% „soluție de activare‖ se obține din amestecarea acidului
clorhidric comercial (34%), care este stocat într-un rezervor de 65 mc, cu apa de
proces.
 Unitatea de pregătire reactiv clorura de amoniu - NH4Cl soluție
Clorura de amoniu solutie 28 % se prepară din clorura de amoniu cristale și apă de
proces. Soluția este păstratăîn situ într-un rezervor de stocare-tampon de 500 mc
izolat și prevăzut cu serpentine de încalzire.O casă a pompei găzduiește pompa
utilitară la alimentarea rezervorul de stocare tampon.
 Unitatea de recuperare și reciclare CO2
Dioxidul de carbon utilizat ca reactiv la „Carbonare‖și „Recarbonare‖ trebuie să fie
alimentat la presiune de 2 - 5 bar (g) și temperatura ambiantă. Fluxurile bogate în
dioxid de carbon care rezultă din precipitări au presiune apropiată de cea
atmosferică. Apa din amestec este recuperată ca apă de proces, iar CO 2 uscat intră
în compresoare unde este adus la 5 bar și apoi este racit în schimbatoarele cu aer
de pe refularea compresoarelor. Din vasul tampon, CO2 este recirculat în proces.
Pentru a compensa pierderea de dioxid de carbon din proces, o instalație de
producție de dioxid de carbon este inclusă în costurile financiare care vor fi parte a
unității „Recuperarea și reciclarea CO2‖, dimensionată pentru o capacitate de
recuperare de 6 t/h CO2; Instalația de producere a dioxidului de carbon prelucrează
fie unul dintre cele două fluxuri de gaze arse îmbogățite cu dioxid de carbon (cel
mai bogat în dioxid de carbon este fluxul care rezultă din calcinarea carbonatului de
magneziu în cuptorul rotativ 0309-O-001).
28
CUI RO22776690
Cinetica de reacție și considerațiile privind randamentul reacțiilor cer ca fluxul de

dioxid de carbon utilizat ca reactiv în 0302 „Carbonare‖ (0306 „Recarbonare‖) să fie
alimentat pentru a procesa la presiune moderată, 2 - 5 bar (g) și temperatura
ambiantă. Cu toate acestea, fluxul (fluxurile) bogat în dioxid de carbon care rezultă
din 0303 „Precipitația 1‖ și 0308 „Precipitația 2‖ (vasele de reacție 0303-V-001,
respectiv 0308-V-001) lasă echipamentul la cald (95°C), la presiune aproape
atmosferică și saturate cu apă.
În mod similar, fluxul BFD bogat în dioxid de carbon # 9.2.27, care rezultă din
calcinarea carbonatului de magneziu (BFD Stream # 8.2.25), în cuptorul rotativ
0309-O-001 (0309 „Calcinare 1‖) este, în realitate, un gaz de ardere îmbogățit cu
dioxid de carbon, lăsând schimbătorul de căldură la presiune aproape atmosferică,
încă fierbinte (110 ° C) și saturat cu apă, gazul de ardere iesind din cuptorul 0309-
O-001.
Curentul de bioxid de carbon BFD Stream # 16.2.47 și # 16.2.48, rezultat din
calcinarea fluxului # 10.2.6 în cuptor 0413-O-002 (0413 „Calcinarea 2―) este, în
realitate, un dioxid de carbon îmbogățit in cuptorul rotativ, gaze de ardere, parasind
schimbătorul de căldură la presiune aproape atmosferică, încă fierbinte (110 ° C)
Calitatea fluxului de dioxid de carbon necesar pentru 0302 „Carbonatare‖ (fluxul
BFD nr. 2.1.3) și 0306 „Recarbonare‖ (fluxul BFD nr. 6.1.10) este mai buna decât
calitatea dioxidului de carbon recuperată de la 0303 „Precipitarea 1‖ (BFD Stream #
3.2.7), 0308 „Precipitare 2‖ (BFD Stream # 8.2.3) și 0309 „Calcinare 1‖ (BFD
Stream # 9.2.27); prin urmare, mai târziu necesită o purificare adecvată. Bucla de
dioxid de carbon a instalatiilor trebuie să includă o instalație tampon de dioxid de
carbon, în măsură să se potrivească nevoilor de dioxid de carbon a instalatiilor, a
proceselor de recuperare dioxid de carbon
 Unitatea de preparare a hidroxidului de calciu
Oxidul de calciu este depozitat într-un siloz de unde este preluat cu un transportor
și dus la vasul vertical unde este amestecat cu apăde proces. Rezultă o soluție de
hidroxid de calciu de 25-30%.
Unitatea de recuperarea și stocarea amoniacului
Așa cum s-a menționat deja, împreună cu clorura de calciu care rezultă din reacția
de obținere a clorurii de amoniu, este eliberat și amoniacul - NH3 gaz. Deoarece
amoniacul este o marfă valoroasă, fluxul este prelucrat la fața locului, lichefiat și
depozitat ca amoniac lichid. În acest scop, temperatura fluxului de gaz de amoniac
rezultat în urma reacției este scăzută mai întâi în răcitor, până la 40 °C; toate apele
amonizate care se condensează în flux sunt îndepărtate într-un separator cu două
faze dedicat și reciclate înapoi la prepararea soluției de clorură de amoniu. Fluxurile
de gaze cu amoniac, eliberate de lichide, se usucă pe site moleculare și se
comprimă la 21 bar (g), când amoniacul se lichidează.
29
CUI RO22776690
Amoniacul lichid este păstrat în tancuri de stocare dedicate (de înaltă presiune),
într-un depozit de amoniac aflat în exteriorul digurilor de protecție a fabricii. Pentru
depozitul de amoniac lichid sunt prevăzute toate sistemele de protecție prevăzute
de standardele de profil.
 Unitatea de pregătire acid oxalic - H2C2O4
Soluția de inițiator „H2C2O4‖ 40% - 44% se preparăla fața locului, din acid oxalic
cristalizat, care se dizolva în apa de proces. „Soluția de inițiator H2C2O4‖ este
depozitată într-un rezervor de stocare-tampon prevazut cu serpentină de încălzire,
pentru a preveni cristalizarea soluției în timpul iernii.
II.3.7 Instalatii de preparare apa tehnologica (filtrata, dedurizata si

demineralizata)
Unitatea de preparare a apei

Barajul existent pe râul T-va Mică, cu instalațiile aferente, este în proprietatea S.C.
Wastes Ecotech S.R.L. fiind exploatat în parteneriat cu ABA Mureș. Sursa principală
de alimentare cu apa a WET este râul Târnava-Mică, care se află în vecinătatea
sudică a Batalurilor. Captarea este amplasată pe malul drept al râului Târnava Mica
Cu excepția a două etape de proces, prelucrarea slamului este un proces chimic umed,
bazat pe etapele succesive de solubilizare/precipitare și schimb ionic. Diverse calitati ale
apei necesare acestor etape de proces sunt rezumate in Tabelul de mai jos.
Tabelul 5 – Tipuri, capacități și mod de utilizare a apei in instalații, in regim staționar de
funcționare
Apa folosita pentru (recuperata de la)
Utilitatea Debit Debit
Instalatie/ Unitate de Proces continuu
de proces Folosit ca / pentru Flux Nr. masic vol.
procesare sau lot(sarja)
t/h mc/h
PU "0302", "0303",
apa de recire Continuu (24 h/zi) - 600 600
"0306", "0308", "0212"
Inst. 01/ Hidratare–0101 Alimentare Intrmitent 1.1.1 139.57 139.57
0211 IEX 3 Alimentare Continuu (24 h/zi) 11.2.30 -130.31 -130.31
0305 IEX 1 Alimentare Continuu (24 h/zi) 5.2.14 -266.58 -262.30
0505 preparare apa de Preparare din
Continuu (24 h/zi) TBA 321.01 321.45
0501 proces P.U.C. 0505
preparare 0510 Preparare apa Preparare din
Intermitent TBA 1.00 1.00
apa de demineralizata P.U.C. 0510
proces1) 0504 NH4Cl Preparare din
Preparare solutie reactiv P.U.C. 0504
0507 prepararea solutiei Preparare din
de oxid de calciu P.U.C. 0507
0501 preparare apa de proces Continu (24 h/zi) TBA 699.19 703.92
0505 0302 Carbonatare Alimentare Continuu (24 h/zi) 2.1.4 75.99 75.99
preparare Recuperata din
0308 Carbonatare Continuu (24 h/zi) 8.2.26 -88.49 -88.05
apa proces
30
CUI RO22776690
Apa folosita pentru (recuperata de la)

Utilitatea Debit Debit
Instalatie/ Unitate de Proces continuu
de proces Folosit ca / pentru Flux Nr. masic vol.
procesare sau lot(sarja)
t/h mc/h
dedurizata Recuperata din
0303 Precipitare 1 Continuu (24 h/zi) 3.2.8 -0.30 -0.30
2) proces
0304 spalare 1 Alimentare Continuu (24 h/zi) 4.1.6 51.57 51.57
0305 IEX 1 (spalare cu
Alimentare Intermitent 5.1.9 88.49 88.49
apa)
0306 Recarbonatare Alimentare Continuu (24 h/zi) 6.1.11 91.02 91.02
apa)
Recuperata din
0308 Precipitare 2 Continuu (24 h/zi) 8.2.24 -1.06 -1.06
proces
Recuperata din
0309 Calcination 1 Continuu (24 h/zi) 9.2.28 -2.09 -2.09
proces
0310 Spalare 2 Alimentare Continuu (24 h/zi) 10.1.5 46.27 46.27
apa)
0212 Concentrare / Recuperata din
Continuu (24 h/zi) 12.2.34 12.83 12.83
Crystaliizare proces
0415 spalare 3 Alimentare Continuu (24 h/zi) 15.1.19 21.98 21.98
Alimentare Intermitent 16.1.22 -42.62 -42.62
apa)
Recuperata din
0418 Concentrare Continuu (24 h/zi) 18.2.51 12.44 12.44
proces
0502 IEX prep. Solutie Preparata in P.U.C.
de regenerare 0502
0503 IEX prep. Sol.de Preparata in P.U.C.
activare 0503
0505 preparare apa dedurizata continuu (24 h/zi) TBA 321.01 321.45
0510 0510 Preparare apa Apa demi pentru
Preparare Demi generatorul de abur
apa demi 0510 Preparare apa Demi Intermitent TBA 1.00 1.00
1) Apa de proces - apa industriala (apa de rau tratata mecano-chimic: (sitare, coagulare, filtrare).
2)Apa tehnica - apa dedurizata (se foloseste la spalari, carbonatari, solutiile pt. schimbatori de ioni)
Apa de process – Apa filtrata

Apa râului în secțiunea barajului, respectiv a prizei de apă are un conținut redus de
suspensii solide și TOC, ceea ce o face adecvată pentru utilizarea în procesele de
răcireși hidratare a șlamului doar după o simpla filtrare.
Apa este filtrată până la obținerea unui conținut de particule în suspensie, mai mici
de 200 microni și este stocatăîntr-un rezervor cu o capacitate nominală de 3.300 mc.
Din rezervorul de apă filtrată sunt alimentate instalațiile de apă dedurizatăși apă
demineralizată.
 Apa dedurizată – (întâlnităîn documentație cu denumirea de apă de “calitate
tehnică” )
31
CUI RO22776690
Din cele 11 procese tehnologice care necesită apă, 7 pot fi perturbate de conținutul
de calciu și magneziu din apa de proces, doar filtrată. Ca urmare această apă trebuie
să fie dedurizată. Dedurizarea se realizează prin trecerea apei prin coloane cu
schimbători de ioni.
Apa de proces este stocată într-un rezervor de 2000 mc. Particulele în suspensie din
această apă au dimensiuni mai mici de 20 microni.
 Apa demineralizată - Patru procese tehnologice au nevoie de abur și, ca urmare
de apă demi pentru producerea aburului. Apa demi se obține prin schimb ionic, intr-o
instalatie dimensionată la o capacitate de 5 mc/h (pentru necesarul de la pornire).
Diferitele tipuri de apa si solutiile preparate pentru procesele tehnologice din fabrica sunt
prezentate in tabelul urmator.
Tabelul 6 - Tancuri de stocare
Capacitate Amprenta la
Nr. D H/L Volum
Calitate apa / destinatie Nr. nominala, Tip sol / 1 buc.
crt [m] [m] [mc]
[mc] [mp]
Vertical /
Apa1de proces
1. 1 4,799 23 12 6,238 415
deasupra solului
Vertical /
Apa2tehnica
2. 1 2,100 16 12 2,730 201
deasupra solului
Vertical /
Apa3demi
3. 1 150 5 9 195 20
deasupra solului
Preparare solutie de
Orizontal /
regenerare
4. 4 IEX (NH4OH 2 105 3 15 137 7
deasupra solului
15% aq.)
Preparare solutie de
Vertical /
activare
5. 5 IEX (solutie 6HCl 1 65 4 5 85 13
deasupra solului
3% aq.)
P7reparare solutie de Vertical /
6. 6 1 500 9 10 675 57
NH4Cl deasupra solului
Vertical /
7. 7 1 10.450 30 15 13.167 707
Recuperare si stocare deasupra solului
CO Orizontal /
8. 28 4 127 3 18 105 54
deasupra solului
Vertical /
9. 9 1 200 6 9 260 13
deasupra solului
Solutie lapte de var
10. 1 Vertical /
2 150 4 15 188.4 -
0 deasupra solului
Recuperare
11. 1 si stocare Orizontal /
4 105 3 15 137 45
NH31 deasupra solului
Preparare
12. 1 solutie initiator Vertical /
1 105 4 10 137 40
H4C22O4 deasupra solului
32
CUI RO22776690
II.3.8 Instalatii de asigurare a utilitatilor
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apă a amplasamentului va fi din 2 surse și anume
- alimentarea cu apă din reteaua de apa potabila a orașului Tarnaveni;
- alimentarea cu apă din râu (Baraj si Priza de apa WET)
 Alimentarea cu apă din reteaua orașului
Alimentarea cu apă potabilă se va face din reteaua orașului. Conducta de alimentare se
află pe partea sudica a amplasamentului (pe partea opusă drumului principal, Strada
Avram Iancu) și va fi adusă la punctul de distributie in reteaua de apa potabila printr-o
conductă subterană.
Alimentarea cu apa potabila va fi contorizata la intrarea in amplasament - a se vedea in
planul de situatie: PR - Anexa 13a) - WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA
V-6_Rev.17_NESW Views_S2-4_23.07.2019- Legenda Nr 1. Din acest punct se vor face
ramificații către diferitele secțiuni.
 Alimentarea cu apă din râu
Apa de râu va fi utilizată: in fabrica, ca apa de proces, apă de răcire, apă de
preparare a reactivilor sau ca apa pentru sisteme de spălare a vehiculelor, pentru spălare
de drumuri, apă de incendiu etc.
WET a obtinut de la Administratia Nationala Apele Romane, Administratia Bazinala Mures
AVIZUL DE GOSPODARIRE A APELOR Nr. 45 din 19.03.2020 privind proiectul
„Construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico-administrative
pentru implementarea unei instalații industriale in scopul închiderii definitive prin
exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor‖.
Documentatia pentru Avizul de Gospodarire a Apelor a fost elaborata de SC 4C Project
Consulting SRL Cluj-Napoca.
S.C. Wastes Ecotech SRL are in proprietate si exploatare Barajul existent pe râul Tarnava
Mică, cu instalațiile aferente. Barajul este exploatat în parteneriat cu ABA Mureș.
Pentru barajului de priză există:
- Aviz nr. 605 din 17.07.2014 privind documentația de expertiză a siguranței barajului
de priză BICAPA-Târnăveni, amplasat în bazinul hidrografic Mureș, pe râul Mureș,
pe râul T-va Mică, cod cadastral IV-1-96-52, în municipiul Târnăveni, jud. Mureș.
- Aviz nr. 679 din 23.09.2015 privind documentația de expertiză a siguranței barajului
de priză BICAPA-Târnăveni, amplasat în bazinul hidrografic Mureș, pe râul Mureș,
pe râul T-va Mică, cod cadastral IV-1-96-52, în municipiul Târnăveni, jud. Mureș.
- Autorizația nr.186 din 21.10.2015 de funcționare în condiții de siguranță a barajului
de priză BICAPA-Târnăveni, amplasat pe râul T-va Mică, cod cadastral IV-1-96-52,
în municipiul Târnăveni, jud. Mureș, valabilă până la data de 21.10.2016.
33
CUI RO22776690
Conform autorizației de funcționare în condiții de siguranță, beneficiarul a avut

obligația, pe perioada de 1 an, de înlocuire a echipamentelor hidroelectrice sau
dezasamblarea părților mobile ale stavilelor. Beneficiarul a dezasamblart părțile
mobile ale stavilelor urmând ca la punerea in funcțiune a barajuului si prizei de apă și
să solicite o nouă autorizație de funcționare în condiții de siguranță.
Lucrarile de punere in functiune a prizei de apa vor fi prezentate in cadrul capitolului
OBIECTUL IV – Baraj si priza SC Wastes Ecotech.
Alimentare cu apa
Alimentarea cu apă bruta in perioada de constructie
Alimentarea cu apă industriala, pentru acele lucrari care vor necesita consum de apă se
va face din priza de apă și statia de pompare existente.
Barajul si Priza de apa de pe Târnava Mica sunt proprietate a Wastes Ecotech. Priza de
apa și statia de pompare vor fi supuse unei reparatii capitale si vor asgura intreaga
cantitate de apa necesara perioadelor de constructie a investitiei
Alimentarea cu apă bruta in perioada de functionnare
Din Priza de apa care va fi supusa unei reparatii capitale si statia ei de pompare apa din
Tarnava Mica va alimenta:
Instalatiile de preparare a diferitelor calitati de apa tehnologica:
apa filtrata – 76,90 mc/h;.
apa dedurizata – 335,01 mc/h;
apa demineralizata – 1,00 mc/h
Apele de proces sunt epurate in statia proprie de epurare si sunt recirculate in proces.
ALIMENTAREA CU APA POTABILA
Nevoile de consum si de igienizare ale lucratorilor din santier se vor asigura cu apă
potabilă. Grupurile sanitere din birourile-container ce se vor afla in organizarea de santier
vor fi branșate la conducta de alimentare cu apă potabilă, iar evacuarea apelor menajere
uzate se va asigura prin bransarea la conducta de canalizare.
Alimentarea cu apă se va face din rețeaua de apa potabila a orașului Târnăveni, conform
Contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare
pentru personae juridice Nr. 01452/27.11.2012 , încheiat cu Compania AQUASERV,
sucursala Târnăveni.
În timpul realizarii lucrarilor managementul apelor se va realiza conform Avizului de
gospodarire a apelor Nr. 45 din 19.03.2020 eliberat de Administratia Nationala Apele
Romane, Administratia bazinala Mures prezentat în copie în Sectiunea A – Documente /
Anexa A3.
Alimentarea cu apă potabila in perioada de functionare
Alimentarea cu apă se va face tot din rețeaua de apa potabila a orașului Târnăveni.
34
CUI RO22776690
Reteaua de alimentare va fi verificată din punct de vedere al capacitătii de a satisface

nevoile consumului calculat pentru noile conditii. Contractul încheiat cu Compania
AQUASERV, sucursala Târnăveni pentru furnizare/prestare a serviciului de alimentare
cu apă și de canalizare va fi reactualizat pentru capacitatile impuse de noile conditii
de finctionare.
Consumul de apa potabila este detrminat de numarul de lucratori din schimbul maxim –
respectiv scimbul 1:
Personalul necesar functionarii Fabricii de prelucrare slam include: personal TESA,
operatori instalatii, operatori excavare si transport slam din bataluri, la fabrica, operatori la
rampele da incarcare / descarcare materii prime si produse, paznici.
Nr. Persoane angajate = 270:
Schimbul maxim – schimbul I – 89 persoane; Schimbul II – 59 persoane; Schimbul III – 58
persoane: TOTAL 206 persoane/zi - 177 personal muncitor + 29 personal TESA. Restul
de 54 persoane vor asigura timpii de odihna si concedii.
Qh med = 0,505 mc/h
Qh max= 0,0,667 mc/h in schimbul I,
Managementul apelor uzate

Evacuarea apelor uzate in perioada de constructie
Apele uzate fecaloid – menajere
Apele uzate fecaloid – menajere se vor evacua în reteaua de canalizare a orașului –
conform conrtactului mentionat mai sus.
Apele uzate menajere sunt incarcate cu poluanti de tipul: substanțe organice (CCO-Cr;
CBO5); materii în suspensie; sulfati, clor rezidual, fosfati, amoniu și substante
extractibile cu solventi organici.
In organizarea de santier se vor utiliza toalete ecologice și grupurile sanitare din
containerele – birou. Grupurile sanitare vor fi racordate la conducta existenta de canalizare
si vor fi descărcate in canalizarea otrasului Târnaveni. Se vor preleva probe din caminul
final de evacuare si se va verifica conformarea cu NTPA – 002/2002.
Ape pluviale
Apele pluviale cazute pe suprafata batalurilor vor fi impurificate cu suspensii - MTS, cu
conținut de metale grele: crom hexavalent – Cr+6 şi Hg, Cd, Zn și Ni.
Apele pluviale din incinta îndiguita vor fi colectate in canalele colectoare si apoi vor fi
conduse prin canalele perimetrale spre bazinul de colectare din beton armat.
Apa din canalele perimetrale si din bazin va suferi un proces de evapotranspiratie iar in
cazul acumularii de apa in exces va fi preluata din bazin cu vidanje. Va fi descarcata in
35
CUI RO22776690
instalatia de epurare de 10 mc/h, existenta, iar efluentul va fi evacuat conform NTPA –

002/2002 in canalizarea municipala.
Evacuarea apelor uzate in perioada de functionare

Ape uzate menajere
Apele de la grupul sanitar din fabrică, impurificate cu poluanti de tipul: substanțe
organice (CCO-Cr; CBO5); materii în suspensie; sulfati, clor rezidual, fosfati, amoniu
și substante extractibile cu solventi organici vor fi evacuate prin reteaua de canalizare
nou construita si vor fi descărcate in rețeaua de canalizare a Orașului Târnăveni.
Debitul de ape uzate evacuate va fi de Qzi med ape uzate = 6,5 mc/zi
Ape uzate din procesul de prelucrare
Din procesul de prelucrare șlamuri și recuperare a metalelor grele valoroase – Cr, Mg, Ca,
rezulta mai multe tipuri de soluții de precipitare, filtrare, ape de spălare a turtelor de filtrare
si ape de spălare a deșeului. Ele conțin cloruri de calciu si magneziu, bicarbonați și cromat
de sodiu.
Apele uzate vor fi colectate într-un bazin, vor fi supuse unui proces de epurare în instalația
proprie din cadrul fabricii si vor fi reutilizate in proces
Apele pluviale
Apele pluviale care cad pe taluzele exterioare ale digurilor de protecție
Pentru preluarea apelor din precipitaţii de pe taluzul digurilor de contur (existente), la
piciorul taluzului exterior s-a prevazut o rigolă colectoare prefabricată tip "U" de 0,60 x
0,60 m; apele colectate de această rigolă sunt ape convențional curate și vor fi evacuate
în bazinul de pompare și vor fi utilizate în procesul de prelucrare din fabrică.
După închiderea si decomisionarea fabricii, aceste ape vor fi deversate in rau, dupa ce le
va fi verificata calitatea
Apele pluviale care cad pe depozitul nou
Pentru evacuarea apelor din precipitații căzute pe amplasamentul celulelor depozitului nou
s-a prevăzut la nivelul de bază, în interiorul fiecărui celule, un drenaj perimetral pozat la
piciorul digurilor. Drenajul va avea înălțimea de 0,50 m și lățimea de 0,6 m.
Evacuarea apelor colectate se va realiza prin intermediul țevilor riflate neperforate, în
bazinul de retenție și vor fi folosite în procesul de prelucrare din fabrică..
Ape pluviale care cad pe suprafetele eliberate de slam
Pentru colectarea și evacuarea apelor de suprafață se va realiza un sistem de rigole din
beton armat tip U 0,60 x 0,60 m, inclusiv rigola tip U 0,40 x 0,60 m. Descărcarea apelor
colectate de aceste rigole se va realiza în bazinul de pompare ape convențional curate și
va fi folosită în procesul de fabricație.
36
CUI RO22776690
Bazinul a fost calculat pentru regimul de precipitații cu ploaia maximă la un volum estimat
de circa 1.200 mc.
Apele pluviale vor fi impurificate cu suspensii - MTS, cu conținut de metale grele: crom
hexavalent – Cr+6 şi Hg, Cd, Zn și Ni.
gospodarire a apelor Nr 45/19.03.2020
Alimentare cu energie electrica - CET

Alimentarea cu energie electrica s-a prevazut initial a se face din reteaua locala de
distributie, respectiv din reteaua Transilvania Sud SA. S-a solicitat si s-a obținut deja
acordul de furnizare al SDEE Transilvania Sud SA – (vezi PR - Anexa 20 - Avizul tehnic
de racordare SDEE) pentru o putere instalată necesară de 6,15 MW (4,31 MW putere
constantă). Puterea instalata solicitata acoperea necesarul pentru proiect in conditiile
obtinerii produselor principale: oxid verde de crom, oxid de magneziu si a clorurii de calciu
anhidra.
Dupa cum s-a mentionat WET a facut o cercetare continua a tehnologiei pe instalatia pilot,
concomitent cu cercetari de piata referitoare la produsele obtinute.
Puritatea ridicata a oxidului de magneziu obtinut a creat premizele de a obtine, prin Topire
in cuptor electric la 2000 ºC a magneziului metalic. Acest produs este deosebit de valoros
deoarece nu este produs, in Europa, decat in Marea Britanie, Se mai produce in USA si in
China.
Magnesia topită electric (EFM) este foarte valoroasa dar se vinde la preturi ridicate,
justificate nu numai de valoarea sa de utilizare, ci si de costurile de productie care includ
necesarul de 2,5 MW/oră pe tonă de produs obținut. Acest consum echivalează cu un
necesar de putere de 10 MW.
A devenit evident ca realizarea unei Centrale Electrotemice, de cogenerare care sa
asigure intregul consum al proiectului si sa furnizeze excesul in reteaua publica de
distributie ar fi o solutie de preferat.
WET a purtat discuții atât cu Engie România SA - o filială a Gas de France (GDF) și un
important furnizor de gaze și electricitate din România, precum și cu Kawasaki Gas
Turbine Europe GmbH („KGE‖) - privind cogenerarea de energie electrică si abur. Engie ar
desfășura un proiect în condiții BOT (construcție, exploatare, transfer), dar, desigur, ar lua
în considerare durata proiectului, în timp ce, potrivit discuțiilor cu KGE, aceștia vor furniza
finanțare completă a proiectului apelând la finanțarea băncii japoneze de export (Japan
Export Bank), iar WET ar exploata instalația drept companie separată condusă ca
operațiune de „taxare‖ în raport cu WET.
WET preferă opțiunea de a continua direct cu KGE în calitate de furnizor.
37
CUI RO22776690
KGE va furniza pachetul de finanțare pe baza unei recuperări in 15 ani (durata de viață
estimată a turbinei), comparativ cu Engie care dorește să recupereze finanțarea într-un
interval de 9 ani. WET va înființa o entitate de generare a energiei separată de proiectul
principal, dar cu instalația situată pe amplasamentul instalației de prelucrare, aceasta
livrând toate cerințele în primul rând către WET și furnizând surplusul de energie electrică
potrivit acordului de alimentare cu SDEE Transilvania (operator de rețea local) sau în
perioadele de întreținere planificate pentru instalația de prelucrare.
S-a prevăzut amplasarea a șase generatoare electrice cu motoare diesel de 700 kVA tip
JCB G720QX în apropierea instalației de cogenerare, acestea fiind proiectate pentru a
furniza energie în regim de urgență în condițiile unei opriri controlate de urgență a
instalației.
KGE a indicat ca necesară o întreținere majoră la fiecare 45.000 de ore și că aplică un
sistem de inlocuire de turbine, astfel încât instalația ar fi oprită doar timp de 2 săptămâni.
Aceasta poate fi planificată să se suprapună cu perioadele de întreținere planificată pentru
celelalte elemente ale instalației care necesită o astfel de întreținere majoră.
WET alege să alimenteze pompele de alimentare cu apă de râu și necesarul de energie
electrică al barajului direct din rețeaua națională dată fiind apropierea de reteaua de
distributie si distanța mare față de CET și să evite instalarea cablurilor subterane intre
instalația de cogenerare (aflata la NE de fabrica de prelucrare) si baraj.
Energia electrică este furnizată în prezent de la rețea numai în scop de iluminat.
Alimentarea cu gaze naturale

Conform avizului de principiu al E-on Gaz Distribuție Târgu Mureș se va executa
branșamentul / instalația de gaz metan, după ce Titularul va solicita si va obține Acordul
de Acces la Sistemul de Distribuție a Gazelor Naturale. Alimentarea se va face din
conducta situata la cca. 600 m de Wastes Ecotech pe varianta Târnăveni–Adamus având
diametrul de 20‖, dar necesita subtraversarea drumului Județean Târnaveni - Blaj si a
râului Târnava Mica.
Traversarea râului Târnava Mica se va face pe baraj, pe pasarela de serviciu de la cota
274,70 mdMN
ALIMENTARE CU COMBUSTIBIL (Diesel)

WET va incheia un contract cu o companie locală de distribuție a combustibilului, care va
livra motorina in amplasament. Totodata va livra si un rezervor de depozitare montat pe
sasiu (60 mc). Rezervorul*) va fi amplasat în parcare, in apropierea atelierului de
întreținere a echipamentelor utilizate la excavarea si transportul slamului .
*) Poz. Nr 28. Din Legenda de pe planul PR - Anexa 13a) „Plant_Layout 1_BICAPA
Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-4_23.07.2019”
38
CUI RO22776690
 Alimentarea echipamentelor de excavare slam

WET va avea un cisternă pentru combustibil - a se vedea „EX - Anexa 9b) - Vehicule ale
amplasamentului/Generalitati”, care poate duce motorina din rezervorul de depozitare la
frontul de lucru de excavare, pentru realimentarea echipamentelor de excavare
Operațiunile WET se vor desfășura într-un singur schimb, ceea ce va permite deplasarea
ușoară a cisternei la atelier pentru alimentare. Astfel, cisterna se va deplasa zilnic între
frontul de lucru și atelierul de întreținere, înainte de operațiunile din ziua următoare. Pentru
realimentare WET va rula o singură cisterna de la tankul de motorina de langa atelierul de
intretinere la echipamentele din frontul de lucru
 Alimentarea generatoare de urgență

Drenarea periodică și reumplerea proaspătă a celor șase generatoare de urgență vor fi
permise prin utilizarea cisternei de combustibil de pe amplasament.
Alte vehicule cu motoare pe motorină (pick-up-uri, mașini amplasate etc.) pot, de
asemenea, alimenta combustibilul din depozit cu carduri ID.
 Alimentarea cu benzina
Un rezervor mai mic de stocare a benzinei va fi, de asemenea, prevăzut pentru
realimentarea quad-urilor și generatoarelor portabile etc., acolo unde este necesar.
Vehiculele de administrare vor fi, în general, alimentate în afara amplasamentului
ALIMENTARE CU AER COMPRIMAT

WET va lua în considerare un sistem centralizat de alimentare cu aer comprimat distribuit
pe unitate de operare. Deoarece distanțele sunt mari între procesul de operare, trebuie
luată în considerare cu atenție unitatea de proces în timpul fazei de proiectare detaliată a
acestui subiect.
WET a prevăzut în buget suma de 656.000 USD - (vezi Poz. nr. 65 din CapEx S6 din TEM).
pentru compresoare de aer intr-un sistem de distributie la mai multe locații. Unele unități
vor necesita o unitate locală de alimentare cu aer, mai mică, care trebuie să fie amplasată
în imediata apropiere, prin urmare un sistem complet distribuit poate avea dezavantaje.
ALIMENTARE CU ABUR
Tot aburul utilizat in amplasament va fi de 200ºC si 16 bar și va fi furnizat de centrala
termică din căldura reziduală de la instalația de cogenerare. Centrala de cogenerare va fi
furnizată de Kawasaki Gas Turbines GmbH și operată de WET ca o entitate separată
producătoare de energie electrică și abur pentru amplasament. Aburul va fi distribuit din
39
CUI RO22776690
sistemul central și tot condensul va fi returnat la degazor / rezervorul de apă de alimentare

pentru instalația de cogenerare.
Un rezumat al necesităților de abur este prezentat în PR - Anexa 10 - Rezumatul
necesităților de abur - Instalații individuale.
KGE a indicat că va fi încorporat un cazan de abur suplimentar de 6 t/oră pentru a permite
perioadele de pornire, în special în cazul în care este necesară încălzirea progresivă după
oprirea centralei de cogenerare și perioadele de furnizare a aburului pentru încălzirea
clădirilor sau a sistemelor de apă în timpul opririi.
II.3.9 Drpozit temporar de deseuri

Pe partea de vest a amplasamentului halelor de producție ale fabricii se va amenaja un
depozit provizoriu pentru deșeul final de prelucrare. Acolo se va depozita deșeul rezultat
din prelucrarea șlamului din zona care trebuie să fie eliberată pentru a construi prima
celulă a depozitului final.
Deșeul din depozitul provizoriu se va depune în prima celulă, imediat după finalizarea
construirii sale.
II.3.10 Stația de tratare a apelor reziduale

În condiții normale de funcționare, încărcarea influentului stației de epurare este constituită
din clorură de amoniu - NH4Cl, care rezultă din activarea paturilor de rășină IEX, crom VI,
care se scurge din proces și orice eliberare accidentală de ape încărcate cu amoniu –
NH4+.
Cu toate acestea, în situații de avarie, stația de epurare va trebui să fie capabilă să trateze
toate fluxurile de ape reziduale din procesele de fabricație.
Tehnologia WET se concentrează pe reciclarea cât mai avansată a fluxurilor de apă
încărcate peste limitele admise cu cromVI. Majoritatea fluxurilor laterale care conțin crom
(VI) sunt redirecționate către acele procese din Instalație care pot trata cromul (VI);
fluxurile laterale care nu pot fi redirecționate spre procesare (de exemplu, ape de spălare a
echipamentelor rezultate din diverse activități de întreținere).
Curentele de apă încărcate cu crom (VI) drenate de la pompe, în timp ce acestea sunt
descărcate) vor fi prelucrate prin IEX, care este tehnologia aleasă pentru eliminarea
cromului (VI).
Apa epurată este stocatăîntr-un bazin 15x15x3 m și se refolosește în instalație, nu se
descarcăîn emisar.
40
CUI RO22776690
II.3.11 Laborator
WET va achiziționa echipamente de laborator (din viitorul buget de înființare a
laboratorului de 500.000 USD), precum și să instaleze senzori pe liniile fabricii care vor
permite conducerea eficientă a proceselor tehnologice
Laboratorul va asigura efectuarea tuturor analizelor necesare monitorizarii emisiilor in
factorii de mediu.
II.3.12 Echipamente tehnologice
Principalele echipamente din fabrica au fost prezentate in descrierile unitatilor de
prelucrare in capitolele II.3.2 –II.3.6. In descriere au fost folosite codurile echipamentelor
asa cum se regasesc in Anexa 7 a proiectului de baza.
In anexa 7 (APPENDIX 7 – WET WSF REPROCESSING - EQUIPMENT LIST
REV.11/28.05.2019. PLANT CAPACITY = 27.50 T/H) pentru fiecare echipament se
regasesc caracteristicile lor tehnice si functionale.
II.4 DATE CONSTRUCTIVE ALE FABRICII DE PRELUCRARE SLAM

II.4.1 - Construcții
Sectiile de productie care au fost prezentate ocupa o suprafata insumata de cca. 20700
mp in interiorul incintei protejate de ecranul de etansare si a digului de protectie impotriva
inundatiilor. In aceeasi constructie sunt si hala de depozitare slam (materia prima care
intra in procesul tehnologic), cu suprafata de 2100 mp si hala de stocare reactivi si facilitati
de depanare, cu suprafata de 1620 mp.
La vest de sectiile de productie se afla platforma de depozitare temporara, care ocupa o
suprafata de 19600 mp. Aceasta va fi impermeabilizata corespunzator normelor de
protectie pentru substante periculoase, ORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.
Statia de epurare ape reziduale cu o suprafata de 1500 mp si bazinul de retentie sunt
amplasate la vest de platforma de depozitare temporara si la nord de digul de contur al
batalului 2. Alatiri de statia de epurare este amplasata magazia de stocare reactivi si
statia de spalare masini
Halele fabricii sunt constructii din structuri ușoare pe cadru din oțel, cu panou sandwich
sau cu membrană extensibilă concepute pentru a fi demontate pentru reutilizare la sfârșitul
proiectului. Structuri permanente care vor fi ocupate în mod specific, precum birouri,
cantine pentru personal, ateliere de întreținere, clădiri de securitate etc. vor fi, de
asemenea, construite ca structuri ușoare pe cadru din oțel, dar cu niveluri mai ridicate de
protecție cu izolație și într-un mod care să permită acoperirea structurii cu rigips etc.
41
CUI RO22776690
Spre deosebire de echipamentele care vor lucra in halele de productie, WET prevede
constructii tip sopron pentru echipamentele care pot functiona in aer liber dar trebuie sa fie
protejate de lumina directă a soarelui și împotriva ploii/zăpezii.
Cladirile din incinta sunt prezentate in tabelele urmatoare.
Tabelul 7- Cladiri
Sursa:Plan de situație 1_BICAPA Târnăveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-

4_23.07.2019
Alte construcții din amplasament vor fi următoarele:
42
CUI RO22776690
Tabelul 8 – Construcții industriale
43
CUI RO22776690
II.4.2 - Infrastructură.
II.4.1. Drumuri și parcări
Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și
Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele dinprejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km),
Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) și colateral
Târgu Mureș (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută și de calea ferată de
interes secundar Praid-Blaj, precum și de drumurile DN 14A Iernut-Mediaș care
intersecteazăîn cartierul Tineretului DN 107 identificat cu Strada Avram Iancu din limita de
nord a amplasamentului, DJ 107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Căpâlna-Ungheni și de DJ
142 Târnăveni-Bălăușeri.
În incinta proprietății WET se poate ajunge din Strada Avram Iancu, DN 107 sau din
partea de sud din DJ 107 D traversând Târnava Mică pe drumul de pe baraj și intrând pe
drumul de incintă de pe terenul Teren Holding, dar pentru care și WET are drept de
(servitute) circulație.
Figura 5 - Intrarea in Fabrica de prelucrare slam (Fragment din WET Plant_Layout 1_BICAPA
Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1-4_23.07.2019)
Un racord al drumului DJ 107, respectiv Strada Avran Iancu trece peste Calea Ferata si
intra in Incinta pe la bariera de la Poarta principala – Alaturi se gaseste cladirea de
Logidtica si Personal
La intrare sunt caminele de control si  ale racordarilor la reteaua de apa potabila si la
canalizarea Municipiului Tarnaveni. De asemenrea tot aici se afla Bazinul de retentie ape
pluviale
Pentru nevoile de circulație din interiorul proprietății WET se vor construi drumuri, parcări
și platforme betonate conform celor prezentate în Tabelul urmator:
44
CUI RO22776690
Tabelul 9 - Drumuri de incintă, exterioare și parcări
Pentru exploatarea optimă a drumurilor interioare WET va solicita ca toate camioanele

care vin în amplasament să fie camioane standard de 22 tone. Acestea satisfac și viteza
optimă de încărcare/descărcare și un optim de solicitare a drumurilor.
Încărcărea și descărcarea se va face prin încărcare laterală într-o configurație pe o singură
parte a rampei drop-down în depozitele principale.
Reactivii de proces lichizi sau semisolizi sunt aduși în amplasament în cisterne sau
camioane specifice. Materialele pulverulente ambalate sunt transportate pe paleți.
Se preconizează o rată medie de 19 încărcări pe camion pe zi.
Camioanele care ies din amplasament cu produse finitefac între 26-40 de drumuri pe zi, cu
o medie de 30 de drumuri pe zi, iar cisternele cu amoniac lichid au un ritm de livrare de 3 –
4 ieșiri/zi.
Parcarea din incintăa fost prevăzută pentru 30 de camioane cu alte 8 - 10 locuri de
parcare de rezervă și cu posibilitatea de suplimentare cu 50% la nevoie.
În zona parcării și Atelierului de întreținere și reparații a echipamentelor cu motor din
societate va fi amplasat un rezervor de depozitare a motorinei. O cisternă aflatăîn
dotarea WET va prelua motorina din rezervor și o va duce la utilajele cu motor ce trebuie
alimentate.
WET a bugetat lucrări de lărgire a drumului principal (DN107), de racordare la intrarea în
șantierși pentru instalarea unui sistem de control al traficului. Această lucrare se va face
cu aprobarea CNADR (Autoritatea Națională de Drumuri) și Primăria Târnăveni.
O parcare mare pentru personal se va face la intrarea în amplasament, care pe lângă
scopul principal va asigura securitatea trecerii peste calea ferată.
Toate drumurile din interiorul amplasamentului vor fi betonate sau asfaltate. Apele pluviale
care cad pe suprafețele drumurilor sau platformelor sunt drenate spre bazinul de reținere a
hidrocarburilor, înainte de a fi direcționate fie spre reutilizarea apelor interne, fie către
sistemul de ape pluviale din oraș, în cazul bazinului de langa cladirea de Logistică.
1.2.3 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE

Terminarea constructiei fabricii, inceperea probelor tehnologice si instruirea personalului
este prevazuta pentru luna Septembrie 2023. Punerea in functiune si inceperea fabricatiei
45
CUI RO22776690
este prevazuta pentru luna septembrie 2024. Prelucrarea slamului se va termina in luna
Iulie 2034.
Finalizarea lucrarilor de acoperire finala a noului depozit de deseuri va continua cu inca 3-
4 luni. In final depozitul va fi monitorizat pe o perioada de 30 de ani
1.2.4 NATURA ŞI CANTITATEA MATERIALELOR ŞI RESURSELE NATURALE

UTILIZATE
Materia prima prelucrata in cadrul proiectului este „slamul verde de crom‖ esistent in
bataluri. Asa cum s-a aratat mai sus debitul de slam prelucrat este de 27.5 t/h s.u.
Materialale auxiliare si utilitati
Materialale auxiliare si utilitatile necesare obtinerii produselor fabricii sunt prezentate in
rtabelele urmatoare.
Tabelul 10- Materiale pentru ractivi
Tip Tone/an - medie
Clorură de amoniu 60,040
Acid clorhidric 13,147
Var nestins 16,632
Acid oxalic 7,698
Ciment ~750
Tabelul 11- Utilitati

Pinstalata 6,15 MW Din reteaua de distributie Transilvania Sud SA - Aviz tehnic de
(Pconstanta4,31 MW) racordare existent
CET - Turbină cu gaz GPB 180D: 17,3 MWe + Cazan de
Electricitate recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 180D;
Pinstalată 25 MW - Turbină cu gaz GPB 80D: 7,5 MWe + Cazan de recuperare
cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 80D;
- Cazan de abur, (putere termica nominală 51,5 MW).
**)12.100 m3/zi gaz;
505 Nm3/h** (pentru cele 3 ***)consum de gaz pe fiecare unitate a CET = Total 15480 N m3/h
Gaze - 7560 Nmc/h - Turbină cu gaz GPB 180D:
cuptoare de calcinare),
naturale
15480 Nm3/h***) pentru CET - 3250 Nmc/h - Turbină cu gaz GPB 80D:
- 4670 Nmc/h - Cazan de abur
- alimentare din reteaua Tarnaveni
Q zi maxim= 47,19 mc/zi= 0,55 l/s;
Q zi med = 36,30 mc/zi= 0,42 l/s; Captare apă tehnologică în cordonate STEREO70: X:
Q orar maxim = 5,9 mc/h 535202,34;
Apa
- alimentare din Raul Tarnava Mica Y: 443270,03
Q orar = 680,0 mc/h, din care
600,0 mc/h apă utilizată în procesul alimantarea cu apa de racire
de răcire.
139 t/h Necesar in functionarea instalatiei
Abur Cazan suplimentar pentru perioadele de perioadele de

6 t/h pornire, în special în cazul în care este necesară
încălzirea progresivă după oprirea instalației de
46
CUI RO22776690

cogenerare și în perioadele de furnizare a aburului
pentru încălzirea clădirilor sau a rețelelor de apă în
timpul opririi.
Aer
? compresoare Q= ....
comprimat
Motorina Tank de motorina de 50 t (60 mc)
Consumuri exclusiv ale instalatiilor fabricii:

Necesarul de putere electrica =(curent trifazic 400V; 50 Hz) 8270 kW;
Necesarul de gaze neturale = 504 Nmc/h;
Necesarul de abur = 1) ptr. operatii nestationare = 106 t/h
2) ptr. operatii stationare = 33 t/h
Apa de racire = 600 mc/h
1.2.5 OBIECT II.4 - INFRASTRUCTURĂ.

II.4.1. Drumuri și parcări
Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe directia Est-Vest și
Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele dinprejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km),
Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) și colateral
Târgu Mureș (la 38 km). De la Est la Vest localitatea este străbătută și de calea ferată de
interes secundar Praid-Blaj, precum și de drumurile DN 14A Iernut-Mediaș care
intersecteazăîn cartierul Tineretului DN 107 identificat cu Strada Avram Iancu din limita de
nord a amplasamentului, DJ 107 Târnăveni-Blaj, DJ Târnăveni-Căpâlna-Ungheni și de DJ
142 Târnăveni-Bălăușeri.
În incinta proprietății WET se poate ajunge din Strada Avram Iancu, DN 107 sau din
partea de sud din DJ 107 D traversând Târnava Mică pe drumul de pe baraj și intrând pe
drumul de incintă de pe terenul Teren Holding, dar pentru care și WET are drept de
circulație.
Pentru nevoile de circulație din interiorul proprietății WET se vor construi drumuri, parcări
și platforme betonate conform celor prezentate în Tabelul urmator:
Tabelul 12 - Drumuri de incintă, exterioare și parcări
47
CUI RO22776690
Pentru exploatarea optimă a drumurilor interioare WET va solicita ca toate camioanele

care vin în amplasament să fie camioane standard de 22 tone. Acestea satisfac și viteza
optimă de încărcare/descărcare și un optim de solicitare a drumurilor.
Încărcărea și descărcarea se va face prin încărcare laterală într-o configurație pe o singură
parte a rampei drop-down în depozitele principale.
Reactivii de proces lichizi sau semisolizi sunt aduși în amplasament în cisterne sau
camioane specifice. Materialele pulverulente ambalate sunt transportate pe paleți.
Se preconizează o rată medie de 19 încărcări pe camion pe zi.
Camioanele care ies din amplasament cu produse finitefac între 26-40 de drumuri pe zi, cu
o medie de 30 de drumuri pe zi, iar cisternele cu amoniac lichid au un ritm de livrare de 3 –
4 ieșiri/zi.
Parcarea din incintăa fost prevăzută pentru 30 de camioane cu alte 8 - 10 locuri de
parcare de rezervă și cu posibilitatea de suplimentare cu 50% la nevoie.
În zona parcării și Atelierului de întreținere și reparații a echipamentelor cu motor din
societate va fi amplasat un rezervor de depozitare a motorinei. O cisternă aflatăîn
dotarea WET va prelua motorina din rezervor și o va duce la utilajele cu motor ce trebuie
alimentate.
WET a bugetat lucrări de lărgire a drumului principal (DN107), de racordare la intrarea în
șantierși pentru instalarea unui sistem de control al traficului. Această lucrare se va face
cu aprobarea CNADR (Autoritatea Națională de Drumuri) și Primăria Târnăveni.
O parcare mare pentru personal se va face la intrarea în amplasament, care pe lângă
scopul principal va asigura securitatea trecerii peste calea ferată.
Toate drumurile din interiorul amplasamentului vor fi betonate sau asfaltate. Apele pluviale
care cad pe suprafețele drumurilor sau platformelor sunt drenate spre bazinul de reținere a
hidrocarburilor, înainte de a fi direcționate fie spre reutilizarea apelor interne, fie către
sistemul de ape pluviale din oraș, în cazul bazinului de logistică.
1.2.6 OBIECTUL III – DEPOZIT NOU, ECOLOGIC

III.1. Capacitate depozitare
Noul depozit de deșeuri rezultate după procesare se va realiza conform legislației în
vigoare pentru depozitele de deșeuri periculoase. Va fi amplasat pe terenul care în prezent
este ocupat de batalurile 2 și 3, va avea 12 celule cu o capacitate totală de circa 840.000
mc.
III.2. Caracteristici constructive

Noul depozit ecologic pentru depozitarea definitiva a deseului final de prelucrare se
amplasa pe actuala suprafata a batalurilor 2 si 3
48
CUI RO22776690
Figura 6 - Depozitul nou, ecologic
Depozitul final se va construi, in timp, incepand cu preluarea slamului din Batalul 3, de pe

suprafata care va fi ocupata de celula Nr. 1 si pana la prelucrarea intregii cantitati de slam
existent.
Asa cum se observa in figura de mai sus depozitul este construit in interiorul digului de
etansare care inconjoara atat depozitul, cat si fabrica de prelucrare .
Digurile exterioare ale noului depozit sunt parte din digul de protecție împotriva
inundațiilor. Digurile de contur existente, realizate din material local vor fi păstrate și
aduse la noile cote, care asigură capacitatea de depozitare solicitată de beneficiar precum
și protecția împotriva inundațiilor;
- digurile de compartimentare dintre noile celule vor fi realizate din materialul rezultat după
procesarea materialului existent în prezent în depozit.
Caracteristicile geometrice ale digurilor de compartimentare (realizate din materialul
obținut în urma procesului de fabricație):
- cota coronament 284,00 mdMN;
- înălțimea de aproximativ 4,00 m până la 8,00 m cu o încastratre de 0,50 m
adâncime în fundul depozitului;
- panta taluzurilor 1:2;
- lățimea la coronament 4,00 m.
III.3. Ordinea de depozitare:

- umplerea subcelulei 1 a depozitului de deșeuri periculoase prin depozitarea
materialului din depozitul temporar şi deseu final de fabricatie, apoi acoperirea
provizorie a celulei umplute, cu un strat de pământ cu grosimea de 0,15 m.
49
CUI RO22776690
Acoprerirea provizorie asigura evitarea spulberării deşeurilor depuse până la

realizarea lucrărilor finale de închidere a depozitului, conform normativ tehnic;
- prelucrarea materialului existent în prezent în zona în care urmează a fi amplasată
celula 5;
- pregătirea terenului de fundare al celulei nr. 5 prin așternerea foliei de
gemembrană peste materialul argilos existent, folosit la etanșarea fostului depozit.
Atât pregătirea terenului de fundare, cât și așternerea foliei de geomembrană se va
face pe o zonă extinsă cu cca. 6 m în afara prismelor aval ale digurilor de
compartimentare.
- umplerea celulei 5 a depozitului cu materialului rezultat din prelucrare (și depozitat
în depozitul temporar) şi apoi acoperirea provizorie a celulei 5 cu un strat de
pământ cu grosimea de 0,15 m, ( la fel ca si in cazul celulei 1);
Ordinea tehnologică de formare (umplere) descrisă pentru celulele 1 și 5 va fi respectată
cu strictețe și pentru restul celulelor noului depozit (2 ÷ 4, 6 ÷ 12).
- realizarea lucrărilor finale de închidere a depozitului de deșeuri periculoase conform
ORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deseurilor, modificat de ORDIN nr.415 din 3 mai 2018.
III.4. Solutii de impermeabilizare

Conform datelor geologice și hidrogeologice existente în zona amplasamentului, condiția
de barieră geologică naturală nu este îndeplinită, iar condiția de distanță față de freatic
este îndeplinită. În această situație este necesară realizarea barierei geologice construite
(etanșarea cuvetei depozitului).
Etanșarea terenului pe care este amplasat depozitul se va realiza astfel:
- strat de argilă existent, pus în operă inițial la deschiderea depozitelor de deșeuri,
care odată cu eliberarea amplasamentului de deșeurile existente trebuie verificat și
remediat acolo unde este cazul;
- geomembrană PEHD netedă cu grosimea de 2,5 mm;
- geotextil de protecție cu greutatea de 2000 g/mp;
- strat de protecție din material local cu grosimea de 0,20 m.
Pregătirea terenului de fundare și așternerea foliei de geomembrană se va face pe o zonă
extinsă cu cca. 6 m în afara prismelor aval ale digurilor de compartimentare
Etanșarea taluzurilor amonte ale digurilor de contur ale noului depozit cât și cele ale
digului de compartimentare existent între actualele bataluri 2 și 3, se va realiza astfel:
- geomembrană PEHD texturată cu grosimea de 2,5 mm;
- geotextil de protecție cu greutatea de 2000 g/mp;
- strat de protecție din material local cu grosimea de 0,20 m.
50
CUI RO22776690
Taluzurile digurilor de compartimentare, realizate din materialul rezultat din procesul de

producție, nu este necesar a fi impermeabilizate însă sub acestea se va asigura
continuitatea stratelor de impermeabilizare de pe fundul depozitului, inclusiv o
încastrare a digurilor de circa 0,5 m adâncime pentru evitarea lunecării digulurilor de
compartimentare pe complexul de impermeabilizare.
III.5. DRENAJ PERIMETRAL
Pentru asigurarea stabilității generale a depozitului și evacuarea apelor din precipitații
căzute pe amplasamentul celulelor, s-a prevăzut în interiorul fiecărui subcelule la nivelul
de bază un drenaj pe două laturi cu sensul spre fabrică pozat la piciorul digurilor. Drenajul
va avea înălțimea de 0,50 m și lățimea de 6,00 m.
Pentru preluarea apelor din precipitaţii de pe taluzul digurilor de contur (existente) se
prevede la piciorul taluzului exterior o rigolă colectoare prefabricată tip "U" de 0,60 x 0,60
m. Apele colectate de această rigolă sunt ape convențional curate și vor fi evacuate în
bazinul de pompare și vor fi utilizate în procesul de prelucare al deșeurilor existente.
Evacuarea apelor colectate se va realiza prin intermediul țevilor riflate neperforate Dn 300
mm PEHD în bazinul de retenție și vor fi folosite în procesul de prelucrare a deșeurilor
existente.
III.6. INSTALAȚII DE URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR
(UCC)
Urmarirea comportarii depozitului se va face cu ajutorul urmatoarelor instalatii:
- borne de vizare (Bv) pentru urmărirea tasărilor - deplasărilor digurilor de contur
aldepozitului. Se vor monta câte două bucăți pe fiecare dig de contur al depozitului
și una pe digul de compartimentare existent între actualele bataluri 2 și 3;
- un reper fix de nivelment (RF) amplasat în exteriorul depozitului în afara zonei
circulabile auto, pentru a evita deteriorarea acestuia, şi va fi protejat într-o
construcţie de beton armat;
- puțuri de controlul calității apei (PCCA), ce vor fi amplasate în afara depozitului,
astfel: un puț amonte și două puțuri în aval de acesta.
III.7. RAMPĂ DE ACCES PE CORONAMENT
Pentru accesul pe coronamentul depozitului se prevede realizarea unei rampe din argilă
cu o pantă de maxim 8%. Lățimea rampei va fi de 4,00 m, iar taluzurile vor avea o pantă
de 1:2,5.
Pentru circulația auto, pe coronamentul digurilor de contur și de compartimentare se
prevede realizarea unui strat de balast/piatră spartă cu grosimea de circa 0,30 m.
III.8. LUCRĂRILE DE ÎNCHIDERE A DEPOZITULUI DE DEȘEURI
Lucrările de închidere se vor realiza după încheierea depozitării
51
CUI RO22776690
Închiderea depozitului de deșeuri periculoase se va face conform Ordinului ministrului

mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deşeurilorsi ORDIN nr.1.230 din 30 noiembrie 2005al ministrului mediului şi
gospodăririi apelor privind modificarea anexei la Ordinul 757/2005.
Soluţia de închidere a depozitului va consta din realizarea următoarelor straturi:
- strat de susținere cu grosimea de 0,50 m realizat din materiale inerte;
- geocompozit bentonitic cu greutatea de 6000 g/mp și kf ≤ 1x10-12 m/s;
- geomembrană PEHD netedă cu grosimea de 2,5 mm;
- geocompozit drenant cu geotextil pe ambele feţe;
- strat argilos cu nisip/pietriș cu grosimea de 0,85 m necompactat;
- strat de sol vegetal cu grosimea de 0,15 m necompactat;
- înierbare;
- șanțuri de pământ pentru colectarea apelor din precipitații.
Dupa finalizarea inchiderii depozitul va fi monitorizat pe o perioade de 30 de ani (sau asa
cum va fi prevazut de legislatia in vigoare, pe parcursul perioadei)
1.2.7 OBIECTUL IV – BARAJ SI PRIZA SC WASTES ECOTECH

IV.1 Caracteristicile constructive ale nodului hidrotehnic Târnăveni
Componenta constructiei hidrotehnice este:
- baraj mobil în albie pentru realizarea nivelului de apă necesar prizei;
- priză de apăși deznisipator;
- apărările de mal pentru fixarea albiei amonte și aval de baraj;
- diguri insubmersibile de dirijare a apelor mari către baraj
Barajul Târnăveni a fost dat în folosință în anul 1981. În frontul de retenție, barajul era
echipat astfel:
- Trei stavile segment prevăzute la partea superioară cu un plan înclinat pentru deversare.
Stavilele erau acționate bilateral prin intermediul unor lanțuri Gall.
- O stavilă plană prevăzută cu un tobogan deversor iar golul de deasupra toboganului
putea fi obturat sau eliberat cu ajutorul unui element mobil în raport cu structura
principală a stavilei plane. Stavila era acționată bilateral prin intermediul unor
cabluri.
Corpul barajului are înălțimea de 12 m și lungimea de 40 m. Cota de închidere este 274
mdMN. Deasupra barajului la cota + 284,80 mdMN se află pasarela mecanismelor
de manevrare a stavilelor și grinda de rulare a podului mobil de manevrare a
batardourilor;
La cota 274,70 mdMN pe partea amonte a pilelor este montată pasarela de serviciu, cu
lățimea de 1 m și balustrade. În partea cealaltă se află drumul de acces peste baraj,
cu o lățime de 10 m.
52
CUI RO22776690
Ca urmare a degradărilor constatate stavilele au fost îndepărtate din amplasament. La ora

actuală tranzitarea debitelor prin baraj se face în regim natural, barajul
nemaiasigurând retenție de apă în amonte. Restabilirea funcțiunilor barajului
necesită reechiparea acestuia cu stavile noi, cu caracteristici dimensionale și
funcționale similare cu cele ale stavilelor inițiale.
Priza de apă de pe malul drept al barajului Târnăveni este necesară pentru a asigura
prezentului proiect alimentarea cu apă de racire și apa tehnologica de proces. De
asemenea barajul va fi supratraversat de linia electrică de MT și de conducta de GAZ.
IV.2. Repunerea in functiune a prizei de apa

Barajul este situat în partea de sud-vest a sitului transversal pe râului Tarnava Mica și
poate fi văzut in Poz. Nr. 76. Din planul de amplasament - PR - Anexa 13a) - WET
Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-
4_23.07.2019 .
WET a proiectat noile porți de inundație și secțiunile de ridicare electrice și mecanice, care
sunt pregătite pentru fabricare.
WET va reface facilitățile barajului, inclusiv porți de inundații, mecanice, electrice și de
automatizare, precum și pentru refacerea suprafeței drumului și instalarea punctelor de
control, accesul și camera de control si securitate.
Un buget separat este alocat pentru renovarea stației de pompare (situată pe partea de
nord a barajului) și instalarea pompelor și a filtrelor de spălare continuă .
Priza de apă este dimensionată pentru captarea unui debit de 2000 l/s dar alimentarea cu
apă din râu necesara proiectului va fi de maximum 680 mc/oră. Volumul de 600 mc/h se
va evacua în aval de baraj pe firul albiei pentru a permite disiparea energiei și pentru a
evita eroziunea.
Apa returnata in rau se așteaptă să aibă o temperatură medie de 30°C, creând o creștere
maximă de 1°C a temperaturii apei râului la punctul de descărcare. Utilizarea apei de râu
reduce semnificativ costurile energetice ale proiectului, precum și costurile de întreținere și
reparatii la compresoarele frigorifice.
Grupul de pompare de la captare este redundant 100%. Vor fi, prevăzute 2 pompe active
și 2 de rezervă gata montate în camera de pompare.
Apa preluată din rau trece prin deznisioator și camerele de alimentare ale conductelor de
aspirație ale stației de pompare. Din statie este livrată la punctul de distribuție din Fabrica
WET unde se va trata și distribui în punctele necesare procesului tehnologic.
Fabrica WET are un rezervor de apă pentru o autonomie de 24-48 de ore, respectiv un
bazin de decantare (capacitate aproximativ 300 mc ) și o casă de pompare.
Calculul tehnologic a stabilit necesarul de apă:
- apă de proces/filtrată 76,90 mc/h;
- apă dedurizată 335,01 mc/h;
53
CUI RO22776690
- apă demineralizată 1,00 mc/h;

Debitul maxim necesar la pornirea instalației este de 1200 mc/h (2 x 600 mc / h),
1.2.7.1 INSTALATIA DE STINS INCENDII

Apa necesară pentru stingerea incendiilor este stocată în bazinul de colectare a apelor
pluviale din incinta digurilor de protecție de 15x15x3 = 675 mc. Apa va fi pompata in
rețeaua de hidranţi de incendiu exteriori şi interiori amplasaţi astfel încât să asigure pentru
orice intervenţie debitul de apă şi presiunea necesară.
O atenție speciala se va acorda sistemului de siguranta pentru cele 4 tancuri de amoniac
de 105 mc. Ele vor fi montate intr-o cuva separata, la distanță de Fabrica de de prelucrare
slam.
Pentru limitarea efectelor unor eventuale scurgeri de amoniac la flanșe sau armaturi,
rezervoarele de amoniac lichefiat vor fi amplasate într-o cuvă de retenție si vor fi echipate
cu senzori (detectori) de amoniac și sistem de stropire cu apă. În cazul apariției unor
scurgeri de amoniac, detectorii de amoniac vor declanșa în mod automat sistemele de
stropire cu apă. Apele amoniacale rezultate vor fi colectate într-o bașă și vor fi dirijate în
instalatie/în vederea recuperării amoniacului
IV.3. Regimul de funcţionare a folosinţei de apă
Programul de consum al debitului de apă industrială este constant 24 ore/zi 7
zile/săptămână 365 zile/an.
1.2.8 – OBIECTUL V – DECONTAMINAREA TERENURILOR DIN LIMITA DE

PROPRIETATE
OBIECTUL V – Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate se va realiza ca
urmare a asumarii acestei sarcini prin Contractul de Vanzare – Cumparare.
Terenurile aflate în proprietatea WASTES ECOTECH S.R.L, care nu sunt utilizate pentru
proiectul de închidere a batalurilor au diferite grade de poluare produsă de activitățile care
s-au desfășurat în trecutîn fosta platformă chimică Bicapa Târnăveni.
V.1. INVESTIGAȚII ANALITICE
Pentru determinarea gradului de poluare a acestor terenuri s-au facut investigații
analiticeconform H.G. 1408/2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării
solului și subsolului. Programul de investigatii s-a realizat în doua etape:
Investigații sol / subsol - Etapa I-a: analiza calității solului și stabilirea zonelor cu ‖poluare
semnificativă‖;
Investigații Etapa II-a: Investigații în zonele cu poluare semnificativă pentru determinarea
adâncimii de contaminare pentru acei indicatori care depășesc valorile maxim admise.
54
CUI RO22776690
Pe baza datelor obtinute s-a realizat studiul de fezabilitate pentru decontaminarea

terenurilor din limita de proprietate a WET.
Pentru decontaminare s-a ales tehnica de relocare. Aceasta consta din excavarea
pamantului poluat in care concentratiile poluantilor sunt peste pragul de alerta si
depunerea acestuia intr-un depozit pentru deseuri periculoase.
RELOCARE – în cazul în care tehnicile de remediere induc costuri exagerat de
mari sau conduc la rezultate nesatisfăcătoare din punct de vedere al calității
materialului tratat, se va lua în considerare relocarea materialului contaminat
excavat într-o zonă adecvată depozitării deșeurilor periculoase. Pamantul de
depozitat poate avea rol de material structural (de exemplu pentru construcția
digurilor interioare sau a straturilor de umpluturi intermediare, cu rol de consolidare).
Concluziile celor 2 etape de analiza au fost:
- din cele 31 de puncte de prelevare probe de sol în 17 s-au detectat poluari – de la
potential semnificative la semnificative;
- acolo unde a fost identificată, poluarea se oprește la adâncimi mai mici de 150 cm
pentru aproape toate punctele investigate, cu excepția punctelor P3 pentru Cr(VI) si
P10 pentru Cd. În cele două puncte menționate se vor realiza investigații
suplimentare în vederea determinării adâncimii la care se vor opri excavațiile;
- pentru toate celelalte puncte, la decopertarea pamantului pana la adancimea
determinata in primele 2 etape de analize se va mai face o singura analiza de
verificare pentru poluantul characteristic locului.
Pentru calculul cantității totale de pământ excavat în vederea remedierii ariilor
contaminate, s-au utilizat următoarele ipoteze:
Poluarea este distribuită uniform în jurul punctului investigat, până la o distanță de
75, respectiv 150 m față de punctul de prelevare, în funcție de rezultatele Etapei a
II-a de investigații;
Adâncimea maximă la care se efectuează excavarea este adâncimea maximă la
care s-a identificat o poluare semnificativă;
Pentru investigații s-a considerat o adâncime maximă de 180 cm.
Pe baza investigațiilor analitice s-a trecut la estimare cantităților de pământ contaminat,
conform celor prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 13 - Cantităților de pământ contaminat;adancimi de excavare
Dimensiuni zona
Nr. Cod Coordonate
Zona decopertata, m Vol, mc
Crt. proba
x y z Distanta Adancime
1 P4 Inst. HF /Rezervor HF oleum 535.576,733 442.537,650 327 75 0,4 7068,6
Instalaţie bicromat
2 P6
I/depozitminereu Cr 535.941,906 442.986,736 319 150 0,1 7068,6
3 P7 Instalaţiebicromat I/acidulatoare 535.991,670 443.093,845 318 37,5 0,4 1767,1
4 P9 Depozitalumină 535.957,975 443.750,540 323 50 1 7854,0
5 P10 Inst. saruri de Ba 536.,046,501 443.813,222 324 150 1,5 106028,8
55
CUI RO22776690
Dimensiuni zona
Nr. Cod Coordonate
Zona decopertata, m Vol, mc
Crt. proba
x y z Distanta Adancime
6 P12 Inst alaun de amoniu 536.181,980 443.787,165 325 0 0 0,0
7 P14 Inst. de sulf / polisulfură 535.992,434 443.945.577 326 75 0,1 1767,1
8 P15 Triaj 536.279,764 444.364,735 324 75 0,1 1767,1
9 P16 Colț NV Batal IV 535.972,904 443.974,514 319 75 0,4 7068,6
10 P17 Colț NE Batal IV 535.852,732 444.010,418 314 75 0,4 7068,6
11 P18 Latura Est Batal IV 535.698,802 440.205,470 320 75 0,4 7068,6
12 P20 Colț SV Batal IV 535.577,338 440.065,500 318 75 0,4 7068,6
Zona dintre digul vechi si râu/ în
13 P21 dreptul liniei de separați dintre 535.267,317 443.604,171 329 75 0,4 7068,6
Batal I și Batal II
Zona dintre digul vechi si râu/
14 P
mijloc latură sud Bat.I 535.268,655 443.368,620 325 75 0,4 7068,6
Instalațiebicromat I/
15 S3
Anhidridacromica 535.998,926 443 320,900 326 150 1 70685,8
16 S6 Instalație antidăunători 535.084.950 443.678,894 325 75 1 17671,5
17 S7 Colț SV Batal IV 535.714,060 444.120,130 327 75 0,4 7068,6
TOTAL 271158,7
Urmare a delimitării ariilor afectate de poluare, a rezultat o cantitate maximala de

pământ de excavat de cca. 272 000 mc
V.2. MOD DE LUCRU

Pamantul este decopertat pana la adancimea de contaminare cu un excavator cu cupa (1
mc). Pamantul este incarcat in basculante de 16 mc si este transportat in interioarul
amprizei celulei in lucru. Aceasta are baza déjà impermeabilizata.
Constructorul depozitului utilizeaza acest pamant impreuna cu pamantul de adios pentru
constructia digurilor de compartimentare.
Echipamentele de amestec, distributie si realizare a digurilor nu sunt considerate ca
apartinand investitiei OBIECT V, pentru ca ele sunt prevazute pentru OBIECT III –
―Depozit nou‖
Camionul gol se intoarce la zona de decontaminat pentru o noua umplere.
Cand se ajunge la adancimea maxima de contaminate, Laboratorul fabricii ia probe si face
determinarea concentratiei de poluant pentru care este incriminate zona respectiva.
Cand analiza prezinta o valoare mai mica decat pragul de alerta (0.7 CMA) se trece la
zona poluata invecinata.
In perioadele dintre etape, buldozerle si camioanele pot fi folosite pentru transportul
slamului la fabrica.
Dupa finalizarea decontaminarii se va face nivelarea terenului pentru a fi disponibil altei
intrebuintari.
56
CUI RO22776690
Pentru ca inceperea lucrarilor la o noua celula a depozitului nou este conditionata de

prelucrarea slamului din suprafata de batak care va fi ocupata de celula aducerea
pamantulu contaminat va fi realizata cu intermitenta. Timpul de depozitare va fi secventiat
in 12 etape. Cantitatea relocata la fiecare etapa va fi de 22667 t/etapa
Durata unei etape = 57 zile – 12 x 57 = 684 zile.un regim de lucru de 20 zile lucratoare /
luna
Regim de lucru =10 ore/zi
Personal amgajat in activitatea de decontaminare:
- 1 ing. constructor – 3500 euro/luna
- 1 ing. chimist (laborator) 3500 euro/luna ;
- 2 laborante: 2 x 1250 euro/luna ’
- 1 ms. electro-mecanic – 2000 euro/luna
- 4 operatori 4 x 1500 euro/luna
Echipamentele utilizate:
2 camioane basculante de 16 t;
2 excavatoare cu cupa de 1 mc.
Materii prime si materiale:
Motorina: consum mediu de 38 l/100 km; 5.35 lei /l;
ulei de motor 30 l/100 h; cu prêt de 8.5 lei/l -
ulei de transmisie: 18 l/100 h ; cu prêt de 6.5 lei/l
ulei hidraulic 12 l/100 h; cu prêt de 6.2 lei/l
unsori consistente 14 kg/etapa cu prêt de 9.5 lei/kg
Analize de laborator pentru poluantii specifici fiecarei zone: Crtot, CrVI, Zinc, Cadmiu,
Sulfați, TPH.
Valoarea totala a investitiei de depoluare a solurilor contaminate din
incinta WET va fi de 793081 Euro
1.2.9 OBIECTUL VI – CET

Alimentarea cu energie electrica s-a prevazut initial a se face din reteaua locala de
distributie, respectiv din reteaua Transilvania Sud SA. S-a solicitat si s-a obținut deja
acordul de furnizare al SDEE Transilvania Sud SA – pentru o putere instalată necesară de
6,15 MW (4,31 MW putere constantă), prezentat in Sectiunea A – Documente / Anexa 5.
Puterea instalata solicitata acoperea necesarul pentru proiect in conditiile obtinerii
produselor principale: oxid verde de crom, oxid de magneziu si a clorurii de calciu anhidra.
Dupa cum s-a mentionat WET a facut o cercetare continua a tehnologiei pe instalatia pilot,
concomitent cu cercetari de piata referitoare la produsele obtinute.
Puritatea ridicata a oxidului de magneziu obtinut a creat premizele de a obtine, prin Topire
in cuptor electric la 2000 ºC a magneziului metalic. Acest produs este deosebit de valoros
57
CUI RO22776690
deoarece nu este produs, in Europa, decat in Marea Britanie, Se mai produce in USA si in
China.
Oxidul de magneziu calcinat (EFM de puritate necesara utilizarii in industria aeronautica)
este foarte valoros tehnic si economic, justificate nu numai de valoarea sa de utilizare, ci si
de costurile de productie care includ necesarul de 2,5 MW/oră pe tonă de produs obținut
(are o piata larga si se vinde la preturi ridicate). Acest consum echivalează cu un necesar
de putere de 10 MW.
A devenit evident ca realizarea unei Centrale Electrotemice, cu cogenerare, care sa
asigure intregul consum al proiectului si sa furnizeze excesul in reteaua publica de
distributie ar fi o solutie de preferat.
WET a purtat discuții atât cu Engie România SA - o filială a Gas de France (GDF) și un
important furnizor de gaze și electricitate din România, precum și cu Kawasaki Gas
Turbine Europe GmbH („KGE‖) - privind cogenerarea de energie electrică si abur. Engie ar
desfășura un proiect în condiții BOT (construcție, exploatare, transfer), dar, desigur, ar lua
în considerare durata proiectului, în timp ce, potrivit discuțiilor cu KGE, aceștia vor furniza
finanțare completă a proiectului apelând la finanțarea băncii japoneze de export (Japan
Export Bank), iar WET ar exploata instalația drept companie separată condusă ca
operațiune de „taxare‖ în raport cu WET.
WET preferă opțiunea de a continua direct cu KGE în calitate de furnizor.
KGE va furniza pachetul de finanțare pe baza unei recuperări in 15 ani (durata de viață
estimată a turbinei), comparativ cu Engie care dorește să recupereze finanțarea într-un
interval de 9 ani. WET va înființa o entitate de generare a energiei separată de proiectul
principal, dar cu instalația situată pe amplasamentul instalației de prelucrare, aceasta
O instalare directă WET - KGE ar permite WET să vândă orice surplus de energie înapoi
în rețea, în timp ce acest lucru ar fi în beneficiul Engie
- Engie a planificat să instaleze 25 MW în scopuri de securitate în acordul BOT, în timp ce
WET ar instala o turbină simplă de 17 MW. O entitate separată WET ar obține, de
asemenea, beneficiile subvenției de cogenerare ca generator, în timp ce acest lucru ar fi în
beneficiul lui Engie în calitate de producător.
Instalaţiea va includeurmatoarele echipamente principale:
▪ 1 turbină cu gaz GPB 180D: 17,3 MWe
▪ 1 cazan de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 180D: 70 t / h abur
saturat 16 bar
▪ 1 compresor de gaz pentru turbina GPB 180D (motor alimentat la 0,4 kV): p1 / p2 = 7/28
barg
58
CUI RO22776690
▪ 1 turbină cu gaz GPB 180D: 7,5 MWe

▪ 1 cazan de recuperare cu ardere suplimentară pentru turbina GPB 80D: 30 t / h abur
saturat 16 bar
▪ 1 compresor de gaz pentru turbina GPB 80D (motor alimentat la 0,4 kV): p1 / p2 = 7/23
barg
▪ 1 cazan cu abur 16 bar: 70 t / h abur saturat 16 bar
KGE a indicat ca necesară o întreținere majoră la fiecare 45.000 de ore și că aplică un
sistem de inlocuire de turbine, astfel încât instalația ar fi oprită doar timp de 2 săptămâni.
Aceasta poate fi planificată să se suprapună cu perioadele de întreținere planificată pentru
celelalte elemente ale instalației care necesită o astfel de întreținere majoră.
WET alege să alimenteze pompele de alimentare cu apă de râu și necesarul de energie

electrică al barajului direct din rețeaua națională dată fiind apropierea de reteaua de
distributie si distanța mare față de CET și să evite instalarea cablurilor subterane intre
instalația de cogenerare (aflata la NE de fabrica de prelucrare) si baraj.
Energia electrică este furnizată în prezent de la rețea numai în scop de iluminat.
1.3 DEȘEURI ȘI EMISII IN FACTORII DE MEDIU

Emisiile in factorii de mediu, inclusiv deseuri, pentru fiecare obiect al proiectului, atat in
faza de constructie cat si in perioada de functionare a acestora sunt prezentate in
urmatorul tabel
Tabelul 14 - Emisiile in factorii de mediu
Factor de mediu Evacuare
Obiect Sursa In faza de constructie In faza de functionare conf.
Poluanti Evacuare Poluanti Evacuare Normativ
APA
CCO-Cr; CBO5);
Vidanje / in
MTS; amoniu; sulfati, conform
Menajera canaliazrea - -
cloruri rezidual, NTPA - 002
municipala
fosfati.
MTS, cu conținut de
OBIECT I -
metale grele:Crtot
Cofferdam
+CrIVşi Hg, Cd, Zn și
si dig Pluviala Bazin colector - - -
Ni. și substante
protectie
extractibile cu
inundatii
solventi organici
AER
Valorile limita
pulberi, NOx, SOx,
admise de
CO, COV metale
Emisii difuze - - Legea 104 –
grele în pulberi (Cr,
privind
Mg, Ca, etc.).
calitatea
59
CUI RO22776690

aerului
inconjurator
Emisii admise
pentru
Gaze particule, NOx, SO2,
motoare
esapament COV, CO şi benzen.
minimum Euro
IV
SOL
Pulberi sedimentabile
Lucrari cu continut de se depun pe
excavare metale grele (Cr, Mg, sol
Ordin
Ca, etc.).
756/1997
Extractibile cu Numai pierderi
Transort
solventi organici, accidentale pe
materiale*)
produse petroloiere sol
SUBSOL, APA FREATICA
Ecran din
Crtot; Cr6+; -; Zinc –
palplanse de
substante Zn2+; Pb2+; Ni2+;
PVC incastrat
poluante din Cd2+, fluoruri – F;
la 15 m
slam levigate amoniu – NH4+; Azotit Ord. 621/2014
adâncime, in
in subsol si - NO2sulfati – SO42- ;
stratul de
apa freatica fosfati PO42-; Cloruri -
marna min. 50
Cl-
cm
ZGOMOT
Zgomot si vibtatii
- pentru
constructiecofferdam/
instalatia de batere a
plalplanselor;
- pentru dig de
Lucrari In aria
protectieimpotr. 1)
constructie santierului
Inundatiilor/echipame
nte specifice de
constructie si
echipamente
transport materiale
de constructie
DESEURI
Deşeuri menajere/20
03 99 ; Deseuri
reciclabile /20.01.
hârtie şi carton ;
Conform
materiale deşeuri din
Din activitati sistem de
plastice;Metale organizarea
specifice management
(piese uzate); de şantier
al deseurilor
Deseuri de baterii şi
acumulatori,
anvelope uzate; ulei
uzat,etc.
60
CUI RO22776690

Deseuri metalice de
grinzi si patine de
Deseuri
batere a palplanselor;
tehnologice
deseuri de PVC de
palplanse deteriorate
APA3.1)
Din grupurile
Din grupurile sanitare
sanitare din
din pavilionul
pavilionul Racaordare Retea de
administrativ: CCO- Vidanje/retea
administrativ: CCO- la canalizare
Menajera Cr; CBO5); MTS; de canalizare
Cr; CBO5); MTS; canalizarea conf NTPA-
amoniu; sulfati, municipala
amoniu; sulfati, municipiului 002
cloruri rezidual,
cloruri rezidual,
fosfati.
fosfati.
MTS, cu conținut
MTS, cu conținut de de metale grele: Bazin
metale grele; Crtot , Rigole bataluri Crtot – Cr+6şi Hg, colector, Nu se
Pluviala Cr , Hg, Cd, Zn, Ni. si Bazin
+6 Cd, Zn, Ni. și Statie evacueaza in
substante extractibile colector substante epurare amisar
cu solventi organici extractibile cu Fabrica
solventi organici
MTS, cu conținut Instalatie de
Apa uzata de de metale grele: epurare, se
- - -
proces Crtot, Cr , Hg, Cd, reutilizeaza
+6
Zn,Ni. in proces
OBIECT II –
In emisar,
Fabrica de ) Apa de rau de Conform
* APA de rau - - aval de priza
prelucrare calitate „Buna” NTPA - 001
de apa
AER
Valorile limita
admise de
Emisii difuze pulberi, NOx, SOx,
Legea 104 –
din excavari si CO, COV metale
Emisii difuze - - privind
compactari grele în pulberi (Cr,
calitatea
materiale Mg, Ca, etc.).
aerului
inconjurator
Emisii admise
particule, NOx, pentru
Gaze particule, NOx, SO2,
Emisii difuze SO2, COV, CO şi Emisii difuze motoare
esapament COV, CO şi benzen.-
benzen.- minimum Euro
IV
Emisii difuze pulberi, NOx, SOx,
din transport CO, COV metale Emisii difuze
- - Emisii difuze
slam si materii grele în pulberi (Cr, din transport
prime Mg, Ca, etc.).
Emisii din pulberi, NOx, SOx, Cosuri de Ord.
- -
cuptoarele de CO, COV dispersie 462/19931
1
Ord 462/1993 - pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare
61
CUI RO22776690

calcinare;
Emisii din
Conform limite
Turbine si
pulberi, NOx, SOx, Cosuri de prevazute de
cazanul de - -
CO, COV dispersie Legea
abur de 51.5
278/2013
MW din CET
SOL; SUBSOL APA FREATICA
Pulberi sedimentabile
cu continut de
Lucrariconstru Ordin
metale grele (Cr, Mg, - - -
ctie 756/1997
Ca, etc.).depuse pe
sol
Extractibile cu
Extractibile cu
Transort solventi organici,
solventi organici, - -
materiale*) produse petroloiere
produse petroloiere
(accidental)
ZGOMOT
Zgomot si vibtatii
- echipamente
transport slam,
Zgomot si vibtatii
specifice si
- echipamente
echipamente
specifice de
Lucrariconstru In aria industriale
constructie si - 1)
ctie santierului (mori,transportoare,
echipamente
pompe,
transport materiale
ventilatoare,
de constructie
compresoare, etc.)
transport materiale
de constructie
DESEURI
Din
deşeuri din
Deşeuri menajere/20 Deşeuri pavilionul
organizarea
03 99 menajere/20 03 99 Administrati
de şantier
v
Deseuri
reciclabile/20.01.
din activitati
Deseuri hârtie şi carton ;
ale
reciclabile/20.01. materiale
angajatilor, Conform
hârtie şi carton ; plastice;Metale
din activitati activitati de sistem de
materiale (piese uzate);
specifice aprovizionar management
plastice;Metale Deseuri de baterii şi
e si al deseurilor
(piese uzate); acumulatori,
inrerinere
anvelope uzate;
ulei uzat,etc.
Deseuri de baterii şi Rășini
acumulatori, schimbătoare de Din
anvelope uzate; ulei ioni uzate, captuseli activitatea
uzat,etc. refractare; piese de de productie
schimb, etc
OBIECT III- APA
62
CUI RO22776690

Depozit nou Faza de
Faza de
constructie a
Faza de constructie a functionare a
depozitului
depozitului dureaza depozitului se Retea de
dureaza pana
Menajera pana la construrea si considera ca canalizare conf Menajera
la construrea
inchidereaultimeicelul va NTPA-002
si
e incepedupainc
inchidereaulti
hiderea finala
meicelule
Din grupurile
sanitare din
Din grupurile sanitare pavilionul
din pavilionul administrativ:
administrativ: CCO- Canalizarea CCO-Cr;
Cr; CBO5); MTS; platformei - CBO5); MTS;
amoniu; sulfati, WET amoniu;
cloruri rezidual, sulfati, cloruri
fosfati. rezidual,
fosfati.
AER
Gaze
esapamentdi
mechipament
particule, NOx, SO2, Valorile limita
elede
COV, CO şi benzen.- admise de
transport slam
Legea 104 –
si materii
Emisii difuze privind
prime
calitatea
Emisii difuze Pulberi
aerului
din sedimentabile;
inconjurator
construirea pulberi de slam cu
digurilor si continut de metale
transport slam grele.
SOL SUBSOL, APA FREATICA
solul contaminat
existent este
preluat din
noul depozit nu
ampriza fiecarei
este sursa de
celule, inainte
poluare deoarece
de Se face
se realizeaza Ordin
Impermeabiliza- decontaminar - -
impermeabilizarea 756/1997
rea depozitului. ea solului
adecvata
Impermeabiliza-
depozitelor de
rea impiedica
deseuri periculoase
poluarea solului,
subsolului si
apei greatice
ZGOMOT
Lucrariconstru Zgomot si vibtatii
In aria
ctie si - echipamente - - 1)
santierului
transport specifice de
63
CUI RO22776690

slam. constructie si
echipamente
transport materiale
de constructie si slam
DESEURI
-Deşeuri menajere/20
03 99
-Deseuri
reciclabile/20.01. Conform
Din activitati hârtie şi carton ; sistem de
specifice materiale management
plastice;Metale al deseurilor
(piese uzate);
Deseuri de materiale
de impermeabilizare
APA
Colectata de
sistemul de
Apa menajera din Apa menajera din
Colectata cu cvanalizare
organizarea de grupuri sociale
vidanje si intern si
santier (CCO-Cr; (CCO-Cr; CBO5); Conf. NTPA
Menajera descarcata in descarcata
CBO5); MTS; amoniu; MTS; amoniu; 002
reteaua de in reteaua
sulfati, clor rezidual, sulfati, clor rezidual,
canalizare de
fosfat fosfati.
canalizare
municipala
MTS; Subst. MTS; Subst.
Organice (CCO-Cr; Organice (CCO-Cr;
Siroire spre Siroire spre
Pluviala. CBO5) amoniu; CBO5) amoniu;
rau rau
sulfati, clor rezidual, sulfati, clor rezidual,
fosfati. fosfati.
AER
OBIECT IV-
Gazreesapam Valorile limita
Baraj si
ent de la admise de
priza de apa
camioane Legea 104 –
particule, NOx, SO2,
transport Emisii difuze privind
COV, CO şi benzen.-
echipamente calitatea
si materiale de aerului
constructie inconjurator
SOL SUBSOL, APA FREATICA
- - - - - -
ZGOMOT
Lucrariconstru
Zgomot si vibtatii
ctie si
- echipamente
transport
specifice de
echipamente In aria
constructie si 1)
hidroelectrom santierului
echipamente
ecanice +
transport materiale
materiale de
de constructie
constructie
64
CUI RO22776690

DESEURI
Deşeurimenajere/20 Deşeuri
03 99 menajere/20 03 99
Deseuri Deseuri
reciclabile/20.01. reciclabile/20.01.
hârtie şi carton ; hârtie şi carton ;
deşeuri din deşeuri din
materiale materiale
organizarea intretinere si
plastice;Metale plastice;Metale
de şantier reparatii
(piese uzate); (piese uzate); conform
Din
; Deseuri de baterii şi ; Deseuri de baterii sistem de
activitatispecifi
acumulatori, şi acumulatori, management
ce
anvelope uzate; ulei anvelope uzate; al deseurilor
uzat,etc. ulei uzat,etc.
Deseuri metalice de
echipamente
dezafectate si Deseuri din
deseuri din constructii
constructii
APA
Din grupurile sanitare
din pavilionul
Retea
administrativ: CCO-
municipala,
Menajera Cr; CBO5); MTS;
conf. NTPA -
amoniu; sulfati,
002
cloruri rezidual,
fosfati.
AER
Valorile limita
admise de
pulberi, NOx, SOx,
Legea 104 –
OBIECTUL CO, COV metale
Emisii difuze privind
V– grele în pulberi (Cr,
calitatea
Deconta- Mg, Ca, etc.).
aerului
minarea
inconjurator
terenuri-lor
Emisii admise
din limita de
pentru
proprieta-te Gaze particule, NOx, SO2,
motoare
esapament COV, CO şi benzen.
minimum Euro
IV
SOL
Cadmiu (Cd); Crom
(Cr): crom total;
Crom hexavalent; Decontaminare
Poluare Ordin
Mercur (Hg); Zinc pana la valori - -
existenta 756/1997
(Zn); Sulfaţi; Total maxim admise
hidrocarburi din
petrol
65
CUI RO22776690

Cadmiu (Cd); Crom
(Cr): crom total;
Crom hexavalent;
sursele de
Poluare Mercur (Hg); Zinc
pouare sunt - - Ord. 621/2014
existenta (Zn); Fluor (F);
eliminate
Sulfuri; Sulfaţi; Total
hidrocarburi din
petrol
ZGOMOT
Zgomot si vibtatii
Lucrari
- echipamente
constructie si
specifice de In aria
transport 1)
constructie si santierului
echipamente
echipamente
+ materiale
transport materiale
DESEURI
deseuri de piese Conform
Din activitati metalice, ambalaje Deseuri sistem de
specifice de plastic, si metal, tehnologice management
Ulei uzat al deseurilor
APA
Din grupurile Din grupurile
Racaordare Retea de
sanitare: CCO-Cr; Retea de sanitare CCO-Cr;
la canalizare
menajera CBO5); MTS; amoniu; canalizare CBO5); MTS;
canalizarea conf NTPA-
sulfati, cloruri municipala amoniu; sulfati,
municipiului 002
rezidual, fosfati. cloruri, fosfati.
MTS, CCOCr,
CBO5, Detergenti
sintetici, Subst. circuite
Apa da cazan - - extractibile cu incalzire,
solvent organici, recirculare.
NH4+, SO42-, Cd, ,
Cr, Ni, Pb, Cu
turn de
OBIECT Apa de rau de
apa racire - - racire,
VI - CET calitate „Buna”
recirculare
AER
gaze particule, NOx, SO2, Cf. Lege
Emisii difuze - -
esapament COV, CO şi benzen.- 104/2011
NOx, SO2, CO, Cos Cf. Lege
gaze ardere - -
pulberi dispersie 278/2013
SOL
Poluare indirecta
datorata
poluari sedimentarii
combustibil si Ordin
accidentale - pulberilor si
lubrifianti 756/1997
... precipitatiilor care
asuc pe sol
poluantii din emisii
66
CUI RO22776690

nu este cazul
- - - - -
l
ZGOMOT
Zgomot si vibtatii
Lucrari -zgomote de
constructie si echipamente
transport specifice de In aria
echipamente constructie si santierului
+ materiale de echipamente
constructie transport materiale 1)
de constructie
Zgomot si vibtatii
pompe,
echipamente
compresoare, abur sub
industriale (pompe,
ventilatoare, presiune
ventilatoare,
esapare abur
compresoare, etc.)
DESEURI
la depozitul de
deseuri sau
deseuri de caramizi
Deseuri din valorificate in
si resturi beton,
constructii lucrarile de Conform
pamant, metal, etc.
constructii din sistem de
amplasament management
deseuri de la al deseurilor
. deseori metalice, Valorificate
operatiile de
captuseli refractare, prin firme
inretinere si
ulei uzat, etc specializate
reparatii
1.4 LOCALIZAREA PROIECTULUI

Societatea WASTES ECOTECH SRL se află pe amplasamentul fostei Platforme chimice
Bicapa Târnăveni,amplasament situat în sud-vestul orașului Târnăveni, Județul Mureș, la
cca. 350 km de capitala țării București.
Amplasamentul se învecinează la Nord cu linia de cale ferată și drumul județean DJ 107.
La Nord de drumul Județean se află cartierul Dezrobirii din orașului Târnăveni.
La est amplasamentul se învecinează cu terenuri agricole. Cele mai apropiate locuințe
sunt amplasate la o distanță de aproximativ 1,2 km. La sud-estse află stația de epurare a
orașului, administrată de un subcontractant terț (AquaServ SRL).
În partea de sud se află râul Târnava Mică și drumul județean DJ 107 D. La sud de drumul
județean terenurile au folosință agricolă.
67
CUI RO22776690
În partea de vest sunt terenuri care au aparținut platformei chimice Bicapa aflate acum în
proprietatea unor societăți comerciale. In partea de SV cele mai apropiate locuințe se
situează la aproximativ 1km.
Conform PUG aprobat amplasamentul face parte din U.T.R.2 subzona I - activități
productive de tip industrial, depozitare, construcții și amenajări tehnico-edilitare.
Suprafața totală a amplasamentului este de 848.218,50 mp.
Figura 7 - Amplasarea municipiului Târnăveni și poziția Combinatului Chimic Târnăveni
1.4.1 ZONA GEOGRAFICA

Municipiul Târnaveni, important centru industrial din zona centrala a tarii, se situeaza pe
culoarul Târnavei Mici, într-un sector de usoara largire a acestuia, bine evidentiat fata de
îngustarea din amonte, de pe terasa satului învecinat Custelnic .
Întretaiat imaginar de paralela 46° si 19’ latitudine nordica si meridianul 24° 18’ longitudine
estica, orasul Târnaveni este asezat în plina zona a Podisului Târnavelor. Având în vedere
specificul Vaii Târnavei Mici, dealurile sunt cu versantii mai abrupti în nord (500 m ) si mai
putin abrupti spre sud (300 m), relevând o arie de convergenta alungita spre est si vest în
lungul Târnavei, si mai putin în nord si sud, în lungul drumului national (D.N.14.A).
Municipiul Tarnaveni este situat la 44 km de Tg. Muresm resedinta de judet; la 350 km de
Bururesti, Capitala tarii; la 579 km de Portul Constanta si 227 km de vama Bors din vestul
Tarii.
68
CUI RO22776690
Orasul se întinde pe dealurile de la nord si de la sud, cât si pe lunca Târnavei, care uneori
se dezvolta în largime pâna la 2 Km. Dealurile din nord, Fideul, Chehiu, Hangasul, Spinul
Dracului, Coasta Dâmbaului, sunt în mare parte acoperite de culturi agricole, iar pantele
mai repezi cu vii si pomi fructiferi. Marile depozite de argila sarmatiana, luturi de coasta si
terase, existente aici, au atras dezvoltarea industriei materialelor de constructii. În sud,
dealurile sunt mai tesite, având o structura în domuri, utilizate pentru culturile agricole.
Cea mai de seama bogatie a dealurilor sudice este gazul metan, ce se exploateaza in
câmpurile de sonde de la Deleni.
Situat în aceasta pozitie geografica, orasul beneficiaza de potentialul economic al ambelor
trepte de relief. Lunca alcatuieste un domeniu legumicol, ale carei produse sunt atrase pe
piata orasului. În aceeasi masura, dealurile, cu produsele agricole, iar mai ales cu
rezervele lor de argila si gaz metan, contribuie din plin la întretinerea industriei orasului si
a vietii urbane.
La dezvoltarea orasului a contribuit si aprovizionarea cu materii prime de pe aproape
întreg teritoriul tarii si chiar de peste hotare.
Aceasta mare concentrare de materii prime, necesare in primul rând industriei chimice,
reprezinta un element de baza, care, prin intermediul factorului uman, concureaza la
evolutia functionala si urbanistica a Târnaveniului, centru polarizator a teritoriului
înconjurator.
Suprafata teritoriului administrativ însumeaza 6039 ha din care 4605 sunt terenuri agricole
(teren arabil,pasuni, fânete, vii si livezi), 498 ha – paduri si terenuri forestiere si 1433 ha –
teren intravilan ocupat cu constructii, curti si alte destinatii
Societatea WASTES ECOTECH SRL se află pe amplasamentul fostei Platforme chimice
Bicapa Târnăveni, amplasament situat în sud-vestul orașului Târnăveni, Județul Mureș.
 Amplasamentul se învecinează la Nord cu linia de cale ferată și drumul județean

DJ 107. La Nord de drumul Județean se situează cartierul Dezrobirii al orașului
Târnăveni.
 La est amplasamentul se învecinează cu terenuri agricole. Cele mai apropiate

locuințe sunt amplasate la o distanță de aproximativ 1,2 km. La sud-estse află stația
de epurare aorașului, administrată de un subcontractant terț (AquaServ SRL).
 În partea de sud se află râul Târnava Mică și drumul județean DJ 107 D. La sud
de drumul județean terenurile au folosință agricolă.
 În partea de vest sunt terenuri care au aparținut platformei chimice Bicapa aflate
acum în proprietatea unor societăți comerciale.In partea de SV cele mai apropiate
locuințe se situează la aproximativ 1km.
In temeiul contractului de vânzare - cumpărare nr. 598/20.04.2012 cu RVA Mures
Insolvency Specialist SRL, (numit prin sentinta de faliment/lichidare nr. 1426/12.10.2007
69
CUI RO22776690
Tribunal Comercial Mures – Sectia Falimente), S.C. WASTES ECOTECH S.R.L. a

cumparat urmatoarele obiective:
 batalurile 2 , 3 si partial batalul 1, [WASTES ECOTECH S.R.L. detine doar 2,24
ha din batalul nr. 1 (cca. 1/3), restul de 4,56 ha se află în proprietatea S.C. Teren
Holding S.R.L. (fosta societate S.C. Carbid-Fox S.A.)]. Batalurile sunt la o distanţă
variabilă cuprinsă între 35 şi 65 m faţă de râul Târnava Mică, care curge la sud de
bataluri.
 terenuri libere din limita de proprietate a .C. WASTES ECOTECH S.R.L - includ
terenuri libere dintre obiective si terenul achizitionat de fosta BICAPA-Târnăveni
pentru batalul 4 (ce nu s-a mai construit);
 stație de epurare ape uzate, cu instalatiile vechi dezafectate. In incinta statiei s-a
construit instalatia pilot pe care s-a verificat tehnologia de extractie a
componentelor utile din slam si doua instalatii de epurare cu schimbatori de ioni
pentru apele uzare rezultate din testari;
 pavilioane administrative si poarta (Poarta/C207 și Birouri/C 212).
 ecran de etansare existent intre bataluri si raul Tarnava Mica;
 baraj si statie de captare apa de rau - Barajul construit pe râul Târnava Mică, cu
instalaţiile aferente.
Terenul detinut de S.C. WASTES ECOTECH S.R.L. are o suprafata de 848.218,50 mp
Anterior cumpararii in amplasament erau mai multe clădiri, în diferite stări de degradare.
Din motive de siguranță, majoritatea clădirilor au fost demolate.
Terenul .C. WASTES ECOTECH S.R.L. are, conform Cartilor Funciare următoarea
utilizare:
Tabelul 15– Utilizarea terenului
Utilizare teren Suprafata [ha]
Total suprafata WET din care: 84,822
Batal 1 (Stot 5,1 ha) 2,50
Batal 2 7,22
Batal 3 7,37
1) Total bataluri 17,09
Cladiri nedemolate 0,156
Fabria de prelucrare șlam + facilitati anexa (din care cladiri 5.89 ha) 8.22
Drumuri interioare, parcari, 2.57
Pplatforme betonate si platforme cu piatra sparta 3.09
2) Total suprafete ocupate de cladiri, instalatii, drumuri si parcari 14.036
3) Total suprafata libera si spatii verzi 53.706
)
* 58905 mp cladiri
70
CUI RO22776690
1.4.2 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI

BICAPA funcţionează ca Societate Comercială din anul 1991. Până în anul 1990,
unitatea a fost parte integrantă a Combinatului Chimic Târnăveni, obiectiv economic
constituit în septembrie 1948, prin unirea întreprinderilor ―Nitrogen‖ şi ―Uzina Metalurgică
Mică‖.
În anul 1948 prin aplicarea legii de naţionalizare a principalelor mijloace de producţie, cele
două întreprinderi au trecut în patrimoniul statului punându-se bazele unei noi unităţi
cunoscute sub diverse titulaturi până în 1969. De la această dată şi până în 1990 unitatea
a purtat denumirea ―Combinatul Chimic Târnăveni‖.
După anul 1948 în cadrul platformei chimice s-a procedat treptat la dezafectarea unor
instalaţii vechi, uzate şi s-a trecut la punerea în funcţiune a unor capacităţi noi.
În anul 1990 prin HG 1231/20.11.1990 se constituie S.C. BICAPA S.A. prin preluarea
patrimoniului fostului Combinat Chimic Târnăveni.
În anul 1991 din cadrul societăţii s-au desprins secţiile Carbid şi Formoxol, care s-au
constituit în S.C. CARBID FOX S.A.
Activitatea de producţie din ultimii ani a societăţii BICAPA a fost marcată de evoluţia, în
ansamblu, a economiei naţionale. Astfel, diminuarea considerabilă a producţiei înegistrată
la marea majoritate a întreprinderilor din ţară în perioada 1990 – 1992 a diminuat
corespunzător cererea pentru produsele realizate în cadrul platformei. În acest sens au
fost oprite, trecute în conservare şi dezafectate o serie de instalaţii de producţie. În acest
context, în anul 2000 societatea BICAPA a fost închisă operaţional.
In 2009 societatea a intrat in insolvență și s-a declanșat procedura de lichidare, procedură
ce s-a încheiat în anul 2012 când platforma a fost cumpărată prin licitație de compania
Wastes Ecotech București. La nivelul anului 2008 compania mai avea circa 180 de
angajați din cei cca. 1800 dinainte de anul 2000.
1.4.3 ACCESUL IN AMPLASAMENT

Accesul pe platforma industrială se face din str. Avram Iancu printr-un drum de racord
betonat, respectând elementele geometrice impuse de normele de circulație rutieră pe
drumurile publice.
Din partea de sud, din centura ocolitoare a Municipiului Târnăveni, DJ 107D, este un drum
care traverseaza Târnava Mică peste baraj si continua in incintă pe terenul societatii Teren
Holding, dar societatea WET are drept de circulație (servitute). pe acest drum.
Drumurile din incinta, cca 2,6 km, au latimea intre 2.5 si 5 m.
71
CUI RO22776690
1.4.4 FOLOSINTA TERENURILOR IN ZONELE LUCRARILOR PROPUSE PRIN

PROIECT SI VECINATATILE LUCRARILOR PROPUSE
Suptafata totala de teren ce apartine titularului de proiect (84,822 ha) este destinata,
conform PUG aprobat, amplasamentul face parte din U.T.R.2 subzona I - activități
productive de tip industrial, depozitare, construcții și amenajări tehnico edilitare.
In prezent, in amplasament nu se mai desfasoara activitati industriale.
Terenul apartinand WET este ocupat de bataluri, 17,08 ha, de Statia Pilot construita in
incinta fostei Statii de epurare si cateva Cladiri nedemolate (0.156 ha). In rest sunt resturi
ale constructiilor demolate.
In perioada de functionare a fabricii de prelucrare slam, terenul ocupat va include:
batalurile si suprafete ocupate de cladiri, instalatii, depozite, drumuri, platforme si parcari.
Dupa finalizarea proiectului, dupa dezafectarea fabricii, curatarea terenului si redarea lui
in folosinta (de precizat ca toate terenurile din limita de proprietate WET se vor decontamina in
paralel cu constructiea noului depozit) suptafata de teren care ramane ocupata definitiv va fi
cea a noului depozit ecologic de deseu Acesta va ocupa suprafata care in prezent este
ocupata de batalurile 2 si 3 respectiv cca. 15 ha.
Dupa finalizarea proiectului se disponibilizeaza o supratata de teren de cca.69 ha
Terenurile ce inconjoara proprietatea WET sunt:
 terenuri e folosinta industriala (fara activitate, in prezent) pe laturile de VEST;
 Teren arabil apartinand Primariei Tarnaveni la EST
 Malul drept al Tarnavei Mici, la SUD;
 Calea Ferata si DJ 107/Str. Avram Iancu, la NORD. Dincolo de Str. Avram
Iancu, spre nord se afla cartierul Dezrobirii.
72
CUI RO22776690
2 STAREA ACTUALA A FACTORILOR DE MEDIU DIN AREALUL

IN CARE VA FI REALIZAT PROIECTUL
2.1 TOPOGRAFIA ȘI GEOLOGIA
2.1.1 TOPOGRAFIA
Municipiul Târnăveni2 este situat în judeţul Mureş, în zona Dealurilor Târnavei Mici,
subunitate a Podişului Transilvaniei situată într-o zonă de trecere de la Câmpia
Transilvaniei la Podişul Hărbaciului şi Podişul Secaşelor. Dealurile Târnavei Mici sunt
străbătute axial şi aproape central de râul Târnava Mică, care delimitează în nord Dealurile
Târnavelor cu altitudini cuprinse între 400÷500 m şi în Sud Dealurile Dumbrăvenilor a
căror înălţimi ating 600 m.
Municipiul Tarnaveni se afla în centrul Transilvaniei și puțin la nord de centrul geografic al
României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică și meridianul 24, 18'
longitudine estică, în zona de podiș a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava
Mică.
Partea veche a orasului se situeaza îndeosebi pe malul drept al raului. Relieful a
determinat extinderea orașului în jurul a două străzi paralele cu direcția râului, intersectate
de șase străduțe, situate în partea de nord a Târnavei. În partea de vest și sud, peste râul
Târnava Mică, se află zona Boziaș, comuna Adămuș și Botorca, ultimele două fiind incluse
administrativ orașului Târnăveni.
Ca incadrare administrativa, amplasamentul WET, fiind o parte din fostului combinat
chimic Bicapa este localizat in sud‐vestul Municipiului Tarnaveni, pe raza comunei
Adamus, in vecinatatea DJ 107 (Tarnaveni ‐ Blaj).
Proiectul analizat nu schimba topografia zonelor exterioare proprietatii WET. La finalul
proiectului se va schimba topografia interioara a amplasamentului astfel:
- pe actualul amplasament al batalurilor 2 si 3 se va afla moul depozit ecologic,
inchis definitiv, acoperit cu pamant si inierbat
- Teoretic fabrica si toate facilitatile ei anexa vot fi demolate iar terenul va fi curatat
si nivelat disponibil pentru spatiu verde sau pentru orice alta folosinta va dori proprietarul
sa-i dea. (Fabrica fiind atat de complexa, in prezent se studiaza si ipoteza de a nu fi
demolata si de a fi reprofilata pe obtinerea unor alte produse. Hotararea nu a fost luata
inca.)
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rn%C4%83veni#Date_geografice
73
CUI RO22776690
2.1.2 GEOLOGIA
Zona studiată este alcătuită dintr-un fundament cristalin, peste care sunt dispuse pe
alocuri formaţiuni sedimentare mezozoice, urmate de umplutură sedimentară propriu-zisă,
formată din două cicluri sedimentare distincte: paleogen-miocen inferior şi miocen superior
– pliocen. Depozitele paleogene şi miocene inferioare nu apar la zi în regiune, în schimb
formaţiunile miocene superioare şi pliocene alcătuite din marne, gresii, conglomerate,
nisipuri şi tufuri au o largă extindere, în special cele sarmaţiene şi pliocene. Formaţiunile
sedimentare care constituie Dealurile Târnavei Mici aparţin la două stiluri de cutare: sub
formă de anticlinale şi sinclinale strânse sub formă de domuri. Pentru zona de luncă,
amplasamentul este alcătuit din depuneri argilomarnoase terţiare şi depozite aluviale de
suprafaţă halocene.
Harta cu hidroizohipse indică drenarea apei freatice dinspre versanţi spre râu. Pantele
sunt mari pe versanţi, variind între 7,6 m/km şi 25 m/km. Direcţia de curgere generală este
de SSE – NNV pe malul stâng şi NNE – SSV pe malul drept. Stratul acvifer alimentează
râul, la viituri alimentarea putând fi şi dinspre râu în stratul acvifer. În lunca râului Târnava
Mică adâncimea nivelului piezometric este cuprinsă între 2,50 ÷ 3,50 m.
Structura litologică a formaţiunilor de suprafaţă în zona de amplasare a platformei chimice
WET evidenţiază următoarea stratificare:
- sol vegetal: grosime 0,5 – 0,4 m;
- sol argilos (gălbui, brun gălbui nisipos): grosime 0,5 – 1,35 m;
- nisip fin (gălbui, brun): grosime 2,45 – 0,5 m;
- nisip grosier (cenuşiu, brun): grosime 2,45 – 1,45 m;
- pietriş cu nisip grosier de culoare cenuşie: grosime 6,1 – 9,1 m;
- marnă compactă: grosime 0,9 – 0,7 m.
Apele de adâncime caracteristice zonei sunt cantonate în depozite mio-pliocene. Din punct
de vedere fizico-chimic apele subterane prezintă mineralizare ridicată. Apele de adâncime,
datorită conţinutului ridicat de cloruri, ioduri şi bromuri sunt utilizate în scop terapeutic.
2.2 APA
2.2.1 APELE DE SUPRAFATĂ

Reţeaua hidrografică a judeţului aparţine în totalitate râului Mureş, principalul colector
de apă în centrul Transilvaniei. Muresul străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 187
km, de la Ciobotani, unde pătrunde în judeţ şi până în aval de Cheţani unde îl părăseşte.
Judeţul Mureş cuprinde subbazinele aferente râurilor Târnava Mare, Târnava Mică, Niraj,
Gurghiu, Lechinţa, Pârâul de Câmpie şi tronsonul râului Mureş de la Stânceni la Cheţani.
Lungimile cursurilor de apă mai importante, care străbat suprafaţa judeţului sunt râul
Târnava Mică, al doilea ca lungime în judeţ =115 km, râul Târnava Mare = 43 km, râul
Niraj = 78 km şi râul Gurghiu = 55 km.
74
CUI RO22776690
Râul Târnava Mică (cod 1.96.52), cu o lungime de 196 km şi o suprafață de bazin de

2.071 kmp, îşi culege izvoarele de pe versantul sudic al masivului vulcanic Soca (1.774m),
de la altitudinea de 1.310 m şi, împreună cu numeroşii săi afluenţi, se îndreptă spre
depresiunea tectono-erozivă de la Praid - Sovata, o adevărată "piaţă de adunare a
apelor".
În sectorul dealurilor piemontane, până la Sângeorgiu de Pădure, Târnava Mică are un
curs rectiliniu, iar valea este relativ îngustă şi cu pante longitudinale destul de mari de cca
3 ÷ 5 ‰. Înainte de confluenţa cu Târnava Mare, al cărui afluent de dreapta este, râul
Târnava Mică, traversează depozite sarmaţiene mai cimentate, cutate anticlinal, în care
şi-a modelat o vale îngustă, cu pante mari, cunoscută sub numele de "Clisura Blajului". În
schimb, în amonte de localitatea Biia, pantele râului abia ajung la 0,1 ÷ 0,5 ‰, iar cursul
său puternic meandrat trece prin mica depresiune Jidvei.
Pe întregul său curs, râul Târnava Mică prezintă o pantă generală de 5 ‰ şi un coeficient
de sinuozitate de 1,62.
Concentrarea principală a afluenţilor are loc în apropiere de Sovata, unde râul primeşte ca
afluenţi Iuhodul şi pârăul Sovata, în bazinul căruia se află localitatea balneoclimaterică cu
acelaşi nume.
Aval de Târnăveni, râul primeşte ca afluenţi pârâurile: Nadeş, Agrişteu, Domalt, Seleuş,
Sântioana, Idici, Bede, Adămuş, Saroş, Balta. În zona localităţii Blaj, râul Târnava Mică se
uneşte cu Târnava Mare, formând Târnava care se varsă în râul Mureş în localitatea
Mihalţ.
În zona municipiului Târnăveni, străbătut pe direcţia Est - Vest de Târnava Mică, la postul
hidrometric Târnăveni, situat la o distanţă de 192 km de izvoare, râul prezintă următoarele
caracteristici:
- altitudine: 280 m;
- suprafaţă bazin de recepţie, amonte: 1478 mp;
- altitudine medie a bazinului de recepţie, amonte: 587 mp;
- pantă medie a bazinului de recepţie, amonte: 169 m/km.
Pe râul Târnava Mică au fost executate lucrări de regularizare, îndiguire şi lucrări de
calibrare a albiilor minore pe aproape toţi afluenţii. Astfel, în zona localităţii Târnăveni,
cursul sinuos al râului Târnava Mică a fost radical transformat.
Secţiunea Târnăveni, din punct de vedere al scurgerilor, se caracterizează astfel:
- debitul mediu multianual este Q = 9,55 mc/s;
- ape mari în perioada de primăvară - vară (februarie - iulie) cu scurgerea
maximă în luna aprilie (15,3% din volumul mediu multianual);
- ape mici în perioada vară - toamnă şi începutul iernii cu scurgerea maximă în
luna septembrie (40% din volumul mediu multianual).
75
CUI RO22776690
Media multianuală a debitului la Târnăveni este de 8,87 m.c./sec. Debite foarte mari au
fost înregistrate în anii 1970-1975 când s-au înregistrat inundații catastrofale, acoperind
întreaga albie minoră și producând mari dezastre la unitățile industriale și la așezările
omenești. Capacitatea medie de transport a albiei minore este de circa 60m.c./sec.
Izvoarele din apele freatice, dispersate pe tot hotarul orașului, constituie sursa de apă
potabilă. Izvoarele sărate de pe Valea Sărată reprezintă după toate analizele efectuate o
bază de tratament antireumatic.
Raul Tarnava mica asigura necesarul de apa pentru Municipiul Tarnaveni la nivel de 76.71
l/locuitor/zi. Trebuie mentionat insa, ca si pierderile din retea sunt destul de mari, respectiv
de 42,62 %
Tabelul 16– Tarnava Mica – sursa de alimentarea cu apa
Nr. Consum
Lungime Volumul Număr Pierderi
crt. Sursa de Populaţie de apă
Localitatea a reţelei distribuit total în reţea
apă racordată potabilă
de apă (mii m3) populaţie %
l/locuitor/zi
1 Târnăveni Târnava 97 22075 21529 76,71
1755,5 42,62
2 Băgaciu Mică 29,73 2474 1382 69,66
Calitatea apei raului Tarneva Mica

Calitatea apei raului Tarnava Mica este monitorizata de ANAR. In Raportul anual privind
starea factorilor de mediu - 2018 al APM Mures se face observatia:
Obs. În urma blocării funcționării sistemului informațional al ANAR pt. evaluarea
integrată și caracterizarea parametrilor de calitate ai apei, sistem necesar în
procesarea tuturor datelor de monitorizare, atât la nivel bazinal, cât și la nivel
național nu s-au primit date de la ANAR pt. anul 2018 pt. capitolele II.2.1.1., II.2.1.2. ,
II.2.1.3.
II.2.1.1. Calitatea apei cursurilor de apă
II.2.1.2. Calitatea apei lacurilor
II.2.1.3. Calitatea apelor subterane
Dintre sectiunile monitorizare, de interes pentru amplasamentul proiectului sunt cele din
sectiunea Tarnaveni Priza, aflata amonte de Tarnaveni si Sectiunea Petrisat, cea mai
apropiata sectiune monitorizata, aflata aval de Tarnaveni .
Tabelul 17 - Rezultatele monitorizarii calitatiii apei raului Tarneva Mica
Concentratii medii anuale amonte Concentratii medii anuale
Indicator U.M. Platforma(Tarnaveni Priza) aval Platforma (Petrisat)
2015 2016 2017 2015 2016 2017
pH 7.9625 8.05 7.925 7.68 7.4275 7.6
Oxigen dizolvat
mgO2/l 9.285 9.90125 10.2525 9.40875 9.635 9.62875
(concentratie)
76
CUI RO22776690

2015 2016 2017 2015 2016 2017
Oxigen dizolvat
% 87.975 92.075 96.0125 89.725 90.1875 92.5
(saturatie)
CBO5 mgO2/l 2.6325 2.99125 3.73875 2.3325 2.4275 1.95375
CCO-Cr mgO2/l 24.025 14.825 17.3375 22.0625 30.525 17.6125
COT mg/l 3.40675 3.6975 3.7825 3.51475 3.645083 3.17175
N-NH4 mg/l N 0.083875 0.062375 0.051562 0.13625 0.13637 0.188562
NH4 mg/l 0.1075 0.08 0.066 - - -
N-NO2 mg/l N 0.0265 0.05375 0.016531 0.044375 0.03125 0.02075
N-NO3 mg/l N 0.46875 0.47 0.59825 - 1.069375 0.9775
NO3 mg/l 2.072 2.0775 2.644375 0.9535 - -
N total mg/l N 1.105 0.96125 0.7725 1.618625 2.09375 2.00125
N Kjeldahl mg/l N 0.623125 0.477625 0.55975 - - -
P-PO4 mg/l P 0.059375 0.0405 0.04425 0.049 0.0555 0.064375
mgP2O5/
P2O5 l
0.135875 0.092875 0.10125 - - -
P total mg/l P 0.07625 0.057625 0.059125 0.088375 0.114625 0.101
Reziduu fix mg/l 649.375 653.5 805.75 594.25 627.5 640.375
Conductivitate µS/cm 937.375 934 1,108.25 906.75 901.75 984.625
206.583
Duritate totala °dH - - 244.9875 185.1666 184.9416
3
Calciu mg/l - - - 58.2 63.6 74.5666
Cloruri mg/l 180.5625 181.875 - - - -
Bicarbonati - - - 204. 215.20833 221.9166
Sulfati mg/l 49.5875 34.2 29.075 - - -
Fe dizolvat (Fe2+ + mg/l 0.061312 0.06925 0.105731 - - -
Fe3+)
Mntotal(Mn2++ Mn7+) mg/l 0.05765 0.103562 0.155125 - - -

Cadmiu total µg/l 0.124312 0.071 0.125 0.118625 0.0915 0.1365
Mercur total µg/l - 0.5 0.5 - - -
Nichel total µg/l 2.975 2.605 2.0 3.1833 2.5733 2.445
Plumb total µg/l 4.3325 4.3562 2.8162 3.5833 3.8733 2.5558
Cupru total µg/l 2.2116 3.3462 5.10375 4.2525 2.8241 2.7975
Zn total µg/l 19.2375 31.275 21.65625 5.0 25.0 21.6666
155.8583
Cr total(Cr3++Cr6+) µg/l 0.58125 0.5 1.0 198.61 248.85
3
As total µg/l 3.17 1.7307 2.0 7.2983 2.6358 2.2541
Bariu total µg/l 72.175 87.1875 59.85 - - -
Materii totale in mg/l 58.125 52.7 41.475 65.875 179.625 63.75
suspensie
Fenoli totali µg/l 1.0 2.4875 1.1625 - 1.6375 1.1375
(indice fenolic)
Cianuri totale µg/l - 5 5. - - -
77
CUI RO22776690

2015 2016 2017 2015 2016 2017
Detergenti anion-activi µg/l 50. 50 50. - - 50.

Fluoruri mg/l 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 -
Hidrocarburi mg/l 45.62 - - - - -
petroliere
Grade Germane (°dH)
In prezentarea calitatilor apelor de supreafata din bazinul hidrografic Mures Aranca pentru
calitatea apei raului Tarnava Mica, rezulta ca in sectiumea Tarnaveni – Priza, categoria
de calitate este A2 iar parametri care inregistreaza depasiri fata de cerintele HG nr.100 din
7 februarie 2002 modificat de 567 din 26 aprilie 2006 sunt NH4, NK, CCOCr, MTS, Mn.
Fiecărei categorii de calitate a apelor de suprafata îi corespunde o tehnologie standard
adecvată de tratare, prezentată în anexa nr. 1a) din HG 100/20023, şi caracteristicile
fizice, chimice şi microbiologice, prezentate în anexa nr. 1b) din HG 567/20064.
Din analiza Tabelului se constata:
- pentru concentratiile de metale grele nichel, plumb, cupru si zinc valorile amonte
sunt peponderent mai mari decat cele din aval sau cel mult aproape egale, ceea ce
dovedeste ca nu fosta Platforma Bicapa este poluatorul principal ;
- doar in cazul concentratiilor de crom valorile din aval de platforma Bicapa sunt
semnificativ mai mari decat valorile amonte. Acest lucru confirma faptul ca batalurile sunt
neetanse si exfiltratiile ajung in apa freatica, drenata de raul Tarnava Mica.
2.2.2 CALITATEA APELOR SUBTERANE

Consideratii hidrogeologice privind acviferul freatic din lunca si terasele Tarnavei
Mici, in zona localitatii Tarnaveni
Apa freatică prezenta in amplasamentul proiectului este ROMU045 – ‖Lunca si terasele
râului Tirnava Mica
Depozitele aluvionare din lunca si terasa Târnavei Mici, care aparțin corpului de apa
subterana ROMU04 sunt alcătuite din nisipuri cu pietruiri, mai rar bolovănișuri, cu nivele
de argile si argile nisipoase, cu aspect lenticular.
3
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34144 (Pentru categoria A2 apa poate deveni potabila prin tratare
normală fizică, chimică și dezinfecție)
4
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/71667
5
https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/implementation_documents_1/2012-
2014%20WFD%20public%20information%20and%20consultation%20documents/RO/Mures/PMBH_2015_Mures_Cap4_CARACTERIZ
AREA%20APELOR%20SUBTERANE_31032015.pdf
78
CUI RO22776690
Orizontul acvifer are grosimi de 2.0 ‐10.0 m, având un pat impermeabil alcătuit din marne
si argile, interceptat la adâncimi de 5.0 ‐15.0 m. Cele mai marl grosimi, in jur de 10 m, se
întâlnesc in regiunea Bălăușeri‐Bahnea‐Seuca, in zonele centrale ale luncilor, sau in lunca
din malul stang al Tarnavei Mici. Spre zonele marginale grosimile scad Ia 1.0‐4.0 m,
Acoperișul stratului acvifer este reprezentat prin sol vegetal sau prin nivele de argile si
argile nisipoase siltice, cu grosimi de pana Ia 5.0 m, cu dezvoltare discontinua.
Pe anumite sectoare depozitele aluvionare sunt colmatate, in proportie variabila, cu
material fin, mâlos argilos.
Figura 8 - Corpuri de apă subterană din BH Mureș
Monitorizarea forajelor din amplasament

Începând cu anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 621/2014 privind
aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România, pentru corpul de apă
freatică ROMU 04 au fost stabilite următoarele valori de prag:
Tabelul 18- valorilor de prag pentru pentru corpul de apă freatică ROMU 04
Indicator Valoare de prag (mg/l)
Amoniu - NH4 3,1
Cloruri - Cl 250
Sulfați - SO4 295
Azotit - NO2 0,5
Fosfat - PO4 0,5
Crom - Cr 0,05
Nichel - Ni 0,02
Cupru - Cu 0,1
79
CUI RO22776690
Indicator Valoare de prag (mg/l)

Zinc- Zn 5,0
Cadmiu - Cd 0,005
Plumb - Pb 0,01
Arsen - As 0,01
Fenoli 0,005
Amplasarea forajelor monitorizate este evidentiata in Figura urmatoare. Denumirile nu sunt

ordonate pentru ca cele 4 foraje au fost realizate decalat in timp si au primit denumiri in
ordinea executiei lor:
Figura 9 - Amplasarea firajelor de monitorizare a apei freatice
Administratia Nationala Apele Romane – Administratia Bazinalade Apa Mures

monitorizeaza forajele F1  F4.
WET a adresat cererea T30 / 28.12.2020 pentru a primi rezultatele monitorizarii forajelor
referitoare la calitatea apei din panza freatica. Rezultatele sunt prezentate in tabelul
urmator.
Tabelul 19- Rezultatele monitorizarii calitatiii apei din forajele F1F4 din Platforma Bicapa
Drnumire VMA F1 F2 F3 F4
X 535456 535314 535167 534877
Coordonate
Y 4944455 4943700 4942950 4942728
pH (unit. pH) 9.5 9.25 7.05 8.2 8.05
NH4 (mg/l) 3.1 35.1 0.2945 1.4905 3.525
NO2 (mg/l) 0.5 6.62 0.048 0.054 0.764
NO3 (mg/l) - 60.6 2.9995 15.7345 7.49
PO4 (mg/l) 0.5 13.515 0.0815 4.7465 6.0585
Reziduu fix (mg/l) - 3106 1670 2120 2278
Conductivitate (µS/cm) - 4177.5 2415 2975 3147.5
80
CUI RO22776690
Drnumire VMA F1 F2 F3 F4
Cloruri (mg/l) 250 92.4 154 161.9 178.6
Sulfati (mg/l) 295 431 646.5 807.5 844
Sulfuri (mg/l) - 0.025 0.025 0.038 0.025
Fe dizolvat (Fe2+ + Fe3+) (mg/l) - 0.4875 0.025 0.061 0.0905
Mn dizolvat (Mn2+ + Mn7+) - 1.069
0.0745 1.02 1.095
(mg/l)
Cadmiu dizolvat (µg/l) 0.005 1.241 0.62 0.775 0.595
Nichel dizolvat (µg/l) 0.02 35.5 13 19 20.25
Plumb dizolvat (µg/l) 0.01 27.95 6.25 32.65 20.45
Cu dizolvat (µg/l) 0.1 18.65 3.295 12.4 15.85
Zn dizolvat (µg/l) 5.0 25 25 25 25
Cr dizolvat (Cr3+ + Cr6+) (µg/l) 0.05 532 3.9 67.16 248
As dizolvat (µg/l) 0.01 65.7 20.7 30.15 35.4
Cianuri totale (µg/l) - 364.5 10 15.5 22.5
Fluoruri (mg/l) - 0.1 0.1 0.1 0.1
Datele din tabelul 19 arata ca apa featica este poluata cu nutrienti si metale grele.
Dupa cum se constata din analiza datelor prezentate, concentratiile de metale
specifice slamului din bataluri indica o poluare semnificativa a apei freatice din
amplasamentul proiectului.
Inpactul starii actuale a platformei WET asupra apelor
Impactul starii actuale a amplasamentului asupa apelor este produs de scurgerea în râu a
apei de pe suprafața neprotejată și lipsa de drenaj a batalurilor si de infiltrarea apei de
suprafață în acvifer.
O caracteristică importantă care distinge metalele de alţi poluanţi este faptul că toxicitatea
lor depinde de forma fizico-chimică. Pentru aproape toate metalele formă liberă este cea
mai toxică pentru organismele din apă.
Dintre poluantii specifici fostei platforme chimice Bicapa cromul hexavalent este cel mai
toxic pentru organismele acvatice. El poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung
asupra mediului acvatic. Datortă marii toxicităţi a Cr(VI) , cromul total a fost declarată ca
substanţă toxică , fixându-se chiar o limită ( 0,-2 mg/l ) pentru concentrţiile de Cr total din
apele uzate.
2.3 AERUL
2.3.1 DATE GENERALE (CONDITII DE CLIMĂ SI METEOROLOGICE PE

AMPLASAMENT)
Zona studiată se încadrează în specificul climatic al Podişului Transilvaniei si aparţine
sectorului cu climă continental-moderată. Trăsăturile esenţiale ale climatului sunt
imprimate de circulaţia frecventă a maselor de aer de la V şi NV; iernile sunt reci, umede şi
81
CUI RO22776690
mai lungi decât în mod obişnuit, în timp ce verile sunt răcoroase, cu zile călduroase puţine
la număr şi cu precipitaţii abundente.
FACTORII ATMOSFERICI6 - Aerul atmosferic este caracterizat de 3 factori atmosferici,
care nu sunt legaţi funcţional, ci sunt în interdependenţă statică. Cei 3 factori sunt:
presiunea, temperatura şi umiditatea. În afară de aceştia, aerul se mai caracterizează
printr-o mişcare turbulentă în raport cu suprafaţa terestră.
Temperaturi
Încălzirea atmosferei se realizează de la pământul încălzit de soare prin conducţie la limita
de contact cu aerul atmosferic şi prin convecţie pentru straturile îndepărtate. De la soare
aerul primeşte o cantitate foarte mică de căldură deoarece este un mediu transparent.
Temperatura aerului, ca medii anuale, variază între 9 ÷ 10°C, având mediile lunii iulie de
°
ordinul a 18 ÷ 20°C şi cele ale lunii ianuarie de ordinul a -4 ÷ -6 C.
Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de cca 110 ÷ 120.
Temperatura aerului acţionează asupra poluanţilor atmosferici în mod direct prin dublarea
vitezei de reacţie a noxelor în atmosferă în cazul creşterii temperaturii cu 10°C
Stratificarea termică a atmosferei în zona studiată este preponderent instabilă, 41,8% din cazuri,
urmată de stratificarea stabilă 32,1% şi neutru 26,1%..
Precipitatii
Oraşul Târnăveni primeşte anual în medie o cantitate de 688 mm precipitaţii, cantitatea
aceasta oscilează anual destul de pronunţat. Pe baza datelor din ultimii ani s-a observat
că precipitaţiile maxime absolute au fost înregistrate în anul 1959, iar valoarea medie
anuala a fost măsurată în 1946 de 291 mm.
Cantităţile medii ale lunii iulie sunt de ordinul a 80 ÷ 100 mm şi ale lunii ianuarie de ordinul
a 30 ÷ 40 mm.
Numărul zilelor ploioase oscilează anual între 110-120, iar a zilelor cu ninsori între 15-20.
Durata medie a stratului de zăpadă este avantajoasă, numărul anual al zilelor cu strat de
zăpadă este de 30-40. Grosimea maximă a acestuia ajunge la 25 ÷ 40 cm Viscolele sunt
foarte rare.
Precipitaţiile atmosferice au un rol important în purificarea atmosferei urbane.
Consecinţele pozitive ale precipitaţiilor atmosferice sunt date de faptul că acestea joacă rol
de filtru al aerului. Efectul de curăţare a aerului,prin antrenarea poluanţilor de către
precipitaţii, este diferit, atât în funcţie de durata acestora, cât şi în funcţie de intensitatea
lor. După ce cade o cantitate mare de precipitaţii atmosfera este mai curată. Cu cât durata
precipitaţiilor este mai mare cu atât şi aerul este mai curat, chiar dacă nu sunt în cantitate
6
http://www.hailazbor.ro/manuale/meteorologie.pdf
82
CUI RO22776690
mare. Eficienţă mai redusă în depoluarea atmosferei se observă în cazul precipitaţiilor

solide.
Precipitaţiile participă la curățarea aerului de praf şi alte produse de poluare. În absenţa
precipitaţiilor sau în condiţiile unei frecvenţe reduse a acestora, depunerea continuă de
impurităţi pe frunzele arborilor poate avea consecinţe dintre cele mai grave pentru activitatea
biologică a plantelor.
Umezeala aerului constituie o altă componentă a complexului atmosferic, ce reprezintă un
factor agravant al impurificării, datorită faptului că împiedică dispersarea impurităţilor, prin
reducerea vitezei de deplasare, în special în perioadele de mare umiditate.
Vant
Mărimile ce definesc vântul sunt direcţia şi intensitatea (forţa)
Prin direcţie, în meteorologie se înţelege "direcţia de unde suflă (vine) vântul".
Direcţia vântului este elementul care determină direcţia de transport a poluanţilor. Pana de
poluanţi va fi dusă întotdeauna pe o direcţie diametral opusă direcţiei vântului, această
direcţie reprezintă axa penei
In cazul zonei Tarnaveni, din care face parte si amplasamentul cercetat, viteza medie si
frecventa vanturilor sunt reprezentata in tabelul si figura de mai jos:
Frecventa si viteza medie a

Vanturi dominante in zona Tarnaveni
vantului in zona Tarnaveni
F [%] V [m/s)
N
N 2,5 2,5 15
NE 4,9 2,2 NV NE
10
E 6,1 2,8
10.8
SE 5,3 3,1 2.5
3.5 5 2.5
4.9
2.2
S 3,9 2,7
SV 3 3 V 6.8 3.4 0 2.8 6.1 E
V 6,8 3,4 3 3.1
2.7 5.3
NV 10,8 3,5 3.9
Calm 56,7 - SV SE F [%]
V [m/s)
S
Figura 10 - Directia si frecventa vanturilor in zona Tarnaveni

Amplasarea proiectului are avantajul ca vanturile dominante, fiind din directia NV, emisiile
in atmosfera nu sunt directionate spre oras, spre zona locuita a orasului.
Inghet
Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de cca. 110 ÷ 120 zile.
83
CUI RO22776690
Factorii meteorologici care influenţează stagnarea poluanţilor

Dintre condiţiile meteorologice care favorizează, ca rezultat al impactului antropic,
impurificarea atmosferei inferioare prin stagnarea poluanţilor în jurul surselor de emisie, un
rol deosebit îl au: stratificaţia termică stabilă şi cea indiferentă a atmosferei, inversiunile de
temperatură, calmul atmosferic, umezeala aerului.
Procesele fizice şi fenomenele meteo din atmosferă sunt în strânsă legătură cu stabilitatea
atmosferei. Atmosfera este instabilă atunci când mişcările verticale care se produc se
propagă de la un nivel la altul
Atmosfera este stabilă atunci când mişcările verticale produse la un moment dat, nu pot
să se dezvolte şi deci încetează (curenţii ascendenţi formaţi în urma unui impuls oarecare
se vor opri din mişcarea acensională).
Stratificaţia termică stabilă se realizează atunci când gradientul termic vertical (local) este
mai mic de 1°C. respectiv mai mic decât gradientul adiabatic uscat. Într-o astfel de situaţie,
un volum de aer ipotetic, în mişcare adiabatică, impusă, ascendentă sau descendentă, se
răceşte mai mult, respectiv se încălzeşte mai mult decât mediul atmosferic înconjurător.
Stratificaţia instabilă a aerului - În ceea ce priveşte temperatura aerului, modificările de
densitatea au o influenţă neglijabilă, de mare importanţă fiind însă gradientul termic
Situaţia obişnuită în care temperatura scade cu înălţimea favorizeă dispersia poluanţilor şi
realizarea unor concentraţii mai mici, deoarece prin - curenţii ascensionali, poluanţii sunt
antrenaţi spre altitudini mari.
Stratificaţia termică indiferentă apare atunci când gradientul termic vertical este egal cu
1°C/100 m. Deci între mediul atmosferic în repaus şi cel în mişcare nu există nici o
diferenţă, astfel că atmosfera se află într-un echilibru indiferent. În acest caz poziţia
ocupată de o masă de substanţe poluante depinde de viteza de emisie: când viteza de
emisie este redusă poluanţii se vor concentra, iar atunci când viteza de emisie este mare
poluanţii se vor dispersa. Concentraţia poluanţilor se reduce uniform pe măsura distanţării
de centrul de emisie.
Calmul atmosferic reprezintă un factor nefavorabil în sensul că avantajează concentrarea
agenţilor poluanţi în jurul sursei de emisie, fără a exista posibilitatea împrăştierii acestora.
2.3.2 IMPACTUL ACTUAL AL AMPLASAMENTULUI ASUPRA ATMOSFEREI

Riscurile de mediu asociate amplasamentului provin în principal din antrernarea de catre
vânt a prafului de pe suprafața batalurilor si a terenurilor contaminate si imprastierea lui pe
suprafete inconjuratoare mecontaminate.
Particulelke de praf vor contine si metale grele cum sunt: Cr, Mg, Ca, etc.
Pericolul major este constituit de toxicitatea poluantilor antrenati si mai ales de prezenta
cromului hexavalent (Cr6+). Forma hexavalenta a cromului este toxica. Efectele adverse
ale formei hexavalente pot cauza pielii ulceratii, dermatite si reactii alergice. Inhalarea
84
CUI RO22776690
compusilor cromului hexavalent poate duce la ulceratii si perforari ale membranei

mucoasei septului nazal, iritatia faringelui si laringelui, bronsite asmatice, bronhospasme si
edeme. Simptomele respiratorii pot include tuse si raguseli, scurtarea respiratiei si
mincarimi.
Bolile profesionale produse prin expunerea la crom reprezinta 0,76% din totalul morbiditatii
profesionale din Romania. Formele clinice si modificarile patologice sunt cauzate de
cromul hexavalent. Efecte asupra tegumentelor si mucoaselor, manifestari asupra
aparatului respirator, modificari gastrointestinale, afectul cancerigen
2.4 SOLUL
Solul este definit ca fiind stratul de la suprafața scoarței terestre format din particule
minerale, materii organice, apă, aer și organisme vii. Solul este un sistem dinamic, care
îndeplinește multe funcții și este vital pentru desfășurarea activităților umane si pentru
supraviețuirea ecosistemelor.
În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune şi cernoziomurile levigate,
solurile negre de fâneaţă, bălane de coastă şi cele erodate, cernoziomurile levigate freatic,
precum şi cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile
cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice
pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetaţiei forestiere. Pe arii
mai restrânse, în special în văi, pot fi întâlnite lăcovişti şi sărături, pe terase soluri aluviale
care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe şi soluri de mlaştină7.
Calitatea solurilor: stare și tendințe

Repartiția terenurilor pe clase de calitate
Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare a
celorlalţi factori de mediu faţă de plante.
Cele cinci clase, după gradul de fertilitate, sunt:
- clasa I: solurile cu fertilitate foarte bună,
- clasa a II-a: solurile cu fertilitate bună,
- clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie,
- clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slabă,
- clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slabă
Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.
7
(Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Jude%C5%A3ul_Mure%C5%9F )
85
CUI RO22776690
Tabelul 20- Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri, judeţul Mureș

. Folosinţă % din total folosinţă
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
ha % ha % ha % ha % ha %
Arabil 5.736 2,5 25.672 11,5 59.923 27 69.430 31 61.342 28
Tipuri de soluri: - protisoluri - 188,870 ha - 0,0852 %

- cernisoluri - 196,306 ha - 0,0886 %
- cambisoluri - 139,447 ha - 0,0629 %
- luvisoluri - 124,494 ha - 0,0562 %
- spodisoluri - 2,035 ha - 0,001 %
- pelisoluri - 660,00 ha - 0,298 %
- andisoluri - 10,465 ha - 0,005 %
- hidrisoluri - 24,958 ha - 0,011 %
- salsoluri - 105,00 ha - 0,047 %
- antrisoluri - 316,428 ha - 0,14 %. (Sursa: DAJ Mureș)
Ocuparea terenului
Utilizarea terenurilor este determinată de o serie de factori importanţi:
- creşterea cererii pentru spaţii de locuit/persoană;
- legătura dintre activitatea economică, creşterea mobilităţii şi creşterea infrastructurii
de transport care conduc la absorbţia de teren în zona urbană;
- creşterea cererii pentru spaţii de recreere şi petrecerea timpului liber.
Figura 11 - Ocuparea terenului, județul Mureș8
Impactul urbanizării depinde de suprafaţa de teren ocupată şi de intensitatea de utilizare a

terenurilor, de exemplu, gradul de impermeabilizare a solului şi densitatea populatiei.
8
Sursa: INS-DJS-Anuarul Statistic al judeţului Mureş 2019
86
CUI RO22776690
Ocuparea terenului prin extinderea urbană şi a infrastructurii respective este, în general,

ireversibilă şi conduce la impermeabilizarea solului ca urmare a acoperirii terenurilor cu
locuinţe, drumuri şi alte lucrări de construcţii. Ocuparea terenurilor urbane consumă cea
mai mare parte din suprafaţa terenurilor agricole, şi reduce spaţiul pentru habitate şi
ecosisteme care furnizează servicii importante, cum ar fi reglarea echilibrului apei şi
protecţia împotriva inundaţiilor. Terenurile ocupate de suprafeţele construite şi
infrastructura densă conectează aşezările umane şi fragmentează peisajele. Acest lucru
fiind, de asemenea, o sursă importantă de poluare a apei, solului şi a aerului.
Consecinţele stilului de viaţă urbană, cum ar fi poluarea aerului, zgomotul, emisiile de
gaze cu efect de seră şi impactul asupra serviciilor ecosistemelor, se fac simţite în zonele
urbane, precum şi în regiunile învecinate ale acestora.
Amplasamentul WET se afla intr-o Zona critica sub aspectul deteriorării solurilor, asa cum
reiese din tabelul urmator
Tabelul 21- Zona critica sub aspectul deteriorării solurilor
Tipul de Suprafaţa
Tipul Natura
Nr. Localizare proprietate Natura Vârsta contamina
activităţii sursei de
crt. a sitului asupra poluanţilor poluării tă
poluatoare poluare
terenului (mii mp)
..... ...............
Tîrnăveni - metale
depozitare
str.Avram proprietate industria grele,săruri,
2 deseuri 1916 776,0
Iancu nr. privata chimica cianuri, cenuşi,
periculoase
144 zguri
Sursa: Raport anual privind starea mediului APM Mures 2019
Cercetari si incercari geotehnice.

In urma executiei forajul hidrogelogic FG1, au fost obtinute urmatoarele informatii
litologice referitoare la stratele de roca traversate de forajul FG1 Tarnaveni
‐ La suprafata, in intervalul 0.0 – 1.0 m. a fost interceptat un nivel de umplutura
neomogena, constituita din praf si argila prafoasa cu fragmente de caramizi, avand
grosimea de 1.0 m;
‐ Orizont coeziv A - Primul orizont interceptat sub nivelul de umplutura, este un
constituit din:
 Interval de adancime 1.0 – 2.5 m ‐ argila prafoasa nisipoasa, cafenie, cu
intercalatii cenusii, plastic consistenta la vartoasa, cu oxizi de fier si zone
negricioase, cu radacini, cu rar carbonat de calciu diseminat; umed (umiditatea
naturala W = 21.6%).
 Interval de adancime 2.5 – 3.8 m – Argila prafoasa cenusie inchis, plastic
vartoasa, slab nisipoasa (de la 3.20 m); cu miros de mal. In intervalul 3.80 – 4.40
m, s‐a interceptat o intercalatie slab coeziva constituita din nisip argilos.
87
CUI RO22776690
Grosimea orizontului coeziv A este de 3.40 m.

Tabelul 22- Caracteristicile fizico‐mecanice ale orizontului coeziv A
Caracteristici fizico‐mecanice Unitate de Orizont necoeziv
Simbol
preliminare masura Media
Greutare volumica stare naturala γ KN/m3 18.35
Greutare volumica stare uscata γd KN/m3 14.25
Densitatea volumica in stare uscata d g/cm3
Umiditate naturala w % 25.15
Indice de plasticitate Ip % 41.00
Indice de consistenta Ic % 0.82
Porozitatea n % 45.58
Indicele pori e ‐ 0.84
Gradul de umiditate Sr ‐ 0.92
Coeficient de permeabilitate k cm/s 0.0000043
Pe baza datelor mai sus prezentate, conform SR EN ISO 14688‐1:2004, SR EN ISO
14688‐2:C91, rocile interceptate in cadrul orizontului coeziv, pot fi caracterizate astfel: au
gradul de umiditate apartinand domeniului ‖practic saturat‖; cu plasticitate foarte mare;
plastic vartoas; au coeficientul de consolidare apartinand cu media apartinand domeniului
‖subconsolidate‖.
Orizontul B, necoeziv, constituit din nisip mediu, cafeniu, afanat, cu intercalatii de nisip
argilos refulant (de la ad. de 3.90 m) si cu pietris mediu‐mare (de la ad. de 13.40 m),
nisip prafos, gresificat (foarte compact) cenusiu indesat, cu oxizi de mangan si
elemente de cuart, a fost interceptat pe intervalul de adancime 4.40 – 16.4 m si are o
grosime de 12.0 m.
Tabelul 23- aracteristicile fizico‐mecanice ale orizontului necoeziv B, foraj FG1 Tarnaveni
Caracteristici fizico‐mecanice Unitate de Orizont necoeziv
Simbol
preliminare măsura Media
Umiditate naturala w % 18,1
Coeficient de neuniformitate Un cm/s 2,5
Rezistenta SPT N30 lovituri/30 cm 57
Greutare volumica stare uscata γd KN/m3 19,1
Unghiul de frecare interioara φ [°] 37
Modul de deformatie liniara(**) E kPa 30200
Nota: * Valoare estimata prin corelarea cu rezultatele testelor SPT (Duncan si Buchignani, 1976);
** Valoare estimata prin corelarea cu rezultatele testelor SPT (Tan et al., 1991 / Mitchell and Gardner, 1975);
Pe baza datelor mai sus prezentate, conform SR EN ISO 14688‐1:2004, SR EN ISO

14688‐2:C91, rocile interceptate in cadrul Orizontului B (necoeziv) au granulozitatea
apartinand domeniului ‖cu granulozitate foarte uniforma‖.
Conform testelor SPT (teste de penetrare dinamica in foraj) valorile obtinute pe Orizontului
B arata o starea de indesare apartinand domeniilor ‖mediu indesat ... indesat‖, cu media
apartinand domeniului ‖mediu indesat‖.
88
CUI RO22776690
Orizont C, coeziv, consituit din argila prafoasa, cenusie, semiconsolidata, cu intercalatii

de gresie si nisip gresificat, a fos interceptat pe intervalul de adancime 16.4 – 20.0m.
Conform testelor SPT (teste de penetrare dinamica in foraj), valorile obtinute pe acest
orizont arata o indesare apartinand domeniului ―tare‖.
Poluarea existenta a solului

În incinta platformei Bicapa Târnăveni s-au făcut diverse investigații pentru determiinarea
calității solului.
Pentru definirea sării de poluare a solului din limita de proprietate a Wastes Ecotech s-au
făcut investigații extinse în perioada 09 – 11 August 2017.
Prelevarea de probe s-a făcut din cele 8 de puncte din care s-au mai prelevat probe și în
investigațiile din anii anteriori, acestea fiind considerate probe martor. S-au ales încă alte
23 de punte de prelevare din zone considerate reperezentative și cu potențial maxim de
poluare și care în acelașii timp să acopere uniform toata suprafața proprietății Wastes
Ecotech.
Punctele de preelvare sunt prezentate în tabelul urmator
Tabelul 24- Punctele de prelevare probe de sol – Etapa I-a de investigații

Nr. Amplasare / Coordonate STEREO ’70
probă Zona x y z
Puncte de prelevare Martor
S1 Instalaţie acid fluorhidric/Freoni 535.639,034 420 397,260 323
S2 Cazangerie 535.658,180 442 695,000 320
S3 Instalaţie bicromat I/ Anhidrida cromica 535.998,926 443 320,900 326
S4 Instalaţie bicromat II 535.821,595 443.670,858 322
S5 Instalaţie oxid de zinc 535.130,267 444.034,717 322
S6 Instalaţie antidăunători 535.084.950 443.678,894 325
S7 Colț SV Batal IV 535.714,060 444.120,130 327
S8 Zona Foraj F3 535.404,245 443.912,299 329
Puncte de prelevare caracteristice pentru vechile fabricații
P1 St. epurare / decantare 535.555,666 442.072,849 321
P2 St. epurare / decntor nămol 535.530,089 442.204,886 326
P3 Inst. HF / magazie florină –CaF2 535.507,555 442,307,445 314
P4 Inst. HF /Rezervor HF oleum 535.576,733 442.537,650 327
P5 Atelier școală 535.815,420 442.700,633 329
P6 Instalaţie bicromat I/depozit minereu Cr 535.941,906 442.986,736 319
P7 Instalaţie bicromat I/acidulatoare 535.991,670 443.093,845 318
P8 Poarta I 535.153,301 443.557,972 362
P9 Depozit alumină 535.957,975 443.750,540 323
P10 Inst. saruri de Ba 536.,046,501 443.813,222 324
P11 Topire deșeuri de zinc 535.181,980 443.656,293 319
P12 Inst alaun de amoniu 536.181,980 443.787,165 325
P13 Inst. nouă de sulf 536.165,619 443.968,062 316
P14 Inst. de sulf / polisulfură 535.992,434 443.945.577 326
P15 Triaj 536.279,764 444.364,735 324
89
CUI RO22776690
Nr. Amplasare / Coordonate STEREO ’70

probă Zona x y z
P16 Colț NV Batal IV 535.972,904 443.974,514 319
P17 Colț NE Batal IV 535.852,732 444.010,418 314
P18 Latura Est Batal IV 535.698,802 440.205,470 320
P19 Colț SE Batal IV 535.675,287 444.316,639 326
P20 Colț SV Batal IV 535.577,338 440.065,500 318
Zona dintre digul vechi si râu/în dreptul liniei de
P21 535.267,317 443.604,171 329
separația dintre Batal I și Batal II
P22 Zona dintre digul vechi si râu/mijloc latură sud Bat.I 535.268,655 443.368,620 325
P23 Mal drept Târnava Mica la est de Baraj 535.235,797 443.257,788 328
Localizarea punctelor de prelevare si rezultatele investigatiilor sunt prezentate în Planul
„Puncte de prelevare probe de sol‖ anexat. Pentru fiecare punct s-au efectuat urmatoarele
analize:
Tabelul 25 Indicatorii analizati
Nr. crt. Indicatori
1 pH
2 Umiditate
3 Sulfaţi
4 Sulfuri S2-
5 Cr total
6 Cr6+
7 Fluoruri
8 Mercur
9 Zinc
10 Cadmiu
11 Total hidrocarburi din petrol
Tabelul 26 - VALORI DE REFERINŢĂ pentru urme de elemente chimice în sol

Concentratii de referinta conf. Ord 756/1997, (mg/kg substanţă uscată)
Praguri de alerta/ Praguri de interventie/
Valori Tipuri de folosinte Tipuri de folosinte
Urme de element
normale Mai putin Mai putin
Sensibile Sensibile
sensibile sensibile
Cadmiu (Cd) 1 3 5 5 10
Crom (Cr):
30 100 300 300 600
Crom total
Crom hexavalent 1 4 10 10 20
Mercur (Hg) 0,1 1 4 2 10
Zinc (Zn) 100 300 700 600 1.500
Fluor (F) – 150 500 300 1000
Sulfuri – 200 400 1.000 2.000
Sulfaţi – 2.000 5.000 10.000 50.000
Total hidrocarburi din petrol <100 200 1.000 500 2.000
Dupa efetuarea primei etape de analize s-au identificat o serie de zone (puncte de
prelevare) in care concentrația unor poluanți a fost mai mare decât valorile maxim admise
de Ord. 756/1997 pentru terenuri cu folosință mai puțin sensibilă.
90
CUI RO22776690
Pentru determinarea ariei de contaminare si evoluția pe adâncime a concentrațiilor care

depășesc valorile maxim admise de ord. 756/1997 se realizează o a doua etapă de
investigații.
investigații pentru determinarea ariei pe care se înregistrează depășiri ale valorilor admise:
prelevare pe 3 axe la 120o una de alta la o raza de 75 și 150 m de punctul inițial.
2. Investigații pe adâncime.
În punctele în care s-au înregistrat depășiri și in care se vede o tendința crescătoare
a concentrației cu creșterea adâncimii este necesară o evidențiere a curbei de
variație a concentrațiilor pe adâncime. În etapa a doua se prelevează probe de
sol de la -1,00 m și la -1,50 m.
Acolo unde concentrația descrește odată cu adâncimea se vor face analize în momentul
executării decontaminării, pentru a fi siguri ca tot pământul contaminat va fi îndepărtat.
91
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - Construire Bd.Unirii nr.47A, Tronson 2,
Mezanin, Camera 6,
hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri tehnico- Bucuresti 030825, Romania
administrative pentru implementarea unei instalații industriale in J40/21792/2007
scopul închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea CUI RO22776690
Tel: +40-21-310.05.60
componentelor utile, a batalurilor Fax: +40-21-326.36.79
Tabelul 27 - Puncte de prelevare probe de sol in care s-au înregistrat depășiri ale valorilor admise pentru unii indicatori analizați
Ten Nr. probe / Prelevari pe adâncime Prelevari pe suprafață
Proba Zona Poluant din Latura I Latura I Latura II Latura II Latura III Latura III
ță 0-10 cm 30-40 cm 90-100 cm 140-180 cm la 75 m la 150 m la 75 m la 150 m la 75 m la 150 m
P4 Inst. HF /Rezervor HF oleum Cr tot  4 4 - - -**) -**)    
Instalaţie bicromat I/depozit minereu
P6 Cr tot  4 4 - - -**) -**)    
Cr
Cr tot  3 3 - - -**) -**) -***)   
P7 Instalaţie bicromat I/acidulatoare
Zinc  3 3 - - -**) -**) ***)   
Zinc  6 6 - -      
P9 Depozit alumină
Cadmiu  6 6 7*) 7*)      
Zinc  6 6 7*) 7*)      
P10 Inst. saruri de Ba
Cadmiu  6 6 7*) 7*)      
P12 Inst alaun de amoniu Sulfați  6 6 7*) 7*)      
TPH  6 6 7*) 7*)      
P14 Inst. de sulf / polisulfură Cr tot  6 6 - -      
Zinc  6 6 - -      
Zinc  4 4 - -  -  -  
P15 Triaj
Cr tot  4 4 5* ) 5* )  -  -  
P16 Colț NV Batal IV Cr tot  6 6 - -      
P17 Colț NE Batal IV Cr tot  6 6 - -      
P18 Latura Est Batal IV Cr tot  4 4 5*) 5*) -**) -**)    
P20 Colț SV Batal IV Cr tot  6 6 - -      
Zona dintre digul vechi si râu/în
P21 dreptul liniei de separația dintre Cr tot  4 4 - - -**) -**)    
Batal I și Batal II
Zona dintre digul vechi si râu/mijloc
P22 Cr tot  2 2 - - -**) -**) -**) -**)  
latură sud Bat.I
S3 Instalaţie bicromat I/ Anhidrida Cr tot  4 4 5*) 5*) -**) -**)    
cromica Cr VI  4 4 5* ) 5*) -**) -**)    
S6 Instalaţie antidăunători Sulfați  6 6 7*) 7*)      
S7 Colț SV Batal IV Cr tot  6 6 - -      
Nota  - tendință de creștere a concentrației odată cu creșterea adâncimii;  - tendință de scădere a concentrației odată cu creșterea adâncimii
92
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Rezultatele analizelor efectuate in etapa a II - sunt prezentate in tabelulu 28.

Tabelul 28- Rezultatele analizelor efectuate in etapa a II
Pct. CMA cf. Ord 756/97 / teren Subst. Valoare determinată (mg/kg su)
mai putin sensibil (mg/kg su) Doistanta
prele- Zona Poluant Uscata Latura Adancime
(m)
vare Prag alerta Prag Interv. (%) 10 cm 40 cm 100 cm 150 cm
85,8-87,2 75 48,41 36,55 - -
L2
85,1-91,1 150 70,66 131,55 - -
P4 Inst. HF /Rezervor HF oleum Cr tot 300 600
90,3 – 89,0 75 31,70 40,78 - -
L3
76,8-78,9 150 77,69 26,39 - -
Instalaţie bicromat I/depozit
P6 Cr tot 300 600 85,9 L3 150 135,04 - - -
minereu Cr
79,3 L2 150 - 185,30
P7 Instalaţie bicromat I/acidulatoare Zn 700 1500 84,5 L3 75 116,64 144,56 - -
77,80 L3 150 73,32 - - -
84,70 L2 75 116,80 - - -
Zinc 700 1500
81,2-86,6 L2 150 112,97 99,87 - -
74,4-68,0 Central - - - 7,94 3,34
76,5-8/6,1 L1 75 3,00 6,64 <0,25 0,27
P9 Depozit alumină 72,6-73,9 L1 150 3,38 9,68 2,93 6,78
Cadmiu 5 10 84,7-91,7 L2 75 0,55 1,29 0,85 1,68
79,0-86,6 L2 150 <0,25 0,22 <0,26 <0,24
70,1-75,9 L3 75 0,31 2,51 3,08 00,00
75,3-80,9 L3 150 2,17 1,86 1,04 <0,25
81,3 L1 75 - - - 247,26
Zinc 700 1500 79,4-80,4 L2 150 91,42 61,11 - -
P10 Inst. saruri de Ba
77,1-83,0 L3 150 <0,25 <0,24 <0,23 <0,24
Cadmiu 5 10 82,7-84,5 Central - - - 4,99 23,77
93
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
(m)
80,5-85,3 L1 75 18,44 8,87 18,97 2,27
82,2-86,7 L1 150 8,84 7,55 5,21 8,62
75,0-83,0 L2 75 6,26 13,69 7,74 14,6
77,7-75,5 L2 150 <0,24 <0,24 1,12 6,29
74,6-75,5 L3 75 2.55 0.00 9.96 4.75
77,1-83,0 L3 150 <0,25 <0,24 <0,23 <0,24
P12 Inst alaun de amoniu Sulfați 5000 50000 - - - - - - -
70,8-75,6 Central - - 41 <0,20 -
71,6-87,6 L1 75 200 705 2025 103
79,5-80,4 L1 150 <0,20 <0,20 <0,20 -
TPH 1000 2000 74,9-81,7 L2 75 <0,20 <0,20 41 <0,20
72,7-91,0 L2 150 43 <0,20 <0,20 24
80,0-82,9 L3 75 304 335 539 355
P14 Inst. de sulf / polisulfură
72,6-80,5 L3 150 639 633 80 550
Cr tot 300 600 79,5-80,4 L1 150 - 19,47 - -
71,6-87,6 L1 75 35,8 30,3 - -
79,5-80,4 L1 150 67,87 59,70 - -
Zinc 700 1500
74,9-81,7 L2 75 142,07 81,7 - -
72,7-91,0 L2 150 64,78 44,41 - -
Cr tot 300 600 83,3-85,8 Central - - - 20,71 18,65
P15 Triaj
Zinc 700 1500 79,8-81,2 L3 150 268,27 191,90 - -
P16 Colț NV Batal IV Cr tot 300 600 85,6 L3 75 - 54,81 - -
P17 Colț NE Batal IV - - - - - - - - - -
P18 Latura Est Batal IV Cr tot 300 600 82,6 Central - - - 194,71 -
94
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
(m)
78,3-82,6 L3 75 - 101,23 196,27 199,47
82,4-86,5 L3 150 - 32,26 58,11 39,37
83,5 L1 75 - 142,97 -- -
79,6 L2 75 204,44 - -
P20 Colț SV Batal IV Cr tot 300 600 76,3-79,6 L2 150 198,55 256,81 - -
86,2-83,2 L3 75 14,03 6,73 - -
83,4-84,7 L3 150 32,69 19,18 - -
82,4-83,4 L2 75 162.19 187.14 - -
Zona dintre digul vechi si râu/în 82.0 L2 150 - 60.57 - -
P21 dreptul liniei de separația dintre Cr tot 300 600
Batal I și Batal II 78.7 L3 75 75.39 - - -
80.7-84.8 L3 150 45.98 15.42 - -
Zona dintre digul vechi si 87.7-90.2 L3 75 9.90 6.59 - -
P22 Cr tot 300 600
râu/mijloc latură sud Bat.I 83.4-85.9 L3 150 16.57 11.83 - -
78.7-87.2 L2 75 - 88.79 206.24 88.64
Cr tot 300 600
79.7-84.0 L2 150 - 219.17 157.17 48.19
74,4 Central - - - 6,91 3,07
Inst. Bicromat I /Anhidrida 78,1-87,2
S3 L2 75 3,83 6,94 4,82 <0,5
cromica
Cr VI 10 20 79,7-84,0 L2 150 <0,5 1,77 6,87 7,55
70,4-81,4 L3 75 7,53 7,2 <0,5 1,31
75,3-78,9 L3 150 7,11 16,78 16,22 16,26
83.0 L1 75 23.61 - -
80.2-81.5 L1 150 122.58 110.53 - -
S7 Colț SV Batal IV Cr tot 300 600
80.5-80.8 L2 75 65.27 72.91 - -
78.2-81.1 L3 75 217.13 204.23 - -
95
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
O sinteza a celor prezentate în tabelul de mai sus indică existența unor concentrații mai
mari decât cele admise astfel:
 Crom total - Crtot
Depășirile valorilor admise în punctele: P4, P6, P7, P14, P16, P17, P18, P20, P21, P22,
S3, S7, respectiv în zona fostei instalații de bicromat și vecinătățile ei și împrejurul
batalurilor de șlam. În toate punctele concentrația descrește odată cu adâncimea;
excepție fac doar P15, P18 și S3. Valori maxime 41326,82 mg/kg su
 Crom hexavalent- CrVI
Depășirea concentrației de crom hexavalent apare numai în proba S3 – prelevată din aria
fostei Instalaţii de bicromat I și Anhidrida cromica; concentrația crește cu adâncimea;
 Cadmiu
Depășirea concentrației de zinc apare în probele P9 și P10, în vecinătatea fostelor
instalații de sulfat de alumina si săruri de bariu, aflate în apropiere una de cealaltă și
amândouă în vecinătatea instalației de oxid de zinc*) (în zona de depozitare și de topire a
conurilor de zinc – folosite ca materie primă). Cadmiul este un component minor în
majoritatea minereurilor de zinc. Concentrația crește cu adâncimea.
 Zinc
Depășirea concentrației de zinc apare în probele P7 (lângă acidulatoarele de la bicromat) ,
P9, P10 (În apropierea fostei instalații de Oxid de zinc*)), P15 (în zona Triaj); Concentrația
crește cu adâncimea numai în proba P10.
 Sulfați
Depășirea concentrației de sulfați apare în probele P12 (instalația alaun de amoniu) și S6
(instalația antidăunători – pe bază sw sulf); Concentrația crește cu adâncimea.
Rezultatele investigatiilor solului sunt prezentate in plansa ‖17.09.13 Raport Investigare
Calitate Sol –HARTA‖ anexata.
In concluzie poluarea se oprește la adâncimi in jur de 40-50 cm in cele mai multe puncte
de prelevare, dar se apropie in mod exceptional de adancimea de 150 cm.
Concluzii privind poluarea solului
In incinta proprietatii WET s-au determinat mai multe zone cu sol contaminat.
Conform sarcinilor acceptate de proprietar prin Contractul de vanzare –
cumparare, in cadrul prezentului Proiect, aceste zone vor fi decontaminate.
96
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
2.5 BIODIVERSITATEA
2.5.1 FLORA
Datorită reliefului, caracterizat prin dealuri larg ondulate, prin văi largi și adânci, cu o serie de
versanți degradați, alunecări de teren și lunci aluvionare, flora este eterogenă formând un
adevărat mozaic. Această varietate a florei este reflectată într-o bogăție cantitativă și calitativă
de specii. Familiile de plante cele mai reprezentative sunt: Compositae, Gramineae, Labiatae,
Leguminoase, Cruciferae, Rosaceae. Familia Compositae, cuprinde elemente comune
pășunilor, locurilor umede din poienele din pădure
Varietatea florei este reflectată într-o bogăție cantitativă și calitativă de specii. Familiile de
plante cele mai reprezentative sunt: Compositae, Gramineae, Labiatae, Leguminoase,
Cruciferae, Rosaceae. Familia Compositae, cuprinde elemente comune pășunilor, locurilor
umede din poienele din pădure.
Astfel întâlnim: bănuței, steluțele, iarba mare, margareta, mături. O familie bogată în
reprezentanți este cea a gramineelor: mohor, iarba câmpului, iarba deasă, fireța, păiuș.
Dintre arbuști cei mai întâlniți sunt alunul, cornul, sângerul, lemnul câinesc, porumbarul,
păducelul și măceșul.
Sunt de asemenea foarte răspândite și cunoscute plantele medicinale precum: coada
calului, mușețelul, menta, cicoarea. Plantele melifere furnizează polen și nectar familiilor
de albine. Acestea sunt: teiul, părul pădureț, plopul, salcia, nu-mă-uita, jaleșul.
Plantele alimentare sunt întâlnite în păduri sau la marginea pădurilor: murul, frăguța,
alunul. În pajiștile din împrejurimile comunei mai pot fi întâlnite: urzica, măcrișul, chimionul.
Figura 12 - Amplasarea Bicapa in mediul vegetal

Se mai găsesc esențe lemnoase precum stejarul, cerul, carpenul, mesteacănul, arinul
negru. În zona se mai găsesc plante furajere și plate decorative.
97
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Pe teritoriul localității se cultivă: grâu, orz, secara, ovăz, porumb, cartoful, inul de fibră,
cânepa, floarea soarelui, sfecla de zahăr
Amplasamentul Bicapa este invecinat cu terenuri agricole la est, sud și vest, iar la nord,
dincolo de DJ 107 sunt curtile locuitorilor din cartierul Dezrobirii.
In partea de sud pe malurile Târnavei Mici este o perdea de pomi.
Pentru ca sanatatea populatiei depinde esential de densitatea mediului vegetal la nivelul
Uniunii Europene a fost stabilit un standard, de 26 mp pentru fiecare locuitor, media
națională fiind de 21,4 mp per locuitor in 2017
Legea nr. 24/2007 definește spaţiile verzi urbane publice, care pot fi: parcul (cu suprafață
de cel puțin 1 ha), spațiul verde (cu suprafață mai mică de 1 ha) în zone rezidențiale sau
aferente sediilor instituțiilor publice, grădina – teren cultivat cu flori, copaci și arbuști
ornamentali, care este folosit pentru agrement și recreere, parcul sportiv, grădina botanică
etc. Prin Legea 24/2007 a fost introdusă obligația primăriilor orașelor de a realiza în fiecare
localitate Registrul Spaţiilor Verzi. La nivelul anului 2014 in Registrul spatiilor verzi din
Tarnaveni sunt 737194 mp. Pentru cei 22075 locuitori revine o suprafata de 33.4 mp
spatiu verde/locuitor. Este o situatie foarte buna in comparatie cu media pe tara si acest
lucru se va imbunatati si mai mult la finalul proiectului cand, indiferent ce utilizare i se va
da terenului WET va ramane obligatoriu spatiul inierbat de cca. 15 ha al depozitului nou,
inchis definitiv..
2.5.2 FAUNA
În pajiștile stepice, cele mai răspândite viețuitoare sunt insectele: lăcusta marocană,
lăcusta italiană, lăcusta de pășune, coșarii, forfecarul, gândacul cu coadă, gândacul păros,
ploșnița roșie, albinele și bondarii. În păduri și desișuri se găsesc o mare varietate de
specii de insecte fitofage: omizi, croitori, rădașca, viespi de lemn.
Dintre gasteropode, cele mai frecvent întâlnite sunt: melcul de livadă și melcul dungat.
Cele mai reprezentative reptile ale zonei sunt: șarpele orb, șopârla de câmp, șarpele de
casă. Păsările sunt reprezentate de porumbelul sălbatic, mierla, gaița, buha, fazanul,
șoimul rândunelelor, ciocârlia, barza, coțofana, vrabia, privighetoarea și cucul. Cele mai
întâlnite mamifere sunt: lupul, vulpea, iepurele, ariciul, căprioara.
2.5.3 ARII PROTEJATE.

În judeţul Mureş siturile Natura 2000 au fost declarate în anul 2007 şi 2011.
În categoria Habitate siturile au fost desemnate ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România prin O.M. nr. 1.964/2007, respectiv OM nr. 2387/2011,
Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, 9 situri (2007) cu suprafaţa totală
de 225 030 ha, respectiv încă 12 situri (2011) cu suprafaţa totală de 8 030 ha.
În categoria Păsări au fost desemnate ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România prin H.G. nr. 1.284/2007 , respectiv H.G.nr. 971/2011 privind
98
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, 5 arii avifaunistice (2007) cu suprafaţa

totală de136 000 ha și s-a adăugat 1 arie avifaunistică - Munţii Călimani, suprapusă peste
Parcul naţional Călimani (24 000 ha).
Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 în anul 2014 a fost de 266 467 ha, reprezentând
40 % din suprafaţa judeţului.
Dintre siturile existente in judetul Mures cele mai apropiate de amplasamentul proiectului
sunt.
 situl de protectie avifaunistică ROSPA0041 Eleşteele Iernut – Cipău situat la o distanță
de cca. 11 km nord de amplasament;
 situl ROSCI0384 Râul Târnava Mică, este situl protejat aflat cel mai aproape de
amplasament dar si acesta este la o distantă de 5,8 km E-NE (amonte) de amplasament,
deci destul de departe pentru a fi afectat de activitatile acestuia.
ROSCI0384 - Râul Târnava Mică9
Tipuri de habitate specifice sitului Tarnava Mica sunt: Păduri aluviale cu Alnus
glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
Specii de mamifere care se gasesc pe malurile Tarnavei mici sunt : Lutra lutra
(Vidră, Lutră)
Specii de amfibieni şi reptile: Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);
Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); Triturus cristatus (Triton cu
creastă)
Specii de peşti: Barbus meridionalis (Moioagă); Cobitis taenia (Zvârlugă); Gobio
albipinnatus (Porcuşor de şes); Sabanejewia aurata (Dunariţă)
Specii de nevertebrate: Lycaena dispar; Unio crassus (Scoica de râu)
Figura 13 - Limita ROSCI0384 fata de amplasament (5, 43 km)

Ariile protejate se afla la distante mari fata de amplasament, în afara ariei de impact a
emisiilor actuale de pulberi si metale grele.
9
http://www.mmediu.ro/img/attachment/33/arii-naturale-protejate-547857c5e7545.pdf
99
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
2.5.4 IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII

Flore si fauna terestra sufera impactul indirect alpoluarii atmosferei, dar biotopul cel mai
afectat de poluarea existenta este biotopul acvatic al raului Tarnava Mica. In apele raului
alung poluantii din apele freatice de sub amplasamentul WET, care sunt drenate de
Tarnava Mica.
Biotopul acvatic sufera in cea mai mare masura impactul poluant al amplasamentului.
2.6 ZGOMOTUL
2.6.1 NIVELUL DE ZGOMOT AL ZONEI

Noțiunea de ‖zgomot‖ definește în general un sunet pe care un ascultător îl consideră
deranjant, supărător, neplăcut, sau în cazuri extreme, fizic dureros.
Există şase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, aşa cum îl percepe un
ascultător: intensitate, frecvenţă, durată, tărie sonoră, discordanţă şi iritabilitate. Dintre
aceste şase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt intensitatea, frecvenţa şi
durata. Tăria sonoră (intensitatea audibilă a zgomotului), discordanţa şi iritabilitatea sunt
caracteristici subiective care diferă mult în funcţie de percepţia ascultătorului.
Nivelul de presiune acustică este măsurat şi cuantificat de regulă, cu ajutorul logaritmilor
raportului presiunilor acustice, pe o scală care redă nivelul sunetului în decibeli (dB). O
ilustrare tipică a scalei decibelice este redată în Figura 14.
Figura 14- Scară decibelică având indicate reglementările române privind limitele de zgomot
100
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Nivelul de presiune acustică este măsurat şi cuantificat de regulă, cu ajutorul logaritmilor

raportului presiunilor acustice, pe o scală care redă nivelul sunetului în decibeli (dB). O
ilustrare tipică a scalei decibelice este redată în Figura 14. Deoarece auzul uman nu este
la fel de sensibil pentru toate frecvenţele, se utilizează o aşa-numită reţea de ponderare în
frecvenţă A, al cărei rol este de a corecta nivelele acustice măsurate în funcţie de această
dependenţă în funcţie de frecvenţă. Unităţile de măsură ale nivelelor acustice ponderate A
se notează „dBA‖ sau „dB(A)‖.
Intrucat in amplasamentul WET nu se desfasoara activitati de productie fondul sonor al
zonei este determinat de sursa exterioara aflata la limita de Nord a amplasamentului,
respectiv DJ107  Strada Avram Iancu.
Pentru Strada Avram Iancu, care se incadreaza in categoria „strada de categorie tehnica
I, magistrala”: nivelul de zgomot echivalent Leq este de 75  85 dB. Coroborat si cu indicatia
din figura 14, care pentru trafic rutier aglomerat indica un nivel de 80 dB
In situatia actuala amplasamentul WET nu este un poluator fonic al zonei.
Poluarea de fond a zonei are o sursa exterioara, traficul rutier de pe DJ107, cu un
nivel de 80 dB.
2.7 RADIAȚIILE DE LUMINĂ, CĂLDURĂ ȘI ALTE FORME DE RADIAȚIE

ELECTROMAGNETICA
Nu este cazul
2.8 BUNURILE MATERIALE SITURI ARHEOLOGICE, ISTORICE,

ARHITECTURALE
2.8.1 ATESTARE DOCUMENTARĂ

Primele dovezi ale unei existențe umane datează din perioada neolitică. Înființat în anul
1962, muzeul municipal găzduiește numeroase exponate ce atestă o existență sedentară
și ulterior în epoca bronzului și a fierului și prezintă vizitatorilor o bogată colecție de fosile
și vestigii arheologice, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.
Din perioada evului mediu timpuriu datată scriptic în a doua jumătate a secolul al XIII-lea,
mai exact 1278, localitatea a purtat numele de Sent Marton (Sfântul Martin), sau în
limbajul latinizat al cancelarilor vremii, „terra Tycheum Sent Marton‖. Mai apoi, în anul
1278, și mai târziu, în 1438, denumirea a fost schimbată în Dycheu Zenthmarton. În 1502
localitatea era menționată ca oppidum (târg), de-a lungul timpului având și diferite funcții
administrative.
101
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
În epoca modernă apare în grafia maghiară cu numele de „Dycso-Sent-Marton‖ în 1854. În

limbajul poporului era cunoscut sub numele de Sânmartin, Sânmărtin sau Diciosânmărtin,
pentru a-l deosebi de Coroisânmărtin.
Repere istorice - În aprilie 1912, Târnăveniul este ridicat la rangul de oraș. În anul 1913,
orașul a fost iluminat cu gaz. După primul război mondial, Târnăveniul a fost reședința
județului Târnava Mică, denumit județ în timpul Regatului României.
2.8.2 OBIECTIVE DE PATRIMONIU CULTURAL ȘI ARITECTURAL

Câteva din obiective turistice și monumente din Târnaveni sunt:
 Muzeul municipal – are numeroase exponate, care prezintă vizitatorilor o bogată
colecție arheologică, precum și materiale etnografice de pe Valea Târnavelor.
 Fostul sediu al administrației județului Târnava Mică - în perioada interbelică în clădire a
funcționat prefectura județului Târnava Mică.
 Biserica unitariană - a fost construită în stil gotic în secolul al XIV-lea. Biserica este
declarată monument istoric.
 Biserica romano-catolică cu hramul Sf. Martin, patronul orașului,
 Biserica greco-catolică „din deal‖, cu hramul Sfinții Mihail și Gavril;
 Biserica ortodoxă "Sf.Treime", construită între 1939-1940 și biserica ortodoxă Sfântul
Gheorghe.
 Biserica ortodoxă din lemn "Sfântul Nicolae" din Cuștelnic.
Figura 15 - Muzeul municipal; Prefectura judeţului Târnava Mică, astăzi Colegiul

Tehnic Târnăveni și Biserica unitariană
Monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României și aflate în
Târnăveni10, județul Mureș aflate în Lista Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului
Național din România / Institutului Național al Patrimoniului, versiunea din 2015 sunt
indicate în tabelul următor:
Tabelul 29- Monumentele istorice înscrise în Patrimoniul cultural național al României
Dist. de
Denumire Cod LMI11 Adresă Datare
Bicapa
la nord de centrul orașului spre
Castrul roman MS-I-s-B-15434 Epoca
râul Târnava 46.3166°N; Cca. 2 km E
de la Târnăveni (RAN: 114934.01.01) romană
24.2833°E
10
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Mure%C8%99_-_T
11
Codul LMI reprezintă codul asociat monumentelor istorice enumerate în Lista Monumentelor
Istorice din România.
102
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Dist. de
Denumire Cod LMI11 Adresă Datare
Bicapa
La nord de centrul orașului spre
MS-I-m-B-15434.01 Epoca
Castru râul Târnava, între Strada Cca. 2 km E
(RAN: 114934.01.03) romană
Principală și râul Târnava
La nord de centrul orașului spre
MS-I-m-B-15434.02 sec. II - III
Canabae12 râul Târnava, între Strada Cca. 2 km E
(RAN: 114934.01.02) p. Chr.
Principală și râul Târnava
Situl arheologic MS-I-s-B-15435 Epoca
Str. 1 Mai Cca. 2 km NE
de la Târnăveni (RAN: 114934.02) romană
MS-I-m-B-15435.01 Str. 1 Mai, în zona sec. I-III p.
Așezare Cca. 2 km NE
(RAN: 114934.02.01) cinematografului Olimpia Chr.
MS-I-m-B-15435.02 Str. 1 Mai, în zona sec. I-III p.
Necropolă Cca. 2 km NE
(RAN: 114934.02.02) cinematografului Olimpia Chr.
Obiectivele de patrimoniu cultural și monumentele istorice din Târnăveni sunt în
afara ariei de impact a emisiilor din amplasament
2.9 PEISAJUL
2.9.1 INFORMATII DESPRE PEISAJ13

Analiza impactului asupra peisajului face parte integrantă din imperativele Convenţiei
Europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, Convenţie la care ţara
noastră a aderat, ratificând acest fapt prin Legea nr. 451/08.07.2002 „Lege pentru
ratificarea Convenţiei Europene a peisajului‖.
Peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu, este o rezultantă a interacţiunii în timp între mediu
fizic iniţial, exploatarea biologică şi acţiunea omului. Deci la integrarea elementelor aflate
în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieţii umane, organizarea societăţii,
dezvoltarea acesteia.
12
CANABAE (cuv. lat.) subst. pl. Așezări omenești întemeiate în jurul castrelor romane.
13
http://geografilia.blogspot.ro/2011/08/aspecte-teoretice-privind-notiunea-de.html
103
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Figura 16 - Modelul peisajului în context ecologic
Peisajul geografic este o rezultantă a factorilor naturali şi a celor sociali, fiind supus în
permanenţă modelărilor naturale şi socio-culturale.
Peisajul este dependent de noţiunea de mediu, acesta devenind partea materială a
mediului ce manifestă şi un caracter funcţional imprimat de factorii energetici, mecanici,
trofici, această componentă funcţională fiind numită ecosistem. Astfel, din punct de vedere
ecologic, peisajul va fi reprezentat de o diversitate de ecosisteme ce interacţionează.
Peisajul urban reprezintă acel spaţiu construit ce constituie întregul organic dar şi spiritual
al citadelei expus; în cadrul peisajului urban intră toate elementele fizice din cadrul unei
urbe din punct de vedere estetic indiferent de caracterul acestuia ( al esteticului) pozitiv
sau negativ. Peisajul urban prin imaginea acesteia defineşte caracterul unui oraş la nivel
percepţional fie că este vorba de un caracter social, economic, cultural, arhitectural,
administrativ etc. Peisajul urban reprezintă un concept studiat de mai multe ştiinţe printre
care am putea enumera: geografia, ecologia, urbanismul, arhitectura, peisagistica dar şi
logosuri precum psihologia, sociologia şi filozofia.
Peisajul industrial - reprezintă acel tip de peisaj care se evidenţiază prin apariţia tuturor
elementelor fizice industriale, indiferent de scopul acestora, fiind constituite ca elemente
unitare şi aflate în interdependenţă cu spaţiile vecine.
2.9.2 ÎNCADRAREA ÎN REGIUNE

Platforma Bicapa este integrată în Municipiul Tarnaveni aflandu-se la sud de artera
principală de acces în oraș dinspre Blaj (DJ 107), local identificata cu strada Avram Iancu.
Proprietatea WET pe care se realizeaza proiectul este inconjurata de terenuri ale altor
societati comerciale, toate fiind incluse in fosta platforma industriala Bicapa.
104
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Figura 17 - Peisajul actual din incinta platformei Bicapa

In prezent, dupa demolarea fostelor instalatii, aspectul platformei produce un
impact vizual foarte neplacut.
2.9.3 IMPACTUL PROGNOZAT

La finalizarea proiectului in amplasament va ramane doar depozitul nou, ecologic, inchis
definitiv. Restul trenurilor, curatate, decontaminate si nivelate vor avea aspectulunei zone
de recreere.
Pentru ilustrarea aspectului pe care il va avea depozitul inchis este prezentat in figura
urmatoare un depozit de deseuri inchis definitiv.
Figura 18 – Aspectul unui depozit de deseuri inchis
105
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Avand in vedere aspectul actual al platformei Bicapa si cele prezentate referitor la

peisajul final se poate afirma ca IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA PEISAJULUI
va fi PUTERNIC POZITIV
2.10 POPULAȚIA
2.10.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE

Analiza modificărilor demografice înregistrate la nivelul localități oferă informații cu privire
la tendințele demografice din următoarea perioadă.
Folosind datele puse la dispozitie de Institutul National de Statistica putem constata
evolutia populatiei din Judetul Mures si din municipiul Tarnaveni.
22075 22027 21994 21938 21905 21865 21822 21783 21681
11246 11222 11205 11177 11160 11139 11117 11097 11045

10829 10805 10789 10762 10746 10726 10705 10685 10635
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Populatie Tarnaveni Barbati Femei
Figura 19– Evoluția populației Municipiului Târnăveni 2011-2019
Ca si la nivel de Tara si de judet se constata o scadere continua a populatiei
Structura etnică a populației

respectând procentele ultimelor recensăminte este:
106
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
0.70% 7.96%
Români 71.60%
Români
Maghiari 19.65%
19.65% Maghiari
Germani 0.70%
Evrei 0.01% Germani
Rromi 7.96% 71.60% Evrei
Alții 0.07% Rromi
Alții
Figura 20- ponderea populatiei functie de etnie
2.10.2 FORȚA DE MUNCĂ

La ultimul recensământ a reieșit faptul că în România anului 2011 resursele de muncă
reprezintă 64,34%. Pentru o populatie de 22.075 locuitori ai municipiului Târnăveni – forta
de munca reprezinta cca. 14200 locuitori activi.
Pana in 1989 Tarnaveni era un oras monoindustria. In combinatul chimic Bicapa lucrau
cateva mii de angajati.
Cand produsele Bicapa nu au mai avut oiata de desfacere unitatile productive au inceput
sa –si reduca activitatea si implicit sa reduca si personalul angajat. Astfel de la cca. 1800
angajati inainte de anul 2000 ajunge la cca. 180 in anul 2008 la intrarea in lichidare. ...
Rata șomajului în Târnăveni este cea mai mare din localitățile județului Mureș, și anume
6,15%, iar din totalul locuitorilor de 22.075 (conform referendumului din 2011) doar 7.500
pot fi considerați activi, iar restul populației este inactivă sau șomeră. Sărăcia este
pregnantă în oraș și în satele aparținătoare, abandonul școlar și familial sunt crescute, și
contribuie la nivelul scăzut de trai și de educație.
2.10.3 ECONOMIA LOCALĂ14

Industria - Municipiul Târnăveni activau 525 de IMM-uri în anul 2013, iar în ceea ce
privește categoria întreprinderilor mari și foarte mari nu este înregistrata nici o societate.
Microîntreprinderile dețin majoritatea de efectiv, cu o pondere de 84,6% din totalul IMM-
urilor, în timp ce întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 15,4%
14
http://www.tirnaveni.ro/situatia-economica-a-tarnaveniului-expusa-in-strategia-de-dezvoltare-pana-in-2020/
107
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Agricultura practicată în prezent este una de subzistenţă, 90% din suprafața agricolă se
lucrează în formă privată iar 10% în asociații lucrative. Având în vedere că din suprafața
totală a municipiului de 5.896 hectare, 4533 ha este teren agricol se poate concluziona că
există posibilități pentru practicarea unei agriculturi performante în Târnăveni. Producția
agricolă, atât cea totală cât și cea medie, a scăzut în ultima perioada în cazul majorității
culturilor. Aceasta evoluție descendentă este în corelație cu diminuarea suprafețelor
cultivate efectiv din aceeași perioadă fapt ce sugerează că multe dintre suprafețe au
rămas necultivate sau au o alta destinație.
Comerțul în aceasta zona este reprezentat de 175 de firme particulare cu un număr de
550 de salariați. Serviciile oferite pe piața municipiului Târnăveni sunt diversificate, fără a
acoperi întreaga gama necesara. Astfel oferta de servicii este dominata de: alimentație
publică, activități recreative, activități de transporturi, servicii de sănătate. Din punct de
vedere al serviciilor necesare pentru desfășurarea de activități economice exista şi filiale
ale societăților bancare BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, CEC.
Potențialul turistic al arealului este valoros, datorită patrimoniului natural și patrimoniului
cultural și arhitectural, datinilor și obiceiurilor întâlnite în această zonă, datorită conviețuirii
în această parte a ţării a mai multor naționalități, interferențe culturale, lingvistice și
religioase cu o mare varietate de tradiții și obiceiuri.
Infrastructura de turism a localității Târnăveni este deficitară, în perioada 2003-2013 se
poate observa o stagnare a acesteia. Un mare potențial de dezvoltare turistică este dat de
existenta lacului sărat Aluna (Băile Râioasa) o potențială locație amenajabilă pentru
balneaţie și tratament, situat în proximitatea orașului Târnăveni, la debușarea unui pârâu
în lunca Văii Sărate, la circa doi kilometri de confluența cu Târnava Mică.
Situatia actuală15 - Chiar dacă în ultimii ani în economia locală s-a simţit o uşoară
creştere, datorată. în mare parte, creşterii numărului locurilor de muncă, situaţia nu este
prea bună la Târnăveni. Cu o mare parte a populaţiei aflată în pensie şi cu o forţă de
muncă activă plătită cu salariul minim pe economie, dezvoltarea pe plan economic e
departe de cea din trecut
Deși nu sunt date oficiale despre aceste aspecte, la nivel de Târnăveni, totuşi firmele
locale stagnează şi din cauza lipsei de personal, care preferă să muncească temporar în
străinătate pentru asigurarea traiului zilnic, agenţii economici din Târnăveni neavând cum
să crească salariile, din lipsa clienţilor cu bani, iar cercul vicios continuă.
RISCURI PENTRU POPULAȚIE ȘI MEDIU URBAN

Poluanții specifici platformei erau: sărurile anorganice; metalele grele Cu, Cr, Zn, Pb; cianuri,
sulfuri și hidrogen sulfurat; fluoruri În prezent poluanții din șlamurile stocate în bataluri sunt
metalele grele sub forma de: Cr2O3 total, Cr2O3solubil, SiO2, Fe2O3, CaO, MgO, Al2O3. Riscurile
reprezentate de activitatea platformei chimice pentru sănătatea populației din Municipiul
Târnăveni, activităților sociale și obiectivelor de patrimoniu cultural și arhitectural erau
acțiunea substanțelor toxice purtate spre receptori de diverși vectori: 
15
http://www.tirnaveni.ro/frigul-comprima-si-mai-mult-economia-locala/ - Februarie 2017
108
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
aer, transportă poluanții care au impact asupra: populației și efectivului zootehnic

(aparat respirator); vegetației; solului și apelor de suprafață; obiectivelor de
patrimoniu cultural și aritectural (coroziune materiale de construcție); 
apa de suprafață, transportă poluanții care au impact asupra: biotopului acvatic;
deteriorarea calității ape ce trebuie potabilizată; efectiv zootehnic (ingerare/aparat
digestiv); vegetație; ape freatice;
sol, subsol, ape subterane, poluanții au impact asupra: vegetației; populație și
efectiv zootehnic (prin ingerare de produse vegetale poluate); productivitate
agricolă.
În prezent este redus până aproape de anulare vectorul aer, întrucât toate activitățile
platformei chimice au încetat. Preluarea de pulberi cu poluanți de pe suprafața batalurilor de
către turbulențele atmosferice au o arie de dispersie cu mult mai restrânsă decât aveau
emisiile din instalațiile în funcțiune.
Sursa de poluare rămasă sunt batalurile și exfiltrațiile de ape pluviale care levighează masa de
șlamuri.
Riscul produs asupra ecosistemului râului Târnava Mică era, în timpul funcționării
platformei, resimțit pe tronsonul Târnăveni - platformă - evacuare şi secţiunea Crăieşti,
aproximativ 4 Km, deoarece în această zonă se putea determina aportul efectiv al
platformei atât prin efluentul său cât şi prin exfiltraţiile din bataluri; în prezent rămâne
predominant aportul exfiltraţiilor din bataluri.
2.10.4 IMPACTUL PROGNOZAT

Analizand efectele proiectului asupra economiei Municipiului Tarnaveni comparativ cu cele
expuse in Situația economică a Târnăveniului expusă în strategia de dezvoltare până în 2020
se evidentiaza urmatoarele aspecte:
Inchiderea batalurilor de la Bicapa prin procesarea si extragerea elementelor utile
din slamuri se adauga la situatia existrnta a economiei locale – existenţa unor
materii prime și resurse naturale ce pot fi valorificate prin crearea valorii adăugate;
proiectul realizandu-se cu un important aport de capital privat, romanesc si strain
anihileaza unul din punctele slabe existente anterior, investițiile reduse de capital
străin în economia locală;
cresterea numarului de locuri de munca pe o perioada de 10 ani cu minimum 170
lucratori la care se adauga numarul de muncitori care vor construi obiectiele
proiectului in primii cca. 2 ani inainte de darea in functiune a fabricii, in paralel cu
functionarea acesteia, cand se vor construi cele 3 celule ale noului depozit si la final
pentru inchiderea definitiva a depozitului si decomisionarea fabricii.
oportuniati de oprire a migrarii forței de muncă înalt calificate. Proiectul creste cu
peste 1,9 % numarul locrilor de munca din municipiu;
109
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
stimularea activitatilor conexe cum sunt: transportul de meterii prime, mateiale si

ptoduse;
consumul si deci dezvoltarea seviciilor de energie electrica, gaze naturale, apa si
canalizare;
reabilitarea stavilarelor de la barajul de pe Tarnava Mica obiectiv hidrotehnic
apartinand WET dar exploatat in perteneriat cu Apele Romane;
contribuie la bugetul local cu impozite de cca, 4 milioane lei/an si stimularea
veniturilor salariale in economia locala.
2.10.5 IMPACTUL NEDISCRIMINARII SI EGALITATIIDE SANSE

Egalitatea de şanse și de tratament are la bază participarea deplină și efectivă a fiecărei
persoane la viaţa economică şi socială, fără deosebire pe criterii de sex, origine rasială
sau etnică, religie sau convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală. Egalitatea de
șanse și de tratament reprezintă un drept fundamental și o valoare de bază a Uniunii
Europene, stipulată în articolul 8 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene
(versiunea consolidată).
Promovarea egalităţii de şanse va contribui la coeziunea socială. Dezvoltarea unei culturi
a oportunităţilor egale presupune implicarea directă a tuturor actorilor sociali din sectorul
public şi privat, inclusiv societatea civilă.
Directiva 2000/43/CE stabilește „un cadru pentru combaterea discriminării pe baza rasei
sau originii etnice, în vederea punerii în aplicare în statele membre a principiului egalității
de tratament.‖ Complementar directivei 2000/78/CE, această directivă definește egalitatea
de tratament drept situația în care „nu se face o discriminare directă sau indirectă pe baza
rasei sau originii etnice‖. OG nr. 137/2000 transpune la nivel național prevederile
directivelor 2000/43/CE și 2000/78/CE. Similar acestora, ea definește la art. 2 alin. (1)
discriminarea ca reprezentând „orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe
bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex,
orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV,
apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau
efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de
egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute
de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii
publice‖
Modalităţi de diminuare a formelor de discriminare
Soluţiile furnizate de participanţi au vizat de fiecare dată potenţialul individual - „fiecare
trebuie să facă ceva la nivel individual‖ pentru că „prejudecata se naşte din incapacitatea
reacţiei, din lipsă de cultură civică şi democratică‖ şi, în consecinţă, „orice act de
discriminare trebuie perceput personal pentru că oricând pot să fiu şi eu discriminat‖. în
fiecare din cele opt focus grupuri, s-a precizat că educaţia prin şcoală şi prin mass-media
are un rol esenţial în vederea reducerii discriminării. S-a făcut explicit trimitere la
potenţialul fiecărei comunităţi în parte pentru că „toate acţiunile au rol educativ‖, iar
110
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
„fiecare comunitate trebuie să îşi rezolve în primul rând singură problemele prin educaţie,
organizare, prin deschidere şi prin valorificarea resurselor”
Argumente pro-egalitate de şanse în cadrul viitoarei intreprinderi
Practicile discriminatorii afectează negativ afacerile. Egalitatea de şanse este eficientă din
punctul de vedere al costurilor şi va fi integrată în toate practicile manageriale, resurse umane
sau ocupare. Angajatorul WET va implementa politici de egalitate de şanse vpr respecta pe
deplin obligaţiile legale. Vor beneficia, astfel, de anumite avantaje: • reducerea mişcărilor de
personal, a costurilor cu recrutarea şi formarea; • îmbunătăţirea nivelului de motivare şi
performanţă profesională; • lărgirea bazei de selectare a persoanelor competente; • stimularea
unui mediu sănătos şi productiv de muncă; • îmbunătăţirea imaginii companiei, în relaţie cu
viitorii angajaţi şi cu clienţii.
Se demonstraza astfel ca WET va aplica un management bazat pe EGALITATE DE
SANSE SI NEDISCRIMINARE si acest lucru va avea un IMPACT SOCIAL POZITIV si de
asemenea un impact pozitiv chiar si asupra propriei activitati.
In concluzie IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA VIETII SOCIALE SI A ECONOMIEI

LOCALE ESTE PUTERNIC POZITIV.
2.11 INTERACTIUNEA IMPACTURILOR ASUPRA FACTORILOR DE

MEDIU
Poluarea existenta a fiecarui factor de mediu ere un effect synergic, fiecare contribuind la
amplificarea impactului global al amplasamentului.
APA dizolva componentele chimice poluante din Slamurile depozitate in bataluri, sau din
solul contaminat din exteriorul batalurilor le levigheaza in subsol pana ajunf sa fie colectate
de apele freatice.
APELE FREATICE, care au, toate, sens de curgere catre raul Tarnava Mica, polueaza
apa si biotopul acvatic al raului pe o distant de cca. 20 km. Substanteler toxice se
acumuleaza in pesti, care atunci cand sunt mancati de oameni au impact negative asupra
sanatatii lor.
ATMOSFERA – Turbulentele atmosferice antreneaza pulberi de pe suprafata batalurilor su
a celorlalte portiuni contaminate de sol si le disperseaza in atmosfera. Pulberile
sedimenteaza pe sol sip e suprafata apei contaminandu-le.
SOLUL – este un factor de legatura intre poluarea din atmosfera, a apelor meteorice si de
suprafata si a apei freatice
FLORA SI FAUNA - pulberile se aseaza pe frunzele pomilor si ale vegetatiei din zona,
impiedica procesul de fotosinteza si au loc pierderi de masa vegetala.
De asemenea animalele care se hranesc cu masa vegetala contaminate de pulberi sunt
consummate de om si sunt inca o sursa de ingerare a substantelor toxice.
POPULATIA sufera impactul poluarii tuturor factorilor de mediu dar si efectele sociale ale
somajului datorat inchiderii activitatilor platformei Bicapa.
111
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
PEISAJ - Tot asupra populatiei se rasfrange si Impactul psihic negative al peisajului

deprimant din incita amplasamentului
In concluzie situatia esistenta are un impact negativ, complex, semnificativ asupra
factorilor de mediu si asupra populatiei
112
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
3 IMPACTUL NEGATIV PE CARE PROIECTUL IL POATE AVEA

ASUPRA MEDIULUI
3.1 CONSTRUIREA ȘI EXISTENȚA PROIECTULUI,
A. Etapa de construire a proiectului

Etapa de construire a proiectului include o faza initiala de realizare a structurilor de
protectie a investitiei prevazuta de Proiect.
In aceasta faza se vor realiza imprejmuirea batalurilor si a terenului pe care urmeaza sa fie
construita fabrica de prelucrare slam, cu un cofferdam si un dig de protectie impotriva
inundatiilor. – Obiect I
In faza urmatoare se vor construi fabrica de prelucrare si facilitatile anexe – Obiect II.
O particularitate speciala a proiectului este simultaneitatea construirii noului depozit
ecologic de deseuri periculoase cu excavarea slamului ce merge la prelucare.
Obiect III - Noul depozit se realizeaza pe suprafata ocupata in prezent de Batalurile 2 si 3.
Cand se elibereaza de slam suprafata necesara unei celule, incepe constructia acesteia.
In ampatamentul viitoarei celule se realizeaza:
- decontaminarea solului;
- impermeabilizarea fundului celulei, plus inca 6 m – suprafata pe care se construiesc
digurle de compartimentare;
- se reabiliteaza portiunea de diguri exterioare si se construiesc digurile de
compartimentare.
- se impermeabilizeaza pantele digurilor.
Constructia Fabricii de prelucrare si a facilitatilor anexa – Obiect II.
Pentru toate se va incepe cu decontaminarea solurilor din ampatament. Respectarea legii
constructiilor si Bunele practici in constructii nici aceasta faza a proiectului nu va fi o surs
de poluari semnificative a factorilor de mediu.
Baraj si priza WET– Obiectul IV
La baraj si priza de apa se vor face lucrari de inlocuire a echipamentelor
hodroelectromecanice. Nu vor fi surse de poluare semnificativa nici in cazul acestor
lucrari.
Obiectul V – Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate.
Pentru varianta de decontaminare selectata ca fiina optima pamantul contaminat va fi
excavat si folosit la constructia digurilor de compartimentare din depozitul Nou. Asa cum s-
a aratat mai sus aceste diguri se amplasaeaza peste pachetul de impermeabilizare de pe
fundul depozitului.
In cazul acestui obiect poluarea principala se refera la dispersia pulberilor in atmoasfera in
timpul excavarii. Si in acest caz s-au prevazul masuri de minimizare a impactului.
113
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
CET – Obiectul VI
CET va fi cumparata si va include echipamente de ultima generatie cu emisii reduse in
factorii de mediu si dispozitive de monitorizare
In Tabelul 14 - s-au prezentat emisiile in factorii de mediu, pentru toate Obiectele
Proiectului.
In conditiile respectarii masurilor de minimizare a poluarii mediului prevazute in
proiect realizarea acestor obiecte nu vor produce poluari semnificative
B. Existența proiectului
Sursele cu cel mai pregnant potential de poluare din timpul functionarii fabricii de
prelucrare slam sunt:
Excavarea slamului si transportul la fabrica de prelucrare, are un mare potential de
poluare a atmosferei cu pulberi care contin metale. Din acest motiv s-au luat masuri
speciale cum sunt: folosirea camioanelor de transport au limitatoare de viteza si
cabinele sunt prevazute cu aer conditionat si filtre HEPA; pe zonele de circulatie va fi
pulverizata o solutie uscata, care contine o fractie solida ridicata, formata din
particulele de 1-5 microni si o fractie lichida foarte redusa, solutie care impiedica
degajarea pulberilor;
Sursele de zgomot atat de la circulatia din amplasament, cat si de la echipamentele
cu piese in miscare. S-a demonstrate ca la limita incintei intensitatea sonora se
reduce atat de mult incat se situeaza sub valorile unei magistrale de circulatie cum
este Str. Avtam Iancu, DL107.
Emisii din cuptoarele de calcinare: evacuarile de gaze arse sunt dotate cu filtre
pentru particule si echipament de monitorizare continua a compozitiei gazelor, pentru
a intervene imediat in sistemul de functionare al arzatorului..
Emisii de gaze arse de la CET. Atat la turbinele cu gaze cat si la cazanul de abur vor
exista echipamente de monitorizare si interventiw, ca mai sus;
Cu masurile prevazute in proiect functionarea obiectivelor nu vor produce poluari
semnificative ale factorilor de mediu
114
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
3.2 UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE
3.2.1 TERENURI
Terenurile detinute de WET, 84.822 ha sunt o resursa naturala care in prezent este fie
ocupata de bataluri, fie neutilizabila pentru ca in unele zone solul este contaminat. O parte
din acestea vor fi ocupate temporar astfel.
Proiectul va ocupa temporar, pe perioada constructiei si functionarii Fabricii de prelucrare
slam, cca. 13 ani ( 3 ani constructie, 9 ani functionare si  1 an demolare) o suprafata de
cca. 14 ha.
Terenul ocupat de batalurile 1, 2, si 3 este de 17.09 ha. Din acestea 14.57 ha vor ramane
ocupate de noul depozit ecologic si 2.52 ha se vor elibera/disponibiliza.
La finalul proiectului 53.706 ha vor fi suprafata libera si/sau spatii verzi
3.2.2 APA
Tehnologia de febricatie prevede o recirculare importanta a apei, (cca. 88% din 680 mc/h
preluati din rau, 600 mc/h se reintorc in Tarnava Mica, cu aceeasi calitate si doar cu 1ºC
mai calda) Apele de proces sint epurate in statia propie de epurare si efluentul este
refolosit in proces.
3.2.3 GAZE NATURALE

In proiect sunt folosite gazele naturale in cele 3 cuptoare de calcinare, 505 Nmc/h si
15480 Nmc/h pentru CET (7560 Nmc/h - Turbină cu gaz GPB 180D; 3250 Nmc/h - Turbină
cu gaz GPB 80D si 4670 Nmc/h - Cazan de abur).
Pentru gazele naturale este asigurata o disponibilitate durabilă ele fiind o bogara resursa
locala in regiune.
3.2.4 MOTORINA
In amplasament va fi montat un Tank de motorina de 50 t (60 mc), care va fi proprietatea
uneia din societatile de distributie carburanti din Tarnaveni. Aceasta va asigura livrarea
motorinei necesare pentru echipamentele motorizate.
115
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
4 ORGANIZARI DE SANTIER
4.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE ȘANTIER
Proiectul de Organizare Șantier (P.O.E.) va fi întocmit înainte de începerea execuției si va

sta la baza Autorizației de Execuție a Lucrărilor pentru branșamentele si construcțiile
provizorii necesare organizării șantierului.
Se va semnaliza perimetrul de lucru cu indicatoare, în conformitate cu legislația în vigoare.
Lucrările vor începe cu realizarea racordărilor la utilități;
Accesul la amenajare este asigurat de drumurile interioare existente în amplasament.
Constructorul se va asigura că aceste drumuri sunt adecvate circulației echipamentelor de
construcție pe care urmează să le folosească și eventual va realiza remedierea lor, dacă
va fi cazul.
Stabilirea suprafețelor necesare organizărilor de șantier precum și amplasamentul
acestora revine exclusiv Antreprenorului general căruia îi va fi atribuit contractul de lucrări.
Proiectul de organizare de șantier va cuprinde următoarele :
 căile de acces;
 unelte, scule, dispozitive, utilaje si mijloace necesare ;
 sursele de energie ;
 vestiare, apă potabilă, grup sanitar ;
 grafice de execuție a lucrărilor ;
 organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile
specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitării degradărilor ;
 masuri specifice privind protecția si securitatea muncii, precum si de prevenire si
stingere a incendiilor, decurgând din natura operațiilor si tehnologiilor de construcție
cuprinse în documentația de execuție a obiectivului;
 masuri de protecția vecinătăților (transmitere de vibrații si șocuri puternice,
evitarea degajări mari de praf și șlam, asigurarea acceselor necesare);
 măsurile care se vor lua la terminarea lucrărilor și redarea în funcțiune a terenului
ocupat de organizarea de șantier.
Șantierele vor fi organizate cu respectarea cerințelor cuprinse in următoarele reglementari:
- Legea no.319/ 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările ulterioare;
- Norme de aplicare a Legii 319/2006
- Decizia Guvernului nr. 300/02.03.2006 privind cerințele minime de securitate a
muncii si sanatății in șantierele temporare sau mobile, cu modificările aduse de
116
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
HG 601/2007 cu toate completările și modificările ulterioare.

Cerințele minime ce vor fi respectate pentru organizarea șantierelor sunt următoarele:
- Introducerea restricțiilor de acces pentru persoane neautorizate
- Indicații privind traficul in interiorul șantierului si pentru ieșirea din șantier
- Asigurarea stabilității suprafețelor / terasamentelor / pantelor / digurilor, precum
si a tuturor echipamentelor
- Iluminare naturala si artificiala
- Asigurarea ventilației spatiilor închise– în organizările de șantier vor exista
containere cu funcție de birouri, vestiare, puncte sanitare și magazii de piese
speciale;
- Reducerea expunerii personalului la riscuri specifice precum zgomotul,
atmosfera cu conținut redus de oxigen sau conținând substanțe toxice sau
inflamabile
- Detectarea posibilelor riscuri de incendii si protecția împotriva incendiilor
- Asigurarea primului ajutor in caz de accidente.
- Masuri specifice vor fi aplicate pentru :
- Echipamentele de excavare si vehiculele care evacuează materialele excavate
- Construcțiile metalice si manipularea elementelor componente;
- Instalațiile pentru distribuirea curentului electric.
Pe planurile anexate proiectului elaborat de Antreprenorul lucrării, vor fi poziționate
spații pentru:
 module demontabile pentru birouri, vestiare, loc de luat masa, servicii de pază;
 magazii pentru depozitarea temporară a materialelor, uneltelor, sculelor și
dispozitivele necesare execuției lucrărilor;
 platformă amenajată temporar pentru utilajele folosite în timpul execuției, inclusiv
spații de manevră.
Utilaje si echipamente folosite în organizarea de șantier
Lucrările se vor realiza cu utilaje si echipamente cum sunt:
 Lucrările de construcții: pickamere, excavatoare, autobasculante, încărcătoare de
tip Wolla, macarale, buldozere, compactoare, vinci pentru construcții, aparate de
sudură, pompe de beton (aparținând stațiilor de betoane de la care se procură
betonul), compresoare, generatoare pentru sudură, scule și dispozitive pentru
lucrări mecanice, etc.
Spațiile de depozitare
Materialele de construcție vor fi aduse în șantier pe măsură ce va fi utilă folosirea lor astfel
încât să nu se creeze stocuri inutile. Stocarea temporară se va face pe platforma
șantierului, pentru materialele care nu sunt deteriorate de precipitații și pe o platforma
117
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
protejată, vor fi stocate în ambalajele originale, sau în container magazie, materiale care
trebuie ținute în condiții de siguranță.
Deșeurile vor fi colectate si stocate separat înainte de evacuarea lor din șantier, fie spre
reciclare, fie spre depozitare definitivă. Spatiile de stocare deșeuri vor fi amenajate astfel
încât sa se evite răspândirea pe suprafața șantierului. Pentru o colectare corespunzătoare
si un transport sigur al deșeurilor, se recomanda folosirea unor recipienți adecvați.
4.2 AMPLASAMENT ORGANIZARE DE SANTIER
4.2.1 AMPLASAMENT– SUPRAFEŢE ESTIMATE

Pentru organizarea de şantier se propun două locaţii identificate în planul de amplasament
situate în zona porţii principale de acces nr.1.
Partea stângă a porţii pe direcţia de intrare, la cca 200 m de poartă în suprafaţă nelimitată.
Partea dreaptă a porţii pe direcţia de intrare (vecinătate poarta) în suprafaţă de cca 10000
mp.
Vecinătăţile organizărilor de şantier
Pentru pct. a – vecinătăţi:
N – Primăria Târnăveni
S – SC Wastes Ecotech
E – SC Wastes Ecotech
V – SC Wastes Ecotech
Pentru pct. b - vecinătăţi
N – Primăria Târnăveni
S – SC Rycom SRL
E – SC Conmet SRL
V – SC Wastes Ecotech
Tipul de folosinţă a terenurilor
Teren intravilan liber, proprietate Wastes Ecotech, nivelat neimpurificat prin activităţile
trecute.
- teren (partea stângă) triaj CF- au fost ocupate cu linii CF
- teren (partea dreaptă) – a fost ocupat cu parc incintă, pavilioane administrativ şi personal
- învăţământ.
4.2.2 ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE

În cadrul organizărilor de şantier se vor desfăşura următoarele activităţi:
- reparaţii utilaje (buldozere, excavatoare, macarale, etc.) necesare desfăşurării activităţilor

de pe şantier.
118
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
- reparaţii şi întreţinere scule şi dispozitive necesare activităţii din şantier.

- activităţile tehnico-administrative se vor desfăşura în containere adecvate (tip vestiare, tip
igienico-sanitare, tip birouri, tip magazii, etc.)
- containerele, în funcţie de necesităţi, pot fi aşezate şi pe verticală (suprapuse) cu scări
de acces
- in organizarea de şantier se vor crea spaţii special amenajate, împrejmuite şi acoperite
pentru depozitarea carburanţilor şi a lubrefianţilor asigurate cu mijloace de stingere a
incendiilor adecvate (praf, spumă, etc.)
separat se vor amenaja spaţii pentru depozitarea buteliilor de oxigen şi acetilenă, în zone
sigure la distanţe adecvate de sursele de foc şi grăsimi.
- In organizarea de şantier se vor asigura toalete ecologice, care vor fi curăţate şi
igienizate ori de câte ori este nevoie.
- sursele de energie şi căldură se vor executa cu respectarea tuturor măsurilor de protecţie
împotriva incendiilor.
- santierul va fi dotat cu mijloace de avertizare specifice pentru protecţia şi prevenirea
accidentelor de muncă şi a incendiilor.
- activităţile de protecţie şi prevenire specifice pentru protecţia muncii, incendiilor şi ISCIR
vor fi stabilite, coordonate şi verificate de către firme special acreditate şi autorizate în
acest sens.
- zonele prevăzute pentru organizările de şantier vor fi împrejmuite iluminate şi exterior şi
prevăzute cu căi de acces pietruite şi unde se impune cu dale din beton.
4.2.3 ALIMENTAREA CU UTILITĂŢI

Energie electrică
Energia electrică necesară activităţilor din şantier va fi asigurată de la o distanţă de cca
130 -150 m de la punctul de alimentare a SC Conmet SRL prin contor propriu.
Pentru activităţile desfăşurate în organizarea de şantier din cele 2 locaţii propuse, în
special activităţi de birou, tehnico – administrativ, cu un consum redus şi putere mică se
poate asigura energia electrică şi din punctul de alimentare a porţii principale nr. 1,
proprietate SC Wastes Ecotech.
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa se va face din reteaua de apa potabila a municipiului Tarnaveni.
Priza de apă potabilă este amplasată în zona porţii principale nr.1 de acces în societate.
Traseul de alimentare cu apă este din ţevi de PVC cu Ф= 110mm, ceea ce face ca deitul
de apă necesar desfăşurării activităţii din şantier să fie suficient.
Din traseul de alimentare apa poate fi distribuită spre cele două amplasamente propuse
pentru organizarea de şantier.
119
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Parcarea maşinilor utilizate în şantier se va face în locuri special amenajate, pietruite.

În incinta şantierului se va executa o platformă pietruită, special amenajată pentru
spălarea şi igienizarea maşinilor şi utilajelor utilizate ori de câte ori este nevoie.
Parcarea maşinilor proprietate personală se va face înafara şantierului pe o platformă
existentă betonată.
Evacuarea apei uzate fecaloid menajere
Apele colectate in bazinele cabimelor sanitare din containerele birouri vor fi vidanjate si
descarcate in reteaua de canalizare municipala, cu acceptul societatii apa-canal
Tarnaveni.
Modul de gestionare a deseurilor
Deşeurile de orice fel rezultate din activitatea din şantier se vor colecta în locuri special
amenajate şi predate conform legislaţiei în vigoare, centrelor de colectare sau societăţilor
autorizate.
Betoanele rezultate se vor concasa şi cele care nu sunt infestate se vor utiliza pentru
pietruire căilor de acces. Betoanele şi pământul rezultat se vor concasa şi depozita în
locuri (platforme ) betonate, urmând a fi utilizate la execuţia batalului final rezultat în urma
desfăşurării procesului tehnologic.
După definitivarea activităţilor din şantier, locaţiilor destinate organizărilor de şantier vor fi
igienizate, nivelate dacă este nevoie şi redate în folosinţă.
120
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
5 GESTIONAREA DESEURILOR
5.1 DEŞEURI GENERATE
5.1.1 DEŞEURI GENERATE ÎN PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

În perioada de construcție a obiectivelor: cofferdam, dig protecție, fabrică prelucrare șlam,
depozit provizoriu și depozit nou, ecologic pentru deșeuri periculoase vor fi generate tipurile de
deșeuri prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 30 – Deşeuri rezultate din faza de construcție.
Denumire deşeu Cod Deşeu*) Proveniență Gestionare
Deşeuri menajere 20 03 99 deşeuri din organizarea de - se colectează în
şantier containere și se eliminare
la depozitul municipal
Hârtie şi carton 20 01 01 Deșeuri reciclabile - din - se colectează în
organizarea de şantier; eurocontainere și se
valorifică prin firme
autorizate
Materiale plastice 20 01 39
Metale 20 01 40
Materiale plastice 20 01 39 Deșeuri de la etanșarea *)
noului depozit și de la
închiderea finală a acestuia
Amestecuri de 17 09 04 deşeuri din reabilitarea - se colectează în
deşeuri de la digurilor existente containere și se eliminare
construcţii şi
demolări
*) Deşeurile de materiale de construcţie, în acest caz sunt resturi de geomembrane de

PEHD, cordoane de etanşare şi de sudură a membranelor, grile de plastic.
Aceste resturi de plastic, atunci când sunt prea mici pentru a fi reutilizate în şantier sunt
colectate şi sunt trimise la reciclare.
Șlamul care este materia primă de bază a fabricii de prelucrare a fost un deșeu periculos
rezultat din procesele tehnologice ale platformei chimice Bicapa (06 04 05* deșeuri cu
conținut de alte metale grele).
5.1.2 DEŞEURI GENERATE ÎN PERIOADA DE FUNCȚIONARE

În perioada de funcționare a fabricii de valorificare a șlamului rezultă următoarele tipuri de
deșeuri .
121
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Tabelul 31 – Deşeuri rezultate în perioada de funcționare

Cod
Denumire deşeu Proveniență Gestionare
Deşeu*)
Deșeuri cu conținut de Deșeu final din
alte metale grele 06 04 05* Deșeu final prelucrarea șlamului, care
se depune în noul depozit
Rășini schimbătoare
Stația de epurare ape Se returnează
de ioni saturate sau 11 01 16* uzate de proces producătorului
uzate
Deşeuri menajere - se colectează în
deşeuri din activitatea
20 03 99 containere și se eliminare
angajaților
la depozitul municipal
Hârtie şi carton 20 01 01 - se colectează în
Materiale plastice 20 01 39 Deșeuri reciclabile din eurocontainere și se
Metale (piese uzate) activitatea angajaților valorifică prin firme
20 01 40
autorizate
Baterii şi acumulatori,
De la echipamentele de
altele decât cele se valorifica / elimina prin
20 01 34 manipulare a șlamului și
specificate la firmă autorizată
deșeului final
20 01 33
se valorifica / elimina prin
Anvelope uzate 16 01 03 activități de întreține
firmă autorizată
- se colectează în
containere metalice și se
Ulei uzat 13 02 08* activități de întreține
valorifica / elimina prin
firmă autorizată
5.2 MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR

Titularul activităţii ca producător de deşeuri, va respecta prevederile Legii nr. 211/2011,
care, pentru „orice persoană fizică, persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi
independente sau persoană juridică din a cărei activitate rezultă deşeuri (producător iniţial)
şi/sau care a efectuat operaţiuni de pretratare, de amestecare sau alte operaţiuni care
generează schimbarea naturii ori a compoziţiei acestor deşeuri‖, impune:
- să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase, sau deşeuri periculoase cu
deşeuri nepericuloase;
- să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente
gestionării deşeurilor în condiţii de securitate a muncii;
- să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în mediu;
- să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii de
respectare a reglementărilor privind protecţia populaţiei şi a mediului;
- să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;
- să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora;
122
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
- să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să

asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina producătorilor de deşeuri.
Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea
deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate,
în vederea valorificării sau eliminării acestora.
-- deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarile de santier sau in perioada de
functionare se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip
pubelă. acestea vor fi eliminate prin intermediul operatorului de salubritate din
tarnaveni. se apreciaza ca pentru intreg personalul, in perioada de functionare
acestea nu vor depasi 1200 kg/zi.
-- deşeuri metalice: se vor colecta separat si temporar pe platforma. vor fi
transportate si valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii pentru
colectare si procesare;
-- deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului contaminant,
aceste deşeuri nu ridică probleme. în ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor
se va face prin valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în cadrul
depozitelului nou;
-- hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de
celelalte deşeuri, în vederea valorificării;
-- anvelope uzate: se vor depozita special in locuri amenajate special. urmeaza
transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la societăţi autorizate.
-- acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la uleiuri si
lubrifianti: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului înconjurător, cât şi a
manipulanţilor, vor fi stocate şi depozitate corespunzător. printr-o bună organizare,
se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie generate în cantităţi minime, deşeurile lichide
periculoase vor fi păstrate în containere şi în locuri special amenajate. deşeurile
depozitate vor fi periodic îndepărtate de pe amplasament de către societăţi
specializate şi autorizate în colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a
acestora.
-- unitatile de reciclare din tarnaveni sunt Gecsat sa – pentru colectare sticla; Remat
SA – pentru colectare hârtie, fier vechi, pet-uri și plastic ; Terra recycling srl – pentru
colectare pet-uri, plastic, hârtie și fier vechi
Obligaţiile transportatorului de deşeuri, conform Legii nr. 211/2011 sunt:
- să utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate,
care să nu permită împrăştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul
transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănătatea populaţiei şi a
mediului înconjurător;
123
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
- să asigure instruirea personalului pentru încărcarea, transportul şi descărcarea

deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau
accidente;
- să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din
care să rezulte deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul
de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora
conform legii;
- să nu abandoneze deşeurile pe traseu;
- să respecte pentru transportul deşeurilor periculoase reglementările specifice
transportului de mărfuri periculoase cu aceleaşi caracteristici;
- să folosească traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru
sănătatea populaţiei şi a mediului şi care au fost aprobate de autorităţile
competente;
- să posede dotarea tehnică necesară pentru intervenţie în cazul unor accidente
sau defecţiuni apărute în timpul transportării deşeurilor periculoase sau, în cazul în
care nu deţin dotarea tehnică şi de personal corespunzătoare, să asigure acest
lucru prin unităţi specializate;
- să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre orice transport de deşeuri
periculoase, înaintea efectuării acestuia, precum şi unităţile de pompieri, în cazul
transportului deşeurilor cu pericol de incendiu sau explozie.
5.3 IMPACTUL DEȘEURILOR GENERATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

Toate elementele unui sistem de gestionare a deșeurilor pot avea un impact potențial
asupra mediului. Un sistem modern de management al deșeurilor elimină sau reduce
considerabil posibilitatea apariției acestora până la un nivel acceptabil din punct de vedere
al mediului și social.
Principalul deșeu rezultat – deșeul final de prelucrare care se depozitează în noul batal
afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:
 indisponibilizarea unor mari suprafețe de teren pentru orice activitatea productivă;
 pulberile și praful degajat la depozitare sau cel antrenat de turbulența atmosferică,
acoperă ș înăbușă vegetația având urmări nefavorabile datorate compoziței lor chimice
sau reacțiilor la care dau naștere in contact cu umezeala din atmosfera;
 în cazul unor cutremure prezintă pericol de alunecare și pierderea stabilității, digurilor și
ale masei de deșeuri.
Transportul deșeurilor:
Atât transportul deșeului final la depozitul propriu, cât și preluarea deșeurilor de către firma
de salubritate sau de operatorii specializați au impact asupra factorului de mediu:
 sol – prin scurgeri accidentale de combustibil, lubrifianți sau lichide de frână sau răcire;
124
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
 atmosferă – prin emisii de gaze de eșapament și pulberi;

 zone rezidențiale – prin producerea de zgomot și praf.
5.4 MĂSURI PENTRU MINIMIZAREA IMPACTULUI PRODUS DE

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
Masurile propuse pentru minimizarea impactului deșeurilor includ:
 măsuri de minimizare a cantității de deșeuri generate, care se concentrează pe
optimizarea și respectarea procedurilor de lucru atât în timpul construcției cât și în timpul
exploatării fabricii de prelucrare;
 măsuri de întreținere a echipamentelor și instalațiilor;
 măsuri de instruire a personalului.
Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate

Toate elementele unui sistem de gestionare a deșeurilor pot avea un impact potențial
asupra mediului. Un sistem modern de management al deșeurilor elimină sau reduce
considerabil posibilitatea apariției acestora până la un nivel acceptabil din punct de vedere
al mediului și social.
Rreducerea la minimum a efectelor negative ale deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi
asupra mediului înconjurător, prevenirea și reducerea consumului de resurse, aplicarea
practică a ‖ierarhiei deşeurilor‖, clasifică diferitele opţiuni de gestionare a deşeurilor, de la
cea mai bună, la cea mai puţin bună pentru mediu.
Planul de prevenire și reducere a cantității de deșeuri generată este întocmit urmare
prevederilor art 43, alin.(1) din Legea 211/2011 cu modificările și completărilor ulterioare.
Aplicarea ierarhiei deşeurilor menţionată la art.4 alin. (1) din Legea 211/2011 are ca scop,
încurajarea acţiunilor de prevenire a generării şi gestionării eficiente a deşeurilor, astfel
încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra sănătății populației și a mediului.
Ierarhia deșeurilor se aplică cu prioritate astfel:
a) prevenirea;
b) pregătirea pentru reutilizare;
c) reciclarea;
d) alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică;
e) eliminarea.
Măsuri generale pentru reducerea cantităților de deșeuri generate
Prevenirea și reducerea generării deșeurilor la sursă
Atat în perioada de construcție, cât și în in perioada de exploatare a fabricii – respectarea
normelor de lucru; instruirea personalului;
Colectarea selectivă se realizeză pentru toate categoriile de deșeuri, în recipienți adecvați
înscripționați cu codurile fiecărei categorii de deșeu. Recipienți sunt amplasați în spații
special amenajate.
125
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Încurajarea reutilizării, reciclării și recuperării:

-- reciclarea - include orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt
transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-şi îndeplini funcţia iniţială
ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu
include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept
combustibil sau pentru operaţiunile de umplere.
-- alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică
Planul de gestionare a deşeurilor
Titularul activităţii şi executantul lucrarilor, ca producători de deşeuri, vor respecta
prevederile Legii nr. 211/2011, care impune:
- să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase, sau deşeuri periculoase cu
deşeuri nepericuloase;
- să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente
gestionării deşeurilor în condiţii de securitate a muncii;
- să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în mediu;
- să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii de
respectare a reglementărilor privind protecţia populaţiei şi a mediului;
- să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;
- să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora;
- să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să
asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina producătorilor de deşeuri.
Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea
deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate,
în vederea valorificării sau eliminării acestora.
 deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarile de santier sau în perioada de
functionare se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip
pubelă. Acestea vor fi eliminate prin intermediul operatorului de salubritate din
Târnaveni. Se apreciaza ca pentru intreg personalul, în perioada de functionare
acestea nu vor depasi 1200 kg/zi.
 deşeuri metalice: se vor colecta separat și temporar pe platforma. Vor fi
transportate și valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii pentru
colectare și procesare;
 deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului contaminant,
aceste deşeuri nu ridică probleme. În ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor
se va face prin valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în cadrul
depozitelului nou;
 hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de
celelalte deşeuri, în vederea valorificării;
126
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
 anvelope uzate: se vor depozita special în locuri amenajate special. Urmeaza

transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la societăţi autorizate.
 acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la uleiuri și
lubrifianti: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului înconjurător, cât şi a
manipulanţilor, vor fi stocate şi depozitate corespunzător. Printr-o bună organizare,
se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie generate în cantităţi minime, Deşeurile lichide
periculoase vor fi păstrate în containere şi în locuri special amenajate. Deşeurile
depozitate vor fi periodic îndepărtate de pe amplasament de către societăţi
specializate şi autorizate în colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a
acestora.
Unitatile de reciclare din Târnaveni sunt Gecsat SA – pentru colectare sticla; Remat Sa –
pentru colectare hârtie, fier vechi, PET-uri și plastic ; Terra Recycling SRL – pentru
colectare PET-uri, plastic, hârtie și fier vechi
Obligaţiile transportatorului de deşeuri, conform Legii nr. 211/2011 sunt:
 să utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate,
care să nu permită împrăştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul
transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănătatea populaţiei şi a
mediului înconjurător;
 să asigure instruirea personalului pentru încărcarea, transportul şi descărcarea
deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau
accidente;
 să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din
care să rezulte deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul
de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora
conform legii;
 să nu abandoneze deşeurile pe traseu;
 să respecte pentru transportul deşeurilor periculoase reglementările specifice
transportului de mărfuri periculoase cu aceleaşi caracteristici;
 să folosească traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru
sănătatea populaţiei şi a mediului şi care au fost aprobate de autorităţile
competente;
 să posede dotarea tehnică necesară pentru intervenţie în cazul unor accidente
sau defecţiuni apărute în timpul transportării deşeurilor periculoase sau, în cazul în
care nu deţin dotarea tehnică şi de personal corespunzătoare, să asigure acest
lucru prin unităţi specializate;
 să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre orice transport de deşeuri
periculoase, înaintea efectuării acestuia, precum şi unităţile de pompieri, în cazul
transportului deşeurilor cu pericol de incendiu sau explozie
127
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
6 REFACEREA AMPLASAMENTELOR DUPA FINALIZAREA

LUCRARILOR
6.1 ÎNCHIDEREA OBIECTIVULUI.

După finalizarea procesării întregii cantități de șlam fabrica de prelucrare va fi
dezafectată/demolată. Pentru dezafectare se va elabora un proiect specific și se vor obține
acordurile/avizele necesare de la Autoritățile locale - APM Mureș și de la AN Apele
Romane Administraţia Bazinală de Apă Mureş, etc. Materialele rezultate vor fi colectate
separat și se vor valorifica prin unități specializate. Înainte de dezafectarea echipamentelor
din fabrică acestea vor fi golite complet iar materialele rezultate vor fi depozitate în
depozitul propriu de deșeuri periculoase.
6.2 ECOLOGIZAREA DUPA GOLIRE

După prelucrarea întregii cantități de șlam din bataluri terenul trebuie ecologizat astfel
încât să i se poată da o alta întrebuințare. Lucrările de ecologizare a batalurilor se vor
realiza similar cu cele prezentate pentru ecologizarea zonelor golite din batalul 3 –
pregătite pentru construcția depozitului nou. Pământul contaminat de pe fundul batalurilor
se va săpa, până la nivelul la care concentrațiile de poluanți (determinate prin analize
succesive ale probelor prelevate pe adâncime) vor deveni mai mici decât valorile maxim
admise. Pământul cuvetei va fi analizat si functie de concentrația de contaminati va avea
următoarele destinatii:  va fi amestecat cu șlam și introdus în fabrica de prelucrare, va fi
depozitat direct în depozitul nou (daca concentrațiile în substanțe utile sunt prea mici
pentru ca procesul de extracție sa fie fezabil tehnico – economic). Se va continua cu
următoarele lucrări de închidere.
Materialele nevalorificabile rezultate din demolarea clădirii vor fi folosite ca material de
acoperire a celulei 12 a depozitului si pentru acoperirea finala. Numai după terminarea acestor
operații vor începe lucrările de închidere finală a depozitului. Se precizeaza ca inchiderea
obiectivului, totala sau partială, se va face in cazul in care nu i se va gasi o utilizare în cadrul
economiei locale.
128
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
7 DESCRIEREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE16 ALE PROIECTULUI ASUPRA FACTORILOR
DE MEDIU
7.1 EFECTE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI

Se va realiza o analiza pentru functionarea fiecarui obiect al proiectului, bazata pe
cuantificarea impactului sau asupra fiecarei componente a mediului.
In literatura de specialitate sunt prezentate mai multe metode de cuantificare a
magnitudinii impactului, dar una din cele mai folosite este Matricea tip Leopold.
Sistemele de cuantificare pornind dela matricea Lepold se folosesc in mod curent in
Studiile de Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ bazata pe note de bonitate
acordte fiecarui efect asupra unor factori de mediu.
Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii (1971) (cunoscută sub
numele de matricea lui Leopold) este o „matrice simplă de interacţiune‖ care afişează
activităţile proiectului de-a lungul unei axe, cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a
matricei, a factorilor de mediu adecvaţi.
Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să cauzeze o schimbare a
factorului de mediu, aceasta este notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă
în funcţie de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai importante.
Pasul al doilea în folosirea matricei lui Leopold este de a descrie interacţiunea în
funcţie de magnitudinea şi importanţa ei. „Magnitudinea‖ unei interacţiuni reprezintă
amplitudinea acesteia şi este descrisă numeric pe o scară de bonitate exprimate prin note
de la 1 la 10, în care 10 reprezintă starea natural a factorului de mediu studiat
neafectată de activitatea umană, iar notele de 1 reprezintă o situaţie ireversibilă
şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat. Distribuirea
unei valori numerice funcţie de mărimea unei interacţiuni, trebuie să se bazeze pe o
evaluare obiectivă a faptelor în strânsă legătură cu un impact anticipat.
Acordarea notelor se face de catre elaboratorul Studiului si din acest punct de vedere are
un caracter subiectiv, dar folosind experienta Expertului si informatii de intrare certe, se
pot obtine oricum concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in domeniul unor
generalitati fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se
propuna lucrari de reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui.
Pentru aceasta in prezentul raport s-a procedat dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare din obiecte asa cum au fost ele definite in Cap.1 s-a intocmit o
matrice de corelare intre efectele asupra mediului si aspectele de mediu afectate
16
Efecte directe, indirecte, pe termenscurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative
129
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
pentru fiecare relatie acordandu-se puncte daca exista o corelatie, definindu-se in

acest fel puncte de evaluare a impactului negativ sumate in ambele sensuri.
- totodata in aceiasi matrice s-au determinat si puncte de impact pozitiv,
In acest fel pentru fiecare grupa de obiective avem o caracterizare globala atat a efectelor
negative cat si a celor pozitive ce se pot manifestae asupra Mediului.
Trebuie precizat ca punctele de impact pozitiv sau negativ au o valoare posibila- potentiala
si nu valori reale-certe, intrucat ele pot fi imbunatatite sau din contra inrautatite daca nu
se iau masuri corecte de realizare a lucrarilor si de monitorizare.
Suplimentar, matricea lui Leopold poate fi folosită pentru identificarea diferitelor faze
temporale ale un proiect de exemplu, fazele de construcţie, operare şi post-operare şi să
descrie impactele pe care le are proiectul în diferite zone de construcţie - şi anume în locul
amplasamentului şi în zonele din apropierea acesteia
De retinut, pentru citirea matricelor urmatare:

10 - reprezintă starea naturala a factorului de mediu, neafectată de
activitatea umană,
1 - reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a
factorului de mediu .
130
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Tabelul 32-- Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT I – Cofferdam si dig de protectie impotriva inundatiilor
EFECTE ASUPRA MEDIULUI
ASPECTE DE MEDIU AFECTATE Semnifica- Termen Termen Termen Perma-
Secundare Cumulative Sinergice Tempotare Positive Negative
tive scurt mediu lung nente
Perioada de constructie continua cu o perioada permanenta de utilizare, cu efect exclusiv benefic Digul de protectie impotriva inundatiilor din jurul
fabricii se demoleaza la finalul functionarii acesteia. (Atunci nu mai exista obiectul de protejat.)
1. Apa- apa freatica fiind drenata de Tarnava
Mica va produce un impact pozitiv asupra apei
pe perioada proiectului, pana la prelucrarea
inregii cantitati de slam.    9 8
Org. Santier: alimentare din reteaua municipala
si evacuare ape uzate in canalizarea orasului cf.
Contract
2. Ape subterana – obiectiv construit pentru a
elimina exfiltratiile din batal in apa freatica, pana    9 -
la prelucrarea inregii cantitati de slam.
3. Aerul- degajari de pulberi, inclusiv cu continut
de metale, si gaze de esapament de la   - 8
treansport materiale
4. Factori climatici - -
5. Biodiversitatea- apa freatica fiind drenata de
Tarnava Mica va produce un impact pozitiv si    8 -
asupra biotopului acvatic
6. Solul – poluari accidentale cu combustibil si
lubrefianti de la teansport materiale si
   - 7
nesemnificativ cu pulberi sedimentabile (deja
existente pe sol)
7 Populatia – Impact nesemnificativ produs de
zgomotul circulatiei sporite pe artera de acces in
   9 9
oras. Impact social pozitiv prin crearea d locuri
de munca
131
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60

8. Sanatatea umana - -
9. Valori materiale - -
10. Patrimoniul cultural architectonic si
- -
arheologic
11. Zgomot – semnificativ in incinta
amplasamentului; Diminuat pana la limita
   - -
admisibila la limita amplasamentului *) dinspre
zona locuita,
12. Peisajul    7 -
TOTAL 3 3 1 0 2 1 3 1 6 42 40
Tabelul 33 --Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT II – FABRICA DE PRELUCRARE SLAM
Perioada de constructie
1. Apa- Org. Santier: alimentare din reteaua
municipala si evacuare ape uzate in canalizarea    - 9
orasului cf. Contract
2. Ape subterana – constructia fabricii incepe
dupa ce s-a realizat cofferdam-ul. Deci apa
freatica este protejata de exfiltratiile din bataluri.    - 7
Apa pluviala care levigheaza poluantii din zonele
poluate de sol are un impact nesemnificativ
de metale, si gaze de esapament de la    - 7
treansport materiale
132
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60

4. Factori climatici - -
5. Biodiversitatea- afectare nesemnificativa a
   - 8
florei din zone limitrofe
   - 6
existente pe sol)
7 Populatia – Impact nesemnificativ produs de
zgomotul circulatiei sporite pe artera de acces in
   8 7
oras. Impact social pozitiv prin crearea d locuri
de munca
10. Patrimoniul cultural, architectonic si
- -
arheologic
   - 6
zona locuita,
12. Peisajul    8 0
TOTAL 2 4 1 0 4 1 2 1 6 16 50
Perioada de functionare
1. Apa- alimentare din reteaua municipala si
evacuare ape uzate in canalizarea orasului cf.
Contract; Ape tehnologice epurate refolosite in    - 8
proces; apa de racire „conventional curate
returnate in emisar.
2. Ape subterana – nu mai sunt surse de
- -
poluare a apei freatice
133
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60

de metale, si gaze de esapament de la
treansport materiale si produse finite; emisii    5 -
punctiforme din cosurile de dispersie in limite
admise .
4. Factori climatici – chiar fiind in limite
admisibile gazele de ardere (CET)au   - 7
componenete care afecteaza stratul de ozon
5. Biodiversitatea-Pulberi care au impact asupra
florei si implicit asupra faunei si impact redus    - 7
asupra biotopului acvatic.
   - 8
existente pe sol)
7 Populatia – Impact social semnificativ pozitiv,
prin crearea d locuri de munca si revigorarea
economica a municipiulu. i Impact nesemnificativ    8 2
produs de zgomotul circulatiei sporite pe artera
de acces in oras
- -
arheologic
   - 7
zona locuita,
12. Peisajul    9 -
134
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60

TOTAL 3 2 1 1 0 6 1 0 6 22 39
TOTAL 5 6 2 1 4 7 3 1 12 38 89
Tabelul 34--Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT III - Depozit nou
Perioada de constructie  Perioada de umplere In cazul depozitului nou, constructia se face progresiv pe tot parcursul functionarii Proiectului.
Astfel perioada de constructie se suprapune perioadei de umplere a depozitului. De asemenea inchiderile intermediare ale celulelor se fac pe
parcursul umplerii derpozitului.
1. Apa- nu este o sursa de poluare a apei - -
2. Ape subterana – nu mai sunt surse de
- -
poluare a apei freatice
de metale, si gaze de esapament de la    8 -
treansport slam.
4. Factori climatici – - -
5. Biodiversitatea- Depozitul asigura securitaiea
panzei freatice si are efect benefic asupra
biotopu;ui acvatic    9 8
Pulberi care au impact asupra florei si implicit
asupra faunei
6. Solul – Dupa prelucrarea slamului de pe
fiecare suprafata aferenta celulelor (ampriza
celulei) pamantul contaminat de pe fund se preia
   9 8
si se va folosi ulterior pentru diguri de
compartimentare..Fundul batalului , inainte de
impermeabilizare va fi decontaminat, Noul
135
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60

depozit va fi dublu asigurat pentru a nu mai avea
impact asupra subsolului si panzei freatice.
Impermeabilizare pe fund si diguri si coferdam in
jurul depozitului.
7 Populatia – Impact social semnificativ pozitiv,
prin crearea d locuri de munca si revigorarea
economica a municipiulu. i Impact nesemnificativ    8 8
produs de zgomotul circulatiei sporite pe artera
de acces in oras
8. Sanatatea umana- efect benefic cumulat prin
eliminarea poluarii solului sibsolului, panzei
   9 -
freatice si apei inclusiv biodiversitatea si in
special biotopul acvatic
- -
arheologic
11. Zgomot – zgomot in incinta, dar la limita
   - 7
incintei in limite admise
12. Peisajul    9 -
TOTAL 3 0 2 0 0 2 4 1 2 45 11
136
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Tabelul 35--Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT IV - Baraj si priza de apa
Perioada de constructie
1. Apa- nu sunt surse de poluare a apei - -
2. Ape subterana – nu sunt surse de poluare a
- -
apei freatice
3. Aerul- gaze de esapament de la treansport
   - 8
rchipamente
5. Biodiversitatea- - -
6. Solul – - -
7 Populatia – Impact social redus pozitiv si pe
   7 -
perioada scurta, prin crearea de locuri de munca
- -
arheologic
   - 7
12. Peisajul - -
TOTAL 0 2 1 0 3 0 0 0 3 7 15
2. Ape subterana – nu sunt surse de poluare a
- -
apei freatice
3. Aerul - -
6. Solul – - -
137
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60

   8 -
- -
arheologic
11. Zgomot – zgomot in incinta Statiei de
   - 7
pompare, dar la limita incintei in limite admise
12. Peisajul    7 -
TOTAL 0 2 1 0 3 0 0 0 3 15 7
TOTAL 0 4 2 0 6 0 0 0 6 22 22
Tabelul 36--Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT V- Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate
Perioada de realizare a decontaminarii
2. Ape subterana –pamantul decontaminat care
este si o sursa de poluare a apei freatice este    7 -
inlaturat din amplasament
3. Aerul- gaze de esapament de la treansport
   - 7
pamant excavat
6. Solul – efect pozitiv    9 -
7 Populatia – Impact social redus pozitiv si pe    8 -
138
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60

- -
arheologic
   - 7
12. Peisajul -    8 -
TOTAL 2 3 1 0 5 0 1 1 5 32 14
Tabelul 37--Potentiale efecte asupra mediului pentru OBIECT VI - CET

2. Ape subterana - -
3. Aerul - Gaze de ardere emise in atmosfera
prin cos de dispersie/cu emisie controlata de
   - 6
dispozitiv de monitorizare continua si reglare
controlata a arderii.
4. Factori climatici – gazele de ardere contin si
   - 6
substante care depreciaza stratul de ozon17
17Consecinţe ale deprecierii stratului de ozon

Slabirea sistemului imunitar, aparitia cancerului de piele, a cataractelor si chiar orbire, arsuri ale zonelor expuse la soar e, îmbatrânirea pielii, etc
Afectarea structurii ADN ducând la modificari in ecosistemele acvatice si terestre cu implicatii majore în echilibrul trofic.
Modificarea temperaturii atmosferice şi apariţia dezechilibrelor climatice
139
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60

6. Solul – efect pozitiv    9 -
   7 -
- -
arheologic
   - 7
12. Peisajul -    8 -
TOTAL 2 3 1 0 5 0 1 1 5 24 19
140
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Tabelul 38- Impactul constructiei si functionarii obiectelor proiectului

Impact
Nr crt Grupa de obiective
Pozitiv Negativ
1 OBIECT I- Cofferdam si dig protectie impotriva inundatiilor 42 40
2 OBIECT II-Fabrica de prelucrare slam 22 39
3 OBIECT III- Depozit nou 52 31
4 OBIECT IV- Baraj si priza de apa 15 7
5 OBIECT V- Deconta-minarea terenuri-lor din limita de proprietate 32 14
6 OBIECT VI - CET 24 19
TOTAL 187 150
Din examinarea lor se desprind urmatoarele:
In aceste conditii punctele pozitive sunt in raport de cca 1,25 fata de cele negative, ceeace
denota ca prin realizarea obiectelor proiectului se obtine dezideratul de reducere a
impactului si posibilitatea de a-l carcteriza ca fiind in domeniul acceptabil si sub control.
7.1.1 CALCULUL INDICELUI DE POLUARE GLOBAL

Simpla enumerare a starii fiecarui component (apa, aer, sol, etc.) nu este suficienta nefiind
posibila evidentierea efectelor de interdependenta intre componentele mediului si nici
efectele sinergice in comportarea ecosistemelor.
Pe plan mondial s-au inregistrat diferite incercari de evaluare a starii mediului sub forma
unor indicatori sintetici, care se refera insa, de cele mai multe ori la un singur factor de
mediu, de exemplu: cantitatea de poluanti evacuata in apa sau aer, exprimata prin indicele
de clor, sau poluarea cu metale grele a solului, exprimata prin echivalentul de zinc.
In cele ce urmeaza se prezinta o metoda de apreciere a starii de sanatate sau de poluare
a mediului si de exprimare cantitativa a acestei stari
Se analizeaza poluarea, prin metoda indicelui global de poluare – Metoda Rojanschi.
Mediul, in ansamblul lui, se considera ca o suprafata definita vectorial de un numar de
factori de mediu din cei mai relevanti, care prin unirea varfurilor definesc un spatiu
poligonal. Fiecare vector are o marime egala si defineste starea initiala a mediului in
arealul luat in considerare. Fiecare din acesti factori de mediu poate suferii un nivel de
poluare care in final ii poate deteriora partial, intr-un anume grad, sau total calitatea.
Acestui nivel de poluarea i se atribuie o valoare care se marcheaza pe vectorul respectiv.
Prin unirea acestor valori se defineste in interiorul poligonului de stare initiala a mediului
un alt poligon de stare afectata a mediului. Prin raportarea ariilor celor doua suprafete se
obtine o valoare scalara care defineste nivelul global de afectare a mediului si in acelasi
timp permite sa se depisteze zonele de a afectare si deci sa se stabileasca masurile de
eliminare, reducere sau diminuare asupra mediului.
Indicele starii de poluare globala a unui ecosistem, I, rezulta din raportul intre suprafata
reprezentand starea ideala, Si, si suprafata reprezentand starea reala, Sr.
141
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
unde:
Si – este suprafata figurii geometrice ilustrand starea ideala a mediului;
Sr – este suprafata figurii geometrice ilustrand starea reala a mediului la un
moment dat.
Notele de bonitate acordate pentru principalii factori de mediu sunt:
Tabelul 39- Notele de bonitate acordate
perioada de perioada de
Factor de mediu
constructie functionare
Apa 6 8
Ape subterana 5 8
Aerul 4 6
Biodiversitatea- 5 8
Solul 4 8
Populatia 7 9
Zgomot –, 6 7
Peisajul 5 9
Apa
10
Peisajul 8 Ape subterana

5
6
5
4 4
2
Zgomot –, 5 0 4 Aerul
3 5
7
Populatia Biodiversitatea-
Solul
Figura 21 - Matricea Rojanschi pentreu calculul Indicelui de poluare globala in

perioada de constructie
IPG = Si / Sr
Si= 282.8 Sr = 62.6
IPG = 4.52
Pentru perioada de functionare cele doua suprafete vor fi cele dn urmatoarea figura
142
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Apa
10
8 8 Ape
Peisajul 8subterana
6
9
4
2
Zgomot –, 7 0 6 Aerul
9 8
Biodiversi
Populatia 8 tatea-
Solul
Figura 22 - Matricea Rojanschi pentreu calculul Indicelui de poluare globala in

perioada de funnctionare
IPG = Si / Sr ;
Si= 282.8; Sr = 176.4 IPG = 1.62
Tabelul 40 – clase de impact functie de valoarea IPG

IPG Starea mediului Clasa
1 Mediu natural neafectat de activitatea umana 1
1,23
Mediu supus efectului uman in limitele admisibile 1-2
1,56
2,05
Mediu afectat de activitatea umana provocand stare de disconfort 2-3
2.79
4 Mediu afectat de activitatea umana provocand tulburari formelor de viata 3-4
6.3 Mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata 4-6
11 Mediu degradat impropriu formelor de viata Peste 6
Valoarea de 4.52 defineste Mediu afectat de activitatea umana provocand tulburari formelor de
viata
Valoarea de 1.62 defineste Mediu supus efectului uman in limitele admisibile
In concluzie:
Realizarea proiectului „Construcție hale de producție, ecran de protecție (cofferdam),
clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul
închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor”
reduce poluarea de la nivelul unui mediu afectat de activitatea umană, provocând
tulburări formelor de viaţă pana la un mediu supus activitatatii umane, in limite
admisibile.
Proiectul propus nu are impact semnificativ asupra mediului si va avea efecte
benefice majore dupa finalizare
143
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
8 DESCRIEREA IMPACTULUI PROGNOZAT, POSIBILITATILE SI

MASURILE DE PREVENIRE SI REDUCERE A EFECTELOR
NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI
8.1 APA
8.1.1 APA DE SUPRAFATA

Evacuarile de ape uzate in perioada de constructie
In perioada de constructie a obiectivelor proiectului se vor evacua ape uzate din
organizarea de santier.

Apele uzate fecaloid – menajere se vor evacua în reteaua de canalizare a orașului –
conform conrtactului de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de
canalizare pentru personae juridice Nr. 01452/27.11.2012 , încheiat cu Compania
AQUASERV, sucursala Tarnaveni.
Apele uzate menajere sunt incarcate cu poluanti de tipul: substanțe organice (CCO-Cr;
CBO5); materii în suspensie; sulfati, clor rezidual, fosfati, amoniu și substante
extractibile cu solventi organici.
In organizarea de santier se vor utiliza toalete ecologice și grupurile sanitare din
containerele–birou. Grupurile sanitare vor fi racordate la conducta existenta de canalizare
si vor fi descărcate in canalizarea otrasului Târnaveni. Se vor preleva probe din caminul
final de evacuare si se va verifica conformarea cu NTPA – 002/2002.
gospodarire a apelor Nr. 45 din 19.03.2020.
Ape pluviale
Apele pluviale provenite din zona batalelor - vor fi colectate prin intermediul rigolelor
colectoare si directionate spre bazinul de retentie. In cazul depasirii capacitatii rigolelor si
bazinului de retentie o parte din apa va fi trimisa spre instalatia cu schimbatori de ioni de
10 mc/h existenta in statia pilot.
Evacuarile de ape uzate in perioada de functionare

Apele uzate fecaloid - menajere rezultate din cadrul obiectivului, vor fi colectate prin
reteaua interna de canalizare si vor fi evacuate in reteaua de canalizare menajera a
municipiului Tarnaveni, cu accceptul detinatorului retelei de canalizare.
Conform documentatiei tehnice, debitele de apa uzata menajera vor fi:
144
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Quzat zi mediu = 36,3 mc/zi

Quzat zi maxim= 47,19 mc/zi
Q uzat orar maxim = 5,9 mc/h;
Ape uzate tehnologice

Apele uzate rezultate din procesul de prelucrare a slamului vor fi directionate in statia de
epurare ape uzate tehnologice si reutilizate in procesul tehnologic.
Procesul W'ET (prelucrare-procesare slam) recircula apele uzate tehnologice cu
concentratie mare de crom hexavalent. Cele mai multe fluxuri tehnologice colaterale care
contin crom hexavalent, sunt redirectionate in procesele tehnologice reducere a cromului
(instalatiile cu schimbatoare de ioni lEX.
Apele uzate provenite din fluxurile tehnologice care nu pot fi redirectionate In proces (ape
de spalare a echipamentelor rezultate din diferite activitati de lntretinere, ape uzate
incarcate cu crom hexavalent drenate de pompe), vor fi prelucrate prin instalatiile cu
schimbatoare de ioni (lEX).
in perioadele de functionare in regim stationar, instalatia WET functioneaza cu un consum
redus de apa (cca. 80 me/h).
Din totalul de 680 mc/h, cca. 600 mc/h apa va fi utilizata in procesul de racire dupa care va
fi evacuat in raul T-va Mica, aval de bataj.
Ape pluviale
Apele pluviale sunt colectate si evacuate astfel:
 ape pluviale provenite de pe spatiile interioare ale fabricii de prelucrare slam vor fi
colectate si directionate astfel:
a) pentru apele rezultate zonele generatoare de hidrocarburi (ateliere, garaj, etc.)
vor fi trecute printr-un separator de nisip si hidrocarburi, dupa care vor fi directionate
spre instalatia WET cu schimbatori de ioni.
b) apele pluviale rezultate de pe acoperisurile constructiilor vor fi trecute printr-un
separator de nisip si directionate spre instalatia WET cu schimbatori de ioni;
Din instalatiile de epurare WET cu schimbatori de ioni, apele vor fi directionate in
rezervorul de apa tehnologica si de proces de unde, vor fi utilizate:
- in procesul tehnologic;
- stropire spa\ii verzi;
c) ape pluviale provenite din zona batalelor- vor fi colectate prin intermediul rigolelor
colectoare si directionate spre:
- unitate de filtrare mecanica;
- unitatea de hidratare
- epurare prin instalatia cu schimbatori de ioni din cadrul WET. De aici apele
vor fi directionate in rezervorul de apa tehnologica si de proces de unde, vor fi
utilizate:
145
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
- stropire spa\ii verzi;
d) ape pluviale provenite din spatiile exterioare fabricii de prelucrare slam-WET
zona administrativa - vor fi colectate si directionate intr-un separator de hidrocarburi
dimensionat corespunzator, filtrate si trimise intr-un bazin de retentie ape pluviale, de
unde, vor fi utilizate Ia:
- stropire spatii verzi;
- spalarea camioanelor;
- instalatia de spalare a rotilor camioanelor;
sau vor fi evacuate in canalizare pluvialli a orasului Tarnliveni.
INDICATORI DE CALITATE A APELOR UZATE EVACUATE

a) Ape uzate menajere si pluviale evacuate in canalizarea orasului Tarnaveni.
Valorile indicatorilor de calitate ai apelor uzate descarcate in reteaua publica spre statia
de epurare municipala, se vor incadra in limitele maxim admise, stabilite de operatorul
retelei de canalizaresi a statiei de epurare.
b) Apa de racire - limitele admisibile de lncarcare cu poluanti a apelor de ricire, inainte de
evacuare in raul Tarnava Mica vor respecta prevederile H.G. 188/2002 cu modificlirile si
completarile ulterioare (NTPA 001), asa cum prevede Autorizatia de Gospodarire a Apelor
nr 45/19.03.2020:
Tabelul 41– Indicatori de calitate ai apelor de racire evacuate in raul Tarnava Mica
lndicatori de calitate Valoare admisibila (NTPA001)
pH 6,5-8,5
Suspensii totale 60 mg/l
Temperatura 30ºC
Reziduu fix 2000 mg/l
8.1.2 APELE SUBTERANE

Asa cum s-a aratat lucrarile preoiectului incep cu
constructia unui cofferdam care va inconjura batalurile si
terenul aferent fabricii de prelucrare.
Ccofferdam-ul construit din palplanse metalice care se bat
in profunzimea terenului, pana ajung sa fie incastrate in
stratul impermeabil de argila de sub fundul batalurilor va
constitui o incinta inchisa din care poluantii nu vor mai
putea ajunge in apa freatica.
Figura 23- palplanse metalice incastrate in sol
146
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
In aceste conditii se poate concluziona ca inca de la inceputul Proiectului va fi

eliminat impactul asupra apelor subterane
8.1.3 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

In perioada de constructie
In perioada de constructie a obiectivelor masurile de minnimizare a impactului se refera la
organizarea de santier, la lucrcarile propriuzise de constructie a cofferdamului, a fabricii si
a facilitatilor ei anexa, a depozitului provizoriu si a depozitului nou.
Organizarea de santier este amplasata cat mai departe de raul Tarnava Mica ;
In organizarea de santier se vor respecta toate prevederile proiectului specific si in special
cele referitoare la spatiile de depozitare a materialelor de constructie si a deseurilor ;
Se va respecta programul de verificare si intretinere a echipamentelor utilizate in santier.
In timpul constructiei obiectivelor se vor lua masuri de evitarea descarcarii accidentale de
deseuri de constructie,acestea vor fi depozitate numai in spatiile special amenajate ;
Monitorizarea si verificarea periodica a utilajelor si schipamentelor utilizate pe
amplasament ;
Operatiile de intretinerea echipamentelor se vor realiza numai in spatiile epecial
amenajate ;
Pastrarea curateniei in amplasament ;
Interzicerea spalarii vehiculelor dierct pe sol, propunandu-se igienizarea acestora doar in
locuri special amenajate sau spalatorii auto. Pentru camioanele care ies din santier este
prevazuta o instalatie de spalare a rotilor.
Nu se vor realiza lucrări de excavare în condiţii meteorologice extreme de ploaie sau, vânt
puternic;
Se vor lua măsuri de evitare a scurgerilor accidentale de combustibil, lubrifianţi, substanţe
chimice din mijloacele de transport materiale de constrctie si din echipamente de lucru,
care ar putea ajunge in panza freatica ce este drenata de Tarnava Mica,
In perioada de functionare
In faza de functionare a fabricii in amplasament va fi un trafic destul de intens. Atat a
echipamentelor care excaveaza si transporta slamul la fabrica, cat si a camioanelor care
aduc materiale si expediaza produsele finite. In acest sens sunt valabile toate masurile
enumerate mai sus pentru faza de constructie.
Nu se vor realiza lucrări de excavare a slamului din bataluri ce este transportat la fabrica
de prelucrare, în condiţii meteorologice extreme de ploaie sau, vânt puternic;
Se vor lua măsuri de evitare a scurgerilor accidentale de combustibil, lubrifianţi, substanţe
chimice din echipamente de lucru, care ar putea ajunge in panza freatica ce este drenata
de Tarnava Mica,
147
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
8.2 AERUL
8.2.1 IMPACTUL ASUPRA ATMOSFEREI

Perioada de construcție
Poluanții atmosferici care vor fi emiși din lucrările de realizare a proiectului sunt: pulberi,
NOx, SOx, CO, COV (compuşii organici volatili), metale grele în pulberi (Cr, Mg, Ca,
etc.).
 praful este emis din lucrările de decopertare a straturilor de pamant contaminat din
amprizele lucrarilor, excavare si transport al șlamurilor și din încărcarea şi
descărcarea de materiale de construcţii etc.
 emisiile de particule, NOx, SO2, COV, CO şi diverşi alţi poluanţi atmosferici,
inclusiv benzen - poluanţi din gazele de eșapament ale motoarelor Diesel de la
echipamentele motorizate folosite pentru transport şi pentru construcții.
PULBERI
Lucrarile de construcții și montaj, pentru fabrică includ excavarea gropilor de fundare
pentru stâlpii halei si pentru realizarea fundatiei utilajelor, etc. emit în atmosferă pulberi
sedimentabile. Din experiența anterioara a unor lucrări similare, când lucrările de
construcție se efectuează cu respectarea instrucțiunilor de lucru, normelor de protecția
muncii si protecția mediului emisia de pulberi va fi sub limita impusă de legea
278/2013, respectiv 50 mg/Nmc.
GAZELE DE EȘAPAMENT
Poluarea aerului cauzată de traficul auto este cunoscută pentru amestecul de câteva sute
de compuşi diferiţi, peste 150 de compuşi şi grupuri de compuşi. Pericolul emisiilor de
gaze de esapament este dat de continutul lor in gaze cu efect de seră18..
Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura
combustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare.
Raportul aer — benzină are o mare influenţă asupra emisiilor de CO, NO şi hidrocarburi
nearse. În amestec cu gazele arse evacuate prin conducta de eşapament se elimină şi
aerosolii proveniţi din hidrocarburi nearse şi din particule solide (plumb în special).
În schimb motoarele diesel, din ce în ce mai numeroase în ultima vreme (datorită
consumului mai mic de combustibili) produc mai mult fum dezagreabil (alb - când motorul
este la rece, albastru şi negru — tot timpul).
La nivel mondial au devenit acceptate standarde de emisie faţă de care industria
constructoare de maşini caută să se adapteze, existând în acest sens mecanisme
coercitive/stimulative ce au condus la un avans tehnologic deosebi în ceea ce privesc
18
gaze care absorb și emit radiații infraroșii în gama de lungimi de undă emise de Pământ. În ordine, cele
mai abundente gaze cu efect de seră din atmosfera Pământului sunt: vaporii de apă (H2O); dioxidul de
carbon (CO2); metanul (CH4); Protoxid de azot (N2O); ozonul (O3); clorofluorocarburile (freonii);
hidrofluorocarburile
148
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
normele de poluare acceptate în prezent. Prin aceste standarde s-a căutat o reducere a
emisiilor cu fiecare generaţie de motoare nou lansate.
Figura 24 - Comparație între emisiile standard de oxizii de azot (NOx) ale

autovehiculelor diesel
Vehiculele de ultima generatie EURO VI au emisii mult mai scazute, spre exemplu, in
cazul NOx sunt cu cca. 25 % mai scazute.
Tabelul 42 - Norme de emisie19 pentru autovehicule mari, de transport de marfuri
CO NOx HC PM
Standard Date
(g/kWh) (g/kWh) (g/kWh) (g/kWh)
Euro 0 1988–92 12.3 15.8 2.6 NA
Euro I 1992–95 4.9 9.0 1.23 0.40
Euro II 1995–99 4.0 7.0 1.1 0.15
Euro III 1999–2005 2.1 5.0 0.66 0.1
Euro IV 2005–08 1.5 3.5 0.46 0.02
Euro V 2008–12 1.5 2.0 0.46 0.02
Euro VI 2012–19 1.0 1.2 0.36 0.01
Antreprenorului lucrarilor de constructii i se va cere, prin Caietul de sarcini, sa foloseasca

camioanr cu motoare minimum EUEO IV,
Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două mari particularităţi: eliminarea se
face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi
foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuzie în
atmosferă, iar emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a amplasamentului.
Aceşti poluanţi sunt grupaţi în mai multe categorii:
- gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul;
- pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de
10 μm sau decât 2,5 μm, fumul negru;
- componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi poiiciclice aromatice;
- plumb; - compuşi organici volatili: benzen, butadiena.
19
https://en.wikipedia.org/wiki/European_emission_standards#Emission_standards_for_large_goods_vehicles
149
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Camioanele care vor fi utilizate pentru transportul materialelor in si din incinta

amplasamentului vor fi dotate cu motoare Diesel – cel putin de generatie EURO IV.
Tabelul 43 – Concentraţii poluanţi în gazele de eşapament

Concentraţie poluant
Poluant U.M. Mers în gol Accelerare Decelare
MAS MAC MAS MAC MAS MAC
Oxid de carbon % 7 urme 1,8 urme 2 urme
Hidrocarburi % 0,5 0,04 0,1 0,01 1 0,03
Oxizi de azot ppm 30 60 650 250 20 30
Aldehide ppm 10 20 10 10 200 30
Notă: MAS = motor cu aprindere prin scanteie
MAC = motor cu aprindere prin compresie
Se evidențiază avantajul net al motoarelor cu aprindere prin compresie față de cele cu
aprindere prin scânteie in special comparând emisia de oxizi de azot din timpul accelerării.
De aceea recomandarea este de a folosi motoare Diesel si de a optimiza miscarile
vehiculelor in amplasament; oprirea motoarelor in timpul incarcarii sau descarcarii si
raționalizarea accelerărilor si decelerărilor.
Cantitatea de poluanţi din gazele de eşapament care se va adăuga imisiilor din poluarea
de fond a atmosferei va fi, pentru camioanele cu motoare Diesel Euro IV, cele mai putin
performante admise a fi utilizate de constructor, următoarea:
– CO: 4,80 g/km;
– NOx: 1,90 g/km;
– hidrocarburi: 0,60 g/km;
– pulberi: 0,28 g/km;
Reducerea emisiilor de poluanţi din gazele de eşapament ale vehiculelor de transport se
va realiza prin achiziţionarea de camioane cu motoare de minim EURO IV, cu catalizator.
Camioanele de tip N320 cu motoare Diesel tip Euro IV au emisii de CO care reprezintă doar
12% din cele ale motoarelor Euro I şi emisii de hidrocarburi şi NO x de cca. 28% din cele
Euro I21.
Datorită măsurilor de protecţie a atmosferei (tipuri de autovehicule), emisiile
surselor de poluanţi din zona de impact a lucrărilor vor fi respectate valorile limită
stipulate în Legea nr. 104/2011-privind calitatea mediului
- Valorile limita admise de Legea 104 – privind calitatea aerului inconjurator cu modificarile
si completarile ulterioare22, pentru protectia sanatatii umane sunt prezentate in tabelul
urmator.
20
Vehicule de Categoria N3 sunt vehicule concepute şi construite pentru transportul de mărfuri având o masă
maximă ce depăşeşte 12 t.
21
[sursa: www.dieselnet.com ]
22
HOTĂRÂRE nr.806 din 26 octombrie 2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 şi 7 la Legea nr.
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
150
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Tabelul 44- Valori limita admise pentru protecţia sănătăţii umane

Pragul
Marja de Pragul inferior Prag de
Valoarea-limită superior de
toleranţă* de evaluare alertă
evaluare
DIOXID DE SULF
350 µg/m3,
- a nu se depăşi mai 43%
o oră - - 500 µg/m3
mult de 24 de ori într- (150 µg/m3)
un an calendaristic
60%
40%
(75 µg/m3)
125 µg/m3, (50 µg/m3),
- a nu se
- a nu se depăşi mai a nu se depăşi
24 ore 0% depăşi de mai -
mult de 3 ori într-un an de mai mult de
mult de 3 ori
calendaristic 3 ori într-un an
într-un an
calendaristic
calendaristic
DIOXID DE AZOT
70% 50%
200 µg/m3, (140 µg/m3) (100 µg/m3),
o oră - a nu se depăşi mai mult 0% - a nu se depăşi -a nu se depăşi 400 µg/m3
de 18 ori într-un an de mai mult de de mai mult de 18
calendaristic 18 ori într-un an ori într-un an
calendaristic calendaristic
An 80% 65%
40 µg/m3 0%
calendaristic 32 µg/m3 25 µg/m3
MONOXID DE CARBON
70% 50%
o zi 10 mg/m3 *** 60% -
7 µg/m3 5 µg/m3
PM10
70% 50%
50 µg/m3, (35 µg/m3) (25 µg/m3)
o zi - a nu se depăşi mai mult 50% - a nu se depăşi - a nu se depăşi -
de 35 de ori într-un an de mai mult de de mai mult de 35
calendaristic 35 ori într-un an ori într-un an
calendaristic calendaristic
70% 50%
An calend. 40 µg/m3 20% -
28 µg/m3 20 µg/m3
BENZEN
An calend. 70% 40%
5 µg/m3 0% -
3,5 µg/m3 2 µg/m3
OZON
o oră - - - - 240 g/m3
Valoarea
120 µg/m3,
a nu se depăşi în mai
maximă zilnică
a mediilor pe 8
mult de 25 de zile pe an - - - -
calendaristic, mediat pe 3
ore 3
ani )
151
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
In perioada de functionare a proiectului

Emisii difuze
În perioada de funcționare a fabricii de prelucrare șlamuri poluanții care se pot emite
difuz,în atmosferă:
pulberi – din activitatea de excavare și transport a șlamurilor din bataluri în buncărul
din fabrică;
– din descărcarea varului în cele 2 buncăre de 150 mc. mc (este folosit ca
materie prima pentru producerea solutiei Ca(OH)2.;
– din descărcarea deșeului final în celulele noului depozit
Din activitatea de excavare și transport a șlamurilor din bataluri emisiile sunt minime
datorită sistemului de stropire a frontului de lucru cu soluție specială de fixare a
pulberilor.
În interiorul fabricii nu sunt degajări de pulberi deoarece șlamul intră direct în faza de
măcinare umedăși circulația materialelor între fazele de proces se face prin sisteme
de transfer închise.
 CO2 - În procesul tehnologic se lucrează cu CO2 dar nu sunt degajări de CO2
deoarece acesta se recircula în proces și surplusul se stochează într-un degazor de
10450 mc (PR - Appendix 7 - Equipment List_Rev.11_28.05.2019);
 NH3 – din procesul tehnologic rezultă amoniac, ca produs secundar, care se
stochează în 4 tancuri de 105 mc. Amoniacul se încarcă în cisterne, se expediază la
clienți. Ca și în cazul CO2, nu vor fi degajări de amoniac. Sunt prevazute măsuri
astfel încât pierderile nu pot apărea decat în caz de accident.
 emisiile de particule,NOx, SO2, COV, CO şi diverşi alţi poluanţi atmosferici,
inclusiv benzen- poluanţi din gazele de eșapament ale motoarelor Diesel de la
camioane și cisterne folosite la aprovizionarea cu materii prime și la expedierea
produselor și subproduselor.
Alimentarea cu gaz va fi distribuită pentru consumatorii majori, cum ar fi cuptoarele de
calcinare, iar o filială mai mică de aprovizionare va fi scoasă de pe linia principală de
alimentare pentru unitățile de încălzire din depozit, cantină și facilități pentru birou.
Emisii punctiforme
În timp ce funcționează în regim staționar, Fabrica are nevoie de circa 505 Nmc/h (12110
Nmc/zi) de gaz metan pentru cele 3 cuptoare rotative din fabrică. Fosta stație de legare a
contorizării gazelor BICAPA este operațională (și face parte din activele WET) și o cotă de
alocare a gazului metana fost acordată WET- (vezi PR - Anexa 5a)
Cuptoare
Dispunerea cuptoarelor este prezentata in plansa „WET Plant_Layout 1_BICAPA
Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1 -4_23.07.2019 legenda # 80‖ – pe greed
de coordonate Stereo 70
152
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Poluantii din gazele evacuate punctiform in atmosfera sunt prezentati in tabelele

urmatoare. Ele sunt emisii din cuptoarele de calcinare si din echipamentele CET.
Cuptor Calcinare 1 – ―0309-O-001‖
Calcineaza turta uda de MgCO3 pentru a obtinere MgO, Turta de filtrare de
carbonat de magneziu, cu umiditatea de maxim 15%, alimentează cuptorul rotativ
0309-O-001. Reacția de calcinare se realizează la 900 ° C - 950°C. Gazele de
ardere se vor raci ca urmare a evaporarii apei din turta de carbonat de magneziu.
Cos dispersie cuptor calcinare carbonat de magneziu: De = 1.5 m si H = 25 m;
Cuptor Calcinare 2 – „0416-O-002‖
Turta de filtrare de la Spalare 2, dupa carbonatare, cu umiditatea de maxim 15%,
este calcinata la 900°C - 950°C. Cos dispersie cuptor calcinare turta: De = 1.5 m si
H = 25 m;
Cuptor Calcinare 3 – „0215-O-003‖
Masa de reacție provenita de la incalzirea in vid la 250°C intra calda in calcinator
unde procesul se desfasoara la 800-900°C. Rezulta produsul finit – oxid verde de
crom: Cos dispersie cuptor calcinare oxid de crom: De = 1.5 m si H = 25 m;
Tabelul 45 - Emisii punctiforme din cuptoarele de calcinare
Debit Gaze Coș dispersie
Temp. Concen- Debit
Debit CH4 de ardere VLE*) 0,7 VLE
Instalaţie evacuare Φla varf H Poluant traţie masic
Nmc/h evacuat mg/Nmc mg/Nmc
ºC m m mg/Nmc mg/s
mc/h
Cuptor NOx 191,84 87,91 350 245
Calcinare 1 SO2 2,00 0,92 35 24.5
175 105 2745 1.5 25
– 0309-O- CO 19,18 8,79 100 70
001 pulberi 50 35
38,10 17,46
Cuptor NOx 191,84 129,10 350 245
Calcinare 2 SO2 2,00 1,34 35 24.5
257 105 4030 1.5 25
„0416-O- CO 19,18 12,91 100 70
002” pulberi 66,00 44,42 50 35
Cuptor NOx 191,84 36,67 350 245
Calcinare 3 SO2 2,00 0,38 35 24.5
73 105 1150 1.5 25
(Capacitate CO 19,18 3,67 100 70
2 t/h) pulberi 22,89 4,38 50 35
*) VLE sunt conform Ord. 462/1993
Construcțiile anexă vor utiliza surse de căldură secundară/recuperată pentru încălzire,iar
conductele pentru lichide care necesită încălzire pe timp de iarnă vor fi încălzite electric.
CET
Emisia punctiformă reprezentată de gazele reziduale evacuate în atmosferă, rezultate din
arderea gazului metan în focarele cazanelor aferente CET. Aceste gaze reziduale au un
conţinut preponderent de NOx şi CO şi în cantităţi neglijabile SO2 şi pulberi.Evacuarea
gazelor in aymosfera se face printr-un cos de dispersie:
153
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Cos dispersie CET (Engie Romania): De = 1.5 m si H = 20 m;

Pozitia CET inclusiv a cosului de dispersie este figurata pe Plansa „WET Plant_Layout
1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1 -4_23.07.2019 legenda # 80‖
Tabelul 46– Emisii punctiforme din CET

Debit Temp. Debit Gaze de Concen- Debit
VLE 0,7 VLE
Instalaţie CH4 Gaze arse ardere evacuat Poluant traţie masic
ºC mg/Nmc mg/Nmc
Nmc/h mc/h mg/Nmc mg/s
Turbină cu gaz GPB NOx 179,20 3744.00 350 245
180D: 17,3 MWe + SO2 1,15 24.09 35 24.5
Cazan de recuperare 7560 190 153220
cu ardere suplimentară
CO 58,99 1232.40 100 70
pentru turbina GPB 180D pulberi 1,19 24.95 5 3,5
Turbină cu gaz GPB NOx 179,81 1615,2 350 245
80D: 7,5 MWe + Cazan SO2 1,70 15,25 35 24.5
de recuperare cu 3250 190 65900
CO 57,06 512,52 100 70
ardere suplimentară
pentru turbina GPB 80D pulberi 1,18 10,555 5 3,5
NOx 71,14 916,70 100 70
Cazan de abur, putere SO2 1,12 14,47 35 24,5
4670 190 94500
nominală 51,5 MW CO 155,87 2008,5 100 70
pulberi 3,56 45,84 5 3.5
➢Performanțele cazanelor:
▪ Cazan de recuperare cu combustiesuplimentarăpentruturbina GPB 80D
o Presiunea la abur: 16 bara
o Temperaturaaburului: 201,4 ° C
o Debit de masă de evacuare a turbinei de gaz cu arderesuplimentară: 17 t / h
o Debitul de masă de evacuare a turbinei cu gaz cu arderesuplimentară: 30 t / h
o Puteretermicăinstalată la ardereasuplimentară: 13,5 MW
▪ Cazan de recuperare cu combustiesuplimentarăpentruturbinaGPB 180D
o Debit de masă de evacuare a turbinei de gaz cu arderesuplimentară: 38 t / h
o Debitul de masă de evacuare a turbinei cu gaz cu arderesuplimentară: 70 t / h
o Puteretermicăinstalată la ardereasuplimentară: 33 MW
▪ Cazan cu abur
o Debitul de masă de evacuare: 70 t / h
o Eficiențătermică: 93%
o Puteretermicăinstalată: 51,5 MW
154
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
8.2.2 MASURI DE MINIMIZARE A IMPACTULUI AUPRA ATMOSFEREI

Măsuri de reducere emisiilor de poluanţi atmosferici în perioada de
construcţie
În perioada de construcţie se vor lua următoarele măsuri:
 folosirea mașinilor și a echipamentelor de construcție, dotate cu motoare cu
catalizatori și cu reviziile la zi; verificarea și întreținerea acestora pe tot parcursul
perioadei de realizare a construcțiilor;
 evitarea funcționarii inutile a echipamentelor care folosesc combustibili lichizi va
contribui la reducerea impactului datorat gazelor de eșapament.
 optimizarea deplasărilor vehiculelor si echipamentelor
 prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă a frontului de lucru, a rampelor de
acces și a traseelor de circulatie pe suprafata santierelor;
 manipularea corecta a materialelor si deșeurilor pulverulente va contribui la reducerea
impactului datorat emisiei de pulberi si praf;
 vor fi evitate sau limitate operațiunile de încărcare și descărcare a materialelor
pulverulente, a deșeurilor, etc. în perioadele cu vânt puternic; O măsură favorabilă
evitării răspândirii pulberilor o constituie faptul că operațiunile de încărcare /
descărcare se vor desfășura în incinta batardoului / cofferdam, sub cota superioara a
digurilor de contur, în care camioanele vor coborâ pe rampele de acces special
construite.
 curăţarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier și din punctele de lucru,
pentru a preveni formarea prafului;
 controlul şi asigurarea materialelor împotriva împrăştierii în timpul transportului şi în
amplasamentele destinate depozitarii.
 umectarea periodica a căilor de acces pot reduce substanțial emisiile de particule in
atmosfera si deci impactul asupra calității aerului in zonele învecinate.
 se va monitoriza calitatea aerului și în cazul înregistrării unor depășiri se vor lua
măsurile necesare de diminuare.
Măsuri de reducere emisiilor de poluanţi atmosferici în perioada de

funcționare
În perioada de funcționare a fabricii de procesare șlamuri se vor respecta cu strictețe
regulamentul de fabricație și măsurile indicate mai sus pentru transportul și depozitarea
deșeului final in noul depozit.
Principalele surse de poluare a aerului in timpul funcționarii fabricii sunt pulberile de slam
si de deșeu final.
155
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Pentru evitarea emisiilor de pulberi se vor lua masuri speciale de descărcare si

manevrare.
 prevenirea formării de praf prin stropirea cu cu o solutie speciala a frontului de lucru, a
rampelor de acces;
 manipularea corecta a materiei prime si a deșeului final pentru a reduce impactul
datorat emisiei de pulberi;
 vor fi evitate sau limitate operațiunile de încărcare și descărcare a materialelor
pulverulente (șlam si deșeu final), în perioadele cu vânt peste moderat;
 curăţarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier și din punctele de lucru,
pentru a preveni formarea prafului;
 pentru emisiile de gaze de ardere s-au prevazut filtre de retinere particule;
 pe evacuarea la cosul de dispersie s-au prevazut analizoare de gaze, cu transmisie la
sistemul electronic de conducere a procesului;
8.3 SOLUL
8.3.1 IMPACTUL ASUPRA SOLULUI

In perioada de constructie
Asa cum s-a mai aratat si anterior principalele activitati care vor genera poluanti cu impact
potential asupra solului sunt:
In perioada de inceput a proiectului
 construcția digului de protecție – cofferdam – împrejurul batalurilor și a amprizei fabricii
de prelucrare șlam;
 construcția fabricii de prelucrare șlam; constructie platforme, depozit si rampe de
receptie/expeditie materii prime, produse și subproduse;
 excavari si transport slam si pamant contaminat;
Va exista si etape intermediare si o etapa finala de lucrari:
 construcția digurilor pentru celulele 2 si 3 ale depozitului nou<
 suprainaltarea digurilor depozitului nou;
 ecologizarea terenurilor din zonele contaminate din exteriorul zonei indiguite;
 demolarea digurtilor inconjuratoare ale batalurilor 1 si 2 dupa galirea fiecaruia din ele de
slamul continut;
 decontaminarea amprizei batalurilor golite;
 inchiderea depozitului nou;
 demolarea fabricii de prelucrare șlam;
 lichidarea amenajarii de santier si redarea terenului pentru o utilizare viitoare.
156
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Toate aceste lucrari vor fi generatoare de pulberi, deseuri de materiale de constructie,

eventuale scurgeri pe sol de carburanti si lubrifianti din motoarele camioanelor si
echipamentelor de lucru.
Prin masurile de minimizare a impactului lucrarilor de constructie asupra solului, ce vor fi
prezentate in subcapitolul IV.3.4 se estimeaza ca impactul asupra factorului de mediu
SOL va fi NESEMNIFICATIV.
8.3.2 MASURI DE PROTECTIA SOLULUI

Masurile minime de evitare a poluarii solului și subsolului în timpul lucrarilor de
constructive includ:
- aplicarea bunelor practici în construcți;
- respectarea manualelor de operare și a instructiunilor din fisa postului;
- masurile de stropire a solului sau a depozitelor de slam pentru evitarea ridicarii
prafului în timpul excavarilor,
- depozitarea deseurilor în containere adecvate, amplasate pe platform betonate.
În perioada de funcționare a fabricii de prelucrare șlam, în mod normal impactul asupra
solului va fi nesemnificativ, și deci nu se impun alte măsuri de diminuare decât
monitorizarea lucrării și efectuarea corectă a lucrărilor curente de întreținere.
Efectul benefic major al proiectului în ceea ce privește impactul asupra solului/subsolului
constă în eliminarea sursei majore de poluare constituita de șlamul din bataluri. Sursele de poluare
se vor epuiza pe parcursul funcționării fabricii.
8.4 BIODIVERSITATEA
Asa cum s-a precizat in cap.2, flore si fauna terestra sufera impactul indirect al poluarii
atmosferei, dar biotopul cel mai afectat de poluarea existenta este biotopul acvatic al raului
Tarnava Mica. In apele raului alung poluantii din apele freatice de sub amplasamentul
WET, care sunt drenate de Tarnava Mica.
Biotopul acvatic sufera in cea mai mare masura impactul poluant al amplasamentului.
Toate masurile de reducere a impactului asupra factorilor de mediu Aer, apă, sol, subsol
si ape freatice recomandate pentru perioada de construcție a a obiectivelor proiectului și
pentru perioada de funcționare a fabricii de prelucrare a șlamurilor vor conduce implicit și
la protecția biodiversității din zona de impact.
8.5 ZGOMOTUL
8.5.1 SURSE DE ZGOMOT ȘI VIBRAȚII ÎN PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

Principalele surse de zgomot și vibrații în perioada de construcție sunt echipamentele şi
utilajele utilizate în activitatea de construcţii și pot afecta personalul implicat în activităţi de
157
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
construcţii, dar nu și populaţia din zonele rezidențiale sau care se deplasează drumuri din
exteriorul platformei, pentru ca așa cum s-a mai arătat, zonele de lucru sunt mult depărtate
de limitele incintei fostei platforme Bicapa
LIMITE DE ZGOMOT PENTRU UTILAJE ȘI ECHIPAMENTE SITUATE ÎN AFARA
CLĂDIRILOR.
Studii efectuate în condiții reale asupra echipamentelor folosite in șantiere deschise,
privind nivelul real de zgomot și vibrații sunt prezentate în tabelul următor. Valorile limită
pentru echipamentele situate în afara clădirilor, sunt stabilite de HG 1756/2006 și sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 47 - Valorile maxime de zgomot pentru echipamentele situate în afara clădirilor
Putere instalata neta P (kW)
Nivelul de putere
Putere electrica/Pel** (kW),
TIP DE ECHIPAMENT acustic admisibil
Masa/m(kg) dB /1kW
Linie de intersectie/ L(cm)
Buldozere încarcatoare, încarcatoare- P<=55 103*
excavatoare pe senile P>55 84+11log P*
Buldozere, încarcatoare, încarcatoare-
excavator pe pneuri, dumpere, gredere, P<=55 101*
compactoare, automacarale actionate de
motor cu combustie interne, cu
contragreutate, macarale mobile, masini P>55 82+11log P*
de compactat doar cu cilindri nevibratori
Excavatoare, ascensoare de șantier P<=15 93
pentru materiale, vinci pentru construcții,
motosape P>15 80+11log P
P<=8 105*
Mașini de compactat care folosesc doar
8<P<=70 106*
cilindri, placi și rame vibratoare
P>70 86+11log P*
*) Nivelul de putere admisibil va fi rotunjit pana la intreg (sub 0,5 pentru numarul intreg inferior, egal sau mai
mare decat 0,5 pana la numarul intreg superior);
**) PEL pentru generatoare pentru sudura: curentul de sudura conventional multiplicat cu tensiunea de
încarcare conventionala la momentul activ cel mai scazut indicat de productor.
Studii efectuate în condiții reale asupra unor tipuri de echipamente specifice folosite in
șantiere deschise, privind nivelul real de zgomot și vibrații sunt prezentate în tabelul
următor.
Tabelul 48- Nivelul de zgomot şi vibraţii măsurate pe echipamente tehnologice de
23
construcţii
Nr. Nivel zgomot Nivel max. vibrații / Timp de lucru
Denumire utilaj
Crt. dB(A) frecv. (m/s2/ Hz) admis:
Excavatoare (cupă, rotor,
1 74 -79 0.2399 / 50 peste 4 h
racleţi, elindă)
0,1698/ 25; 0,3126 / 63;
2 Buldoexcavatoare 74,5 - 88,2 peste 8h; (2 h)
(1,5668/ 63)
23
http://www.ugal.ro/doc/Rezumat-teza_doctorat_Anghelache_Diana.pdf
158
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Nr. Nivel zgomot Nivel max. vibrații / Timp de lucru

Denumire utilaj
Crt. dB(A) frecv. (m/s2/ Hz) admis:
Incărcător frontal
3 91 1.8621 / 80 peste 4 h
multifuncţional
Incărcătoare frontale (pneuri, 0,3890 / 80; 0,1380 / 80;
4 67 - 85,5 peste 8 h
şenile, skid) 0,1462 / 50
Ciocane de demolare sau
5 92,8 50,6991 /63 Sub 30 '
perforatoare
Nivelul de zgomot la sursă va fi redus datorită distanței dintre sursă și receptorii din afara
platformei și datorită situării sursei de zgomot în debleu (în interiorul batardoului) .
Scăderea nivelului de zgomot funcție de distanță este ilustrată în figura urmatoare.
Figura 25 - Scăderea nivelului de zgomot funcție de distanță
Se constată ca la o distanță de 100 m nivelul de zgomot scade cu cca. 15 dB. La distanța

de cca. 400 m cat este de la punctul cel mai nordic al zonei de lucru la Str Avram Iancu,
extrapolând valorile curbei de diminuare a zgomotului se estimează o scădere ce cca. 18-
20 dB.
Nivelele admisibile ale zgomotului exterior (Leq) pentru strazi, masurate la marginea
trotuarelor sau a carosabilului, sunt stabilite în funcție de categoria tehnica a străzii
respective și sunt asociate cu intensitatea traficului:
Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport de intensitatea traficului şi de funcţiile
pe care le îndeplinesc, astfel:
- străzi de categoria I - magistrale;
- străzi de categoria a II-a - de legătură;
- străzi de categoria a III-a - colectoare;
- străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală
159
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Strada Avram Iancu este un drum de importanță județeană – DJ 107 deci poate fi
considerata o magistrală.
Tabelul 49 - Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi
Nr. Tipul de strada Nivelul de zgomot echivalent
Crt. (conform STAS 10144/1-80) Leq, dB(A)
1 strada de categorie tehnica IV, de deservire 60
2 strada de categorie tehnica III, de colectare 65
3 strada de categorie tehnica II, de legatura 70
4 strada de categorie tehnica I, magistrala 75…85
Nivelul cel mai ridicat de zgomot al echipamentelor enumerate în tabelul de mai sus – 91
dB – se reduce sub nivelul admis de 75…85 dB pentru magistrale, la nivelul străzii
limitrofe a amplasamentului.
In aceste condiții și cele mai zgomotoase echipamente care vor lucra în șantier nu
vor produce o poluare fonică la limita incintei.
8.5.2 MASURI DE REDUCERE A ZGOMOTULUI

Principalele masuri de reducere a zgomotului și vibrațiilor sunt:
ACTIVITATEA EXTERIOARA:
 prin caietele de sarcini de achizitionare a serviciilor și echipamentelor se va impune
utilizarea de echipamete in buna stare tehnica si cu nivel minim de zgomot;
 mijloacele de transport vor fi dotate cu motoare Diesel – cel putin de generatie EURO
IV.
 instruirea șoferilor în privința reducerii zgomotului în timpul lucrului (ex. întreținerea
echipamentelor; oprirea motoarelor in timpul stationarii, etc.).
ACTIVITATEA INTERIOARA:
 utilizarea materialelor fonoizolante la constructia halelor ce adăpostesc utilajele cu
emisie maxima de zgomot și vibratii;
 montarea pe fundatie pe elemente elastice absorbante ale vibratiilor și zgomotului;
 în cazul defectării unui utilaj intervența și repararea lui se va face imediat pentru a se
elimina cauza zgomotului;
ACTIVITATE GENERALA
In timpul realizării lucrărilor trebuie implementate diverse metode de atenuare/eliminare a
potențialului impact generat de zgomot, mai exact:
 adoptarea de bune practici și introducerea de constrângeri contractuale asupra
activităților Contractorului – in perioada de constructie;
 adoptarea de bune practici de functionare in elaborarea manualelor de operare a
fabricii;
 intreținerea corespunzătoare a utilajelor și echipamentelor va fi una din exigentele
atent urmarite de staful tehnic al fabricii in toate etapele de realizare a investitiilor;
160
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
 nivelele adecvate de zgomot, aplicabile lucrărilor de construcție, trebuie discutate și

stabilite împreuna de către Contractor și APM Mureș. Așa cum s-a estimat mai sus,
nivelul de zgomot la limita amplasamentului va fi sub nivelul admisibil și în acest caz
nu se impun masuri de diminuare.
 comunitatea locala (rezidenti și proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin informată
cu privire la natura și calendarul activităților de construcție înainte de începerea lor.
Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin anunțuri afișate la poarta Wastes
Ecotech, atât înainte de începere, cat și în timpul lucrărilor de construcție, oferind
datele, locațiile și programul de lucrări și informații suplimentare, cat mai mult posibil.
Un program cuprinzător de informare a comunitarii va determina rezidenți sa se
adapteze mai ușor la efectele zgomotului în timpul perioadei în care lucrările se vor
desfășura în apropiere.
 Plantarea unei perdele de arbori de protectie intre obiectiv si zona rezidentiala.
Impactul zgomotului produs de lucrările de construcție, si de funcționarea
Fabricii de prelucrare șlam va fi NESEMNIFICATIV.
8.6 RADIAȚIILE DE LUMINĂ, CĂLDURĂ ,RADIAȚIE

ELECTROMAGNETICA
În timpul lucrărilor de construcție, ca și în perioada de funcționare a Fabricii de prelucrare
șlam nu se vor folosi echipamente care ar putea fi surse de radiații.
8.7 BUNURILE MATERIALE SITURI ARHEOLOGICE, ISTORICE,

ARHITECTURALE
Asa cum s-a aratat si in Cap. 2 proiectul nu are impact asupra bunurilor materiale a
siturilor arheologice, istorice si arhitecturale
In aceste conditii nu se impun masuri de diminuare a impactului
8.8 PEISAJUL
Asa cum reiese din cele prezentate in Cap. 2 se vor face lucrari finale de redare a
amplasamentului in conditii adecvate refolosirii industriale sau ca zona de recreere.
Depozitul nou de deseuri de prelucrare dupa inchiderea finala va fi inierbat si va fi si el o
zona de spatiu verde
Fata de aspectul actual al platformei WET peisajul final se poate afirma ca va avea un
impact puternic pozitiv asupra peisajului.
In aceste conditii nu se impun masuri suplimentare.
161
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
8.9 POPULAȚIA
8.9.1 IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI

Proiectul va avea un dublu impact asupra populatiei.
Impactul asupra starii de sanatate
Va inlatura riscul asupra sanatatii populatiei reprezentat de efectul sinergic al expunerii la
poluantii din atmosfera, apa subterana si de suprafata, asupra biotopului acvatic, in
special, asupra forei si faunei.
Impactul social al proiectului in perioada de functionare
Analizand efectele proiectului asupra economiei Municipiului Tarnaveni comparativ cu cele
expuse in Situația economică a Târnăveniului expusă în strategia de dezvoltare până în
2020 se evidentiaza urmatoarele aspecte:
 Inchiderea batalurilor de la Bicapa prin procesarea si extragerea elementelor utile din
slamuri se adauga la situatia existrnta a economiei locale – existenţa unor materii prime și
resurse naturale ce pot fi valorificate prin crearea valorii adăugate;
 proiectul realizandu-se cu un important aport de capital privat, romanesc si
strain anihileaza unul din punctele slabe existente anterior, investițiile reduse de capital
străin în economia locală;
Sistarea activitatii platformei chimice Bicapa a avut un insemnat impact negativ asupra
vietii sociale, intrucat in doar cativa ani s-au disponibilizat cca 1800 de persoane.
Intr-o prima etapa va fi angajat un numar de muncitori in organizarea de santier. Nu este
cunoscut inca numarul acestora intucat proiectul de organizare de santier va fi facut de
firma care va castiga licitatia de construire.
 cresterea numarului de locuri de munca pe o perioada de 10 ani cu minimum 270
lucratori la care se adauga numarul de muncitori care vor construi obiectiele proiectului in
primii cca. 2 ani inainte de darea in functiune a fabricii, in paralel cu functionarea acesteia,
cand se vor construi cele 12 celule ale noului depozit si la final pentru inchiderea definitiva
a depozitului si decomisionarea fabricii.
Proiectul actual, In fazele de operare de cca. 10 ani va angaja 270 persoane
Venitul salariatilor luand in consideratie numai salariul mediu brut pe economie din
2021, de 5429 lei/luna (salariu mediu net 3176 lei/luna) se va ridica la 65148 lei/salariat
pe an. Toti salariatii vor castiga 17.589.960 lei/an. La aceasta suma impozitele platite
care ajung in bugetul local vor fi de 7.299.720 lei/an
La toate acesta sr adauga stimularea economiei prin cheltuirea venitului castigat de
salariati in economia locala.
Proiectul creste cu peste 1.9 % numarul locrilor de munca din municipiu;
162
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
oportuniati de oprire a migrarii forței de muncă înalt calificate.

In concluzie IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA VIETII SOCIALE SI A ECONOMIEI
LOCALE ESTE PUTERNIC POZITIV
8.9.2 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA POPULATIEI

Toate masurile luate pentru reducerea impactului asupra fiecarui factor de mediu vor
ravea efect benefic si asupra populatiei.
Nu sunt necesare alte masuri pentru diminuare a impactului proiectului asupra
mediului natural si economic.
163
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
9 DESCRIEREA ALTERNATIVELOR STUDIATE
9.1 ALTERNATIVE DE AMPLASARE

Fiind vorba de inchiderea unor depozite de deseuri periculoase existente amplasarea
relative a celorlalte obiecte a fost impusa de necsitati tehnologice si de racordare la caile
de acces.
In concluzie pentru amplasarea Proiectului nu exista alternative
9.2 ALTERNATIVE TEHNOLOGICE
9.2.1 TEHNOLOGIA DE EXTRACTIE SUBSTANTE REUTILIZABILE

Studierea tehnologiei de extractie a substantelor utile din slamul din bataluri s-a desfasurat
in ultimii ani pe instalatia Pilot.
În perioada 2015-2018 SC Wastes Ecotech a experimentat pe staţia pilot recuperarea Cr 6+
sub formă de cromat de sodiu. Dezavantajul esenţial al procedeului îl reprezenta faptul că
cca 60% din sodiu consumat pentru obţinerea bicromatului de sodiu se transforma în final
în sulfatul de sodiu,impurificat cu crom, sulfat de sodiu cromos. Tehnologia era una
greoaie cu randamente scazute, sub 70-72%, energofaga ( consum mare de utilităţi gaz
metan, abur, energie electrică, apă de răcire, etc.) si cu impact semnificativ asupra
factorilor de mediu. Toate aceste dezavantaje generau o rentabilitate scăzută a procesului
respectiv costuri de exploatare majore.
Aceste considerente tehnico-economice si de mediu au determinat modificarea tehnologiei
de recuperare a Cr6+ prin utilizarea schimbătorilor de ioni, cu obţinerea unui produs finit
Cr2O3 – oxid verde de crom – produs principal cu rentabilitate mult mai mare obtinut dintr-o
tehnologie mult mai prietenoasa pentru mediu.
Prezentul proiect include numai tehnologia care a rezultat ca fiind cea mnai eficienta din
punct de vedere tehnico – economic si de mediu.
Tehnologia utilizata in Proiect pentru obtinerea produselor finite stabilite nu are mai
multe variante
9.3 TEHNOLOGIA DE DECONTAMINARE

Pentru decontaminarea solurilor contaminat au fost propuse următoarele variante.
Varianta 1 – INERTIZARE (imobilizare in lianți hidraulici) – Retenția și imobilizarea
metalelor grele din solul contaminat pentru a împiedica poluanții să se răspândească in
mediul înconjurător.
164
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Varianta 2 – FITOREMEDIERE – constă în plantarea de macrofite capabile să extragă din

sol metalele grele. La sfârșitul fiecărui ciclu de vegetație materialul rezultat este îndepărtat
de pe teren și gestionat ca deșeu.
Varianta 3 – SPĂLAREA PĂMÂNTULUI CONTAMINAT cu sau fără recuperarea
elementelor utile din soluțiile de spălare.
Varianta 4 – ÎNDEPĂRTAREA (RELOCAREA) PĂMÂNTULUI CONTAMINAT și
utilizarea lui ca material structural în depozitul ecologic.
9.3.1 INERTIZAREA
Inertizarea constă în imobilizarea contaminanților în lianți hidraulici și poate fi operată atât
in-situ cât și ex-situ. Imobilizarea se poate realiza fie prin încorporarea deșeului sub formă
de agregat în masa unei componente din beton nestructural, fie prin tratarea cu o
suspensie diluată de ciment Portland, strict pentru imobilizarea contaminanților în matricea
rezultată.
Având în vedere volumele mari de pământ excavat, precum și caracteristicile acestuia
(conținut ridicat în argile și coloizi organici), acesta nu se pretează inertizării în
componente din beton nestructural, ci doar imobilizării contaminanților in-situ.
Avantajele tehnicii propuse sunt:
Cost relativ redus de operare, practic implică doar costurile aferente achiziției, preparării și
dozării liantului in-situ;
Are o bună aplicabilitate pentru imobilizarea metalelor grele în forme cationice.
Dezavantajele tehnicii propuse sunt:
Nu se pretează pentru imobilizarea Cr(VI) și a altor specii anionice;
Matricea solidă rezultată este expusă coroziunii sulfatice sau cu cloruri, specii prezente
frecvent în sol, astfel încât efectul de imobilizare a contaminanților este limitat în timp.
9.3.2 FITOREMEDIEREA
Fitoremedierea constă în plantarea pe suprafețele afectate de plante macrofite, cu ciclu de
viață anual sau bienal, capabile să extragă contaminanții din sol, fără ca aceștia să
prezinte efecte toxice asupra plantelor. La sfârșitul ciclului de vegetație, plantele se
recoltează de pe suprafața de teren tratată și se gestionează ca deșeu.
Fitoremedierea este o tehnică in-situ general aplicabilă, indiferent de suprafețele de teren
afectate, care implică costuri de operare mici și o bună adaptabilitate.
- Costuri de investiție și operare reduse;
- Aplicabilitate pe suprafețe mari;
- Se poate atinge un grad ridicat de decontaminare, în timp;
- Materialul vegetal rezidual poate fi valorificat energetic sub formă de combustibil
secundar (biomasă) dacă compoziția sa elementară permite acest lucru.
165
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60

- Sensibilitate ridicată față de factorii pedoclimatici;
- Sensibilitate ridicată față de potențiale specii chimice cu efect fitotoxic din sol care
nu au fost identificate;
- Durată mare a decontaminării, deseori dificil de previzionat;
- La sfârșitul ciclului de vegetație rezultă cantități mari de material vegetal
contaminat, a cărui destinație ulterioară necesită a fi stabilită după recoltare, în
urma unor determinări prin analize chimice;
- Extracție dificilă a speciilor cationice care formează în sol săruri cu solubilități
extrem de scăzute (ex. Pb) sau care formează cu argilele din sol complecși
adsorbtivi foarte stabili.
9.3.3 SPĂLAREA
Spălarea solului contaminat constă în eluarea contaminanților cu soluții apoase, urmată de
separarea acestora de matricea solidă a solului.
Ca tehnică, spălarea presupune utilizarea unor volume mari de soluții de spălare, de 2 ÷
10 ori mai mari decât volumul de sol tratat. Pentru eluarea metalelor grele în forme
cationice se utilizează soluții ale unor acizi organici, de preferat cu proprietăți chelatizante
(lactic, citric). Pentru eluarea metalelor grele în forme anionice (ex. Cr(VI)) se utilizează
soluții apoase cu caracter ușor bazic.
Spălarea este aplicabilă pentru cantități mici de pământ cu un grad de contaminare ridicat.
- Se poate atinge un grad ridicat de decontaminare, chiar și la operare in-situ;
- La operare ex-situ, pământul rezultat poate fi returnat în locul de unde a fost
excavat.
- Consum foarte mare de reactivi, cu costurile aferente achiziției, preparării și dozării
acestora;
- Rezultă cantități mari de efluenți reziduali, ce necesită o tratare ulterioară în
vederea decontaminării, sau se vor gestiona ca deșeuri periculoase lichide;
- Recuperare dificilă a componentelor utile din soluțiile de spălare, datorită prezenței
coloizilor (argile, compuși humici) din sol.
9.3.4 RELOCAREA ÎN DEPOZIT

Îndepărtarea (relocarea) pământului contaminat și utilizarea lui ca material structural
constă în excavarea pământului din zonele contaminate și relocarea acestuia în interiorul
depozitului ecologic, ca material de construcție a digurilor interioare, precum și ca material
de umplutură pentru consolidarea masei de șlam tratat, ce urmează a fi depozitat ulterior.
Pentru refacerea terenului, în zonele de unde a fost excavat pământul contaminat se va
aduce pământ de umplutură din sursă externă.
166
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Costuri de investiție și operare reduse;

-
Îmbunătățirea caracteristicilor structurale ale digurilor interioare ale depozitului,
-
deoarece pământul excavat posedă proprietăți mecanice net superioare celor ale
șlamului tratat;
- Utilizarea ca material de umplutură în celulele depozitului conferă un plus de
rezistență mecanică masei de șlam tratat ce se va depozita.
- Necesitatea aprovizionării de pământ de umplutură din alte zone ale proprietatii,
pentru nivelarea terenului în zonele unde s-au operat excavări.
Analizand avantajele si dezavantajele metodelor enumerate rezultă că varianta optimă
este varianta 4. pământul contaminat va fi excavat și se va utiliza ca material
structural în noul depozit ecologic, la construcția digurilor de compartimentare și ca
material de umplutură pentru consolidarea masei de șlam tratat, ce va fi depozitat.
Varianta aleasa prezinta următoarele avantaje:
- Volum redus de investiții
- Număr redus de operații: excavări, relocări ale pământului contaminat, utilizarea
pământului contaminat la construirea digurilor de compartimentare a depozitului
ecologic și ca material de umplutură pentru consolidare.
Având în vedere faptul că depozitul ecologic va fi destinat depozitării deșeurilor
periculoase, utilizarea pământului contaminat în interiorul depozitului ca material structural
respectă prevederile legislației în vigoare privind gestiunea deșeurilor periculoase.
Astfel, conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările
ulterioare, pământul contaminat cu substanțe periculoase devine în urma excavării,
deșeu periculos ce necesită a fi gestionat prin tratare sau eliminare, inclusiv
eliminare prin depozitare în depozite destinate deșeurilor periculoase, în
conformitate cu prevederile Ord. MMGA nr. 95/2005.
Tabelul 50– Impactul variantelor de decontaminare analizate
Nota
Varianta Impact
bonitate
Varianta 1 Nu se pretează pentru imobilizarea Cr(VI) și a altor specii
anionice;
Matricea solidă rezultată este expusă coroziunii sulfatice sau 1
cu cloruri, specii prezente frecvent în sol, astfel încât efectul de
imobilizare a contaminanților este limitat în timp.
Varianta 2 Sensibilitate ridicată față de factorii pedoclimatici;
Sensibilitate ridicată față de potențiale specii chimice cu efect
fitotoxic din sol care nu au fost identificate;
Durată mare a decontaminării, deseori dificil de previzionat;
5
La sfârșitul ciclului de vegetație rezultă cantități mari de
material vegetal contaminat, a cărui destinație ulterioară
necesită a fi stabilită după recoltare, în urma unor determinări
prin analize chimice
167
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Varianta 3 Consum foarte mare de reactivi, cu costurile aferente achiziției,

preparării și dozării acestora;
Rezultă cantități mari de efluenți reziduali, ce necesită o tratare
ulterioară în vederea decontaminării, sau se vor gestiona ca
7
deșeuri periculoase lichide;
Recuperare dificilă a componentelor utile din soluțiile de
spălare, datorită prezenței coloizilor (argile, compuși humici)
din sol.
Varianta 4 Aceasrta variant este posibila pentru pamantul contaminat, (cu
concentratii relative mici de poluanti), care odata excavat din
amplasament devine deseu poeiculos, poate fi depous in noul
depozit de deseuri de prelucrare, in conditii de deplina
9
siguranta.
Necesitatea aprovizionării de pământ de umplutură din alte
zone ale proprietatii WET, pentru nivelarea terenului în zonele
unde s-au operat excavări.
Depozitul nou de deseuri periculoase are sisteme de impermeabilizare multiple.
- dupa golirea slamului de pe suprafata necesara construirii unei celule (din cele 12) si in
plus de jur imprejur inca 6 m, fundul celulei este decontaminat. Se construiesc digurile de
contur, in care este amestecat si pamantul excavat. Digurile nu depasesc cei 6m din jurul
amprentei celulei. Abea apoi se trece la impermeabilizarea fundului celulei si a digurilor de
contur.
- Impermeabilizarea se face conform cerintelor legale pentru depozite periculoase.
De jur imprejurul depozitului este construit un cofferdam din palplanse metalice batut in
subsol pana la asigurarea unei incastrari de 0.5 m in stratul de marna. In final depozitul
nou va fi o incinta etansa dublu protejata.
Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate se va realiza conform vatiantei
4. fiind cea optima din punct de vedere al protectiei mediului.
9.4 ALTERNATIVE CONSTRUCTIVE
9.4.1 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI I

Atat digul de protectie impotriva inundatiilor - Obiect I.2, , cat si cofferdam-ul – Obiect I.1
sunt conditionate de amplasarea, forma si dimensiunile terenului ocupat de bataluri,
terenul ocupat de noul depozit – Obiect III si de fabrica de prelucrare - Obiect II.
Digul de protectie impotriva inundatiilor – Obiect I.1.2: se construieste in jurul
batalurilor si a fabricii de prelucrare. Ca atare el nu are variante de realizare
168
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Digul se va construi din material local, iar acolo unde este cazul, digurile existente și
digurile de închidere ale noului depozit de deșeuri periculoase vor avea și rol de apărare
împotriva inundațiilor.
Pentru cofferdam – Obiect I.2 s-au studiat doua vatiante
Ecranul de etanșare se va executa din pereți din beton hidrotehnic tip Kelly, in
continuarea ecranului existent in zona de sud a batalurilor
Ecranul de etanșare se va executa din palplanşe din mrtal (până la interceptarea
rocii de bază (marnă argiloasă) aflată la cca 15 m adâncime, în care se va încastra
0,50 m. Lățimea ecranului va fi de 0,60 m).
S-a optat pentru Ecranul de etanșare din palplanşe din metal pentru ca: asa cum s-
a constatat la ecranul de beton existent nu asigura o etanseitate satisfacatoare la
exfiltratiile cu continut de crom, cimentul este un material energofag, executia este
mai dificila si mai dezavantajoasa economic.
9.4.2 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI II

OBIECT II.1 - Instalația tehnologică de prelucrare,
Amplasarea instalatiei a fost determinate de logica functionarii ei. Ea se construieste intre
batalurile, din care se aduce slamul la prelucrare si poarta principal de iesire din incinta.
Latura de nord a batalurilor si limita Nordica a amplasamentului, care este si principal cale
de circulatie din zona strada Avram Iancu - DJ 107.
Facilitatile anexa ale fabricii sunt amplasate conform logicii de de functionare impuse de
procesul tehnologic. S-a stabilit pozitia relativa a acestora in functie de distantele de
siguranta si de distant minima de parcurs intre fazele tehnologice:
De asemenea pentru drumurile interne s-au utilizat in cat mai mate masura drumurile
existente, care se reabiliteaza si s-au construit drumuri noi intre obiectele anexa ale
fabricii.
In concluzie pentru amplasarea si constructia OBIECT II – Fabrica de prelucrare
slam nu exista mai multe variante
9.4.3 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI III – DEPOZIT NOU,

ECOLOGIC
In cadrul prezentuluui proiect s-a studiat o singura alternativa de construire a noului
depozit si anume:
- amplasarea depozitului se va face pe amppriza actualelor batalurilor 2 si 3;
- depozitul va fi format din 12 celule care se vor construi succesiv, pe masura ce se
golesc suprafetele prin prelucrarea slamului;
- terenul eliberat se decontamineaza, se impermeabilizeaza, atat pe suprafata celulei,
cat si pe spatiile limitrofe pe care se construiesc digurile.
169
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
In concluzie pentru amplasarea si constructia OBIECT III – Depozit nou nu exista

mai multe variante
9.4.4 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI IV – BARAJ SI PRIZA SC

WASTES ECOTECH
Pentru Obiectul IV, existent se vor face lucrari de reparatii de tipul:
- restabilirea funcțiunilor barajului prin reechiparea acestuia cu stavile noi, cu
caracteristici dimensionale și funcționale similare cu cele ale stavilelor inițiale.
- Priza de apa va fi reechipata si /sau reabilitata: deznisipator si 2 pompe active și 2
de rezervă în camera de pompare.
In concluzie, fiind vorba de o reparatie la un obiectiv existent pentru OBIECT IV –
baraj si priza de apa nu pot exista mai multe variante.
9.4.5 ALTERNATIVE DE CONSTRUIRE A OBIECTULUI V – DECONTAMINAREA

TERENURILOR DIN LIMITA DE PROPRIETATE
Nu este cazul. Constructia care va include pamantul decopertat este OBIECTUL III –
depozitul nou despre care s-a vorbit mai sus
9.4.6 ALTERNATIVE DE REALIZARE A OBIECTULUI VI – ALIMENTARE CU

ENERGIE ELECTRICA
WET a analizat doua variante de alimentare cu energie electrica a obiectivelor proiectului:
Alternativa 1 – alimentare din reteaua de distributie SDEE Transilvania Sud SA –
pentru o putere instalată necesară de 6,15 MW (4,31 MW putere constantă),
WET a stabilit ca va alimenta barajul si priza de apa (pompele de alimentare cu apă
de râu și necesarul de energie electrică al barajului) direct din rețeaua națională dată
fiind apropierea de reteaua de distributie si distanța mare față de CET și să evite
instalarea cablurilor subterane intre instalația de cogenerare (aflata la NE de fabrica
de prelucrare) si baraj.
Deci pentru Baraj si priza de apa exista o singura varianta de alimentare cu
energie electrica
Alternativa 2 – realizarea unei Centrale Electrotemice, cu cogenerare, care sa
asigure intregul consum al proiectului si sa furnizeze excesul in reteaua publica.
Se precizeaza ca WET va înființa o entitate de generare a energiei separată de
proiectul principal, dar cu instalația situată pe amplasamentul Proiectului, aceasta
WET preferă opțiunea de a continua demersurile cu KGE în calitate de furnizor.
170
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
In concluzie varianta de alimentare cu energie electrica este: alimentarea

obiectivelor proiectului din Centrala electrotermica cu cogenerare –
Proprietate a KGE în calitate de furnizor – amplasata in incjnta WET si
alimentarea barajului si prizei de apa din SDEE Transilvania Sud SA
9.5 REZUMAT – ALTERNATIVA OPTIMA DE REALIZARE A

PROIECTULUI
Alternativa de realizare a Proiectului include urmatoarele solutii de realizare a obiectivelor
sale:
OBIECT I.
Digul de protectie impotriva inundatiilor – Obiect I.1: se construieste in jurul batalurilor
si a fabricii de prelucrare din material local, iar acolo unde este cazul, digurile existente și
digurile de închidere ale noului depozit de deșeuri periculoase vor avea și rol de apărare
împotriva inundațiilor.
Ecranul de etanșare – Obiect I.2 se va executa din palplanşe din metal, (până la
interceptarea rocii de bază (marnă argiloasă) aflată la cca 15 m adâncime, în care se va
încastra 0,50 m.
OBIECT II.
Fabrica de prelucrare slam aplica tehnologia dezvoltata de WET, verificata si
perfectionata pe Statia pilot. Fabrica se construieste intre bataluri si poarta principala de
iesire din incinta. De asemenea facilitatile anexa ale fabricii sunt amplasate conform logicii
de de functionare impuse de procesul tehnologic. S-a stabilit pozitia relativa a acestora in
functie de distantele de siguranta si de distant minima de parcurs intre fazele tehnologice
OBIECT III.
Depozitul nou, ecologic, de deseuri periculoase se construieste pe amppriza actualelor
batalurilor 2 si 3; depozitul va fi format din 12 celule care se vor construi succesiv, pe
masura ce se golesc suprafetele, prin prelucrarea in fabrica a slamulu existent; terenul
eliberat se decontamineaza, se impermeabilizeaza, atat pe suprafata celulei, cat si pe
spatiile limitrofe pe care se construiesc digurile noi. Impermeabilizarea se va amplasa si
pe digurile de compartimentare si de contur.
OBIECT IV
Barajul si priza de apa vor deveni functionale prin:
- reechiparea barajului cu stavile noi, cu caracteristici dimensionale și funcționale
similare cu cele ale stavilelor inițiale.
- reechiparea deznisipatorului si montarea a 2 pompe active și 2 de rezervă în
camera de pompare.
171
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
OBIECT V
Decontaminarea terenurilor din limita de proprietate se va realiza conform vatiantei 4
– Relocarea pamantului contaminat in depozitul nou.
OBIECT VI
Alimentarea cu energie electrica pentru baraj si priza de apa se va face direct din rețeaua
națională, iat pentru restul proiectului WET va colabora cu un furnizor extern (tratative
cu KGE în calitate de furnizor) care va înființa o entitate de cogenerare a energiei,
separată de proiectul principal, dar cu instalația situată pe terenul proprietate WET.
9.6 EVALUAREA ALTERNATIVELOR
9.6.1 METODE DE EVALUARE A ALTERNATIVELOR

Evaluarea alternativelor, recomandata de Directiva nr. 2014/52/EU, ce amendaza directiva
privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, este de
comparare a efectelor alternativei 0 sau "do-nothing" cu efectele realizarii efective a
proiectului.
In cazul de fata este sugestiv sa se prezinte evaluarea nivelurilor de impact asupra
factorilor de mediu pe care l-ar avea alternativa „0‖ comparativ cu alternativa optima
prezentata mai sus.
Impactul semnificativ al altenativei optime asupra factorilor de mediu are loc dupa
implementarea proiectului iar impactul alternativei "do-nothing" este impactul mediu
produs in ultimii ani – de altfel singurul despre care se pot obtine informatii.
Alternativa „0”
Varianta nerealizării investiţiei (alternativa „0‖) presupune menţinerea starii actuale a
terenului fără implementarea proiectului.
In cazul de fata varianta nerealizării proiectului este imposibila pentru ca incalca
prevederile legale, ce impun inchiderea depozitelor de deseuri periculoase aflate
actualmente in proprietatea WET. Dar pentru a face o comparatie eficienta intre starea
actuala a dfactorilor de mediu si a evolutiei lor previzibile in viitor cu impactul realizarii
proiectului.
Starea factorilor de mediu si previzionarea evoluriei lor in alternativa „0‖ se poate deduce
din investigariile efectuate de WET pentru Raportul privind impactul asupra mediului
finalizat in decembrie 2019 .
9.6.2 COMPARAREA IMPACTULUI ALTERNATIVELOR
Impactul alternativei ―0‖ asa cum reiese din monitorizarea si documentetiile de mediu
realizate déjà comparat cu impactul prognozat al proiectului sunt prezentate in tabelul
urmator .
172
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Tabelul 51 - Compararea impactului alternativei „0” cu impactul alternativei optime

Factor de mediu Alternativa „0” Alternativa optima
1. Pericolul de inundare – Inaltimea digurilor Proiectul prevede decontaminarea tuturor
batalurilor este la limita, existand pericolul (in terenurilor din limita de proprietare; iar
special in zonele in care digurile sunt deteriorate) ca depozitul nou va fi inchis final conform
pa raului sa scalde slamul si la retragere sa preia normelor legale pentru deseuri periculoase
subtantele periculoase si sa le transporte in rau. In timpul functionarii cofferdamm-ul si digul
Apa 2. Poluare cu poluanti preluati de ape pluviale care de protectie impotriva inundatiilor vor stopa
siroiesc spre rau. Intreaga suprafata a fostei siroirea apelor pluviale sau din inundatii,
platforme chimice Bicapa fiind poluata apele spre rau
pluviale vor siroi spre rau pe langa ecranul si
canalul de garda existent. Ele vor transporta
poluantii de pe sol dizolvati in apa.
Poluaea aerului, in conditiile actuale, teoretic ar 1. Poluarea aerului in timpul functionarii
putea proveni de la antrenatea pulberilor de pe proiectului. In timpul functionarii proiectului
suprafata batalurilor, in perioadele de turbulenta vor exista mai multe surse de poluare a
atmosferica maxima. Slamul din bataluri este atmosferei, dar prin proiect s-au luat mai
solidificat si pe suprafata lui a crescut vegetatie. multe masuri care vor asigura mentinerea
Ridicarea pulberilor in timpul turbulentelor emisiilor sub valorile limita admise (se vor
atmosferice nu este posibila. detalia in capitolul 5).
Aer
O staţie de monitorizare a influenţei zonei 2. Dupa finalizarea proiectului nu vor mai
industriale (MS-4) amplasată în Târnăveni pentru exista surse de poluare a atmosferei in
indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de amplasament.
azot, benzen şi alţi compuşi organici volatili, bioxid
de sulf, particule în suspensie PM 10. In anii 2018-
2019 nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita
zilnice impuse de legea 104/2011.
1. Solul din exteriorul batalurilor: poluare Proiectul prevede decontaminarea tuturor
semnificativa cu Crtot si CrVI în zona fostei terenurilor din limita de proprietare;
instalații de bicromat, Anhidrida cromica și Deseul de fabricatie se va depune intr-un
vecinătățile lor și împrejurul batalurilor de șlam. În depozit nou construit si inchis final conform
toate punctele concentrația descrește odată cu normelor legale pentru deseuri periculoase
adâncimea. deci elimina complet poluarea solului
Depasiri ale concentratiilor de Cd, Zn si sulfati În
Sol apropierea fostei instalații de Oxid de zinc; sulfat de
alumina si săruri de bariu si instalația antidăunători
(pe baza de sulf)
2. Solul de sub bataluri: impermeabilizarea
batalurilor neasigurand conditiile de etansare solul
sufera impactul tuturor poluantilor din componenta
slamului: metale grele Crtot; Cr6+; Hg2+;; Zn2+; Cd2+,
Ca2+; Mg2+, S2-; SO42+, – F-,
1. Subsolul este supus poluariui existente in sol – Slamul din bataluri este preluat, prelucrat
prezentare mai sus. Apele meteorice levigheaza pentru extragerea substantelor poluante iar
poluantii din sol in subsol si ape freatice deseul final este depus intr-un depozit nou
Subsol si ape 2. Ape freatice În amplasamentul platformei Bicapa construit confoem normelor pentru deseuri
freatice s-au făcut determinări repetate ale stării de poluare periculoase.
a apei freatice. In apa freatica se gasesc poluanti se elimina total poluarea subsolului si a
specifici din slam – ca o dovada a dereriorarii apelor freatice.,
impermeabilizarii batalurilor
Odată cu oprirea activității și încetarea emiterii în Odată cu finalizarea proiectului, prin
Biodiversitate atmosferă a poluanților, impactul a devenit local, pe eliminarea surselor de poluare și
zona de sol cu folosință ”mai putin sensibilă” – ecologizatea terenurilor, întregul impact
173
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Factor de mediu Alternativa „0” Alternativa optima

industrială, și asupra apelor Târnavei Mici, care asupra florei și faunei (terestre și, în
drenează apa freatică afectată de exfiltrațiile din special acvatice) va fi eliminat.
bataluri. Deci cel mai afectat este în prezent În zona de impact a proiectului nu sunt arii
biotopul râului Târnava Mică, aval de zona protejate sau arii sensibile, care ar putea
batalurilor sa fie afectate de lucrarile de constructie
sau de functionarea obiectivului analizat.
Bunurile Obiectivele de patrimoniu cultural, arhitectural și Fara impact asupra bunurilor materiale,
materiale situri monumentele istorice din Târnăveni sunt în afara siturilor arheologice, istorice, arhitecturale
arheologice,
istorice, ariei de impact a proiectului.
arhitecturale
Proprietatea WET pe care se realizeaza proiectul La finalizarea proiectului in amplasament
este inconjurata de terenuri ale altor societati va ramane doar depozitul nou, ecologic,
comerciale, toate fiind parte din fosta platforma inchis definitiv. Restul trenurilor, curatate,
Peisajul
industriala Bicapa. decontaminate si nivelate vor avea
Dupa demolarea fostelor instalatii aspectul aspectul unei zone de recreere.
platformei produce un impact vizual foarte neplacut,
Populatia Municipiului Tarnaveni au suferit, in Asa cum reiese din prezentarea de mai
timp, impactul imisiilor poluante ale platformei care sus a factorilor de mediu realizarea
au afectat sanatatea populatiei si factorii de mediu – proiectului in momentul finalizarii lui elimina
in special biotopul tarnavei Mici care dreneaza complet poluarea. In timpul functionarii
apele freatice din zona. Odata cu inchiderea fabricii de prelucrare slam s-au luat toate
instalatiilor un numar important de locuitori au tercut masurile ca poluarea sa fie
in somaj nedemnificativa.
Sanatatea populatiei - Nerealizarea proiectului ar Pentru a ne face o imagine a aportului
insemna continuarea poluarii factorilor de mediu, proiectului la ocuparea fortei de munca,
Impactul social
asa cum s-a aratat mai sus, cu substante toxice ceile 270 de posturi in care se vor angaja
periculoase – metale grele dinre care se detaseaza locuitori din municipiu ar insemna o
ca deosebit de periculos Cr6+. reducere a somajului de la 2.6% ( cat era
Viata sociala a municipiului este afectata atat in Martie 2020) la 1.15%. Deci o reducere
prin somaj, cat si prin lipsa veniturilor aduse de de 55.7%.
taxeele si impozitele de care nu va mai beneficia Activitatile orizontale vor cunoaste o
venitul local si chiar de activitatile orizontale care ar revigorare iar veniturile Administratiei
fi fost implicate. Publice Locale ar creste cu sume
semnificative.
In concluzie Varianta de realizare a proiectului care a fost desemnata ca
Varianta Optima este justificata si din punct de vedere a protectiei
factorilor de mediu si din punct de vedere economico - social
174
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
10 INFORMATII PRIVIND IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTULUI

PROPUS CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SAU PROPUSE
ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU SI MASURI DE DIMINUARE
A ACESTUIA
In zona invecinata amplasarii Proiectului nu s-a solicitat dezvoltarea altor proiecte.
175
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
11 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA CLIMEI SI

VULNERABILITATEA PROIECTULUI LA SCHIMBARI
CLIMATICE
11.1 NATURA SI AMPLOARE A EMISIILOR CU EFECT DE SERA
11.1.1 EFECTUL DE SERǍ ŞI ÎNCǍLZIREA GLOBALǍ

Condiţiile meteorologice capricioase din decada anilor 80 şi 90 i-au fǎcut pe oameni sǎ
creadǎ cǎ ne confruntǎm cu o catastrofǎ globalǎ. Clima Pǎmântului nu a fost însǎ
niciodatǎ constantǎ. De-a lungul istoriei condiţiile climatice s-au schimbat de multe ori.
Dovezile referitoare la schimbǎrile climatice din ultimii 2000 de ani provin din date istorice,
din adâncul mǎrilor şi din forarea stratului de gheaţǎ.
Pânǎ în prezent temperatura medie anualǎ s-a manifestat într-o continuǎ tendinţǎ de
creştere, la acest lucru contribuind din plin poluarea aerului şi dereglarea efectului de serǎ
natural al planetei.
În clima actuală, principalul gaz cu efect de seră este reprezentat de vaporii de apă. În
atmosfera joasă, cantitatea de vapori de apă este determinată de echilibrul natural dintre
evaporație și precipitații, nefiind direct afectată de activitățile umane (deși există o influență
indirectă, datorată feedback-urilor declanșate de încălzirea globală). Alte gaze radiativ-
active importante sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot și compușii carbonului
cu clorul și fluorul.
Pe termen lung, rolul dioxidului de carbon devine predominant. Variabilitatea climatică
determină, deseori, producerea unor fenomene meteorologice extreme. Cantitatea de
dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu peste 40% față de epoca preindustrială, iar
cantitatea de metan s-a dublat ca urmare a activităților umane
România deja se confruntă cu efecte ale schimbărilor climatice 24: deșertificarea din sud
continuă în ritm accelerat, cu o secetă fără precedent în sud-estul țării și inundații
puternice în vest.
Temperarura si precipitatiile
În România, impactul schimbărilor climatice deja se face simțit, anul 2007 fiind cel mai cald
an din ultimele două decenii (cu o temperatură medie de 11,5 °C), în timp ce temperatura
medie cea mai scăzută (8,4 °C) a fost înregistrată în 1985. În 2005, România a fost
afectată de inundaţii istorice, care au provocat 76 de morţi şi daune importante ale
proprietăţilor, iar anul 2007 a adus cea mai gravă secetă din ţară din ultimii 60 de ani.
24
https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-
analize/48145/Raport%20A.2.2.%20Monitorizare%20efecte%20si%20riscuri%20climatice_RO.pdf
176
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
În ultimii 100 de ani, România a resimțit o creștere a temperaturii, însoțită de o scădere a

precipitațiilor. România are o climă temperat-continentală de tranziție, iar temperatura
medie în regiunea Deltei Dunării, de exemplu, este de 10-12 °C. Temperatura medie
anuală a aerului a crescut cu 0,8 °C în perioada 1901-2012.
În ceea ce privește precipitațiile, analiza datelor înregistrate în același interval de timp a
dezvăluit o scădere a cantității anuale de precipitații (23,6 mm). Figura de mai jos indică
schimbările.
Figura 26 - Schimbările medii multianuale (2011-2040 față de 1916-1990):
Se anticipeaza că aceleași tendințe vor continua să se manifeste și se vor accelera în

secolul XXI. Pe termen lung, creșterea temperaturii medii pentru România este de așteptat
să fie de circa 3°C-4°C pentru lunile de vară în intervalul 2061-2090, comparativ cu
intervalul 1961-1990. În ceea ce privește precipitațiile, este de așteptat o reducere a
cantității anuale de precipitații în lunile de vară, mai pronunțată pentru scenariile cu emisii
de carbon mai mari și mai puternică spre finele secolului XXI. Sunt probabile fenomene de
precipitații mai intense și localizate, deși modelele ploilor ar putea deveni, de asemenea,
mai haotice şi mai dificil de prognozat.
Inundațiile
România este cunoscută drept una dintre țările cel mai expuse la inundații din Europa.
Țara a fost cel mai greu încercată din Europa în perioada 2002-2013, din punct de vedere
al numărului de decese provocate de inundații
Ploile torențiale din aprilie și mai 2005 au determinat cele mai puternice inundații din România din
ultimii 50 de ani, provocând pagube de cel puțin 1,66 de miliarde euro.
Inundațiile au afectat și circa 656.392 ha de teren agricol, 10.420 km de drumuri, 23,8 km de căi
ferate, 9.113 poduri și picioare de pod și au contaminat 90.394 de fântâni.
În 2006, inundațiile extreme care au avut loc în lunile aprilie-august s-au numărat printre
cele mai devastatoare dezastre naturale din istoria climatică recentă a României.
Estimările arată că, în intervalul aprilie-mai, au fost afectate 12 județe
177
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Figura 27 - Zonele cu risc de inundaţie din România, sursa: ANAR
Frecvența crescută a extremelor privind precipitațiile este în acord cu schimbările

anticipate induse de oameni climei. Inundațiile care s-au produs în ultimul deceniu au avut
intensități comparabile cu cele înregistrate în ultimele sute de ani și s-au succedat la doar
câțiva ani distanță.
Seceta
Secetele, deși nu sunt fenomene care se produc brusc, ca inundațiile rapide sau furtunile,
datorită persistenței lor, care determină efecte socio-economice devastatoare, intră în
categoria fenomenelor extreme.
Grindina
Căderile de gindină apar ca precipitații sub formă de particule de gheață, având formă
sferoidală, conică sau neregulată. Astfel de precipitații sunt generate de norii de tip
Cumulonimbus asociați unor furtuni convective severe și sunt înregistrate frecvent în
sezonul cald al anului. În mediul urban, grindina poate provoca avarii autovehiculelor sau
structurilor construite. În mediul rural, grindina afectează culturile agricole. Severitatea
pagubelor depinde de: (1) frecvență, reflectată în numărul de zile cu grindină și/sau
numărul episoadelor de grindină; (2) intensitate exprimată prin numărul de greloane pe
unitate de suprafață, dimensiunea maximă și/sau medie a greloanelor, viteza la rafală a
vântului care accelerează particulele de grindină în cădere
Tornadele
Tornadele sunt asociate furtunilor convective severe. Apariția lor nu e limitată geografic,
ele se pot produce oriunde și există consemnări ale lor pe toate continentele, cu excepția
Antarcticii. Dar chiar și acolo, dezvoltarea unei tornade nu e teoretic exclusă. Există însă
unele regiuni de pe glob unde probabilitatea de producere a tornadelor este mai mare.
178
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Alunecări de teren
Cutremurele sunt provocate de eliberarea de tensiune generată de forțe care țin de
tectonica plăcilor sau prin activități antropogenetice precum crearea de rezervoare,
mineritul sau injectarea de fluide în formațiunile subterane. Nu există dovezi că riscurile
seismice sunt legate direct de schimbările climatice. Cu toate acestea, schimbările
climatice pot afecta seismicitatea prin modificarea nivelurilor rezervoarelor sau a utilizării
apelor subterane. Alunecările de teren sunt determinate de forțele de gravitație, dar sunt
declanșate de o diversitate de procese. Unii dintre cel mai des întâlniți factori declanșatori
includ cutremurele și perioadele de precipitații prelungite și/sau intense. Despăduririle pot
crește probabilitatea producerii de alunecări de teren. Prin urmare, frecvenţa alunecărilor
de teren poate crește, ca urmare a schimbărilor climatice și a modificărilor asociate cu
acestea privind precipitațiile, modelele de debite ale apelor și vegetația. Figura 2-6
prezintă zonele cu risc de alunecări de teren din România.
Figura 28 - Zonele cu risc de alunecări de teren din România, sursa: Institutul Naţional de Fizică a
Pământului (INFP)
Din harta de mai sus se observa ca Tarnaveni se afla in zona cu risc mediu-mare de
alunecari de teren.
Incendii de vegetaţie
Incendiile de vegetaţie sunt fenomene naturale extreme, care pot fi declanșate din cauze naturale,
precum trăsnetele, sau de activități umane, fie ele intenționate sau nu.
Probabilitatea producerii de incendii de vegetaţie este influențată de variabilitatea climatică
din mai multe perioade de timp. De exemplu, variabilitatea interanuală a climei determină
perioade relativ umede și perioade relativ uscate. În perioadele umede, există o acumulare
de vegetație, care asigură combustibil pentru incendiile din perioadele uscate. Creșterea
179
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
preconizată a variației sezoniere a precipitațiilor ar putea duce la o intensificare a

condițiilor favorabile pentru incendiile de vegetaţie.
Frecvenţa acestor incendii în România a crescut în ultimul timp. Daunele provocate de
incendiile de vegetaţie pot fi substanțiale, mai ales din punct de vedere economic. În 2013,
33 % din incendiile înregistrate în România au fost incendii de vegetaţie.
11.2 VULNERABILITATEA PROIECTULUI LA SCHIMBARI CLIMATICE

Variabilitatea și schimbarea climatică influențează deja ecosistemele și sistemele umane
Se așteaptă ca în viitor influența climatică asupra frecvenței și intensității hazardurilor
naturale (inundații, valuri de căldură, secete, incedii de pădure etc.) să crească, afectând
astfel dinamica și serviciile ecosistemelor, viețile oamenilor și bunurile lor materiale.
Modul cum actioneaza schimbarile climatice previzionate asupra componenetelor
proiectului, este prezentat in continuare.
Temperaturi, precipitatii
Efectele temperaturilor ridicate si a precipitatiilor abundente sunt anihilate prin modul de
concepere a constructiilor care alcatuiesc fabrica de prelucrare. Utilajeje si conductele
diferitelor unitati tehnologice, chiar daca nu au nevoie sa fie adapostite in cladiri, sunt
protejate cu copertine si evntual inchideri usoare, astfel incat sa se previna efectul
supraincalzirii si a riscului declansarii unor reactii chimice periculoase. Tancurile de
stocare materii prime sau produse sunt prevazute cu sisteme de sprinklere de stropire.
Inundatii
Principalele inundaţii istorice produse în bazinul hidrografic Mureș sunt cele înregistrate în anii
1970 (mai), 1975 (iulie), 1981 (martie), 1995-1996 (decembrie1995 - ianuarie 1996), 1998
(iunie), 2005 (august), 2010 (iulie). Urmare a precipitaţiilor înregistrate s-au produs viituri care
au condus la creşteri de debite deosebite pe principalele cursuri de apă: Mureș, Târnava
Mare, Târnava Mică, Arieş şi pe afluenţii acestora.
Zona de risc pe raul Târnava Mică se situeaza aval de localitatea Praid, pe o distanta de
170.88 km. Distanta dintre Praid si Tarnavenii este de cca, 80 km. Pentru apararea de
inundatii pe cursul raului Târnava Mică s-a realizat acumularea nepermanentă Bălăuşeri,
Pentru proiect s-a realizat un studiu de inundabilitate care a fost folosit la calculul inaltimii
digurilor cofferdam-ului si a digului de protectie impotriva inundatiilor. Aceste obiective vor fi
primele care se vor realiza, inainte de orice alta lucrare de constructii.
Aceste doua diguri (cofferdam: „incinta inchisa, etansa‖ si dig ce inconjoara cofferdam-ul) vor fi
demolate la sfarsitul perioadei de functionare, dar atunci nu va mai exista risc de inundatii
pentru ca in ampasament va ramane doar noul depozit ecologic, care va fi inchis definitiv
conformnormei de etansare a depzitelor de deseuri periculoase.
Celelalte fenomene climatice extrerme nu sunt o amenintare pentru amolasament
180
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
11.3 CONTRIBUTIA PROIECTULUI LA DIMINUAREA EFECTELOR

SCHIMBARILOR CLIMATICE
Dupa finalizarea proiectului, decontaminarea completa a amplasamentului, acoperirea cu
vegetatie a depozitului si cu spatii verzi a rstului proprietatii WET va aveea impact pozitiv
asupra zonei de SV a municipiului Tarnaveni.
Eliminarea emisiilor de vaori de apa, CO2, si pulberi, ca si cresterea suprafetei verzi pe cap de
locuitor, intrunesc conditiile de prevenire a schimbarilor climatice.
181
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
12 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT) PENTRU

TRATAREA DESEURILOR
Pentru analiza proiectului „Construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam),
clădiri tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul
închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor”
comparativ cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT) se foloseste:
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1147 A COMISIEI din 10 august 2018
de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru
tratarea deșeurilor, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a
Consiliului [notificată cu numărul C(2018) 5070]
Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru
stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva
2010/75/UE, Analiza detaliata BAT va fi prezentata pe larg in documentatia IPPC de
autorizare a activitatii proiectului.
DOMENIU DE APLICARE: Prezentele concluzii privind BAT se referă la următoarele
activități prevăzute în anexa I la Directiva 2010/75/UE si care se regasesc in proiectul
analizat.
(b) tratare fizico-chimică;
(h) recuperarea componentelor utilizate pentru reducerea poluării
Analiza detaliata BAT va fi prezentata in documentatia IPPC de autorizare a activitatii
proiectului.
Intrucat autoritățile competente vor trebui să stabilească valori-limită de emisie care să
asigure faptul că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de
emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, prevăzute în concluziile privind BAT, se
prezinta conformarea cu cerintele BAT inca din faza de proiectare, realizare si
monitorizare a proiectului. (si ca urmare este inclusa si in documentatia de obtinere a Acordului
de mediu, asa cum s-a solicitat prin Indrumarul transmis de APM Mures cu adresa
5705/20.01.2021 )
Avand In vedere faptul ca proiectul intra sub incidenta Legii nr. 278/2013 privind emisiile
industriale, se vor aplica cerintele specifice autorizarii integrate de mediu, inclusiv cele
referitoare la nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile.
12.1 PERFORMANȚA GENERALĂ DE MEDIU

BAT 1. Pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu, BAT constă în punerea în aplicare și
aderarea la un sistem de management de mediu (EMS)
In cazul proiectului WET functionarea fiind pe perioada limitata nu se prevede realizarea
unui sistem EMS dar conducerea va avea in vedere acordarea unei atenții deosebite
(IV) punerii în aplicare a unor proceduri pentru:
(a) structura și responsabilități;
182
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
(b) recrutare, formare, conștientizare și competența;

(c) comunicare;
(d) participarea angajaților;
(e) documentare;
(f) controlului eficient al proceselor;
(g) programe de întreținere;
(h) pregătirea și intervenția în caz de urgență;
(i) garantărea conformității cu legislația privind protecția mediului;
BAT 5. Pentru a reduce riscul de mediu asociat manipulării și transferului deșeurilor, BAT
constă în elaborarea și punerea în aplicare a unor proceduri de manipulare și de transfer.
manipularea și transferul deșeurilor sunt realizate de personal competent;
BAT 7. BAT constă în monitorizarea emisiilor în apă, cel puțin cu frecvența indicată mai
jos și în conformitate cu standardele EN.
Monitorizare ape:
Apele uzate de proces nu sunt evacuate in emisar, ci sunt epurate si reutilizate in
proces
BAT 8. BAT constă în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, cel puțin cu frecvența indicată
mai jos și în conformitate cu standardele EN.
Pulberi /EN13284-1/ O dată la șase luni (Vezi tabel monitorizare imisii = semestrial)
BAT 25: Tratarea mecanică a deșeurilor
In cazul proectului analizat slamul este supus unei macinari umede, dar intra in
procesul e filtrare prin circuit inchis, fara psibilitatea de a degaja pulberi
12.2 EMISII BAT

BAT 41 - Tratarea fizico-chimică - Emisii dirijate în aer
Pentru retinerea pulberilor BAT este folosirea unui Filtru textil (Filtrele textile,
denumite adesea filtre cu saci, sunt realizate din pâslă sau dintr-un material poros țesut prin
care sunt trecute gazele în vederea îndepărtării particulelor. Utilizarea unui filtru textil
impune alegerea unui material textil adecvat pentru caracteristicile gazelor reziduale și
pentru temperatura maximă de funcționare.)
 Se vor folosi pentru retinerea pulberilor din unitatile de productie „calcinare‖
Filtru HEPA (Filtrele HEPA (filtre de înaltă eficiență pentru particulele din aer) sunt filtre
absolute. Materialul filtrant este hârtie sau fibră de sticlă mată țesută foarte compact. Fluxul
de gaze reziduale este trecut prin materialul filtrant, în care sunt colectate particulele în
suspensie)
 Se vor folosi pentru izolarea cabinelor camioanelor si echipementelor care vor
prelua slamul din actualele bataluri spre a-l transporta in fabrica. Ele vor asigura
protectia operatorilor/soferilor.
Nivelul de emisii asociat BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate în aer de pulberi
provenite de la tratarea mecanică a deșeurilor
183
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Parametru Unitate BAT AEL (Media pe perioada de prelevare)

Pulberi mg/Nmc 2-5*
*Dacă nu se poate utiliza un filtru textil, limita superioară a intervalului este de 10
mg/Nm3.
(Pentru ca proiectul nu este finalizat la faza DDE se atentioneaza proiectantul ca
va trebui sa ia toate masurile pentru a asigura acest nivel de emisie in instalatie.)
BAT 14. În vederea prevenirii sau, dacă aceasta nu este posibilă, a reducerii emisiilor
difuze în aer, în special a pulberilor, a compușilor organici și a mirosurilor, BAT constă în
utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor.
Umezirea Umezirea surselor potențiale de emisii difuze de pulberi (de exemplu, locul de
depozitare a deșeurilor, zonele de circulație și procesele de manipulare deschise) cu apă
sau cu ceață. General aplicabilă
 Dupa cum s-a aratat in descrierea proceselor tehnologice din Cap. 2 pentru
excavarea slamului din bataluri se va folosi stropirea fronturilor de lucru si zonelor
de circulatie a camioanelor cu o solutie speciala. Se va preveni astfel dispersia
pulberilor in atmosfera.
 Prevenirea emisiei de pulberi la descarcarea deseului final in celulele depozitului
nou nu neesita masuri speciale deoarece deseul final vine la depozitare dupa
filtrare si este deja umed.
1.4. Zgomot și vibrații
BAT 17. În vederea prevenirii sau, atunci când acest lucru nu este posibil, a reducerii emisiilor de
zgomot și a vibrațiilor, BAT constă în elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea cu regularitate a
unui plan de gestionare a zgomotului și vibrațiilor, în cadrul sistemului de management de mediu (a
se vedea BAT 1), care să includă toate elementele de mai jos:
Aplicabilitate: Aplicabilitatea este limitată la cazurile în care se preconizează și/sau au fost
dovedite neplăceri cauzate de zgomot sau de vibrații la nivelul receptorilor sensibili.
 Este previzibil a nu fi necesare asemenea masuri, intrucat s-a aratat ca WET nu
va fi un poluator sonor al zonei
1.5. Emisii în apă
BAT 19. În vederea optimizării consumului de apă, a reducerii volumului de ape uzate generat și a
prevenirii sau, dacă aceasta nu este posibilă, a reducerii emisiilor în sol și în apă, BAT constă în
utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
(b) Recircularea apei - Fluxurile de apă se recirculă în interiorul instalației, după tratare dacă este
necesar. Gradul de recirculare este limitat de bilanțul apei caracteristic instalației, de conținutul de
impurități (de exemplu, compuși mirositori) și/sau de caracteristicile fluxurilor de apă (de exemplu,
conținutul de nutrienți).
 fabrica WET utilizeaza un grad foarte ridicat de recirculare a apelor de proces
(c) Impermeabilizarea suprafeței - În funcție de riscurile pe care le prezintă deșeul din
punctul de vedere al contaminării solului și/sau apei, întreaga zonă de tratare a deșeurilor
184
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
(de exemplu, zonele de recepție, manipulare, depozitare, tratare și expediere a deșeurilor)

se impermeabilizează la lichidele vizate.
 Depozitul se va impermeabiliza conforl normelor in vigoare pentr un depozit d
deseuri periculoase.
 in plus fata de recomandarile BAT se va construi un cofferdam care va elimina
contaminarea apelor subterane.
(f) Separarea fluxurilor de ape uzate - Fiecare flux de apă (de exemplu, apele de șiroire de
suprafață, apele tehnologice) se colectează și se tratează separat, în funcție de conținutul
de poluant și de combinația tehnicilor de tratare. În special, fluxurile de ape uzate
necontaminate se separă de fluxurile de ape uzate care necesită tratare.
 Apele pluviale care cad pe diferite zone sunt colectate separat si sunt tratate
diferentiat, functie de compozitie.
Apele care sunt incarcate doar cu produse petroliere si lubrifianti sunt tecute printr-
un separator si evacuate la canalizarea orasului;
Apele pluviale care cad pe zone contaminate sunt trimise la statia de epurare
(g) Infrastructură de drenaj corespunzătoare - Zona de tratare a deșeurilor este conectată
la infrastructura de drenaj. Apele pluviale căzute pe zonele de tratare și de depozitare sunt
colectate în infrastructura de drenaj și, în funcție de conținutul de poluanți, sunt recirculate
sau trimise către o tratare suplimentară.
 Apele pluviale care cad pe diferite zone din bataluri sunt colectate in canale
perimetrale, adunate intr-un bazin tampon si rimise la statia de epurare. Dupa
prelucrarea intregii cantitati de slam si inchiderea deefinitiva a depozitului, nu se
mai pune problama colectarii apelor pluviale
BAT 20. În vederea reducerii emisiilor în apă, BAT constă în tratarea apelor uzate prin utilizarea
unei combinații adecvate a tehnicilor indicate mai jos.
(j) Schimbatori de ioni - Poluanți nebiodegradabili sau inhibitori dizolvați ionici, de
exemplu metale
 Apele uzate sunt epurate intr-o instalatie cu schimbatori de ioni
1.8. Eficiența energetică
BAT 23. În vederea utilizării eficiente a energiei, BAT constă în utilizarea ambelor tehnici indicate
mai jos.
(a) Plan pentru eficiență energetică
(b) Înregistrarea bilanțului energetic
 Instalatia WET are o functionare constanta pe baza unui bilant energetic stabilit
inca din faza initiala a proiectului.
Proiectul „Construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri
tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul
închiderii definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a
batalurilor” este conform tehnologiei si emisiilor BAT pentru tratarea deșeurilor,
185
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
13 PLAN DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU
13.1 PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

Activitățile proiectului care se vor desfășura în primii de 3 ani de la demararea lucrărilor
sunt: construcție cofferdam, preluare șlam din suprafața destinata construcției primei
celule a noului depozit și transferul lui în depozitul provizoriu, construcția fabricii de
prelucrare și a facilitatilor anexa ale acesteia.
în perioada de construcție se vor monitoriza factorii de mediu conform propunerii indicate
în urmatorul tabel, sub rezerva aprobarii acestei propuneri de catre APM Mures în Acordul
de mediu.
Tabelul 52– Monitorizare factorilor de mediu în timpul lucrarilor de construcție
Frecventa
Factor mediu Descriere
monitorizare
ape uzate: In perioada de construcție apele uzate menajere vor fi evacuate
prin reteaua de canalizare a amplasamentului în rețeaua de
canalizare a Orașului Târnăveni, dupa ce se vor preleva probe din semestrial
caminul final de evacuare și se va constata conformarea cu
NTPA – 002/2002.
imisii atmosferice: NOx, SO2 și pulberi conform Legii 278/2013 privind emisiile
semestrial
industriale – la limita de nord vest și sud a proprietatii WET ;
măsurători de Funcționarea echipamentelor utilizate în realizarea lucrărilor de
zgomot construcție și pentru transport materiale sunt surse de zgomot.
anuala
Monitorizarea zgomotului se va efectua, în conformitate cu
STAS 10009/1988, la limita proprietății
monitorizarea – deșeurile menajere și cele rezultate din lucrările proiectului vor
deșeurilor respecta prevederilor HG 856/2002 - privind evidenta gestiunii
deșeurilor, cu modificarile și completarile ulterioare
– deșeurile expediate în afara amplasamentului în baza Legii
211/2011 privind regimul deșeurilor și a HG 1061/2008 cu Se va tine
modificarile și completarile ulterioare, pentru recuperare sau evidenta și se vor
eliminare pot fi transportate numai de agenti economici autorizati, raporta conform
cu respectarea prevederilor Ord. Min. MGA nr. 2/2004 modificat cerintelor legale
și completat prin Ord. 986/2188/821/2006. Deseurile trebuie
transportate doar de la amplasamentul activitatii la amplasamentul
de recuperare/eliminare fara a afecta în sens negativ mediul și în
conformitate cu reglementarile legale în vigoare;
– titularul activitatii trebuie sa se asigure ca deseurile transferate
catre o alta societate sunt etichetate și ambalate în conformitate
cu standardele nationale, europene și cu oricare norme în vigoare
privind inscriptionarile obligatorii. Pe parcursul colectarii,
186
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Frecventa
monitorizare
recuperarii sau eliminarii, toate deseurile trebuie depozitate
temporar în zone și locuri special amenajate, protejate
corespunzator impotriva dispersiei în mediu;
zonele de depozitare vor fi marcate și semnalizate cu precizarea
capacitatii și a perioadei de depozitare a deseurilor. Este interzisa
crearea de depozite de materiale în alte spatii decat cele
autorizate
– se vor asigura conditii corespunzatoare în vederea stocarii
selective a diferitelor categorii de deseuri neferoase, pe tipuri de
aliaje
– Inregistrările deseurilor se vor face pe baza fiselor de deseuri
intocmite în conformitate cu HG 856/2002
monitorizarea In perioada de construcție pana la inceperea lucrărilor de
factorului de decontaminare nu mai sunt necesare noi analize.
mediu SOL La decopertarea fiecarei zone contaminate si preluarea -
pamantului pana la adncimea determinata in primele doua etape
de analize se va repeta o analiza de control care sa confirme
finalizarea decontaminarii
13.2 PERIOADA DE FUNCTIONARE

Perioada de functionare a investitiilor proiectului este de 10 ani. în acest timp se va
termina de prelucrat intreaga cantitate de slam din bataluri, se va realiza decontaminarea
tuturor terenurilor din limita de proprietate, se va umple și se va acoperi definitiv depozitul
nou, ecologic de deseuri periculoase se va acoperi cu pamant și se va inierba.
Tabelul 53– Monitorizare factorilor de mediu în timpul functionarii proiectului

Frecventa
monitorizare
ape uzate: In perioada de functionare rezulta ape uzate menajere care se
eacueaza în reteaua de canalizare a Municipiului Târnaveni conf.
NTPA – 002; semestrial
Apele de racire care sunt necontaminate se evacueaza în emisar
– Târnava Mica.
- Apele uzate de proces se epureaza în instalatia proprie și sunt
reutilizate în proces, la fel ca și apele pluviale care cad în interiorul
Coffedamului. ̶
- Ape pluviale colectate de pe suprafete/spatii exterioare fabrica

187
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Frecventa
monitorizare
WET dupa epurare se vor stoca intr-un rezervor pentru a se utiliza
în procesul tehnologic, sau pentru stropirea spatiilor verzi,
spalarea camioanelor, umidificarea aerului din zona excavatiilor.
imisii atmosferice: Din procesul tehnologic se vor degaja urme de CO2 în cazul
nerealizării complete a procesului de recuperare si accidental
pulberi, in cazul unor defectiuni in sistemul de filtrare -ventilare.
semestrial
Din transportul șlamului în fabrică și a deșeului final la depozitul
nou se vor degaja pulberi și gaze de eșapament: particule, NOx,
COV, CO , SOx și hidrocarburi
măsurători de Funcționarea echipamentelor din fabrica de prelucrare utilizate în
zgomot realizarea lucrărilor de construcție și pentru transport materiale
anuala
sunt surse de zgomot. Monitorizarea zgomotului se va efectua, în
conformitate cu STAS 10009/1988, la limita proprietății
monitorizarea – deșeurile menajere și cele rezultate din lucrările proiectului vor
deșeurilor respecta prevederilor HG 856/2002 - privind evidenta gestiunii
deșeurilor, cu modificarile și completarile ulterioare Se va tine
evidenta și se vor
– deșeurile expediate în afara amplasamentului în baza Legii raporta conform
211/2011 privind regimul deșeurilor și a HG 1061/2008 privind cerintelor legale
transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul
Românie cu modificarile și completarile ulterioare,
monitorizarea In perioada de functionare pana la golirea batalurilor și
factorului de ecologizarea bazei acestotra, nu sunt necesare analize de sol.
mediu SOL Ecologizarea se va face prin decopertare pana la solul
necontaminat. (Procesul de decontaminare a cuvetei batalurilor va
implica seturi de analize, care NU vor intra în procesul de -
monitorizare ci în cel de decontaminare).
După ecologizare, acoperire cu pamant curat și înierbarea
spațiului batalurilor nu va mai fi necesară monitorizarea – sursele
de poluare vor fi anulate.
13.3 PERIOADA POSTÎNCHIDERE

Urmărirea comportării în timp a depozitelor de deșeuri se desfăşoară pe toată perioada de
viaţă a acestora începând cu execuţia și postînchidere pe o perioadă stabilită de către
autoritatea de mediu competentă (minim 30 ani). Această perioadă poate fi prelungită
dacă în cursul derulării programului de monitorizare se constată că depozitul nu este încă
stabil şi poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi sănătatea umană.
188
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
În conformitate cu HG 349/2005 art. 12 operatorul este obligat să îşi constituie un fond

pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru
închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere.
Urmărirea comportării este o activitate sistematică de culegere şi valorificare a informaţiilor
rezultate din observare şi măsurători asupra unor fenomene şi mărimi ce caracterizează
proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul ambiant şi tehnologic, prin
următoarele modalităţi: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor, etc.
Beneficiarul lucrării va urmări comportarea în timp a depozitului şi în mod special după
fenomene naturale violente sau după trecerea unei viituri, pentru a constata dacă s-au
produs deplasări sau dislocări ale elementelor constructive, afuieri25, subspălări, etc., care
pot afecta stabilitatea depozitului sau a unei părţi componente a acestuia.
Prin programul de monitorizare în perioada de exploatare și post-închidere se vor urmări:
- tasarea, deformarea și deplasarea depozitului (diguri, sistem acoperire). frecvența:
anuala.
- calitatea apei de suprafață din vecinătatea depozitului. Frecvența: la 6 luni
- calitatea apei subterane și nivelul freatic. Frecvența: la 6 luni.
- starea stratului înierbat de pe suprafaţa depozitului. Frecvenţa: la 6 luni.
- starea şanţurilor de pământ de pe acoperirea depozitului şi a rigolelor de colectare
ape pluviale. Frecvenţa: o dată la 6 luni.
Frecvenţa măsurătorilor a fost stabilită pe baza experienţei în domeniul UCC corelat cu
prevederile anexei nr. 4 din HOTĂRÂREA nr.1.292 din 15 decembrie 2010
pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor, ea putând fi adaptată la cerințele organelor abilitate.
Pentru digurile de apărare împotriva inundațiilor se va face urmărirea vizuală trimestrial și
în mod special după fenomene naturale violente sau după trecerea unei viituri.
Costul estimativ al activităţii de monitorizare postînchidere pe durata a 30 de ani este de
circa 1.000.000 lei (fără TVA). Menţionăm că evaluarea acestei activităţi nu a fost inclusă
în evaluarea investiţiei din prezenta lucrare ea nefăcând parte din investiţie ci din costurile
curente de operare ale depozitului.
25
afuiere = eroziune laterală într-un mal friabil, urmată de o prăbuşire; eroziune accentuată
189
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
14 DESCTIEREA EFECTELOR NEGATIVE SEMNIFICATIVE

DETERMINATE DE VULNERABILITATEA PROIECTULUI IN
FATA RISCULRILOR DE ACCIDENTE MAJORE SI/SAU
DEZASTRE RELEVANTE PENTRU PROIECT.
14.1 INVENTARUL SUBSTANȚELOR PERICULOASE
Subsantele periculoase clasificate conform Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 cu

modificările și completările ulterioare și Legea nr. 59/2016, care vor fi prezente in
amplasamnent in timpul functionarii fabricii de procesare a slamului sunt prezentate in
tabelul urmator
Tabelul 54 - Substanțe, preparate și deșeuri periculoase prezente pe amplasament
Fraze de pericol Încadrare în Legea
Substanța/amestecul Nr. CAS /
Utilizări Regulament nr. 59/2016 Anexa
/ deșeul Cod deșeu
1272/2008 nr. 1
H221, H280, H331, Partea 1 Pct. H2, P2, E1
Amoniac anhidru 7664-41-7 Produs finit
H314, H400 Partea a 2a, Pct. 35
Intermediar în
H272, H314, H317,
Cromat de amoniu 7788-98-9 procesul de Partea 1 Pct. P8, E1
H334, H350i, H410
fabricație
Carburant H226, H304, H315,
Partea 1, Pct. P5c, E2
Motorină 68334-30-5 pentru utilaje și H332, H351, H373,
Partea a 2a, Pct. 34
vehicule H411
Materie primă
Șlam cu crom 16 03 03* H314, H351i, H411 Partea 1, Pct. E2
în proces
Produs
Deșeu final 16 03 03* H314, H351i, H411 Partea 1, Pct. E2
rezidual
În tabelul de mai jos este prezentat inventarul substanțelor prezente pe

amplasament, clasificate ca periculoase conform Regulamentului 1272/2008 privind
clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor și amestecurilor, și a Legii nr. 59/2016
privind controlul pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe
periculoase.
190
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Tabelul 55 – Inventarul substanțelor și amestecurilor (inclusiv deșeuri) periculoase pe amplasament

Denumirea Denumirea Capacitățile
comercială a
substanței substanței Nr. CAS / Fraza de Cantitatea maxime de Condițiile de Localizarea în
Categoria existentă stocare de pe Starea Modul de stocare/ cadrul
Nr. crt. periculoase/ periculoase/ Cod deșeu pericol Clasa de pericol de pericol fizică stocare operare amplasamen-
amestecului/ amestecului/ amplasament
Atm/°C tului
deșeului deșeului m3 tone m3 tone
H221 Gaz inflamabil 2 Lichid, 4
H280 Gaz sub presiune - rezervoare la
4 rezervoare a
Amoniac Gaz temperatură Max. 18 barg
1 Amoniac 7664-41-7 H331 Toxic acut inhalare 3 - - 420 202 105 mc (50,5 to)
anhidru lichefiat ambientală, 5 ÷ 25 °C
H314 Coroziv piele 1B fiecare
presiune 18
H400 Toxic acvatic acut 1 barg
H272 Solid oxidant 2 Produs
H314 Corosiv piele 1B intermediar în
H317 Sensibilizant piele 1 Soluție proces. Nu se Pe fluxul de
Cromat de Cromat de
2 7788-98-9 - - - 20 apoasă, stochează. Atm. fabricație oxid
amoniu amoniu H334 Sensibilizant resp. 1 solid Prezent în verde de crom
H350i Carcinogen 1B utilaje și trasee
H410 Toxic acvatic cronic 1 tehnologice.
H226 Lichid inflamabil 3

H304 Toxic aspirație 1
H315 Iritant piele 2 Max. 40 °C, Rezervor 60 mc,
Rezervoare,
3 Motorină auto Motorină auto 68334-30-5 H332 Toxic acut inhalare 4 - - 60 50 Lichid presiune ocazional în
cisterne
H351 Carcinogen 2 atmosferică cisterne auto
H373 STOT RE 2
H411 Toxic acvatic cronic 2
H314 Corosiv piele 1B Celule depozit
1.920. 1.920. În celulele de
4 Șlam cu crom - 16 03 03* H351i Carcinogen 2 - - Solid deșeuri Ambientale
000 000 depozitare
H411 Toxic acvatic cronic 2 periculoase
191
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Denumirea Denumirea Capacitățile

substanței comercială
substanței
a
Nr. CAS / Fraza de Categoria
Cantitatea maxime de Condițiile de Localizarea în
Nr. crt. periculoase/ Clasa de pericol existentă stocare de pe Starea Modul de stocare/ cadrul
amestecului/ periculoase/ Cod deșeu pericol de pericol amplasament fizică stocare operare amplasamen-
amestecului/ Atm/°C tului
deșeului deșeului m3 tone m3 tone
H314 Corosiv piele 1B Celule depozit
În celulele de
5 Deșeu final - 16 03 03* H351i Carcinogen 2 - - - 768.000 Solid deșeuri Ambientale
depozitare
H411 Toxic acvatic cronic 2 periculoase
Tabelul 56 – Inventarul substanțelor periculoase care intră sub incidența Legii nr. 59/2016
Cantitatea Clasificarea substanţelor chimice Cantitatea relevantă, tone
Denumirea substanţei
Nr. maximă aflată pe Încadrare cf. Legii
Fraze de Clasă de
Crt. amplasament, Categorie de pericol 59/2016 Nivel inferior Nivel superior
Nominalizare pericol pericol
tone
H221 Gaz inflamabil 2 Partea 1, P2
Amoniac anhidru H280 Gaz sub presiune - -
1 202 H331 Toxic acut inhalare 3 Partea 1, H2 50 200
Nominalizat Partea a
2a, Pct. 35 H314 Corosiv piele 1B -
H400 Toxic acvatic acut 1 Partea 1, E1
H272 Solid oxidant 2 Partea 1, P8 50 200
H314 Corosiv piele 1B
Cromat de amoniu
H317 Sensibilizant piele 1
2 20
H334 Sensibilizant resp. 1
Nenominalizat
H350i Carcinogen 1B
H410 Toxic acvatic cronic 1 Partea 1, E2 200 500
H226 Lichid inlamabil 3 Partea 1, P5b
Motorina
H332 Toxic acut inhalare 4 -
3 50 H315 Iritant piele 2 - 2.500 25.000
Nominalizat Partea a
H304 Toxic aspirație 1 -
2a, Pct. 34
H351 Carcinogen 2 -
192
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Cantitatea Clasificarea substanţelor chimice Cantitatea relevantă, tone

Denumirea substanţei
Nr. maximă aflată pe Încadrare cf. Legii
Fraze de Clasă de
Crt. amplasament, Categorie de pericol 59/2016 Nivel inferior Nivel superior
Nominalizare pericol pericol
tone
H373 STOT RE 2 -
H411 Toxic acvatic cronic 2 Partea 1, E2
Șlam cu crom H314 Corosiv piele 1B - - -
4 1.920.000 H351i Carcinogen 2 - - -
Nenominalizat H411 Toxic acvatic cronic 2 Partea 1, E2 200 500
Deșeu final H314 Corosiv piele 1B - - -
5 768.000 H351i Carcinogen 2 - - -
Nenominalizat H411 Toxic acvatic cronic 2 Partea 1, E2 200 500
193
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Semnificația frazelor de pericol pentru substanțele periculoase prezente este

următoarea:
- H221 – Gaz inflamabil
- H226 – Lichid și vapori inflamabili
- H280 – Gaz sub presiune, gaz lichefiat sub presiune
- H304 – Poate fi mortal în caz de înghițire și de pătrundere în căile respiratorii
- H314 – Provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor
- H315 – Provoacă iritarea pielii
- H317 – Poate provoca o reacție alergică a pielii
- H331 – Toxic în caz de inhalare
- H332 – Nociv în caz de inhalare
- H340 – Poate provoca anomalii genetice(indicați calea de expunere, dacă exista
probe concludente că nicio altă cale de expunere nu provoacă acest pericol)
- H350 – Poate provoca cancer
- H351 – Susceptibil de a provoca cancer
- H360FD – Poate dauna fertilității sau fătului
- H373 – Poate provoca leziuni ale organelor in caz de expunere prelungita sau
repetata (indicați calea de expunere, dacă există date concludente că nicio altă cale de
expunere nu provoaca acest pericol)
- H400 – Foarte toxic pentru mediul acvatic
- H410 – Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung
- H411 – Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung
Din calculul de încadrare a rezultat că amplasamentul WET se încadrează

conform prevederilor Legii nr. 59/2016 ca amplasament de nivel superior.
Pentru instalațiile din amplasament nu au fost identificate substanțe
periculoase ce ar putea fi generate în urma unor reacții necontrolate sau al unor
funcționări anormale ale proceselor.
14.2 ANALIZA RISCURILOR PE AMPLASAMENT
14.2.1 CONCLUZII LA ANALIZA PRELIMINARĂ A RISCURILOR

Din analiza preliminară a riscurilor (analiza calitativă) rezultă că riscurile se situează în
zonele scăzute și moderate ale matricelor de riscuri. Aceasta se datorează în principal
nivelului tehnic ridicat de monitorizare și control al procesului, și măsurilor de prevenire
și/sau corective propuse.
Cu toate ca riscul este unul scazut o serie de evenimente pot avea consecinte ce se pot
incadra in categoria accidentelor majore. Aceste evenimente sunt:
- scurgeri de amoniac la rezervoarele și autocisternele cu amoniac;
- incendiu la rezervorul de motorină;
- incendiu la autocisterna de alimentare cu motorină a utilajelor mobile de pe
amplasament.
194
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
În ceea ce privește eventualele dezastre naturale (inundații) se poate spune ca nu au fost

identificate ca fiind cauze care să poată juca un rol în declanșarea sau să contribuie
negativ la escaladarea scenariilor de accidente majore identificate și analizate.
Zona municipiului Târnăveni este situată într-un areal caracterizat de intensități seismice
probabile 7, a doua cea mai scăzută valoare a intensității seismice probabile, pe o scară
care pe teritoriul Romaniei are 4 nivele (de la 6 la 9), dupa zona Vrancea care are cea mai
mare valoare a intensității seismice: 92, deci apariția unor cutremure este improbabila și de
aceea nu au fost identificate ca fiind relevante în sensul apariției unor hazarduri induse de
cutremure
14.2.2 EVALUAREA AMPLITUDINII ȘI A GRAVITĂȚII CONSECINȚELOR

ACCIDENTELOR MAJORE IDENTIFICATE
Evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore identificate se
face în scopul furnizării de date privind intervenția pe amplasament și planificării de
urgenta.
Pentru evaluarea amplitudinii și a gravității consecințelor accidentelor majore
identificate au fost utilizate metode cantitative de evaluare a riscurilor bazate pe
consecințe, prin simularea unor scenarii de accidente majore de tip dispersii toxice și
incendii.
Scenariul nr. 1 - Fisurarea peretelui rezervorului de amoniac
S-a considerat ca are loc o scurgere de amoniac dintr-un rezervor de stocare amoniac cu
o capacitate de 50,5 tone amoniac anhidru. S-a procedat la modelarea cu programul
ALOHA a dispersiei vaporilor de amoniac considerând o emisie continuă cu o rată de
emisie de 22,7 kg/min (rata de evaporare maximă) ) care durează maxim o oră.
Modelarea dispersiei norului toxic* format arată că distanțele față de sursa până la
care concentrația depaşeşte valorile de prag sunt:
- Zona de mortalitate ridicată (concentratii > LC50 = 7338 ppm): 48 m;
- Zona pragului de mortalitate (concentratii > AEGL-3 (10 min) =2700 ppm): 79 m;
- Zona de vatamari ireversibile (concentratii > AEGL-2 (10 min) = 220 ppm): 377 m;
- Zona de vatamari reversibile (concentratii > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 1500 m
Riscul de mortalitate determinat de o scurgere de amoniac din rezervor este susceptibilă
să provoace fatalități la o distanță de până la 79 m față de rezervor La limita zonei
pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.
Norul toxic are o persistență de cca. 60 minute. Riscul de vătămari ireversibile se
manifestă pe o raza de până la 377 m față de rezervor, în interiorul platformei industriale
WET.
Un accident cu dispersia conținutului în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări
reversibile și disconfort pe o rază de 1500 m față derezervor
 Condiții de dispersie defavorabile, timp de mediere 30 minute
195
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Modelarea dispersiei norului toxic format arată că distanțele față de sursa până la
- Zona de mortalitate ridicată (concentrații > LC50 = 7338 ppm): 48 m;
- Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (30 min) 1600 ppm): 108 m;
- Zona de vătămări ireversibile (concentrații > AEGL-2 (30 min) = 220 ppm): 377 m;
- Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (30 min) = 30 ppm): 1500
să provoace fatalități la o distanță de până la 108 m față de rezervor La limita zonei
pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute
Riscul de vătămări ireversibile se manifestă pe o raza de până la 377 m față de rezervor
în interiorul platformei industriale WET. Norul toxic are o persistență de cca. 60 minute.
La peste 1500 m (limita cea mai apropiată de locuințe aproximativ 400 m de la zona
rezervoarelor de amoniac) concentrațiile calculate sunt nesemnificative, depăsind valoarea
pragului de miros, dar nu depașesc limite ca valori de expunere conform H. G. nr.
1218/2006 pentru 8 h si 15 min. Persistența norului toxic la limita zonei vulnerabile este de
cca. 60 minute.
 Condiții de dispersie defavorabile, timp de mediere 60 minute
- Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (60 min) =1100 ppm): 136 m;
- Zona de vătămări reversibile (concentrații > AEGL-1 (60 min) = 30 ppm): 1500 m
Riscul de mortalitate determinat de o scurgere de amoniac este susceptibilă să provoace
fatalități la o distanță de până la 136 m față de rezervor La limita zonei pragului de
mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.
Riscul de vătămari ireversibile se manifestă pe o raza de până la 467 m față de rezervor
cca. 60 minute.
Un accident cu dispersie toxică a conținutului în atmosferă este susceptibil să provoace
vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 1500 m față derezervor.
Modelarea dispersiei vaporilor de amoniac considerând o emisie continuă cu o rată

de emisie de 29,2 kg/min (rata de evaporare maximă) care durează maxim o oră.
 Condiții de dispersie frecvente, timp de mediere 10 minute
196
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Modelarea dispersiei norului toxic* format arată că distanțele față de sursa până la care
concentrația depaşeşte valorile de prag sunt:
60 minute.
- La 343 m – zona de vătămări ireversibile
să provoace fatalități la o distanță de până la 73 m față de rezervor La limita zonei pragului
de mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.
Riscul de vătămări ireversibile se manifestă pe o raza de până la 343 m față de rezervor în
interiorul platformei industriale WET. Norul toxic are o persistență de cca. 60 minute.
cca. 60 minute.
Scenariul nr. 2 Avarii la ștuțuri și armături

S-a considerat ca are loc o avarie gravă la un rezervor de stocare amoniac cu o capacitate
de 50,5 tone amoniac anhidru.
Scenariul a fost modelat pentru 2 ipoteze, condiții meteo defavorabile și condiții meteo
frecvente la timpii de mediere de 10, 30 și 60 minute.
La modelarea dispersiei prin utilizarea programului Aloha, pentru condiții defavorabile s-a
obținut o rată de evaporare de 565 kg/min pentru o temperatura de 10ºC și o umiditate de
75%.
- Zona de vătămari reversibile (concentrații > AEGL-1 (10 min) = 30 ppm): 7100 m
Norul toxic are o persistență de cca. 60 minute. Riscul de vătămari ireversibile se
manifestă pe o raza de până la 2000 m față de rezervor.
Un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a dispersiei conținutul în atmosferă este
susceptibil să provoace vătămări reversibile și disconfort pe o rază de 7100 m față de
rezervor.
197
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
 Condiții nefavorabile, avarie rezervor, timp de mediere 30 minute

Riscul de mortalitate determinat de o scurgere de amoniac este susceptibilă să provoace
fatalități la o distanță de până la 636 m față de rezervor La limita zonei pragului de
mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.
Riscul de vătămari ireversibile se manifestă pe o raza de până la 2000 m față de rezervor
Un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a dispersiei conținutul în atmosferă este
susceptibil să provoace vătămări reversibile și disconfort pe o rază de 7100 m față de
rezervor
 Condiții nefavorabile avarie rezervor timp de mediere 60 minute
Din cele prezentate mai sus rezultă ca un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a
fisurării unui rezervor și scurgerii dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să
provoace vatămări reversibile și disconfort pe o rază de 7100 m față de rezervor
 Condiții de dispersie normale, timp de mediere 10 minute

concentrația depăşeşte valorile de prag sunt:
să provoace fatalități la o distanță de până la 377 m față de rezervor. La limita zonei
pragului de mortalitate, persistența norului toxic este de cca. 60 minute.
Un accident cu dispersie toxică produs ca urmare a fisurării unui rezervor și scurgerii
dispersiei conținutul în atmosferă este susceptibil să provoace vatămări reversibile și
disconfort pe o rază de 5400 m față de rezervor.
La peste 5400 m (înainte de cea mai apropiată zona vulnerabilă – limita cea mai
apropiată de locuințe aproximativ 400 m de la zona rezervoarelor de amoniac )
198
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
concentrațiile calculate sunt nesemnificative, depăsind valoarea pragului de miros, dar nu

depașesc limite ca valori de expunere conform H. G. nr. 1218/2006 pentru 8 h si 15 min.
Persistența norului toxic la limita zonei vulnerabile este de cca. 60 minute.
Scenariul nr. 3 - Scurgeri de amoniac din autocisternă Ruperea unei

armături pe corpul cisternei
S-a considerat ca are loc o avarie la o cistenă de amoniac cu o capacitate de 20 t
amoniac anhidru. Rta de evaporare estede 22,7 kg/min pentru o temperatura de 10ºC și o
umiditate de 75%.
 Condiții nefavorabile cisternă timp de mediere 10 minute
concentrația depăşește valorile de prag sunt:

- Zona pragului de mortalitate (concentrații > AEGL-3 (30 min) 1600 ppm): 108 m;

- Zona pragului de mortalitate (concentrții > AEGL-3 (60 min) =1100 ppm): 136 m;
Scenariul 4 - Incendiu la rezervorul de motorină

Se presupune ca incendiul s-a declanșat în interiorul rezervorului de motorină.
- aria secțiunii rezervorului: 7,4 mp;
- cantitatea: 16 mc;
- model: pool fire;
- viteza vântului: 3 m/s;
- temperatura flăcării: 900 °C.
199
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Din modelare rezultă:

- Zona de mortalitate ridicată și unde este atins pragul pentru Efect Domino (căldura
radiantă > 12,5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 8,9m;
- Zona pragului de mortalitate (căldura radiantă > 7 kW/mp) este în interiorul unui
cerc cu raza de 12,7 m;
- Zona de vatămări ireversibile (căldura radiantă > 5 kW/mp) este în interiorul unui
cerc cu raza de 16,8 m;
- Zona de vătămari reversibile (căldura radiantă > 3 kW/mp) este în interiorul unui
cerc cu raza de 27,5m.
Scenariul 5 Incendiu la autocisterna de alimentare a utilajelor cu

motorină
Aprinderea motorinei în cisternă ca urmare a unor surse de inițiere: foc deschis, fumat,
scântei, incendii în vecinătate
Se presupune ca incendiul s-a declanșat în interiorul cisternei, la un grad de umplere de
50, la care aria secțiunii de ardere este maximă.
- aria secțiunii de ardere: 10 mp;
- cantitatea: 10 mc;
- model: pool fire;
- viteza vântului: 3 m/s;
- temperatura flăcării: 900 °C.
Concluzii în urma analizei riscurilor prin metode bazate pe consecințe
1. Dispersie amoniac ca urmare a unei fisuri cu D=1 cm la rezervorul de amoniac
a) Pentru condiții meteo defavorabile dispersiei
Zona de mortalitate ridicată acoperă o arie circulară cu raza de 48 m față de rezervorul
avariat, în interiorul amplasamentului.
Zona pragului de mortalitate acoperă o arie circulară cu raza de maximum 136 m față de
rezervorul avariat, în interiorul amplasamentului.
Zona de vătămări ireversibile acoperă o arie circulară cu raza de maximum 467 m față de
rezervorul avariat, și atinge limita amplasamentului.
Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1500 m față de rezervorul
avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni, precum și extremitatea de nord-
est a comunei Adămuș.
a) Pentru condiții meteo frecvente
200
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.
Rezervoarele de amoniac vor fi protejate pe toate cele patru laturi ale parcului cu
diguri la vârful cărora va fi montat un inel de pluverizare a apei sub formă de perdea,
astfel încât să rețină eventualele eșapări de amoniac și efectele norului toxic.
2. Dispersie amoniac ca urmare a unei avarii grave la rezervorul de amoniac
rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.
rezervorul avariat, și atinge o arie extinsă de pe raza municipiului Târnăveni, zona de
nord-est a comunei Adămuș precum și extremitatea sudică a localității Dâmbău.
avariat, și atinge zone extinse în afara amplasamentului.
b) Pentru condiții meteo frecvente
rezervorul avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.
rezervorul avariat, și atinge o arie extinsă de pe raza municipiului Târnăveni, zona de
nord-est a comunei Adămuș precum și extremitatea sudică a localității Dâmbău.
avariat, și atinge zone extinse în afara amplasamentului.
3. Dispersie amoniac ca urmare a unei fisuri la autocisterna de livrare amoniac
Zona de mortalitate ridicată acoperă o arie circulară cu raza de 48 m față de cisterna
avariată, în interiorul amplasamentului.
cisterna avariată, în interiorul amplasamentului.
cisterna avariată, și atinge limita amplasamentului.
avariat, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni, precum și extremitatea de nord-
est a comunei Adămuș.
b) Pentru condiții meteo frecvente
Zona de mortalitate ridicată acoperă o arie circulară cu raza de 40 m față de cisterna
avariată, în interiorul amplasamentului.
201
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
Zona de vătămări reversibile acoperă o arie circulară cu raza de 1000 m față de cisterna
avariată, și atinge zona de vest a municipiului Târnăveni.
3. Incendiu la rezervorul de motorină
Zonele afectate sunt limitate în mediata vecinătate a rezervorului de motorină, riscul de
mortalitate ridicată și de inițiere a unui efect domino se manifestă până la o distanță de 8,9
m față de centrul rezervorului. Rezervorul va fi amplasat în zona de parcare și va avea ca
scop aprovizionarea autocisternei ce va alimenta cu carburant ultiajele mobile ce vor
efectua lucrări de construcții și de excavare pe amplasament.
În cazul unui incendiu la rezervor nu se impun măsuri speciale de protecție, fiind suficientă
asigurarea unei zone de protecție de maxim 20 m în jurul rezervorului.
4. Incendiu la autocisterna de motorină
Zonele afectate sunt limitate în mediata vecinătate a autocsiternei, riscul de mortalitate
ridicată și de inițiere a unui efect domino se manifestă până la o distanță de 10,1 m față de
centrul acesteia. Autocisterna va alimenta cu carburant ultiajele mobile ce vor efectua
lucrări de construcții și de excavare pe amplasament și nu va avea o localizare fixă.
În cazul unui incendiu la autocisternă nu se impun măsuri speciale de protecție, fiind
suficientă măsura de menținere la d distanță de siguranță de cel puțin 25 m a tuturor
utilajelor care nu necesită alimentare cu carburant.
Evaluarea compatibilității teritoriale între amplasamentul WET și zonele
învecinate
Din modelare rezultă:
- Zona de mortalitate ridicată și unde este atins pragul pentru Efect Domino (căldura
radiantă > 12,5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu raza de 10,1m;
- Zona pragului de mortalitate (căldura radiantă > 7 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu
raza de 14,4 m;
- Zona de vătămări ireversibile (căldura radiantă > 5 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu
raza de 18,9 m;
- Zona de vătămări reversibile (căldura radiantă > 3 kW/mp) este în interiorul unui cerc cu
raza de 30,7m.
- dintre scenariile de accidente majore identificate, următoarele scenarii depășesc
limitele amplasamentului:
o scenariul nr. 1 – fisură la un rezervor amoniac, depășeste limita amplasamentului
cu zona de vătămări ireversibile în zona adiacentă platformei industriale Wastes
Ecotech SRL, precum și cu zona de vătămări reversibile;
o scenariul nr. 2 – avarie gravă la un rezervor de amoniac, depășeste limita
amplasamentului;
o scenariul nr. 3 – avarie la o autocisternă deamoniac,depășeste limita
amplasamentului cu zona de vătămări ireversibile în parcarea adiacentă platformei
industriale Wastes Ecotech SRL, precum și cu zona de vătămări reversibile;
202
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
- celelalte scenarii nu depășesc limita amplasamentului.

- conform evaluării calitative elaborate pentru scenariile menționate, este necesar ca
pentru acestea să se asigure o probabilitate de producere sub limita de credibilitate cu
o frecvență< 10-6 an-1.
Categoriile de teren permise în zona cu vătămări reversibile pentru frecvența estimată a

scenariului <10-6, conform tabelului 1 din metodologie sunt: ABCD pentru construcții
existente.
Având în vedere faptul că proiectul investiției WET este în faza incipientă, de basic design,
nu se poate stabili compatibilitatea acestuia cu zonele învecinate, ținând seama de faptul
că este un proiect în derulare. Pentru a se asigura compatibilitatea teritorială cu zonele
învecinate, se recomandă a se lua în considerare rezultatele prezentului Raport de
Securitate la stabilirea soluției constructive finale privind amplasarea rezervoarelor de
amoniac lichid. Pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță, prin care să nu fie afecate
zonele din categoria D pentru construcțiile civile deja existente, se recomandă a se
prevedea în faza de proiect tehnic și a se implementa ulterior echipamente de control al
proceselor și de siguranță astfel încât să asigure o probabilitate de generare a unui
eventual accident major la rezervoarele de amoniac mai mic 10-6 an-1.
Tabelul 57 - Evaluarea individuală a scenariilor
Frecventa de manifestare a
Scenariu/Ref./Hazard Cauza posibila Riscul indivial consecintelor nedorite a
scenariului FCS
Scenariul nr. 1
Avarii la ștuțuri și Zona verde –
A2.4 – Scurgeri de amoniac din 1E-05
armături risc acceptabil
rezervoare – dispersie toxică
Scenariul nr. 2
Fisură pe corpul Zona verde –
A2.1– Scurgeri de amoniac din 5E-07
rezervorului risc acceptabil
rezervoare – dispersie toxică
Scenariul nr. 3
Avarii la ștuțuri și Zona verde –
A4.2 – Scurgeri de amoniac din 5E-06
armături risc acceptabil
cisternă – dispersie toxică
Scenariul nr. 4
Zona verde –
B2.2 – Incendiu la rezervorul de Incendiu la rezervor 1E-5
risc acceptabil
motorină
Scenariul nr. 5
Zona verde –
C2.2 – Incendiu la cisterna de Incendiu la cisternă 1E-5
risc acceptabil
motorină
Datorită distanțelor existente a proprietăților substanțelor utilizateși în baza datelor

disponibile la data întocmirii prezentului Raport de Securitate, rezultă că nu poate
avea loc un efect de Domino în cazul producerii unor accidente cu implicarea unor
substanțe periculoase cu transmiterea efectelor pe distanțele și zonele învecinate în
condițiile luării unor măsuri minime de protecție ți intervenție.
203
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
14.2.3 MĂSURI DE PROTECȚIE ȘI DE INTERVENȚIE PENTRU LIMITAREA

CONSECINȚELOR UNUI ACCIDENT MAJOR:
Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea consecintelor
accidentelor majore
Gospodăria de apă pentru incendii
Alimentarea cu apă a ampasamentului se realizează astfel:
Apa potabilă: din rețeaua urbană:
Q zi mediu = 36.30 mc/zi
Q zi maxim = 47.19 mc/zi
Q orar maxim = 5.90 mc/h
Apa folosită în scopuri tehnologice: din râul Târnava Mică:
Q tehn = Q răcire + Q proces = 680.00 mc/h
Apa pentru stingerea incendiilor pe amplasament este asigurată din gospodăria proprie de
apă compusă din 2 rezervoare pentru apă de incendiu, cu diametrul exterior de 11m,
H=13 m, suprafața 190 mp și cu o capacitate de 2.000 mc.
Rezervoarele vor fi alimentate atât din rețeaua de apă tehnologică, cât și printr-un racord
de la rețeaua de apă de răcire de la fabrică, dacă va fi prevăzută.
Pentru limitarea consecințelor accidentelor majore pentru sănătatea umană și mediu
instalația va fi pusă în funcțiune având sisteme de detecție/de protecție, dispozitive
tehnice pentru limitarea volumului emisiilor accidentale, rezervoarele cu substanțe
periculoase se vor amplasa în cuve de retenție de urgență, pe fluxul tehnologic vor exista
ventile de blocare, sisteme de inertizare și se vor amplasa amenajări pentru reținerea apei
de incendiu;
Conducerea societății Wates Ecotech SRL va asigura finanțarea cheltuielilor și fondurilor
necesare dotării, întreținerii, revizuirii, reparării și completării mijloacelor de intervenție la
urgență. Gestionarea patrimoniului se va realiza conform normelor legale în vigoare.
Normele de dotare se vor aplica în funcție de riscurile aferente fiecărui obiect de pe
amplasamentul societății, precum și în conformitate cu precizările normelor și
instrucțiunilor în vigoare.
Suportul logistic în caz de accident major se va acorda de către societate, prin alocarea
la intervenție a diferitelor categorii de utilaje necesare intervenției.
14.2.4 ORGANIZAREA ALERTĂRII ȘI A INTERVENȚIEI

Înstiințarea/Notificarea/Alarmarea; echipamente si mijloace de comunicare; organizarea și
efectuarea intervenției; organizarea de urgență; atribuțiile structurilor pentru situații de
urgență sunt detaliate in „Capitolul 5 - Măsuri de protecție și de intervenție pentru
limitarea consecințelor unui accident major” al Raportului de securitate, care a fost
deja depus la APM Mures.
204
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
15 REZUMAT NETEHNIC
REZUMATUL NETEHNIC al informatiilor furnizate in cdrul Raportului privind

Impactul asupra Mediului, inclusiv concluziile Raportului de securitate se
prezinta in volum separat pentru a fi mai usor de publicat pe site-ul Agentiei
de Protectia Mediului Mures si de consultata de catre publicul interesat la
sediul APM
205
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
16 LISTA DE REFERINTA
Sursele utilizate pentru descrierile si evaluarile incluse in raport

1. Certificat de Urbanism Nr. 55 din 15.04.2020;
2. Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 45 din 19.03.2020;
3. Tehnologia de construire hale de producție, ecran de protecție (cofferdam), clădiri
tehnico-administrative pentru implementarea unei instalații industriale in scopul închiderii
definitive prin exploatare, cu recuperarea componentelor utile, a batalurilor – furnizata de
Titular: SC WASTES ECOTECH SRL BUCUREȘTI - WET Process Report:
WET – Process Narrative;
WET_WRP_Block Flow Diagram-E-Rev.13_Sheet 1_9_Overview_11.02.2020, etc.
4. Raportul Anual Privind Starea Mediului – MUREŞ, 2018 / APM Mures
5. „Depozitul Bicapa Târnăveni. proiect de închidere după post utilizare la nivel de studiu
de fezabilitate (sf) pentru Batalurile de deşeuri nr. 1, 2 şi 3 şi a batalului rezultat după
procesare. - Studiu de Fezabilitate‖. / S.C. GEOCONS EXPERT PROIECT S.R.L
6. Studiu de inundabilitate în zona haldei de reziduuri Bicapa Târnăveni proprietatea SC
Wastes Ecotech SRL București / S.C. GEOCONS EXPERT PROIECT S.R.L
7 . Raport de cercetare Branding Tarnaveni - https://primariatarnaveni.ro/docs/Raport-de-
cercetare-Brand-T%C3%A2rn%C4%83veni_S.pdf
206
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
CUPRINS
INFORMATII GENERALEI -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1

1 DESCRIEREA PROIECTULUI -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 6
1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI ------------------------------------------------------------------------------------------- 6
1.2 TEHNOLOGII DE FABRICATIE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9
1.3 DEȘEURI ȘI EMISII IN FACTORII DE MEDIU ------------------------------------------------------------------------------------------- 59
1.4 LOCALIZAREA PROIECTULUI -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 67
2 STAREA ACTUALA A FACTORILOR DE MEDIU DIN AREALUL IN CARE VA FI REALIZAT PROIECTUL ----- 73
2.1 TOPOGRAFIA ȘI GEOLOGIA ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 73
2.2 APA -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 74
2.3 AERUL ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 81
2.4 SOLUL ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85
2.5 BIODIVERSITATEA ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 97
2.6 ZGOMOTUL -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 100
2.7 RADIAȚIILE DE LUMINĂ, CĂLDURĂ ȘI ALTE FORME DE RADIAȚIE ELECTROMAGNETICA ------------------------ 101
2.8 BUNURILE MATERIALE SITURI ARHEOLOGICE, ISTORICE, ARHITECTURALE ----------------------------------------- 101
2.9 PEISAJUL ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 103
2.10 POPULAȚIA -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 106
2.11 INTERACTIUNEA IMPACTURILOR ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU------------------------------------------------------- 111
3 IMPACTUL NEGATIV PE CARE PROIECTUL IL POATE AVEA ASUPRA MEDIULUI --------------------------------113
3.1 CONSTRUIREA ȘI EXISTENȚA PROIECTULUI, --------------------------------------------------------------------------------------- 113
3.2 UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE ----------------------------------------------------------------------------------------------- 115
4 ORGANIZARI DE SANTIER -------------------------------------------------------------------------------------------------------------116
4.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE ȘANTIER ----------------------------------------------------------------------------------------------- 116
4.2 AMPLASAMENT ORGANIZARE DE SANTIER ----------------------------------------------------------------------------------------- 118
5 GESTIONAREA DESEURILOR ---------------------------------------------------------------------------------------------------------121
5.1 DEŞEURI GENERATE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 121
5.2 MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR ----------------------------------------------------------------------------------------- 122
5.3 IMPACTUL DEȘEURILOR GENERATE ÎN CADRUL PROIECTULUI ------------------------------------------------------------ 124
5.4 MĂSURI PENTRU MINIMIZAREA IMPACTULUI PRODUS DE MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ---------------------- 125
6 REFACEREA AMPLASAMENTELOR DUPA FINALIZAREA LUCRARILOR----------------------------------------------128
6.1 ÎNCHIDEREA OBIECTIVULUI. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 128
6.2 ECOLOGIZAREA DUPA GOLIRE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 128
7 DESCRIEREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE PROIECTULUI ASUPRA
FACTORILOR DE MEDIU-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------129
8 DESCRIEREA IMPACTULUI PROGNOZAT, POSIBILITATILE SI MASURILE DE PREVENIRE SI REDUCERE A
EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI ------------------------------------------------------------------------------------144
8.1 APA ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 144
8.2 AERUL --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 148
8.3 SOLUL --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 156
8.4 BIODIVERSITATEA ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 157
8.5 ZGOMOTUL -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 157
8.6 RADIAȚIILE DE LUMINĂ, CĂLDURĂ ,RADIAȚIE ELECTROMAGNETICA ---------------------------------------------------- 161
8.7 BUNURILE MATERIALE SITURI ARHEOLOGICE, ISTORICE, ARHITECTURALE ----------------------------------------- 161
8.8 PEISAJUL ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 161
8.9 POPULAȚIA -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 162
9 DESCRIEREA ALTERNATIVELOR STUDIATE ------------------------------------------------------------------------------------164
9.1 ALTERNATIVE DE AMPLASARE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 164
9.2 ALTERNATIVE TEHNOLOGICE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 164
9.3 TEHNOLOGIA DE DECONTAMINARE --------------------------------------------------------------------------------------------------- 164
9.4 ALTERNATIVE CONSTRUCTIVE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 168
9.5 REZUMAT – ALTERNATIVA OPTIMA DE REALIZARE A PROIECTULUI------------------------------------------------------ 171
9.6 EVALUAREA ALTERNATIVELOR --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 172
10 INFORMATII PRIVIND IMPACTUL CUMULAT AL PROIECTULUI PROPUS CU ALTE PROIECTE EXISTENTE
SAU PROPUSE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU SI MASURI DE DIMINUARE A ACESTUIA ------------------175
207
Mezanin, Camera 6,
Tel: +40-21-310.05.60
11 IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA CLIMEI SI VULNERABILITATEA PROIECTULUI LA SCHIMBARI

CLIMATICE -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------176
11.1 NATURA SI AMPLOARE A EMISIILOR CU EFECT DE SERA --------------------------------------------------------------------- 176
11.2 VULNERABILITATEA PROIECTULUI LA SCHIMBARI CLIMATICE ------------------------------------------------------------- 180
11.3 CONTRIBUTIA PROIECTULUI LA DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE ------------------------- 181
12 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT) PENTRU TRATAREA DESEURILOR -------------------------------182
12.1 PERFORMANȚA GENERALĂ DE MEDIU ----------------------------------------------------------------------------------------------- 182
12.2 EMISII BAT ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 183
13 PLAN DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU -----------------------------------------------------------------------186
13.1 PERIOADA DE CONSTRUCȚIE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 186
13.2 PERIOADA DE FUNCTIONARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 187
13.3 PERIOADA POSTÎNCHIDERE--------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 188
14 DESCTIEREA EFECTELOR NEGATIVE SEMNIFICATIVE DETERMINATE DE VULNERABILITATEA
PROIECTULUI IN FATA RISCULRILOR DE ACCIDENTE MAJORE SI/SAU DEZASTRE RELEVANTE PENTRU
PROIECT.--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------190
14.1 INVENTARUL SUBSTANȚELOR PERICULOASE ------------------------------------------------------------------------------------- 190
14.2 ANALIZA RISCURILOR PE AMPLASAMENT ------------------------------------------------------------------------------------------ 194
15 REZUMAT NETEHNIC ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------205
16 LISTA DE REFERINTA --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------206
Anexe
Anexa A – Echipa de proiect
Anexa 1 - Schema tehnologica
Anexa 2 - Certificat de urbanism Nr. 55/15.04.2020
Anexa 3 - Aviz de Gospodarire a Apelor Nr. 45/19.03.2020
Anexa 4 - Planificarea lucrarilor
Anexa 5 - Acord electricitate
Anexa 6 - Plan colectare ape pluviale
Anexa 7- Lista echipamente
Anexa 8 Cofferdamm
Planuri
WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_Top View_S1-4_23.07.2019
WET Plant_Layout 1_BICAPA Tirnaveni_VARIANTA V-6_Rev.17_NESW Views_S2-4_23.07.2019
WET Site - full image including neighbouring plots
Soil Pollution Map_WET
208

Raport IM - WASTES ECHOTECH - Construire Hale de Productie, Ecran de Protectie, Etc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport IM - WASTES ECHOTECH - Construire Hale de Productie, Ecran de Protectie, Etc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Bd.Unirii nr.

"Construire hale de productie, ecran de protectie (cofferdam), cladiri

b. INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

S.C. WASTES ECOTECH S.R.L.

de protecția mediului la poz. 456 / Certificat reinnoit la 01.07.2017, valabil pana in

d. DOCUMENTATIA DE OBTINERE A ACORDULUI DE MEDIU

Concomitent a continuat studierea diferitelor solutii tehnice pe instalația pilot,

e. STRUCTURA RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

 Legea 292/2018, Art. 11. – (1) Pentru proiectele supuse evaluării

Anexa A – Echipa de proiect

1.1 PREZENTAREA GENERALĂ A PROIECTULUI

1.1.1 NECESITATEA ŞI SCOPUL PROIECTULUI.

In cazul depozitelor din fosta platforma chimica SC BICAPA SA Tarnaveni, Hotărârea

Se realizeaza astfel scopul proiectului: eliminarea efectelor negative

1.1.2 ETAPELE DE REALIZARE A PROIECTULUI

1.1.3 OBIECTELE INCLUSE IN PROIECT

I.2 – Ecran de etansare

1.2 TEHNOLOGII DE FABRICATIE

1.2.1 PROCESE TEHNOLOGICE

Obiectul I.1 – Dig de protecție împotriva inundațiilor

Pentru circulația auto, pe coronamentul digurilor de contur și de compartimentare se

Figura 1 – Bariera reactiva

OBIECTUL II – Fabrica de prelucrare șlam

II.1 CARACTERISTICI FUNCTIONALE ALE FABRICII DE PRELUCRARE

II.1.1 Regimul de functionare

Tabelul 1- Debite de produse si materii prime (slam)

1.2.2 II.1.3 PERSONAL

II.1.4 Natura şi cantitatea materialelor şi resursele naturale utilizate

Tabelul 3- Materiale pentru ractivi

Tip Cantitate Observatii

Consumuri exclusiv ale instalatiilor fabricii:

II.2 BATALURILE DE DESEURI PERICULOASE (Sursa de materie prima a

Batalul 2 si Batalul 3 (clasa de importanţă II, conform STAS 4273/83 şi categoria

Batalul nr. 2 a fost utilizat pentru depozitarea şlamului de la Bicromat de Sodiu

Chemisches Labor Becker – GmbH – Leipferdingen – Germania

Figura 2 – Echipamente pentru excavare slam

Capacitatea de preluare a slamului inainte de intrarea in procesare permite o stocare

Figura 3 – Stropire cu solutie antipulberi

II.3 INSTALATIIILE TEHNOLOGICE DE FABRICATIE

Concentrarea ulterioară a soluției purificate de clorură de calciu rezultă în clorură de

Figura 4 - Schema bloc a Procesului de fabricatie

II.3.1 Chimismul Procesului

4.Evaporare cromat sub vid

NH4OH(aq) = H2O(l) + NH3↑ + H2O(g) + Δr H

II.3.2 UNITATEA DE PRODUCŢIE MĂCINARE - HIDRATARE

II.3.3 LINIA DE DE PRODUCŢIE OXID DE MAGNEZIU - MGO

Unitatea de proces ,,CARBONATARE”

Unitatea de proces ,,SPĂLARE 1”

Suspensia de le ,,Spălare 1” este trecută la filtrare în filtrele 0304-F-012 / 0304 –F – 013.

Unitatea de proces ,, SCHIMBĂTORI DE IONI 1”

Unitatea de proces ,,RECARBOTARE”

Unitatea de proces ,,SCHIMBĂTORI DE IONI 2”

Unitatea de proces - ,,PRECIPITARE 2”

Unitatea de proces - ,,CALCINARE 1”

Unitatea de proces - ,,SPĂLARE 2”

II.3.4 linia de producţie OXIDULUI VBERDE DE CROM - CR2O3

Unitatea de proces Amestec, filtrate / Calcinare

3Cr3O6(s) = 3Cr2O3(s)+ ½ O2(g) + Δd H

Unitatea de proces,,SCHIMBĂTOR DE IONI 3”

La faza de IER-PU-0212-concentrare în acest context chimic faza de vapori care

II.3.6 Instalatii de preparare reactivi de proces

Unitatea de preparare hidroxid de amoniu - NH4OH, folosit ca soluție de

 Unitatea de preparare acid clorhidric - HCl (solutie de activare)