Agenda de lectură

Titlu Tema/ Idei Probleme/ Motive/ Rezumat Caracterizare

Mesajul
”Horodiște” Teme: Probleme: În Roman, Ion Druță își Mama- Mama lui Ion Druță, numită
de Ion Druță Amintiri povesteșe amintirile din Sofica, este un personaj secondar al
-Sărăcia familiei lui romanului ”Horodiște” , fiind de
Familia Druță. copilărie al satului său natal
tipologia mamei. Ea este drept harnică și
Horodiște, începând de la
Moartea -Moartea membrilor silitoare. Astfel, fiind grijulie, ea avea
primul capiol în care este spus multe griji la care tot se gândea: Cum să-
Război de familie și a cum au ajuns părinții lui în și hrănească familia, sa-și îmbrace copiii
Satul Natal rudelor. Horodiște și s-au căsătorit, și de horă ca să nu vorbească rău gura
Idei: -Cele două descriindu-i în numeroase satului, să primească colindătorii cu
-Amintirile Războiuri mondiale capitole: Mama fiind grijulie și bunătățuri și scrisorile fiului său în
război, Pavel. Însă pe lângă toate grijele,
autorului Motive: socială, însă având multe
ea avea fericirile sale. Ea era sociabilă,
despre satul Mama probleme având grijă de toți, și îi plăcea să iasă fiecare zi și să
în care își Școala Tata care era mândru și arțăgos vorbească cu vecinii satului, ea putea să
cu toți sătenii, însă nu atrăgea înceapă o vorbă cu oricine, iar Ion vedea
petrecuse Moartea
aceeași atenție familiei sale, cum își schimba atitudinea cu fiecare
copilăria. Prima poezie crezând că este o bună cale de sătean. Pe dinafară ea avea păr negru,
-Prețuirea Mândria învățare, precum și ceilalți fiind rămășițele gâțelor ei frumoase pe
familiei și Gospodăria oameni apropiați, Bunica- care le avea de fată mare, avea ochi
tineri și plini de viață negri, precum și
apropiaților Sărăcia Liniștită și tot mândră de Ion, un zâmbet plin de bunătate. Cu stingerea
săi din acele prietenind cu el, și Gheorghe- mamei la cincizeci- șaizeci de ani, s-a
timpuri. Harnic, Îndemnatic și simțit deparcă s-a stins toată casa prin
gospodăros, avea visul de a care tot umbla și avea grijă de toți.
deveni gospodar, însă singurul
lucru ce l-a reținut a fost
lăcomia sa. Pe lângă oameni
apropiați sunt întâmplări
importante și memorabile care
îl schimbase: Primii ani de
școală și dascălul său, moartea
patriarhului care a dus la prima
poezie scrisă de Ion Druță,
calea grea spre înmormântarea
nașului Vanea, vizitarea satului
natal al tatălui, precum și
mamei lui, scrânciobul din
curtea casei sale pe care tata
făcea bani, clopotarul bătrân și
soția lui arțăgoasă, și multe
altele.
Personajul cel mai similar cu Sofica,
este mama lui Lucian Blaga din romanul
”Hronicul și cântecul vârstelor”, Ea tot
fiind plină de griji și fiind singura
persoană care ținea familia lui Blaga
împreună.
Tata- Tatăl lui Ion Druță, numit
Pentelei, este un personaj secondar al
romanului, sub tipologia tatălui. Nu se
pute spune dacă era om bun , însă el era
cea mai dură și enigmatică figură pentru
Ion, având multe calități ale eroilor din
cărțile pe care Druță le citea de mic
copil. Era voinic, atât încât nu ține minte
să-l fi bătut cineva la trântă și mândru
cât un părinte cu patru copii și patru
hectare. El era tăcut și nici nu vorbea cu
copii săi, încât autorul încă îl mai simte
câteodată stând lângă el cu acea tăcere
prin care aproape îi spunea că ceea ce
face nu este bine. Cu toate acestea, lui îi
plăcea să se ducă pe la crâșme și să aibă
un pahar de sfat cu sătenii. El era arțăgos
cu ei și știa să povestească bine, simțind
ce era bine de povestit la timpul potrivit,
astfel se aduna o mulțime de lume în
jurul lui din curiozitate. De multe ori
Pentelei dispărea din casă fără cineva să
aibă zare de el, când era trimis să-l
caute, Ion îl găsea beat cu cu alți săteni,
și îl ducea înapoi acasă când era nevoit .
În acest caz el dispăruse de Paște, și
venise înapoiziua următoare, iar taina de
unde s-a dus acea zi nu a fost aflată până
mai târziuȘ Juca cărți cu niște gospodari.
El avuse multe mistere de acest fel, și
multe din ele le-a adus cu el la mormânt.

Gheorghe- Gheorghe este un personaj

secondar al romanului, având tipologia
țăranului. Chiar de mic copil el avea un
singur vis la care se tot spera- vroia să
aibă o gospodărie frumoasă. Astfel, el
era isteț, voinic, harnic și îndemnatic, îi
plăcea să rămână acasă când pleca
familia undeva pentru ca să facă muncă
prin casă și să hrănească animalele ca să
se simtă ca un gospodar, iar pe la
paisprezece- cincisprezece ani începea
să se gândească la gospodăria proprie.
Ochii lui se luminau când venea vorba
de pământ, fiind cel mai important lucru
pentru un gospodar, iar el știa exact ce îi
trebuia ca să-l obțină. Cu toate că știa
atât de mult despre gospodărie și
pământ, nu era foart chibzuit. El a lăsat
școala fiindcă credea că era că era cel
mai bine pentru a-și începe gospodăria.
El și tata erau feluriți și se vedeau ca
opoziție, Gheorghe nu credea că tatăl
său era un gospodar bun, iar nici tatălui
nu-i plăcea hărnicia și gospodăria lui.
Printre yoate acestea era și cam lacom,
mereu își întreba tatăl câți hectari și care
cal putea să primească când se însura,
era bun la fete, însă lui doar îi păsa ce
fată îi va da cel mai mult pământ. Astfel,
cel mai mare ghinion al lui Gheorghe a
fost sărăcia familiei sale, căci gospodăria
era scumpă. Cu toate acestea chipul lui
era frumos: Era bine croit, bine legat, cu
ochi mari căprii, și o față rotundă,
smolită. Chiar după ce se însurase el a
ajuns la armată în al doilea război
mondial, iar după razboi s-a îmbolnăvit
și a murit câteva luni după ce a venit
înapoi. Un personaj similar cu Gheorghe
este Ion, din romanul ”Ion” de Liviu
Rebreanu, tot fiind un țăran care ține
pământul can una din cele mai prețioase
lucruri.