Curs 3 – 09.03.

17

Fazele unui audit operational

1. Planificarea
2. Colectarea si evaluarea probelor
3. Raportearea si monitorizarea ulterioara

Planificarea
Se aseamana in mare masura cu planificarea auditului situatiilor financiare istorice.
Se impune o repartizare adecvata a resurselor umane, obtinerea de informatii legate de
entitatea care va fi auditata, intelegearea controlului intern si adoptarea de decizii in legatura
cu probele care trebuie acumulate..
Deosebirea esentiala intre planificarea unui audit operational (AO) si cea a unui audit
financiar consta in marea diversitate a auditurilor operationale. Din acest motiv, este dificil sa
se adopte o decizie privind obiectivele specifice ale unui AO.
Ele, obiectivele specifice, vor fi determinate pe baza criteriilor definite pt angajamentul de
audit intern (audit operational).
O alta deosebire consta in faptul ca in cele mai multe situatii, numirea auditorilor care
vor participa la un AO, este mai dificila decat numirea auditorilor in cadrul unui A financiar
(AF). Aceasta dificultate rezulta din faptul ca de multe ori pt realizarea unui AO sunt
necesare aptitudini tehnice speciale.
In cazul unui AO, este necesar un timp mai indelungat comparativ cu AF, pt ca partile
interesate sa cada de acord asupra termenilor angajamentului si a criteriilor de evaluare.

Colectare si evaluarea probelor

Tipurile de probe utilizate in audit in general sunt aplicabile si AO:

− Examinarea fizica;
− Confirmarea;
− Documentarea;
− Observarea;
− Chestionarea clientului;
− Reconstituirea;
− Procedurile analitice.
Pe o scara mai larga se utilizeaza documentarea, chestionarea angajatilor clientului si
observarea. Pe o scara mai restransa se utilizeeaza confirmarea si reconstituirea, deoarece
exactitatea nu reprezinta scopul principal al majoritatii auditurilor op.
Ca si in cazul AF, auditorii operationali trebuie sa acumuleze probe suficiente si
temeinice pt a crea o baza rezonabila pt fundamentarea unei concluzii privind obiectivele
testate.
Raportare si monotirizare ulterioara
Datorita faptului ca in cazul AO, raportul final este destinat numai managementului
entitatii auditate, neexistand si alti utilizatori, necesitatea standardizarii expresilor folosite in
rapoartele de AO nu este atat de mare.
De asemenea, datorita diversitatii auditurilor op, este necesara adaptarea fiecarui raport astfel
incat el sa reflecte cu claritate obiectivele auditului, constatarile si recomandarile auditorului.
Datorita acestor 2 aspecte particulare, rezulta necesitatea unui timp mai indelungat pt
redactarea unui raport de audit operational, comparativ cu raportul intocmirii pt un AF.
In cazul in care se elaboreaza si recomandari pt manageri, se impune si o
monotorizare ulterioara. Aceasta monotorizare se realizeaza cu scopul de a determina daca
recomandarile forumulate au fost transpuse in practica sau in caz contrar, sa se verifice din ce
motive.

Standardele de AI
Scopul standardelor de AI elaborate de Institutul Auditorilor Interni urmareste:
− sa contureze principiile de baza privind practica AI;
− sa furnizeze un cadru general pt desfasurarea si dezvoltarea unei game largi de
misiuni de AI, care sa genereze o valoare adaugata;
− sa stabileasca un cadru de referinta pt evaluarea rezultatelor AI;
− sa stimuleze imbunatatirea proceselor si operatiunilor organizatiei.

Standardele reprezinta cerinte obligatorii, bazate pe principii, ele cuprinzand:

Enunturi-privind cerintele de baza pt practica profesionala a AI si pt evaluarea eficacitatii

acestuia.
Interpretarile-care clarifica termenii sau conceptele din enunturi.
Standardele utilizeaza termeni care au un inteles specific, acesta fiind precizat in
glosarul de termeni. Standaredele constau in standarde de calificare si standarde de
performanta:
1. Standardele de calificare descriu calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca
organizatiile si persoanele care executa activitati de AI.
2. Standardele de performanta descriu activitatile specifice AI si asigura criterii
calitative pentru evaluarea performantelor acestuia.
Cele 2 categorii se aplica tuturor activitatilor de AI. De aceea, toti auditorii interni sunt
raspunzatori pt respectarea standardelor cu privire la obiectivitatea profesionala ,
constinciozitate si obiectivitate individuala.

Titlurile standardelor
Grupe/subgrupe:
La standardele de calificare:
• Stand. 1000 – scop, autoritate si responsabilitati:
subgrupa 1010 - recunoasterea definitiei AI, a codului de etica si a
standardelor in Carta AI.
• Stand. 1100 - -independenta si obiectivitate:
1110 independenta organizational;
1111- interactiunea directa cu consiliul;
1120- obiectivitate individuala.
• Stand 1130 – prejudicii aduse independentei sau obiectivitatii;
• Stand 1200- competent si constinciozitate;
1210 compententa;
1220 constinciozitate profesionala;
1230 formarea profesionala continua.
• Stand 1300- programul de asigurare si imbunatatire a caliatii;
 1310-cerintele programului de asigurare si imbunatatire a calitatii;
1311- evaluari interne;
1312 evaluari externe;
1320 raportarea privind programul de asigurare si imbunatatire a calitatii;
1321- utilizarea sintagmei ‘’in conformitate cu stand international pt practica
profesionala a AI’’;
1322 prezentarea neconformitatii.

La standardele de performanta:
• 2000 coordonarea activitatii de AI;
2010 planificarea;
2020 comunicarea si aprobarea;
2030 administrarea resurselor;
2040 politici si proceduri;
2050 coordonarea;
2060 raportarea catre conducere si Consiliu;
2070 furnizorul extern de servicii si responsabilitatea organizationala cu
privire la AI.
• 2100 tipul activitatii;
2110 guvernanta;
2120 managementul riscului;
2130 controlul.
• 2200 planificarea misiunii;
2201 aspecte privind planificarea;
2210 obiectivele misiunii;
2220 sfera de cuprindere a misiunii;
2230 alocarea resurselor misiunii;
2240 programul de lucru al misiunii.
• 2300 realizarea misiunii;
2310 identificarea informatiilor;
2320 analiza si evaluarea;
2330 documentarea informatiilor;
2340 supervizarea misiunii.
• 2400 comunicarea rezultatelor;
2410 criterii pt comunicare;
2420 calitatea comunicarilor;
2421 erori si omisiuni;
2430 utilizarea afirmatiei ‘’realizat in conforimitate cu standardele
internationale pt practica profesionala a AI’’;
2431 aducerea la cunostinta a neconformitatii in cadrul misiunii de AI; 2440
difuzarea rezultatelor;
2450 opinii generale.
• 2500 monotorizarea progresului.
• 2600 comunicarea acceptarii riscurilor.

Codul de etica

Acesta se aplica atat entitatilor, cat si persoanelor care desfasoara servicii de AI.
Principiile inscrise in codul de etica:
Integritate-aceasta asigura incredere si credibilitate rationamentului profesional al auditorilor
interni;
Obiectivitate- auditorii interni trebuie sa manifeste un grad inalt de obiectivitate profesionala
in legatura cu colectarea, evaluarea si comunicarea informatiilor. Auditorii interni trebuie sa
realizeze o evaluare echilibrata a tuturor circumstantelor relevante fara a se lasa influentati de
propriile interese sau de alte persoane in formularea rationamentelor.
Confidentialitate- auditorii interni respecta valoarea si dreptul de proprietate asupra
informatiilor pe care le primesc si nu trebuie sa furnizeze informatii fara o aprobare
corespunzatoare decat in situatia in care exista obligatii legale sau profesionale in acest sens.
Competenta- auditorii interni trebuie sa aplice cunostintele, abilitatile si experienta in
desfasurarea auditului intern.

Regulile de etica:
Integritatea:
- auditorii interni trebuie sa isi desfasoare activitatea cu onestitate, buna credinta si
responsabilitate;
-auditorii interni trebuie sa respecte legea si trebuie sa faca necesarele comunicari potrivit
legii si profesiei;
-auditorii interni trebuie sa nu participle cu buna stiinta la activitatile ilegale si sa nu se
implice in acte care ar putea sa discrediteze profesia de auditor intern sau organizatia;
-trebuie sa respecte si sa contribuie la atingerea obiectivelor legitime si etice ale organizatiei.

Obiectivitatea:
-auditorii interni trebuie sa nu participe la o activitate/relatie care poate afecta sau se
presupune ca afecteaza evaluarea lor impartiala. Participarea include acele activitati sau
relatii personale care pot fi in conflict cu interesele organizatiei;
-auditorii interni nu trebuie sa accepte ceva care le poate afecta sau se presupune ca afecteaza
rationamentul lor profesional;
-trebuie sa comunice toate aspectele semnificative de care are cunostinta si care daca nu ar fi
comunicate ar putea distorsiona raportul privind activitatiile auditate.

Confidentialitatea:
-auditorii interni trebuie sa manifeste prudenta in utilizarea si protejarea informatiilor
obtinute in timpul exercitarii sarcinilor de serviciu;
-auditorii interni nu trebuie sa utilizeze informatii in scopul obtinerii unor beneficii personale,
contrare legii.

Competenta:
-auditorii interni trebuie sa se implice numai in acele misiuni pt care au cunostintele,
abilitatile si experienta necesare;
-auditorii interni trebuie sa desfasoare AI in conformitate cu standardele;
-auditorii interni trebuie sa si imbunatateasca in mod continuu competenta si calitatea
serviciilor.