U

nitate

D
evotament

T
emeinicie

R
ăspundere
 1990-2010

UDTR 20 DE ANI DE ACTIVITATE NEÎNTRERUPTĂ

În funcţie de situaţia şi nevoile comunităţii turce din România,

UDTR a realizat şi derulat programe pentru : formarea, educarea
omului şi promovarea calităţilor umane; conservarea , perpetuarea şi
valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor. S-a reuşit, de asemenea,
scoaterea în evidenţă a frumuseţii culturale etnice, evidenţiind
permanent valoarea tradiţiilor culinare şi pe cele folclorice.
Asumându-ne trecutul, ne-am regăsit identitatea, ne-am conturat
şi ne-am întărit relaţiile cu celelalte etnii şi culturi asigurând astfel un
viitor bazat pe respect şi bună convieţuire. Aprofundarea identităţii şi
a legăturilor interculturale reciproce a fost realizată de UDTR prin:
crearea unei reţele de şcoli înfrăţite; efectuarea de schimburi
interşcolare cu unităţile de învăţământ din Turcia în timpul vacanţelor
şi prin oferirea unor burse de studii în Turcia.
UDTR are în vedere armonizarea intereselor minorităţii turce,
pregătirea de cadre competente şi promovarea unei mentalităţi
moderne în comunitate, dorind să transmită generaţiilor viitoare
valoarea păstrării tezaurului cultural pentru prezent şi viitor. Sperăm
că studiile, prezentările, conferinţele din cadrul simpozioanelor,
conferinţelor şi congreselor UDTR au avut un impact deosebit în
conştiinţa tuturor participanţilor.
Fără îndoială, cât priveşte participarea la aceste evenimente
considerăm că prezenţa tinerilor şi implicarea în asumarea identităţii
demonstrează clar faptul că s-au făcut paşi importanţi pentru trezirea
interesului spre conturarea direcţiilor dezvoltării etnice şi o importantă
interrelaţionare.
Pentru a-şi atinge obiectivul principal UDTR a iniţiat şi organizat
programe pentru dezvoltarea identităţii culturale a comunităţii turce
prin particularizarea festivalurilor care au căpătat o adevărată
tradiţie. De asemenea a dezvoltat relaţiile culturale cu instituţii
naţionale şi internaţionale promovând, totodată, diversitatea
etnoculturală.
S-au făcut demersuri pentru dezvoltarea programelor culturale şi
educaţionale pentru copii şi tineret organizându-se anual tabere,
olimpiade şi tot felul de competiţii, punându-se accent pe cultivarea
valorilor culturale şi spirituale proprii.
O argumentare deosebit de serioasă a întregii activităţi a UDTR
este surprinsă în paginile acestei cărţi. Ne-am bucura să descoperiţi şi
să cunoaşteţi mai bine scopul şi efectele acestei organizaţii. Oricât ar
părea de simplu asumarea responsabilităţii unei asemenea
comunităţi, trebuie să recunoaştem, este un lucru ce are nevoie de
foarte multă răbdare. Este greu să gândeşti fiecare detaliu ce trebuie
neapărat să ducă la un rezultat remarcabil.
Dacă am reuşit să facem cât de puţin ferice nouă. Dacă datinile

2
străbune au putut prinde viaţă nu-mi rămâne decât să urez tuturor
cititorilor acestei cărţi o viaţă luminoasă şi plină de împliniri alături de
cei dragi şi apropiaţi. Fie ca Allah să iubească întotdeauna această
ţară iar oamenii ei să contribuie la sporirea patrimoniului cultural şi
spiritual al umanităţii.

OSMAN FEDBI
Preşedinte U.D.T.R.

3
CUPRINS

4
 TURCII DIN ROMÂNIA

Faptul că dominaţia turcă şi-a pus amprenta în multe domenii,

atât în Dobrogea cât şi în alte zone, este un lucru demonstrat.
Pe lângă turcii care trăiesc astăzi în Dobrogea nu trebuie să-i
uităm pe eroii turci ce „dorm“ sub pământul pe care l-au apărat şi
cinstit. Ei au luptat pentru binele acestor locuri, dar din păcate au fost
aproape uitaţi. Mai există doar trei cimitire ale eroilor: Bucureşti,
Brăila, Slobozia. Cele mai multe cimitire au fost distruse, pierzându-se
în timp, fără a mai exista o ruină, o dovadă a existenţei lor. Pentru toţi
cei trecuţi în nefiinţă nu ne putem exprima decât sentimente de
recunoştinţă.
Considerăm că este datoria noastră să facem ceva pentru
îmbunătăţirea şi mai buna informare a comunităţii din care facem
parte. Altfel această comoară inestimabilă, cultura turcă, riscă să se
piardă în negura timpului.
Ţinem să le mulţumim tuturor acelor scriitori, cărora le purtăm un
mare respect, oameni de suflet din ale căror texte ne-am inspirat, ce
au păstrat documente şi acte, au cercetat şi au scris cărţi în care au
adunat cântece, poezii, povestiri, obiceiuri, tradiţii şi momente
specifice comunităţii turce.
În legendele geografice turcii sunt descoperitori şi întemeietori pe
pământul românesc: legenda întemeierii aşezării Babadag ; legendele
lacurilor Techirghiol şi Lebăda; legenda plajei Mamaia; legendele altor
aşezări româneşti (Siliştea tătarilor, Plaiul tătarilor,, Râul Păgânişoara,
Colnicul turcilor, Preluca tătarilor, Boala turcilor, Pietrele tătarcei,
(Ghinoiu-Văduva, 1978, 6-7); movilele de pământ „gorganele“,
monumente funerare musulmane întâlnite de-a lungul Dunării, locuri
de observare şi semnalizare a prezenţei duşmanului. O seamă de
legende geografice se referă la existenţa unor movile care, presupuse
a fi morminte ale înaintaşilor, s-au dovedit a fi osuare uriaşe, locuri
unde au fost îngropaţi cei căzuţi în lupte de amplă desfăşurare.

5
Movilele (gorganele) din preajma Dunării sunt morminte vechi
musulmane
În legendele mitologice turcii sunt popoare mitice: „uriaşii“. Ei
sunt „lăsaţi de Dumnezeu să-i stârpească pe cei răi“. „Românii se trag
din Uriaşi“. „De la ei ne-au rămas multe urme: pietre mari, oase,
movile în care sunt morminte de Uriaşi. Au făcut cetăţi şi poduri peste
Dunăre; coloanele antice sunt bastoanele Uriaşilor“ (Fochi-
Densusianu, 1976, 338-349). „Uriaşii erau prieteni cu românii“.
Etnicii turci din România sunt foarte legaţi de obiceiurile şi
tradiţiile lor. Proverbele, zicătorile şi „vorbele bătrânilor“ (ata sözü)
sunt păstrate şi respectate devenind chiar modele de viaţă şi principii
demne de urmat de tineri. Turcul iubeşte şi urmăreşte dreptatea,
cinstea, onestitatea şi buna vecinătate. Fiind oameni muncitori nu-i
suportă pe leneşi. Le face plăcere să se adune la un loc, femei şi
bărbaţi, pentru a petrece şi a se distra dansând şi ascultând cântece
folclorice şi naţionale. Rudele şi prietenii sunt vizitaţi cu orice ocazie,
mai ales în perioada de iarnă când munca la câmp este lejeră, fiind o
perioadă bună pentru vizite şi nunţi. Primăvara şi vara munca
câmpului şi îngrijirea animalelor nu le lasă momente libere.
Turcii (Türkler) – stabiliţi în Dobrogea au venit din diferite
popoare şi triburi turcice, precum şi din regiuni diferite, majoritatea
veniţi în urma colonizării cu populaţie turcă a Dobrogei în timpul
Imperiului Otoman, când reprezentau societatea aristocrată, urbană.
Colonizarea s-a făcut în mai multe etape, începând cu secolul al XIV-
lea. Ei au fost populaţia majoritară în Dobrogea până la jumătatea
secolului al XIX-lea. Timp de peste cinci secole Dobrogea a fost o
posesiune interioară otomană în cadrul marelui Beylerbeylik al
Rumeliei.
Turcii se disting prin statura lor înaltă şi prin constituţia lor
puternică. Pentru aceasta sunt numiţi uneori şi „gadjali“, cuvânt turc
care înseamnă „oameni puternici“.

6
 Cercetând trecutul popoarelor turce, învăţatul francez I.
Deguignes ajunsese, încă pe la jumătatea veacului al XVIII-lea, la
convingerea că „turcii sunt atât de răspândiţi, încât istoria lor se
leagă aproape de istoria tuturor neamurilor“. Într-adevăr, de la Pacific
la Atlantic, pe întinderile Asiei, Europei şi Africii, grupurile de popoare
turcice, în deplasarea lor permanentă dintr-un loc în altul, au preluat
unele de la altele ştafeta istoriei, creând, în decursul veacurilor, un
număr impresionant de formaţiuni politice distincte. În decursul
existenţei lor, turcii au trecut prin toată gama situaţiilor posibile în
istorie.
Fără îndoială, în decursul acestor epoci, turcii au îndeplinit şi rolul
unui popor de legătură între Orient şi Occident având, pe de altă
parte un rol important în îmbogăţirea patrimoniului culturii şi
civilizaţiei umane.
Participarea turcilor la istoria mondială nu poate fi limitată, este
neîndoielnic faptul că istoria turcilor a fost o forţă care a impulsionat
istoria omenirii spre marea desăvârşire.
De aceea se poate spune că, pe lângă chinezi sau indieni, perşi
sau bizantin, printre creatorii şi purtătorii culturii şi civilizaţiilor vechi
din Asia un loc important îl ocupă şi popoarele turcice.
Este interesant să subliniem că ziarul turc „Ikdam“ scria în 1909
despre elementul musulman în Dobrogea: „În ambele judeţe, aceştia
au doi muftii, plătiţi de Guvern, două tribunale religioase, peste 300
moschei, 107 hogi, 100 imami, 81 muezini, 30 kaiami… Musulmanii
care îşi fac serviciul în armata română pot purta fes. Există turci
ofiţeri activi în armata română şi ministrul de război Averescu vrea să
alcătuiască o companie specială din musulmani în cadrul regimentului
de Călăraşi din Bucureşti“. (Arhivele Ministerului Afacerilor Externe,
fond 21, vol.55, fila 248 ş.u., apud Mehmet Ali Ekrem, op. cit., pag.
89)
Legat de stagiul militar al soldatului turc trebuie să subliniem
faptul că nu a existat nici un dezertor în armata română.

7
 Prezenţa turcilor în viaţa cotidiană a poporului român este de
necontestat. Numeroasele cuvinte, existente şi azi în limba vorbită,
mai ales în spaţiul moldav şi dobrogean vin în sprijinul celor afirmate.
Potrivit datelor extrase din recensăminte oficiale din 1977 şi
1992 , privind populaţia turcă a oraşelor şi comunelor din judeţele
Constanţa şi Tulcea , în Dobrogea românească trăiesc 53.182 de turci
– musulmani, din care turcii anatolieni (propriu-zis) sunt în număr de
29.533. În afara Dobrogei, mai trăiesc în România 5798 de turci.
Recensămintele populaţiei din anii 1992 şi 1977
Oraş Hârşova : turci - 792/393
Oraş Babadag : turci - 1147/589
Oraş Isaccea : turci – 155/159
Oraş Măcin : turci – 416/442
Populaţia de etnie turcă, după datele ultimului recensământ, din
martie 2002, este de 32.596, în uşoară creştere faţă de 1992, când
statisticile au consemnat 29.832 de turci. În Constanţa trăiesc circa
11.000 turci, în Medgidia 4000, în oraşele de pe litoral: Mangalia
(2000), Eforie Nord (200), Techirghiol (400). Datorită urbanizării,
migrării sau emigrării, populaţia din mediul rural a scăzut. Este vorba
de sate ca Adamclisi (80), Agigea (60), Mihail Kogălniceanu (70),
Nicolae Bălcescu (20), Ostrov (20), Poarta Albă (20), Ion Corvin (70),
Topraisar (20).
În judeţul Tulcea trăieşte o importantă comunitate turcă. Astfel,
în municipiul Tulcea se găsesc, conform recensământului din anul
2002 – 1423 turci, în Babadag 1289, Isaccea 216, Măcin 337,
Ciucurova 82, Casimcea 64.
Turcii trăiesc în proporţie de 70% în mediul urban. Au un nivel de
instrucţie şcolară similar cu cel al altor etnii, dar există unele
probleme de şcolarizare, în special în cadrul unor comunităţi izolate
sau cu probleme sociale.

CONSTITUIRE U.D.T.R.

După Revoluţia din 1989, România trece printr-o schimbare

radicală, astfel, în 1991 este adoptată o nouă Constituţie, care s-a
ridicat la standardele europene. În ceea ce priveşte politica
minoritară, putem spune că România are o legislatie care include cele
mai multe drepturi privind minorităţile în spaţiul est-european. Cele
18 minorităţi naţionale au avut posibilitatea să se organizeze în
uniunii, asociaţii, de sine stătătoare, cu sprijin material şi logistic din
partea Guvernului României.

8
 În 1989, la iniţiativa unor lideri ai comunităţii turce şi tătare a
fost fondată Uniunea Democrată Turcă Musulmană din România.
Această formă de organizare a durat destul de puţin, astfel încât
datorită unor neînţelegeri din cadrul comunităţii turce şi tătare, la 1
februarie 1990, s-a luat hotărârea de separare a celor două etnii,
formându-se astfel: Uniunea Minoritară Etnică Turcă din România,
care, după trei ani (21 decembrie 1993) a căpătat statut juridic, cu
denumirea Uniunea Democrată Turcă din România.
În 1994 a fost fondată „Federaţia Turcilor şi Tătarilor din
România“, o organizaţie artificială care nu s-a implicat în nici o
acţiune de anvergură. Activitatea „Comitetului consultativ al
federaţiei“ a fost structurată pe comisii, care nu făceau altceva decât
să dubleze comisiile celor două uniunii deja existente.
Uniunea Democrată Turcă din România este o organizaţie
apolitică, singura recunoscută de Guvernul României ce aparţine
etnicilor turci, cetăţeni români. Are ca obiectiv de bază exprimarea,
protejarea şi promovarea identităţii etno-culturale, lingvistice şi
religioase a membrilor săi:
• protecţia identităţii etnice, în principal, limba, literatura,
muzica, religia, tradiţiile şi valorile materiale proprii;
• ocrotirea aşezămintelor şi lăcaşurilor de cultură proprii şi care o
reprezintă;
• întreţinerea vestigiilor şi monumentelor istorice şi arhitectonice
care îi oglindesc trecutul şi permanenţa;
• exprimarea liberă a credinţei religioase islamice;
• cultivarea şi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale de prietenie
româno-turcă;
• promovarea imaginii turcilor de cetăţenie română peste hotare.
Ca siglă Uniunea Democrată Turcă din România are un glob pe
care se află simbolul etniei turce (semiluna şi steaua), fiind încadrat în
partea de jos de două ramuri de măslin, simbolizând pacea. La baza
globului se află denumirea Uniunii Democrate Turce din România,
încadrată de tricolorul românesc, reprezentând sprijinul pe care statul
român îl acordă etniei turce pentru păstrarea identităţii spiritual-
cultural-religioase.
Această siglă este aplicată pe toate materialele promoţionale
(plachete, farfurii, agende, calendare, bannere, steaguri), care au
rolul de a populariza Uniunea Democrată Turcă din România.
Membrii fondatori ai uniunii sunt: Şerif Ziadin, Talip Revan, Balgi
Ruhan, Bairam Şaban, Memet Etem, Accoium Ali, Meneveli Şaip.

Conducerea este aleasă pentru o perioadă de patru ani de către

Conferinţa Naţională, formată din reprezentanţi ai tuturor filialelor
teritoriale U.D.T.R. şi este alcătuită din: preşedinte, prim-
vicepreşedinte, secretar general.
Conform statutului preşedintele este (co)ordonator de credite,
aduce la îndeplinire hotărârile Comitetului Director, conduce şedinţele

9
Consiliului Naţional şi ale Comitetului Director, poate propune ca la
şedinţele Consiliului Naţional şi ale Comitetului Director, în scopul
bunei desfăşurări a lucrărilor, să participe şi alte persoane, convoacă
comisiile de specialitate pentru a stabili modalităţile de îndeplinire a
activităţilor lunare, asigură reprezentarea în rapoartele cu Guvernul
României, Departamentul pentru Relații Interetnice şi cu alte
organizaţii şi instituţii, îndeplineşte alte atribuţii cerute de
desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor Comitetului Director şi a
comisiilor, solicită rapoarte de activitate de la toţi preşedinţii de filiale
sau preşedinţii de comisii pe care le supune dezbaterii Comitetului
Director şi Consiliului Naţional.
• Prim-vicepreşedintele: îndeplineşte pe rând atribuţiunile
preşedintelui în absenţa sau potrivit delegării date de către acesta.
• Secretarul General: ţine evidenţa prezenţei membrilor
Consiliului Naţional şi Comitetului Director la şedinţele acestora,
asigură redactarea tuturor actelor Consiliului Naţional şi Comitetului
Director, numără voturile exprimate în şedinţele Consiliului Naţional şi
Comitetului Director, urmăreşte întocmirea proceselor verbale sau
înregistrarea şedinţelor Consiliului Naţional şi Comitetului Director,
după caz, urmăreşte buna funcţionare a dotărilor, precum şi
activitatea personalului, îndeplineşte orice alte acţiuni necesare
bunului mers al activităţii, ca urmare a dispoziţiilor aprobate de
Comitetul Director sau de preşedinte.
Uniunea Democrată Turcă din România are un reprezentant în
Parlamentul României şi numeroşi consilieri în cadrul primăriilor din
judeţul Constanţa, prefectura Constanţa şi alte instituţii
guvernamentale.

10
 FILIALELE TERITORIALE ALE UNIUNII DEMOCRATE TURCE
DIN ROMÂNIA

De-a lungul timpului, Uniunea Democrată Turcă din România şi-a

format peste 36 de filiale pe întreg teritoriul României, cu timpul
unele, din lipsă de activitate au fost desfinţate aşa că în momentul de
faţă uniunea are 29 de filiale.
Conform statutului, comitetele de conducere ale filialelor
teritoriale şi organizaţiilor judeţene se compun din 9 membrii din
care: un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar, un responsabil
financiar şi 5 membri. Comitetele de conducere ale organizaţiilor
judeţene şi ale filialelor teritoriale se întrunesc lunar sau ori de câte
ori este nevoie.
Membrii comitetului de conducere răspund de domenii de
activitate precum învăţământ, cultură, turism, sport, tineret, asistenţă
socială ş.a. conform hotărârii adoptate de comitet.
Comitetul de conducere al filialei are următoarele atribuţiuni
principale:
• aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale, precum şi
orice alte sarcini care îi revin, potrivit prevederilor Statutului,
exercitând conducerea curentă a activităţii;
• dezbate şi aprobă raportul de activitate pe anul precedent,
precum şi Programul de activitate pe anul următor, pe care le supune
aprobării adunării generale;
• dezbate şi aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli
pe anul în curs, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul
următor, pe care le supune aprobării adunării generale;
• urmăreşte îndeaproape modul cum se execută bugetul de
venituri şi cheltuieli aprobat de Adunarea Generală;
• analizează periodic activitatea desfăşurată în cadrul filialei şi ia
măsuri de îmbunătăţire a acesteia;
• organizează, coordonează şi controlează activitatea comisiilor,
pe domenii de lucru: învăţământ, cultură, sport, tineret, femei,
asistenţă socială, etc.
• propune Consiliului de conducere al Uniunii decernarea de
diplome şi distincţii membrilor filialei, pentru merite deosebite în
realizarea programelor sale;
• îndeplinesc orice alte atribuţii cu privire la buna desfăşurare a
activităţii filialei.
Comitetul de conducere al filialei se întruneşte în şedinţa de lucru
cel puţin o dată pe săptămână sau ori de câte ori este necesar.
Şedinţele de lucru ale comitetului de conducere al filialei sunt
statutare dacă se întruneşte cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi,
iar hotărârile se aprobă cu majoritatea simplă a celor prezenţi.
Începând cu anul 2004 au fost formate două organizaţii judeţene:
Constanţa şi Tulcea. Aceste două organizaţii au rolul de a

11
supraveghea şi coordona activitatea filialelor din judeţul respectiv, ele
fiind conduse de către un preşedinte.
Organizaţia Judeţeană Constanţa are ca președinte pe domnul
Cadir Husein, iar Organizaţia Judeţeană Tulcea are ca președinte pe
actualul deputat al U.D.T.R. domnul Ibram Iusein.
Comitetul de Conducere al unei organizaţii judeţene este format
din preşedintele organizaţiei judeţene şi preşedinţii filialelor din
judeţul respectiv sau un delegat din partea filialei, ales de Comitetul
de Conducere al filialei respective.

PREŞEDINŢI DE FILIALE Techirghiol

Ibraim Faredin
Constanţa Ilias Regep – 1990-1994
Husein Cadir – 1994-2004 (decedat)
Iaşar Enver – 2004-prezent Gavazoglu Riza – 1994-2006
Hasan Nazmi – 2006-prezent
Medgidia
Meneveli Şaip – 1991-2000 Lazu
Ismail Cadir – 2001-2003 Amet Amet – 1994-2001
(decedat) (decedat)
Memet Riza – 2004-2005
Husein Selatin – 2005-prezent Eforie
Ali Şefchet – 1994-prezent
Castelu
Chiazim Salim – 1990-2003 Tuzla
Memet Sebaidin – 2003-2005 Salim Ghiulnaz – 1994-1997
Mustafa Sali – 2006- prezent Salim Geavit – 2004-2010
Salim Levent – 2010 - prezent
Valu lui Traian
Enver Memet – 1995 – 2000 Mangalia
Memet Iaşar – 2000 – 2002 Memet Osman – 1990-1994
Curti Şaip – 2002 – 2004 (decedat)
Fucigi Meleki – 2008 – 2010 Islam Memet – 1994-2001
Fucigi Talip – 2010 – prezent (decedat)
Arif Mugelip – 2001-prezent
Năvodari
Iomer Bedri – 1996-2001 Cernavodă
Borseit Feizula – 2007-2009 Memet Zia – 1990-1994
(decedat) Selim Ismail – 1994-2004
Iomer Bedri – 2010-prezent Musa Caidar – 2004-prezent
(interimar)
Cobadin
Cumpăna Memet Etem – 1990-2003
Iunus Ferudin – 1990-2004 Asan Mustafa – 2003-2008
Bari Muselim – 2004-prezent Raim Naim- 2008- prezent

12
Fântâna Mare
Memet Sebatin – 1990-2002
Iusein Mustafa – 2002-2006
Memet Sebatin – 2006-prezent
Adamclisi
Nazmie Halil – 1994-2000
Văleni
Memet Aşim – 1990-2001
Azis Azis – 2001-prezent
Lespezi
Fizi Ferat – 1992-prezent
Dobromir
Ali Sali – 1990-2005
Iusein Visel- 2006-prezent
Băneasa
Idris Gevat – 1990-1992
Osman Zia – 1992-2001, 2004-
prezent
Amet Şefchet – 2001-2004
Făurei
Osman Suliman – 1995-2000
Idal Iusein – 2000-2004
Şachir Cetin – 2004-prezent
Cărpiniş
Amet Visel – 1990-prezent
Carvăn – Cuiugiuc
Osman Nuri – 1990-2000
Chemal Memiş – 2000-prezent
Tulcea
Şachir Sureia – 1992-1995
Iusein Ibram – 1995-prezent
Măcin
Chiazim Bayar – 1992-2004
Talip Leman – 2004-prezent
Isaccea
Halil Naim – -1996
Omer Memnune – 1996-prezent
Babadag
Mologani Accan – 1992-prezent
Galaţi
Abdula Ghiulten – 1994-prezent
Brăila
Abdula Bechir – 1994-2005
Ismail Duran – 2005-2007
Zodilă Zarife – 2007- prezent
Călăraşi
Ali Cerchez – 1994-prezent
Bucureşti
Mustafa Ali Memet – 1990-1992
Mictat Gârlan – 1994-2006
Ferhat Nurten – 2006-2007
Şemsi Turhan - 2007-prezent
Hârşova
Miumim Hicmet – 1997-2001
Memet Reduan – 2003-prezent
De-a lungul celor 20 de ani de
activitate uniunea a avut
7 Preşedinţi:
Şerif Ziadin - 1990-1991
Talip Revan - 1991-1994
Osman Fedbi – 1994-1997,
2004-prezent
Balgi Ruhan - 1997-2001
Asan Murat – 2001 - interimar
Ibram Iusein - 2001 interimar
Ibram Nuredin - 2001-2004
4 Prim-vicepreşedinţi:
Accoiun Ali - 1990-1992
Memet Etem - 1992-1994
Asan Murat - 1994-2006
Iusein Gemal - 2006-prezent
3 Secretari generali:
Bairam Şaban - 1990-2004
Sureia Şachir - 2004-2006
Ervin Ibraim - 2006-prezent
13
 Gemal Iusein - 1996-1999
5 Deputaţi: Omer Nazif - 1999-2001, 2004-
Hogea Amet - 1990-1992 prezent
Ruşid Fevzie - 1992-1996 Ali Nurhan - 2004-prezent
Osman Fedbi - 1996-2000 Osman Zia - 2004-prezent
Metin Cerchez - 2000-2004 Arif Mugelip - 2002-prezent
Ibram Iusein - 2004-2008 Mustafa Asan - 2003-2008
Ibram Iusein - 2008-prezent Mologani Accan - 2004-prezent
Memet Riza - 2004-2005
23 Vicepreşedinţi: Iaşar Enver - 2004-prezent
Husein Cadir - 2004-prezent Cîrjali Erol - 2001-2004
Abdula Ghiulten - 1996-2006 Osman Fedbi - 2002-2004
Iusein Ibram - 2000-prezent Bechiş Burhan - 2003-2004
Meneveli Şaip - 1994-2000 Ervin Ibraim – 2001-2004
Gavazoglu Riza - 1996-prezent Șemsi Turan - 2007- prezent
Memet Etem - 1996-2003 Raim Naim – 2008- prezent
Şachir Sureia - 1994-2001 Bormambet Vildan-2004 -
Suliman Sezai - 1992-1994 prezent
Cocoi Magit - 1996-2001
Pentru Uniunea Democrată Turcă din România toţi aceşti ani
(1990-2010) au fost plini de evenimente peste care a trecut cu bine.
Rezultatele obţinute la alegerile parlamentare şi locale au fost
satisfăcătoare. La alegerile parlamentare din anul 2008 domnul
deputat Ibram Iusein a obţinut un număr de 9481 de voturi, cu
aproape 2000 de voturi (1766) mai mult raportat la alegerile din anul
2004 (7715 voturi). La alegerile locale U.D.T.R. a obţinut un număr de
22-24 consilieri din care: un consilier judeţean, un consilier municipal
la Constanţa, un primar la Dobromir, doi vice-primari.
Pentru Uniunea Democrată Turcă din România anul 2010 a
însemnat un pas foarte important deoarece a fost achiziţionat un
imobil în care va funcţiona sediul central, un sediu adecvat pentru
buna desfăşurare a activităţilor uniunii.

CONFERINŢA
Conferinţa este organul suprem de conducere al Uniunii şi se pot
convoca conferinţe ordinare şi extraordinare.
Conferinţa ordinară se convoacă de Consiliul Naţional o dată la
doi ani.
Conferinţa extraordinară se convoacă de Consiliul Naţional din
iniţiativa sa ori a comisiei de cenzori, în cazuri deosebite, la un
interval mai mic de 2 ani.
Convocarea Conferinţei se face cu cel puţin 30 de zile înainte de
data fixată, în cazul unei conferinţe ordinare şi cu cel puţin 15 zile
înainte de data fixată, în cazul unei conferinţe extraordinare.
Convocarea conferinţei se face printr-o notă de convocare la care
se anexează:
• proiectul ordinii de zi;

14
 • raportul Comitetului Naţional şi al Comitetului Director;
• raportul comisiei de cenzori;
• alte rapoarte, informări, propuneri de modificare a statutului,
etc.
La conferinţă participă:
• delegaţii filialelor teritoriale aleşi de adunările generale ale
acestora;
• membrii Consiliului Naţional al Uniunii care nu au fost aleşi în
calitate de delegaţi la Conferinţă;
Conferinţa este statutar constituită dacă sunt prezenţi cel puţin
2/3 din numărul delegaţilor aleşi de filialele teritoriale şi al membrilor
Consiliului Naţional care nu au fost aleşi în calitate de delegaţi la
conferinţă.
La luarea hotărârilor conferinţei au drept de vot deliberativ
delegaţii filialelor teritoriale aleşi de adunările generale ale acestora.
Conferinţa ia hotărâri cu majoritatea simplă (jumătate + 1) a
voturilor delegaţilor prezenţi.
Conferinţa are următoarele atribuţii principale:
• dezbate şi aprobă raportul de activitate al Consiliului Naţional,
precum şi raportul comisiei de cenzori;
• adoptă şi aprobă Programul Uniunii;
• adoptă Statutul Uniunii şi aprobă modificarea lui;
• alege Conducerea U.D.T.R. (preşedinte, prim-vicepreşedinte,
secretar general) şi candidatul U.D.T.R. în Parlamentul României
ţinând seama de ataşamentul, competenţa şi încrederea de care se
bucură cei propuşi;
• dezbate şi aprobă hotărâri în legătură cu orice alte probleme
aflate pe ordinea de zi a Conferinţei.
Alegerea conducerii U.D.T.R. se organizează o dată la patru ani.
Activitatea întregii uniunii este coordonată de către comitetul
director

COMITETUL DIRECTOR:
Comitetul Director asigură conducerea curentă a activităţii
Uniunii (activitatea administrativ-executivă); se compune, conform
statutului, din:
• preşedinte
• prim-vicepreşedinte
• secretar general
• deputaţi şi senatori, reprezentanţi ai Uniunii aleşi în
Parlamentul României
• preşedinţii organizaţiilor judeţene Constanţa şi Tulcea;
• 9 (nouă) vicepreşedinţi desemnaţi din filialele teritoriale cu o
participare mai largă în activitatea Uniunii;
• şefii comisiilor pe domenii de activitate participă la şedinţele
Comitetului Director având drept de vot consultativ.

15
 Comitetul Director se întruneşte lunar şi ori de câte ori este
nevoie.
Şedinţele Comitetului Director sunt statutare dacă se întrunesc
cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi şi ia hotărâri cu o jumătate +
1 din numărul celor prezenţi.
Comitetul Director are următoarele atribuţii principale:
• aduce la îndeplinire hotărârile Conferinţei şi a
Consiliului Naţional de conducere al Uniunii;
• dezbate şi aprobă proiectul de raport al Consiliului, bilanţul
contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul expirat,
urmând a le supune spre aprobare;
• dezbate şi adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul
următor, după care le supune dezbaterii şi aprobării Consiliului
Naţional;
• face propuneri privind componenţa consiliului pe
departamente de activitate şi adoptă programele lor de lucru după
care le supune aprobării Consiliului;
• întocmeşte propuneri privind normele de reprezentare la
Conferinţe, proporţional cu numărul membrilor filialelor municipale,
orăşeneşti, comunale, săteşti;
• pregăteşte lucrările necesare cuprinzând propunerile de
modificare a Statutului şi le prezintă spre adoptare Consiliului;
• asigură elaborarea proiectelor de norme, regulamente şi
instrucţiuni, le adoptă şi le supune aprobării Consiliului Naţional de
Conducere al Uniunii;
• organizează, coordonează, îndrumă şi controlează activitatea
comisiilor pe domenii;
• asigură contactele cu autorităţile publice şi organizaţiile
neguvernamentale pe plan naţional şi internaţional;
• asigură desfăşurarea activităţilor editoriale şi de presă ale
Uniunii;
• aprobă organizarea, ştatul de funcţiuni şi fişele posturilor
pentru personalul încadrat în muncă, numirea şi revocarea din funcţii,
precum şi salarizarea lor;
• îndeplineşte orice alte atribuţiuni şi sarcini care îi revin din
prevederile Statutului şi hotărârile Conferinţei şi ale Consiliului
Naţional de conducere al Uniunii;
• numeşte reprezentanţii în Consiliul pentru Minorităţi Naţionale;
• Comitetul Director şi Conferinţa Naţională poate acorda
calitatea de Preşedinte de Onoare foştilor Preşedinţi ai Uniunii,
persoane cu merite deosebite care prin prestigiul şi acţiunile lor au
contribuit la promovarea în ţară şi peste hotare a imaginii şi
intereselor etniei turce din România. Preşedinţii de Onoare reprezintă
Uniunea, pe bază de mandat, în diverse manifestări interne şi
externe, acţionează în conformitate cu Statutul, programele şi

16
strategia Uniunii, informează Comitetul Director şi Conferinţa
Naţională asupra activităţii depuse.
Actualul Comitet Director al Uniunii Democrate Turce este
compus din:
Preşedinte: OSMAN FEDBI
Prim-vicepreşedinte: IUSEIN GEMAL
Secretar General: IBRAIM ERVIN
Deputat: IBRAM IUSEIN

Vicepreşedinţi:
HUSEIN CADIR – Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa
IAŞAR ENVER – Preşedinte Filiala Constanţa
ALI NURHAN – Vicepreşedinte Filiala Constanţa
OMER NAZIF – Secretar Filiala Constanţa
BORMAMBET VILDAN – Vicepreşedinte Filiala Medgidia
ARIF MUGELIP – Preşedinte Filiala Mangalia
RAIM NAIM – Preşedinte Filiala Cobadin
GAVAZOGLU RIZA – Secretar Filiala Techirghiol
OSMAN ZIA – Preşedinte Filiala Băneasa
MOLOGANI ACCAN – Preşedinte Filiala Babadag
ŞEMSI TURHAN – Preşedinte Filiala Bucureşti

CONSILIUL NAŢIONAL:
Consiliul Naţional al Uniunii organizează, îndrumă şi controlează
întreaga activitate a acesteia în intervalul dintre două congrese şi se
compune din:
• preşedinţii filialelor sau, în cazurile când aceştia lipsesc,
împuterniciţii comitetelor de conducere ale acestora;
• Comitetul Director
• Şefii comisiilor de specialitate ai U.D.T.R.
• Consiliul Naţional numeşte o „comisie de disciplină şi
integritate morală“ ce are drept sarcini analizarea conduitei şi
integrităţii morale a membrilor uniunii şi propune consiliului naţional
măsurile disciplinare ce se impun.
La compunerea Consiliului Naţional, în funcţie de numărul
membrilor de drept care vor fi incluşi în structura sa, se va stabili
numărul vicepreşedinţilor şi al membrilor astfel încât, în structura sa
finală, să fie format dintr-un număr impar de membri.
Consiliul Naţional al Uniunii se întruneşte în şedinţe ordinare,
trimestrial, ultima sa şedinţă din cadrul unui an având loc în cursul
lunii decembrie şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este
necesar.
Convocarea Consiliului Naţional se face de către comitetul
director cu cel puţin 15 zile înainte, în cazul şedinţelor extraordinare.
Şedinţele Consiliului Naţional sunt statutare dacă se întrunesc cel
puţin 2/3 din numărul membrilor săi. Consiliului Naţional ia hotărâri cu
majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.

17
 Consiliului Naţional al Uniunii are următoarele atribuţii principale:
• urmăreşte şi răspunde de aducerea la îndeplinire a hotărârilor
Conferinţei
• Alege membrii Comitetului Director şi aprobă componenţa
Comisiilor pe domenii de activitate, precum şi programele de lucru
ale acestor comisii.
• dezbate şi aprobă bilanţul contabil şi execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli pe anul expirat;
• dezbate şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul
următor;
• dezbate şi aprobă proiectul de Statut şi propunerile de
modificare ale acestuia, urmând a le supune aprobării Conferinţei;
• dezbate şi aprobă norme, regulamente şi instrucţiuni;
• aprobă normele de reprezentare la Conferinţa Uniunii;
• dezbate şi ia hotărâri în legătură cu orice alte probleme aflate
pe ordinea de zi a şedinţelor sale.
Alegerea membrilor Consiliului Naţional se face o dată la patru
ani.
CONSILIUL NAŢIONAL este format din membrii Comitetului
Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:
ZODILĂ ZARIFE – Preşedinte Filiala Brăila
CERCHEZ ALI – Preşedinte Filiala Călăraşi
TALIP LEMAN – Preşedinte Filiala Măcin
OMER MEMNUNE – Preşedinte Filiala Isaccea
MEMET REDVAN – Preşedinte Filiala Hârşova
ALI ŞEFCHET – Preşedinte Filiala Eforie
MUSA CAIDAR – Preşedinte Filiala Cernavodă
SALIM LEVENT – Preşedinte Filiala Tuzla
BARI MUSELIM – Preşedinte Filiala Cumpăna
AZIZ AZIZ – Preşedinte Filiala Văleni
ŞACHIR CETIN – Preşedinte Filiala Făurei
MEMIŞ CHEMAL – Preşedinte Filiala Carvăn
MEMET SEBATIN – Preşedinte Filiala Fântâna Mare
HUSEIN SELATIN – Preşedinte Filiala Medgidia
ABDULA GHIULTEN – Preşedinte Filiala Galaţi
HASAN NAZMI – Preşedinte Filiala Techirghiol
FUCIGI TALIP - – Preşedinte Filiala Valul Traian
IUSEIN VISEL - – Preşedinte Filiala Dobromir
MUSTAFA SALI - – Preşedinte Filiala Castelu
OMER BEDRI – Preşedinte interimar fil. Năvodari

Unul din obiectivele U.D.T.R. este cultivarea şi dezvoltarea

relaţiilor tradiţionale. În acelaşi timp un alt obiectiv îl constituie
protecţia identităţii etnice, în principal, limba, literatura, muzica,
tradiţiile. Urmare a acestui lucru conducerea uniunii a constituit
comisii de lucru pentru realizarea programelor de activitate, sperând
a fi benefice comunităţii turce.

18
 COMISII DE SPECIALITATE

Activitatea Uniunii Democrate Turce este organizată pe comisii

de specialitate, existând astfel 8 comisii:
Cultură: preşedinte Turkoğlu Serin
Învăţământ: preşedinte Bormambet Vildan
Religie: preşedinte Islam Remzi
Femei: preşedinte Amet Melek
Tineret: preşedinte Șerif Fenis
Financiar: preşedinte Dragomir Nicuşor
Cenzori: preşedinte Accoium Durie
Juridic: preşedinte Constantin Pălău

COMISIA DE CULTURĂ
Comisia de cultură a U.D.T.R. este convinsă că are un rol
hotărâtor în cadrul noului context cultural – ştiinţific, căutând să
răspundă specificului culturii turce şi direcţiilor dezvoltării sale
viitoare.
Cultura, reprezintă oglinda Uniunii, punându-şi amprenta asupra
fiecărui individ ,însă tot ce facem în viaţă este unic şi depinde în mare
măsură de esenţa noastră şi mediul în care ne este dat să trăim. Viaţa
noastră depinde de mesajele pe care le primim şi modul în care le
aplicăm. Pentru continuarea tradiţiilor culturale, pentru trăirea
indentităţii etnice turce, pentru promovarea unor tradiţii spirituale
comisia de cultura din cadrul UDTR a organizat şi desfăşurat o serie
de acţiuni, fiecare din ele având un impact mai mare sau mai mic
asupra comunităţii noastre.
Putem spune cu mândrie că toate activităţile noastre au venit cu
un suflu nou aducând îmbunătăţiri în toate sectoarele. De aceea
mulţumim încă odată Guvernului României Departamentului pentru
Relaţii Interetnice care prin ajutorul financiar şi logistic pe care ni-l
acordă în fiecare an ne putem pune în practică proiectele.
Bazându-se pe acţiunile realizate şi desfăşurate în această
perioadă se poate spune fără a exagera câtuşi de puţin că s-a făcut
un pas important în ceea ce priveşte amplitudinea activităţii culturale.
Prin aceste acţiuni s-au adus îmbunătăţiri esenţiale imaginii uniunii şi
nu numai atât.
S-a reuşit de cele mai multe ori să se aducă laolaltă tot mai mulţi
cetăţeni, etnici turci şi numeroşi alţi invitaţi aparţinând celorlalte etnii
şi cei aparţinând majorităţii române.
Se poate afirma cu convingere că toate acţiunile culturale au
foarte frumos mediatizate, având drept mărturie un dosar consistent
cu peste 250 de pagini cu articole ce ilustrează real munca comisiei
de cultură.
Bineînţeles, nu se pot trece cu vederea apariţiile televizate ale
grupurilor folclorice şi a membrilor comisiei de cultură. Toate aceste

19
apariţii la TVR, TVR2, Antena 1, TV Favorit, TV Neptun, ProTV şi altele
au reuşit să transmită mesajele şi eforturile acestora pentru ca
tradiţiile, obiceiurile, cultura în general să intre în toate locuinţele.
Răspunsul nu a întârziat să apară. Din ce în ce mai mulţi cetăţeni
interesaţi de activităţile comisiei nu contenesc să încerce să intre în
legătură cu noi. Tot mai mulţi, mai ales în ultimul an şi-au exprimat
dorinţa de a deveni membri activi ai uniunii.
Toate astea sunt urmarea firească a eforturilor lor. O echipă bine
închegată ce încearcă de fiecare dată să vină cu ceva nou, necesar şi
util.
Pentru a ilustra mai bine cele spuse mai sus vom numi câteva din
acţiunile derulate:
• Săptămâna diversităţii – ianuarie 2007
• Comemorare Grigore Chiazim – februarie 2007
• Primăvara Comunitară – martie 2007,2008, 2009, 2010
• Hârşova – veche cetate otomană – mai 2007, 2008, 2009, 2010
• Sibiu – capitală europeană – mai 2007
• Zilele Cumpenei – iunie 2007, 2008, 2009, 2010
• Festivalul de la Năvodari – iulie 2007
• Sultan şi stafide – autoreflecţii despre orient – august 2007
• Festival internaţional Yenifoca– august 2007
• Zilele Hârşovei – septembrie 2007, 2008, 2009, 2010
• Simpozion internaţional „Mărturii ale culturii turce pe pământul
României“ – septembrie 2007, 2008
Acţiunile din aceşti ani au avut un impact deosebit, în special
asupra comunităţii turce din România.Unele acţiuni au fost direct
propuse de comisie, altele au venit din partea filialelor, fiecare însă s-
a bucurat de acelaşi sprijin material şi logistic. Cele mai ample şi cu
rezonanţă atât în ţară cât şi în străinătate au devenit tradiţionale.
Printre acestea putem aminti:
Festivalul internaţional „Primăvară Comunitară“, care are la bază
sărbătoarea Nevruz, sărbătoare de primăvară cu corespondenţe şi la
alte comunităţi. Astfel, an de an, reprezentanţi ai tuturor
comunităţilor etnice din România se regăsesc în cadrul unui
simpozion cu participare internaţională (Turcia, Bulgaria, Moldova) şi
în cadrul unui spectacol de gală interetnic;
Simpozion internaţional „Mărturii ale culturii turce din România“
Marele Gelalledin Rumi Mevlana a fost sărbătorit de-a lungul timpului
sub diferite forme de manifestare: simpozioane, conferinţe, mese
rotunde, manifestări folclorice. Anul 2007 a fost Anul Internaţional
Mevlana aşa că şi Uniunea Democrată Turcă din România a organizat
o manifestare dedicată evenimentului în colaborare cu Ministerul
Culturii şi Cultelor din România, Societatea de Cercetare a Culturii
Populare de la Ankara şi Camera de Comerţ şi Industrie România -
Turcia La deschiderea lucrărilor au luat parte reprezentanţi ai
Ministerul Culturii şi Cultelor România, ai Societăţii de Cercetare a
Culturii Populare din Turcia, Camerei de Comerţ România- Turcia, ai

20
Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, reprezentanţi
ai misiunilor diplomatice din Kazahstan şi Azerbaidjan în România,
precum şi preşedinţii U.D.T.R. şi U.D.T.T.M.R. Tema principală a
lucrărilor a fost consacrată personalităţii marelui filozof Mevlana. Au
participat la acest simpozion personalităţi ale vieţii culturale şi cadre
universitare din Turcia, Macedonia şi România. Tot în cadrul acestor
manifestări culturale, s-a vernisat expoziţia de fotografie cu imagini şi
reflecţii fotografice din Azerbaidjan şi Kazahstan, picturi în acuarelă
precum şi obiecte de artizanat şi costume populare tradiţionale ale
turcilor dobrogeni. Lucrările susţinute în cadrul simpozionului au avut
ca teme viaţa şi opera lui Mevlana, influenţele poetului mistic în
poezia şi arta plastică, o paralelă între Mevlana şi estetică, influenţa
gândirii despre iubire şi toleranţă a lui Mevlana în formarea culturii
turce din Rumelia şi Anatolia, dar şi conceptul de prietenie în opera
marelui filozof. Nu au lipsit nici lucrările care au avut ca subiect istoria
poporului turc pe teritoriul României, cultura civilizaţiei turce la nord
de Dunăre, influenţele reciproce care s-au resimţit de-a lungul vremii
în evoluţia celor două entităţi, dar şi relaţiile dintre cele două popoare
în perioada făuritorului Turciei moderne, M.K. Atatürk.
Zilele Sarı Saltuk Dede: Cu această ocazie se oferă an de an unui
număr de peste 800 de credincioşi musulmani prilejul de a face un
pelerinaj la mausoleul lui Sari Saltuk Dede şi mormântul lui Koyun
Baba, două personalităţi marcante ale civilizaţiei turce din Dobrogea;
Ziua Victoriei în Republica Turcia - Fiecare popor are o zi în care
pământul ţării se luminează. Din el ţâşnesc ruguri de flăcări şi aerul
se îmbălsămează cu miros de mosc şi smirnă. O asemenea zi există şi
pentru poporul turc. Este 30 August, zi de triumf, zi de victorie. De
fapt, multele victorii ale poporului turc sunt legate de această lună a
verii. 26 august 1071, lupta de la Malazgrit. Prima mare victorie.
Atunci turcii au deschis porţile Anatoliei. Apoi au urmat altele. Dar cea
mai mare victorie a fost lupta câştigată la Dumlupinar. După 4 luni de
lupte crâncene, Turcia a reuşit să elibereze ultima palmă de pământ
al ţării de sub ocupaţie străină, aşa cum marile puteri hotărâseră la
Sevr, în 1918. În cele 4 luni poporul turc a dat 260 000 de suflete. 260
000 de tineri, bătrâni, copii, bărbaţi şi femei înarmaţi cu arme, furci,
topoare, securi, cuţite şi săbii s-au jertfit pentru ţară şi popor. Pentru
ei, şi pentru toată armata Turciei, ziua de 30 August, zi scrisă cu roşul
sângelui vărsat, este declarată Ziua Forţelor Armate din această ţară.
În memoria tuturor ostaşilor căzuţi la datorie, în memoria marelui
conducător, Atatürk şi a tovarăşilor lui de luptă, ne închinăm cu
respect, iar armatei turce precum şi întregului popor turc, le dorim
sănătate şi multă linişte în curtea ţării lor.
Ziua României, La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la
Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000
de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi
Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor
românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş,

21
Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu
România.
Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor
pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni
ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28
noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura
internaţională creată în urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se
afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei
principiului naţionalităţilor în Europa.
Turcii din România au fost întotdeauna buni cetăţeni ai ţării care
le-a fost casă, apărându-i integritatea şi libertatea. În prezent, cinstim
toţi laolaltă ziua naţională, sărbătorită la 1 decembrie. Astfel, în
această zi toate instituţiile de stat (primării, prefecturi, consilii judeţe
şi locale, inspectorate) organizează diverse manifestări dedicate
acestei zile şi ca un omagiu adus eroilor neamului se depun coroane
de flori în diverse locuri unde sunt ridicate monumente dedicate
acestora.
Ziua Turciei: În fiecare an, Consulatul General al Republicii Turcia
la Constanţa invită reprezentanţi ai Uniunii Democrate Turce din
România, ai comunităţii turce şi tătare, oameni de afaceri turci,
reprezentanţi ai misiunilor diplomatice la o recepţie dedicată
proclamării Republicii Turcia.
Într-un cadru oficial, toţi participanţii socializează şi comunică
într-un limbaj comun tuturor. Punctul culminant al serii îl reprezintă
tortul comandat special pentru această ocazie de U.D.T.R. Pe lângă
aranjamentele florale oferite, acest tort este senzaţia serii.
Personalizat cu sigla U.D.T.R., harta Republicii Turcia pe care flutură
steagul naţional, precum şi un citat al marelui om de stat M.K.Ataturk,
impresionează atât organizatorii, cât şi participanţii, care apoi gustă
din acest tort. Sperăm ca an de an uniunea noastră să impresioneze
plăcut prin astfel de gesturi, marcând astfel momentele importante
din istorie.
Zilele localităţilor constănţene, comune şi sate, sărbătorite de
primării în colaborare cu filialele noastre teritoriale;
Ziua Minorităţilor Naţionale din România, eveniment în cadrul
căruia se pune în valoare activitatea personalităţilor marcante ale
culturii turce dobrogene; La data de 18 decembrie 1992, Adunarea
Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat „Declaraţia cu
privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale,
etnice, lingvistice şi religioase“, primul document internaţional care
oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor. România, alături de alte
state care au recunoscut importanţa acestei Declaraţii, au decis ca
ziua de 18 decembrie să fie celebrată ca Zi a Minorităţilor Naţionale.
În contextul european actual, multiculturalitatea este una din
principalele resurse în dezvoltarea durabilă a unei societăţi.
Începând cu anul 2008, Uniunea Democrată Turcă din România,
în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi Departamentul

22
pentru Relaţii Interetnice organizează la Constanţa, în decembrie
activitatea „Ziua Minorităţilor“.
Punte culturală România - Turcia, ocazie cu care tineri şi vârstnici
intră într-un dialog viu şi dezbat diverse teme legate de cultură,
convieţuire, statut social, politic, administrativ, economic, învăţământ,
religie, limbă. Tinerii primesc sfaturi educative şi exemple din
experienţa de viaţă a vârstnicilor, iar vârstniciilor le sunt arătate de
cei tineri ultimele descoperiri ştiinţifice şi tehnice. Tineri şi vârstnici
învaţă unii de la ceilalţi, completându-şi în acest fel cunoştinţele pe
care vor avea ocazia să le transdmită tuturor celor cu care vor veni în
contact în viitorul apropiat.
În cadrul festivalului ProEtnica, de la Sighişoara, comisia de
cultură, nu numai că a participat, dar a fost iniţiatoarea Comisiei
Spirituale a festivalului şi susţinătoarea acesteia. De asemenea,
comisia de cultură a organizat seri de poezie prin care s-au omagiat
poeţii autohtoni şi din literatura turcă.
Pe lângă acţiunile culturale comisia de cultură a identificat şi a
propus spre editare numeroase manuscrise. Astfel s-au publicat cărţi
cu tematică variată ce pot fi folosite ca surse de informare şi
documentare, iar altele sunt cărţi de poezii pentru suflet.
Totodată Comisia de Cultură a participat şi a reprezentat cu
succes Uniunea Democrată Turcă din România, la numeroase invitaţii
din ţară şi străinătate. În cadrul comisiei de cultură îşi derulează
activitatea mai multe grupuri folclorice, printre care amintim:
Delikanlilar, Fidanlar, Mehtap, Tuna, Kaynanalar, Sureya, Kardelen,
Genç Umutlar, Gök Kuşağı, Filizler.
Pentru a demonstra cât de bine sunt păstrate cultura, tradiţiile şi
obiceiurile noastre , în februarie 1999, la iniţiativa unui grup de tineri
entuziaşti din cadrul Organizaţiei de Tineret Turk „Atatürk“ ia fiinţă
ansamblul de dans folcloric tradiţional turc „Delikanlılar“. Cei
doisprezece tineri care au format grupul au găsit modalitatea de a
ajunge la sufletele tuturor şi ca dovadă a seriozităţii lor, după numai o
lună, au ieşit pe scenă la un spectacol de bayram.
Conştienţi de faptul că tradiţia dă identitatea grupului, toţi tinerii
care au făcut parte din acest grup, pe tot parcursul acestor zece ani,
au fost sunt şi rămân un model de solidaritate, de spijin şi de ce nu de
unitate etnică. Fără să pretindă vreun fel de recompense şi-au
îmbunătăţit performanţele atingându-şi scopul ce la început părea cu
neputinţă de atins şi anume acela de a deveni un grup de dansuri
profesionist. Aşa cum aceştia afirmă, pentru ei, grupul folcloric este
locul unde s-au dezvoltat, s-au maturizat şi s-au împlinit ca oameni,
iar între ei există o legătură, o armonie, pe care n-au trăit-o în nici un
alt loc.
Spre deosebire de alte grupuri folclorice, acest grup, capătă
forma cea mai frumoasă, mai originală cu sprjinul şi sub îndrumarea
unor coregrafi şi instructori, însă nu trebuie uitat cel care a făcut
posibilă renaşterea acestui grup, anume tânărul şi entuziastul Emghil

23
Hasan. Cum fiecare lucru are o inimă, el a fost inima şi sufletul
ansamblului.
Nu este nici o îndoială că meritul existenţei, a performanţelor şi a
longevităţii grupului îl datorăm în primul rând tuturor acelor tineri ce
au fost la un moment dat membri ansamblului. Toate festivalurile,
acţiunile, manifestările şi emisiunile TV la care au participat au fost
intotdeauna ocaziile ideale pentru a transmite familiilor lor şi
totodată întregii comunităţi turce respectul şi dragostea pentru
tradiţiile şi obiceiurile noastre. În dansurile lor sunt oglindite momente
specifice din viaţa comunităţii noastre şi al destinului nostru dintr-o
perspectivă istorică.
Cu ecouri în presa locală, naţională şi internaţională toată
activitatea lor a fost esenţială pentru reînvierea tradiţiei,
reprezentând pentru cultura turcă locală momentul unei adevărate
renaşteri culturale.
Acest itinerariu extraordinar, al tinerilor din ansamblul
Delikanlılar, a fost însoţit, aproape în paralel de un al doilea grup
folcloric de dans tradiţional turc. Ansamblul numit Fidanlar evoluează
iniţial ca grup coral şi cucereşte în scurt timp simpatia şi dragostea
tuturor prin inocenţa şi gingăşia copiilor care o formează. Nu se poate
descrie în cuvinte acel prim moment al apariţiei lor pe scenă. Au
păşit încet cu emoţie şi teamă. Mândria cu care interpretau cântecele
tradiţionale îi faceau parcă să strălucească. A fost cel mai grozav
moment pe care ni-l amintim. Mulţi din cei prezenţi în sală plângeau şi
râdeau în acelaşi timp. Satisfacţia tuturor era deplină. După această
primă evoluţie artistică tradiţională drumul ansamblului de copii a fost
consacrat. Doamnele Aisel Arif, Subihan Iomer, Bediha Cocoi, Nilgun
Asan şi Melek Amet s-au ocupat pe rând de acest grup, punându-şi
amprenta, mai mult sau mai puţin asupra personalităţii copiilor.
Timp de zece ani, din 1998 până în 2008, grupul a funcţionat cu
aproape aceeaşi copii care au constituit-o inţial. Acei copii, timizi de
atunci sunt astăzi tineri cu caractere puternice şi sunt un motiv de
mândrie pentru doamna Melek Osman, cea care le urmăreşte
evoluţia, îi îndrumă şi protejează, de mai bine de patru ani. Cum
cunoştea destul de bine colectivul ce constituia grupul de copii,
deoarece îi urmărea cu drag, de la doar câţiva paşi, îi este foarte uşor
să-i coordoneze şi să-i îndrume. Grupul de tineri, fete şi băieţi, avea
deja experienţa unor ani buni de participări la numeroase festivaluri,
concursuri şi tot felul de manifestări din ţară şi străinătate. Programul
lor cuprindea, pe lângă dansuri tradiţionale turceşti şi dansuri
moderne, cântece, poezii, piese de teatru.
În ultimii ani, după ce au primit îndrumări şi instruiri calificate,
calitatea şi prestaţia lor pe scenă a avut o reală evoluţie. Secretul
acesteia constă în detaliile de care s-a ţinut cont. Odată ce au fost
stabilite dansurile, cântecele şi portul specific tradiţional, ţinând cont
chiar de culorile specifice s-a scos la lumină dansul şi cântecul
tradiţional dobrogean.

24
 Astăzi acei copii minunaţi au crescut şi aşa cum era de aşteptat
au devenit membri ai ansamblului de tineri Delikanlılar, lăsând în
urmă un gol ce va fi greu de acoperit.
Aceste două ansambluri, una de copii iar cealaltă de tineret, au
reprezentat cu mândrie Uniunea Democrată Turcă din România la
toate manifestările la care au fost invitaţi aducând fericire şi bucurii
devenind cadru de referinţă pentru copii şi tinerii din întreaga
comunitate turcă din România.
Urmând exemplul acestora devine necesar şi firesc să se
înfiinţeze noi grupuri folclorice. Începând cu anul 2000 se formează
grupul de dansuri tradiţionale Sureya din localitatea Techirghiol.
Grupul are în componenţă copii, cu vârsta cuprinsă între cinci şi
cinsprezece ani iar dansurile executate de ei sunt pline de viaţă şi
voie bună.
După mai puţin de un an, 2001, la Constanţa, zece femei în
frunte cu doamna Accoium Durie reuşesc să se adune pentru a forma
grupul coral Mehtap. Fără a avea studii muzicale acestea reuşesc să
pună la punct un repertoriu ce cuprinde numeroase cântece. Dintre
acestea, nouăsprezece cântece specifice zonei Rumeli şi Anatolia,
răspândite în Dobrogea, cântece de dragoste, iubire şi frăţietate între
oameni care circulă în Balcani şi Dobrogea de sute de ani au fost
imprimate pe un CD care a ajuns în casele multor etnici turci.
Cu un repertoriu muzical asemănător corului Mehtap, se
formează în anul 2004, în oraşul Tulcea, grupul vocal Kaynanalar
format din „tinere pensionare, soacre de profesie“, aşa cum adesea se
alintă între ele. Acest grup vocal se alătură grupului de dans folcloric
tradiţional Tuna din Tulcea, format din zece graţioase fete, care
prezentau dansurile turceşti, pe scene româneşti, de peste patru ani.
Este cel mai vechi ansamblu de tineri din cadrul Uniunii
Democrate Turce din Romania, el fiind înfiinţat în anul 1993 de un
grup de tineri inimoşi, dornici să prezinte şi să păstreze obiceiurile şi
tradiţile turcilor nord-dobrogeni pe scenele din ţară şi străinătate.
Urmând exemplul celor din Constanţa,Tulcea şi Techirghiol cei din
Medgidia nu se lasă mai prejos. Sub îndrumarea atentă a doamnei
Bormambet Vildan, în anul 2005 se înfiinţează grupul de dans folcloric
tradiţional Filizler. Acest grup este format din şase tinere fete. Spre
deosebire de celelalte grupuri are în repertoriu pe lângă dansuri
turceşti şi dansuri româneşti.
În anul 2007, în comuna Cumpăna, doamna Firdes Musledin se
implică în costituirea unui nou grup de dans folcloric tradiţional turc.
Grupul numeros, încă de la început având peste douăzeci de copii,
primeşte denumirea de Kardelen.
Comuna Cobadin se mobilizează şi ea. Astfel în anul 2008
considerând că nu este suficient să aibă doar un grup de dans
folcloric tradiţional cu copii – Genc Umutlar, câteva femei inimoase
formează şi un grup vocal. În acest fel ia fiinţă amsamblul Gökkuşağı
care devine în scurt timp mândria comunei.

25
 Toate aceste ansambluri, grupuri corale şi vocale, grupuri de
dans tradiţional sunt necesare şi binevenite în atmosfera culturală a
societăţii noastre reprezentând o parte a lumii noastre, care merită să
fie cunoscută şi este foarte importantă pentru supravieţuirea
comunităţii.
Componenţa comisiei de cultură: Preşedinte: Türkoğlu Serin
Vicepreşedinte: Osman Melek
Secretar: Omer Minever

COMISIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Comisia de învăţământ a U.D.T.R. an de an are un program
încărcat realizând aproape în fiecare lună câte una sau mai multe
acţiuni. După cum se ştie, meseria de dascăl este una dintre cele mai
grele, dar în acelaşi timp una din cele mai frumoase meserii care cere
multă răbdare, imaginaţia şi tact. Lucrul cu copiii şi tinerii este
interesantă. Intrând în lumea lor încerci să-i cunoşti, să-i înţelegi şi să
te faci înţeles. A fi dascăl înseamnă a asculta şi a te face ascultat.
Comisia de învăţământ a reuşit să transmită acest lucru prin
multiplele acţiuni pe care le-a derulat şi totodată a reuşit facă
cunoscută tuturor cadrelor didactice de limbă turcă şi religie islamică
dorinţa uniunii de păstrare a identităţii naţionale, dar şi de toleranţă
prin interrelaţionare şi colaborare cu ceilalţi.
Învăţământul în limba maternă, îndeosebi în ciclul primar,
gimnazial şi liceal, după Revoluţia din 1989, a fost facilitată legislativ.
Crearea unei Direcţii de Învăţământ pentru Minorităţile Naţionale
demonstrează preocuparea autorităţilor române pentru
reglementarea în spirit european şi internaţional al acestor probleme
spinoase1.
În ceea ce priveşte învăţarea limbii turce, aceasta se face în baza
Legii învăţământului. Copiilor turci care învaţă în şcoli de predare în
limba română li se asigură, la cerere, studiul limbii şi literaturii turce,
a istoriei şi tradiţiilor minorităţii2. Studiul limbii turce poate începe în
clase a I-a primară, părintele sau tutorele legal trebuind să depună la
înscriere în şcoală, conform legii, o opţiune scrisă în care menţionează
dorinţa de a studia limba turcă.
Astfel comunitatea turcă a reluat tradiţia seculară, brusc
întreruptă în anii 1960 de a facilita elevilor şi tinerilor învăţarea limbii
turce. Comisia de învăţământ a Uniunii Democrate Turce din
România, impulsionaţi de împătimiţi ai învăţământului, profesori cu
studii filologice sau nefilologice au stabilit o strategie de acţiune care
a cuprins: schimbarea mentalităţii părinţilor care să folosească limba
maternă în familie şi să avizeze studiul limbii în şcoală,
“inventarierea” copiilor de naţionalitate turcă, organizarea de grupe şi
clase de studiu, potrivit vârstei şi zonei în care locuiesc copii,
definitivarea sub formă de proiect a programelor şcolare, cursuri de

1
Ion Diaconu, Minorităţile-statut-perspective, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 30.
2
Ibidem.

26
pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice în perioadele de
vacanţă, folosirea selectivă a textelor din manualele şcolare existente
atunci, şi multe altele.
În anul 1995, pe baza unui protocol încheiat între România şi
Turcia s-a înfiinţat la Medgidia Liceul „M.K.Atatürk“. La încheierea
acestui protocol, conducerea U.D.T.R. (Osman Fedbi şi Asan Murat) a
jucat un rol important.
Aplicarea reformei învăţământului a facilitat apariţia în anul
2000, în cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, a Colegiului
Universitar de Institutori „M.K.Atatürk“ care și-a încheia activitatea în
2007. Colegiul a pregătit circa 80 de institutori, cu examen de licenţă,
pentru reţeaua de şcoli unde se predă limba maternă la clasele I-IV.
Se realizează schimburi de experienţă, asistenţe la ore, dezbateri
cu caracter metodic, consfătuiri, grupuri de profesori merg la cursuri
de limba turcă organizate la Istanbul sau Ankara în perioadele
vacanţelor de vară.
În cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării avem un inspector de
specialitate în persoana doamnei Bormambet Vildan, care se ocupă în
special de problemele învăţământului în limba turcă şi religie
islamică.
În cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, în anul
1994, a fost înfiinţată Comisia de învăţământ, din care face parte şi
U.D.T.R.
Însuşirea limbii materne de un număr din ce în ce mai mare de
elevi a făcut posibilă organizarea olimpiadelor de limbă şi literatură
turcă și religie islamică. Locul desfăşurării olimpiadelor sunt sălile
liceului „Kemal Atatürk” din Medgidia. Organizatorii sunt Direcţia
învăţământ din cadrul Departamentului pentru Minorităţi Naţionale,
Ministerul Învăţământului prin Inspectoratul Şcolar Judeţean
Constanţa, UDTR şi UDTTMR.
Pricipalele activităţi ale Comisiei de învăţământ din cadrul
U.D.T.R.:
• organizarea anuală a Olimpiadei de Limba Maternă Turcă
(prima ediţie în aprilie 1997);
• pregătirea şi tipărirea primelor programe de limbă turcă şi
religie islamică, clasele I-XII (primele au fost aprobate de MEN, 1998);
• sprijinirea organizării concursurilor de titularizare a institutorilor
şi profesorilor de limbă maternă turcă şi religie islamică;
• menţinerea unui dialog permanent atât cu Direcţia Minorităţi
din cadrul MEN şi Inspectoratul Judeţean Constanţa cât şi cu
conducerile şcolilor unde se predau ore de limbă maternă turcă şi
religie islamică;
• organizarea anuală a taberelor de limbă maternă, cultură şi
civilizaţiei turce (prima ediţie Babadag 1996, urmată de Homorod,
Durău, Navodari, Izvorul Rece, Sibiel, Predeal, Sânta Măria Orlea,
Izvorul Muntelui, Predeal II etc). La această tabără participă anual
peste 60 de elevi din diferite filiale, elevi olimpici sau cu rezultate

27
deosebite la învăţătură. Aceştia sunt însoţiţi de fiecare dată de cel
puţin 10 cadre didactice. La această interesantă tabără, elevii noştri
participă la cursuri de limbă turcă, cursuri de creaţie şi diferite
concursuri fiind recompensaţi cu frumoase premii şi diplome din
partea uniunii.
• iniţiator de proiect şi co-organizator a primei ediţii a taberei
interetnice „Toţi diferiţi, toţi egali” (Năvodari 1997)
• organizarea întâlnirilor de lucru ale profesorilor de limbă turcă
(prima ediţie Mangalia 1997);
• organizarea întâlnirilor dintre conducerea UDTR şi studenţii care
îşi continuă studiile în Republica Turcia (Constanta,1998)
• implicarea în rezolvarea problemelor studenţilor care îşi
continuă studiile în Republica Turcia; (Ankara 1999)
• sprijinirea activităţilor de tipul ”schimb de experienţă”
organizate de Comisia de Învăţământ a CMN la Constanţa, Medgidia şi
Tulcea;
În prezent anual se desfăşoară următoarele activităţi:
• Olimpiada anuală de limba turcă- Olimpiada anuală de religie
islamică - în fiecare an U.D.T.R. este alături de organizatorii
olimpiadelor, asigurând transportul elevilor în excursiile desfăşurate,
cu premii pentru elevi şi pentru cadrele didactice, dar şi cu cele
necesare (rechizite) organizării acestor evenimente.
La fiecare olimpiadă participă reprezentanți ai: Inspectoratului
Școlar Județean, Consulatului General ai Republicii Turcia la
Constanţa, Muftiatului Cultului Musluman din Romania, U.D.T.R și
U.D.T.T.M.R.
Olimpicii sunt premiaţi de către M.E.C.I., U.D.T.R., U.D.T.T.M.R.,
Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa. Reprezentantul
M.E.C.I., inspector de specialitate, supervizează derularea în bune
condiții a întregului program.
La olimpiadă participă elevi din județele Constanța și Tulcea.
• Concursul de eseuri literare reprezintă o invitație deschisă
tuturor elevilor care studiază limba turcă sau religia islamică. Aceste
concursuri sunt organizate cu anumite ocazii: Nevruz, Ziua Turciei,
Regaip Kandili etc
• Consfătuiri ale cadrelor didactice ce predau limba turcă şi
religie, în cadrul cărora se discută strategii şi programe de predare a
limbii turce şi a religiei islamice, prilej cu care se prezintă activitatea
învăţământului din anul şcolar precedent şi proiectele din anul şcolar
următor; problemele existente la fiecare şcoală unde se predă limba
turcă turcă şi religie islamică, probleme legate de manuale, de
numărul elevilor şi orarul cadrelor.
• 15 iunie în România şi 24 noiembrie în Turcia „Ziua
învăţătorului“ - 24 noiembrie este ziua în care i s-a atribuit marelui
om de stat Mustafa Kemal Atatürk calitatea de profesor suprem, este
ziua profesorului în Republica Turcia şi se sărbătoreşte de 26 de ani.

28
Este meseria de mare importanţă, măreaţă a cărei valoare nu se
poate măsura decât spiritual. Este meseria ce necesită sacrificii şi
dedicaţie, este meseria a cărei graniţe nu se sfârşesc între sala de
curs şi soneria clopoţelului ci necesită mult mai mult, fiind necesar
devotamentul şi raspunderea.
Marele Mustafa Kemal Atatürk spunea: „În orice al lumii, dascălii
deţin rolul şi locul demn de respect în societate“.
Activitatea se desfăşoară într-un cadru festiv unde participă
profesorii de limba turcă și religie islamică. Alături de ei sunt prezente
personalităţi marcante ale comunității turce.
Profesorii primesc diplome de onoare şi excelenţă din partea
U.D.T.R. pentru întreaga activitate în procesul educaţional.
• Avizarea dosarelor pentru burse de studiu în Republica Turcia,
cu sprijinul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa
• 23 aprilie în Turcia şi 1 iunie – Ziua Internaţională a Copilului.
Din seria acţiunilor cu tradiţie din cadrul U.D.T.R. se numără şi
sărbătorirea acestor două zile ale copiilor. Prima, cea de 23 aprilie,
este o zi importantă scrisă cu litere de aur în istoria Turciei când,
pentru prima oară în lume, marele om de stat M. K. Ataturk a dedicat
o zi copiilor, în anul 1928. An de an sărbătoarea are în cadrul
programelor organizate de U.D.T.R. o notă de competiţie, entuziasm
şi bună dispoziţie, participanţii simţind bucuria copilăriei. Astfel, an
după an, peste 150 de copii din şcolile judeţului Constanţa şi de la
filialele teritoriale se întrec la concursuri de: compoziţie, costume,
dans tradiţional, interpretare muzică tradiţională şi recitare, sport,
talente speciale, desene pe asfalt, scenete din literatura universală.
Ca la orice întrecere, cei mai buni sunt premiaţi. Programul de 1 iunie,
ca orice zi specială, este organizat în centrul de agrement din
preajma Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa, după
care sunt invitaţi în Parcul de distracţii și agrement „Ţara Piticilor“.
Astfel copiii petrec ore minunate, se dau în leagăne, tobogane, căluşei
şi se întrec în diverse concursuri. Tabloul acestei zile este completat
de prezenţa unor clovni profesionişti care, pe lângă momentele
distractive, le oferă copiilor baloane în formă de animale şi flori şi le
pictează frumoasele feţe.
Componenţa Comisiei de învăţământ:
Preşedinte: Bormambet Vildan
Vicepreşedinte: Iomer Subihan
Secretar:Regep Sibel

COMISIA DE TINERET
La 23 august 1990, în cadrul Uniunii Democrate Turce din
România a fost fondată Organizaţia de Tineret Turc Atatürk din
România care a dobândit personalitate juridică la 17 octombrie 1990.
Începând cu 2001 organizația și-a sistat activitatea, tinerii care
făceau parte din ea au început să activeze sub forma unei comisii de
specialitate în cadrul U.D.T.R. De-a lungul anilor comisia a fost

29
condusă de: Arif Aisel, Ibraim Ervin, Asan Nilgun, Suliman Feridan,
Amet Belkiz, Caibula Milis și Şerif Fenis.
Începând cu anul 2004, comisia de tineret funcţionează în cadrul
Uniunii Democrate Turce din România organizând, coordonând şi
derulând activităţile legate de tineret, copii şi ansambluri folclorice.
De asemenea, este alături de comisia de cultură, implicându-se activ
în organizarea activităţilor derulate de U.D.T.R.
Putem spune că cea mai mare şi de amploare activitate
organizată şi derulată de comisia de tineret este Festivalul cultural
sportiv al tineretului, ajuns anul acesta la a V-a ediţie. Având ca punct
de plecare Ziua Tineretului şi Sportului în Turcia – 19 mai, această
manifestare a căpătat amploare, ajungând la nivel internaţional. An
de an am dezvoltat aria de desfăşurare a activităţii, atrăgând în
această manifestare mai mulţi finanţatori. Astfel enumerăm:
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Departamentul pentru
Relaţii Interetnice, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea,
Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, Uniunea
Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România. Festivalul se
desfăşoară pe parcursul a mai multe zile şi pe mai multe componente,
atât pe parte sportivă, cât şi culturală şi educativă. Astfel, anul acesta
am organizat un mini-campionat de fotbal şi de tenis de masă, un
simpozion tematic, o serată muzicală, culminând în ultima zi cu
expoziţie şi spectacol la Pavilionul Expoziţional Constanţa.
De asemenea, comisia de tineret este alături de comisia de
religie, implicându-se activ la derularea acţiunii „Kadir Gecesi“, una
din cele mai importante activităţi religioase.
Prin manifestările organizate şi derulate de comisia de tineret
încercăm să aducem printre noi cât mai mulţi tineri; încercăm să
perpetuăm tradiţiile şi obiceiurile lăsate de strămoşi. Tinerii reprezintă
viitorul unei societăţi şi segmentul cel mai important în dezvoltarea
unei societăţi. Astfel, prin seminarii, simpozioane, mese rotunde
implicăm activ tineretul minoritar turc în viaţa comunităţii.
Printre activităţile desfăşurate de această comisie mai putem
aminti:
• realizarea ziarului Genc Nesil, ziar care a reflectat toată
activitatea și preocuparea tinerilor vizavi de cultura, tradițiile și istoria
turcilor.
• simpozionul „Săptămâna M.K. Atatürk“, care are ca obiectiv
celebrarea momentelor importante ale lunii octombrie: comemorarea
lui M.K. Ataturk, Ziua drepturilor copilului, Saptamana schimbarii
alfabetului arab în cel latin şi Săptămâna cărţilor pentru copii, se
desfășoară anual. Tinerii se strâng laolalta și îl celebreză pe marele
om de stat Mustafa Kemal Atatürk.
• campionat de fotbal „Cupa Atatürk“
• înfiinţarea unui ansamblu de dansuri tradiţionale „Delikanlilar“,
actualmente acest ansamblu activează sub protecția comisiei de
cultură.

30
 • Ziua Copilului
• Participarea la diferite congrese şi seminarii interne şi
internaţionale dedicate tineretului
În prezent comisia este condusă de către Șerif Fenis, avându-i
alături pe .

COMISIA DE RELIGIE
Orice colectivitate umană îşi găseşte modul de exprimare,
trăinicia şi temeinicia în tradiţii, în sărbători religioase şi laice. În acest
sens colectivitatea turcă ce trăieşte în România celebrează conform
tradiţiei islamice toate zilele şi nopţile sfinte. Aceste zile şi nopţi dau
sens existenţei şi identităţii noastre.
Comisia de Religie a U.D.T.R. şi-a asumat rolul de catalizator al
colectivităţilor musulmane din localităţile judeţelor Constanţa, Tulcea
şi nu numai. Pe de altă parte. Comisia de religie a U.D.T.R. a pregătit
borşuri şi înscrisuri în care s-au aşternut cu grijă informaţii legate de
toate aceste evenimente.
Obiectivul evenimentelor organizate de comisia de religie a
U.D.T.R. este cunoşterea mai îndeaproape a tradiţiilor şi a religiei
musulmane. Chiar dacă în ultimii ani tradiţia legată de slujbele
religioase s-a „modernizat“, la acţiunile uniunii se încearcă
readucerea la lumină a obiceiurilor moştenite din strămoşi.
Una din priorităţile fundamentale ale Comisiei de Religie a fost
aceea ca prin demersuri la Secretariatul de Stat pentru Culte, U.D.T.R.
să fie reprezentat în Şura-i Islam, organul de conducere şi consiliere al
Muftiatului Cultului Musulman din România. Au făcut parte din partea
U.D.T.R. în acest înalt for d-nii Balgi Ruhan, Osman Fedbi, Ibram
Nuredin, Iusein Ibram, Islam Remzi, Asan Murat, Ibraim Ervin, Ferat
Rami, Metin Cerchez.
Demersurile comisiei de Religie a U.D.T.R. s-au concretizat şi prin
renovarea geamiilor din Babadag, Cernavodă şi Hârşova. Alături de
Ambasada,de Consulatul Republicii Turcia, de Muftiat şi de oamenii de
afaceri turci comisia de religie şi-a adus aportul la construcţia a 17
minarete, 6 geamii noi şi la renovarea a 6 geamii şi a casei mortuare
de la cimitirul central din Constanţa. O altă reuşită este renovarea
Monumentului Sarî Saltuk unde la deschiderea oficială am avut
onoarea de a-l avea alături pe Premierul Republicii Turcia domnul
Tayyip Erdogan. De asemenea s-a acţionat pentru rezolvarea situaţiei
de la cimitirele din Galaţi şi Călăraşi. Pe lângă acestea în această
perioadă s-a editat broşura de mevlid şi cartea cu duauri, sureuri,
ilahiuri şi diferite informaţii despre religia islamică. Aceste cărţi şi
broşuri au fost împărţite la toate geamiile şi la toate filialele U.D.TR.
Comisia de religie a avut grijă ca de fiecare dată, la activităţile
sale, diverse persoane implicate în concursurile organizate să fie
premiate şi să primească diplome de recunoştinţă.
Comisia a controlat şi a inspectat diverse fundaţii islamice din
Constanţa, Bucureşti, Tulcea, Brăila, Braşov, Ploieşti, Focşani

31
 Membrii comisiei de religie au fost în control la Botoşani şi Sibiu
pentru a da avizul certificatului de Helal la fabrici de prelucrare a
cărnii.
Cu sprijinul U.D.T.R. au plecat la pelerinaj în Mecca un mare
număr de etnici turci.
Comisia de Religie colaborează cu bune rezultate cu Muftiatul
Cultului Musulman din România, Consulatul General al Republicii
Turcia la Constanţa, Secretariatul de Stat pentru Culte,
Departamentul de Relaţii Interetnice, dar şi cu diverse fundaţii sau
asociaţii.
Anual această comisie organizează cu prilejul sărbătorilor
religioase Mevlit Kandili, Kurban Bayramul, Berat Kandili, Mirac
Kandili, Regâip Kandili, Noaptea de Kadir, diverse manifestări cu
tematică religioase, inclusiv mese de iftar şi sprijină logistic şi
organizatoric Olimpiada de religie.
Membrii comunităţii turce din Constanţa şi ai filialelor teritoriale
ale U.D.T.R. sărbătoresc cu bucurie şi emoţie Naşterea Profetului
Muhammed (Mevlid Kandili). În această zi plină de înţelepciune şi
iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi la geamii se roagă lui
Allah. Convinşi de puterea acestei sărbători „mai bună decât o mie de
luni, când porţile cerului se deschid şi din care se revarsă peste tot
seninătate şi încredere“, îşi deschid sufletele şi cu mâinile deschise se
roagă într-o linişte deplină.
Imamii geamiilor recită versete din Coran şi în predica ţinută nu
uită să le spună tuturor să fie buni părinţi, vecini, prieteni; să-şi
respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu
idei şi soluţii pentru rezolvarea problemelor comunităţii.
La eveniment, pe lângă enoriaşi, participă muftiul cultului
musulman dinRomânia, ataşatul pe probleme de cult din cadrul
Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, reprezentanţi
ai U.D.T.R.
Asemenea momente întăresc familia şi comunitatea. De aceea,
pentru a nu se uita, a se păstra şi perpetua tradiţiile religioase
comisiai de religie are grijă ca în fiecare an astfel de evenimente să
fie cinstite prin proiectele uniunii.
Sărbătoarea Religioasă Regaip este prima noapte de joi din luna
Recep, prima lună religioasă din cele 3 luni sfinte ale calendarului
musulman. Sărbătoarea Religioasă Regaip semnifică noaptea când
mama profetului Muhammed a constatat că este însărcinată.
Obiectivul programului este cunoaşterea mai îndeaproape a
tradiţiilor şi a religiei noastre. Chiar dacă în ultimii ani tradiţia legată
de slujbele religioase s-a „modernizat“, la această acţiune se încearcă
readucerea la lumină a obiceiurilor moştenite din strămoşi: slujba
religioasă propriu-zisă (în cadrul căreia imamii subliniază importanţa
acestor sărbători religioase, se fac slujbe pentru sufletele celor trecuţi
în nefiinţă şi pentru bunăstarea celor în viaţă, pentru pace şi
prosperitate) şi masa „religioasă“, care urmează invariabil după o

32
slujbă religioasă. Această masă conţinea în trecut un număr fix de
feluri de mâncare, precum şi o anumită ordine. Această ordine era:
ciorbă, fasole cu carne (în trecut de oaie, mai recent pasăre), sarmale
sau ardei umpluţi cu carne tocată, pilaf sau cus-cus cu ayran sau
compot, orez sau griş cu lapte, dulciuri tradiţionale – baclavale,
sarailii. În loc de pâine, câteodată se mai prepară plăcintele
tradiţionale turceşti cu carne sau brânză.
Membrii filialelor noastre participată activ la pregătirea şi
derularea acestei manifestări.
Înălţarea (Mirac) este numele călătoriei Profetului de la Mescid-I
Harâm (Moscheea Sfântă din Mecca ) la Mescid-I Aksâ (Moscheea Al-
Aqsa din Ierusalim) şi de acolo în Ceruri lângă Prea-Înaltul Allah, o
călătorie sfântă plină de încelepciune şi taine. Această călătorie este o
fericită treaptă spre adevărurile supreme şi arată drumul celor care
doresc să păşească către Allah.
Cu aceste sentimente, cu prilejul zilei de Mirac se felicită an de
an toţi musulmanii din ţara noastră şi din întreaga lume, se fac
rugăciuni Bunului Allah ca în această noapte mâinile care se deschid
în rugăciune şi rugile înălţate către Domnul (Yüce Mevla) să fie
primite, să înceteze nedreptăţile; locul durerii, al lacrimilor, al
violenţei, al terorii şi al lipsei de speranţă să fie luat de o pace şi
bunăstare trainică.
An de an, în seara de Kadir Gecesi, tinerii din rândul comunităţii
noastre se strâng la geamii şi petrec seara împreună.
Noaptea de Kadîr (Kadir Gecesi) este cea mai importantă din
perioada postului de Ramazan. I se mai spune şi Noaptea Puterii, fiind
noaptea sfântă când s-a revelat Coranul Profetului Mohamed. În
Noaptea de Kadîr, toate lăcaşurile de cult musulmane sunt deschise,
iar credincioşii merg să se roage. Se spune că Noaptea Puterii face
cât 1000 de ani, rugăciunile făcute acum având o importanţă
deosebită.
Populaţia musulmană din România petrece în post şi rugăciune
luna Ramazan. Este luna în care musulmani ar trebui să citească şi să
se străduiască mai mult să înţeleagă Coranul şi să îi ceară iertare lui
Allah pentru greşelile făcute. În felul acesta musulmanii vor putea
simţi pacea spirituală şi frumuseţea acestei luni.
În timpul acestei luni, musulmanii nu mănâncă toată ziua, atât
timp cât soarele este pe cer. După apusul soarelui până la răsărit se
poate mânca orice. De obicei sunt două mese, una seara – iftar, şi
una dimineaţa – sahur. La masa de seară – iftar, se strâng laolaltă
rude, prieteni, vecini şi mănâncă împreună.
Uniunea Democrată Turcă din România, respectând tradiţia,
strânge laolaltă membrii comunităţii turce de la filialele sale
teritoriale, oferindu-le mese de „iftar“. La aceaste mase gospodinele
pregătesc şi servesc tuturor următoarele preparate: ciorbă de nuntă
(pregătită cu carne tocată de vită), pide (plăcintă cu brânză), fasole şi
friptură de pui, pilaf cu compot, orez cu lapte, ardei umpluţi, imam

33
bayîldî (vinete umplute cu carne) şi baclavale. În general, s-a
respectat meniul servit la mesele tradiţionale de mevlid, unde se
servesc şapte feluri de mâncare, cu o anumită ordine prestabilită.
Luna Postului şi a Coranului este luna în care avem ocazia de a
ne curăţa de păcate. Profetul Muhammed i-a vestit pe musulmani cu
acest hadis: „cel care este credincios şi ţine post aşteptând răsplata
doar de la Allah, i se vor ierta toate păcatele din trecut".
Uniunea Democrată Turcă din România speră ca prin acţiunile
sale de acest gen să ducă mai departe tradiţia religioasă islamică, să
facă cunoscută importanţa acestei luni sfinte.
Sărbătorirea Kurban Bayramului are o importanţă deosebită din
punct de vedere religios pentru toată populaţia turco-musulmană.
Această sfântă sărbătoare ţine 4 zile şi e întâmpinată cu mult respect
de turcii dobrogeni. Pentru a-şi îndeplini obligaţia religioasă,
credincioşii musulmani sacrifică berbeci sau vite iar carnea acestora o
împart nevoiaşilor, săracilor, văduvelor şi orfanilor.
Uniunea Democrată Turcă din România an de an sacrifică
animale din care se fac pachete cu carne şi se împart filialelor.
Preşedinţii filialelor au avut grijă să întocmească liste pentru ca
aceste pachete să ajungă într-adevăr la cei care au cel mai mult
nevoie de ele şi astfel pe masa a cât mai mulţi membrii ai comunităţii
noastre se pot prepara şi degusta diverse mâncăruri tradiţionale, aşa
cum este obiceiul de Bayram.
Acest obicei legat de sărbătoarea sacrificiului este întâmpinat an
de an cu mult respect de toată comunitatea musulmană din România,
iar credinţa acestora se amplifică creând mediul propice pentru fapte
bune.

COMISIA DE FEMEI
Constituită la 4 noiembrie 1999, Asociaţia de femei „Hanım
Elleri“ este o asociaţie a cetăţenilor români de naţionalitate turcă,
având caracter cultural, umanitar şi independentă, cu personalitate
juridică. Sediul central al acestei asociaţiei este în municipiul
Constanţa.
Membrii fondatori sunt: Preşedinte Osman Melek, vicepreşedinte
Gafar Serin, secretar general Cocoi Seriha, membrii comitetului
director Asan Nermin, Amet Melek, Balgi Nurgian, Accoium Durie.
Principalele activităţi desfăşurate sunt: 8 martie – Ziua Femeii,
conferinţe cu tema Femeia în viziunea lui M.K. Ataturk, concursul de
cofetărie şi patiserie tradiţională „Baclavaua de Aur“, Kutlu Doğum
Haftası – în colaborare cu Consulatul General al Republicii Turcia la
Constanţa, 26 august – Săptămâna multiculturală, 23 septembrie –
Rolul femeii în educaţia copiilor, „Congresul Internaţional al Femeii
Turce din Balcani“ prima ediţie în 2001, a devenit o adevărată
tradiţie. La acest congres participă invitaţi din ţară (de la toate
filialele UDTR) precum şi numeroşi invitaţi din: Turcia, Bulgaria,
Macedonia, Kosovo şi Republica Moldova.

34
 Asociaţia Femeilor Turce „Hanım Elleri“ s-a reorganizat, în
prezent funcţionând ca o comisie de specialitate în cadrul U.D.T.R.
Această comisie a iniţiat, dar a şi participat la numeroase
activităţi din ţară şi străinătate, dintre care amintim: începând din
anul 2002, a organizat anual mese tradiţionale de Aşure, au
reprezentat femeile turce din România la diverse simpozioane şi
congrese, cum ar fi: Congresul Internaţional al Femeilor din Balcani –
Macedonia, Congresul Internaţional de Prietenie şi Solidaritate a
Femeilor din Lumea Turcă – Ankara, Turcia.
Am dori ca în câteva cuvinte să arătăm activitatea mai recentă a
acestei comisii.
În luna martie Comisia de Femei a Uniunii Democrate Turce din
România a organizat un simpozion cu tema „Rolul femeii turce în
societatea contemporană“.
Acţiunea a avut scop consolidarea relaţiilor dintre femeile de
etnie turcă din România, punând accent totodată şi pe dezvoltarea
unei comunicări cât mai bune şi cu reprezentante ale altor etnii.
Participantele la simpozion au punctat cele mai importante
aspecte ale rolului femeii în societate şi, dincolo de apartenenţa la o
anume identitate etnică, turcoaicele au definit femeia, în primul rând,
prin prisma statutului de mamă şi soţie.
În afara discuţiilor pe marginea temei turcoaicele s-au întrecut în
a-şi demonstra măiestria culinară preparând bucate tradiţionale care
au făcut obiectul unui concurs iar cele mai în vârstă dintre etnice le-
au dezvăluit tinerelor numeroase secrete ale tradiţiilor legate de
nunţi, botezuri şi alte sărbători specifice.
„Ziua mamei“ se sărbătoreşte în a doua duminică a lunii mai.
Evenimentul a fost organizat de comisia de femei aparţinând Uniunii
Democrate Turce din România şi a cuprins mai multe componente:
simpozionul cu tema „Rolul mamei în cadrul familiei turce“; o
expoziţie de ţesături şi obiecte tradiţionale lucrate manual şi o
şezătoare unde turcoaicele au interpretat cântece vechi, învăţate
din străbuni şi cele mai bune trei interprete au fost premiate.
La eveniment s-au reunit 150 de turcoaice dornice să
socializeze, să-şi exprime propria percepţie despre calitatea de
mamă şi soţie şi, de ce nu, de femeie dornică de afirmare în plan
social.
Comisia de femei a Uniunii Democrate Turce din România a
organizat la începutul lunii iunie 2009, simpozionul cu tema „Tradiţii şi
obiceiuri ale turcilor dobrogeni, legate de naştere şi botez”.
Simpozionul s-a desfăşurat într-o ambianţă specifică pusă în valoare
de decorul tradiţional turcesc de la Cafe Efendi din Neptun şi a reunit
60 de doamne de vârste diferite. Evenimentul a avut ca scop
reînvierea tradiţiilor şi obiceiurilor practicate la naşterea şi la botezul
copiilor musulmani. Prezente la eveniment, membrele U.D.T.R. de la
filialele din Constanţa, Medgidia, Cumpăna, Techirghiol, Mangalia şi

35
Cobadin au expus câteva din obiceiurile practicate în localităţile lor, la
naşterea copiilor.
Comisia de femei a Uniunii Democrate Turce din România a
organizat la începutul lunii noiembrie 2009, simpozionul cu tema
„Tradiţii şi obiceiuri: Peţitul”. Simpozionul s-a desfăşurat într-o
ambianţă specifică amenajată la „Colonadelor“ în Constanţa şi a
reunit peste 150 de doamne de vârste diferite.
Evenimentul a avut ca scop reînvierea tradiţiilor şi obiceiurilor
practicate la turcii din Dobrogea, şi anume peţitul. Prezente la
eveniment, membrele U.D.T.R. de la filialele din Constanţa, Medgidia,
Cumpăna, Techirghiol, Mangalia, Dobromir şi Cobadin au expus
câteva din obiceiurile practicate în localităţile lor, la peţit.
Acest proiect a fost conceput cu scopul de a reînvia obiceiurile şi
tradiţiile turcilor din Dobrogea, legate de peţit. Este important ca
tinerele doamne din rândul comunităţii turce să afle de la cele mai în
vârstă cum se practicau aceste obiceiuri în urmă cu 50-60 de ani,
astfel încât tradiţiile să nu-şi piardă continuitatea.
Uniunea Democrată Turcă din România a continuat seria de
proiecte destinate promovării zestrei culturale a etnicilor turci din
Dobrogea. Astfel, comisia de femei a U.D.T.R. a organizat o expoziţie
de ţesături în cadrul căreia au fost expuse obiecte decorative lucrate
manual, mileuri, prosoape din in garnisite cu broderie, şerveţele
brodate, feţe de masă cusute cu motive florale viu colorate. Unele din
exponate au o vechime de peste 100 de ani, printre acestea
numărându-se şi o rochie de catifea roşie brodată cu fir auriu.
Constanţa a fost gazda unui festival dedicat exclusiv bucătăriei
tradiţionale turce: „Festivalul de artă culinară“ ediţia a V-a.
Spectacolul folcloric a dat startul bunei dispoziţii, ediţia din anul
2010 a festivalului fiind o reuşită. Ediţiile precedente ale acestui
festival s-au desfăşurat în Tulcea, Fântâna Mare, Techirghiol şi
Cobadin.
Ca urmare a mobilizării întregului colectiv de femei a fost posibilă
realizarea unui festival reuşit de artă culinară unde au participat un
număr de peste 350 de persoane din filialele invitate şi localnici din
Constanţa. Filialele participante au fost: Bucureşti, Constanţa, Tulcea,
Medgidia, Mangalia, Hârşova, Babadag, Măcin, Isaccea, Techirghiol,
Cobadin, Cumpăna, Fântâna Mare, Tuzla, Cernavodă.
Participantele s-au prezentat cu diferite preparate culinare,
preparate cu măiestrie şi migală încântând prin modul de prezentare
şi originalitate.
Reţetele produselor expuse şi înscrise în concurs sunt păstrate
din generaţie în generaţie, din mamă în fiică, transmiţându-le mai
departe copiilor chiar şi prin intermediul acestui festival, ajung să fie
cunoscute de publicul larg. De asemenea, pentru a da un aer autentic
festivalului, gospodinele s-au îmbrăcat în costume tradiţionale
turceşti, amintind de mamele, bunicele noastre, care roboteau în
bucătărie pentru bunăstarea familiei. Aromele îmbietoare i-au făcut

36
pe toţi participanţii să fie nerăbdători. Fiecare filială şi-a pregătit
masa, şi-a aranjat mâncărurile atât de îmbietor, încât pelerinajul la
mese, după jurizare, s-a desfăşurat foarte greu, fiecare dorind să
guste din toate preparatele expuse.
Din doi în doi ani Comisia de femei din cadrul UDTR organizează
simpozionul Femeia turcă din Balcani. La acest simpozion sunt
invitate delegate din Turcia, Bulgaria, Cipru de Nord, Macedonia.
Obiectivul programului este consolidarea relaţiilor dintre femeile de
naţionalitate turcă din România şi femeile de naţionalitate turcă din
cadrul comunităţilor turce din Balcani, cunoaşterea reciprocă şi
schimbul de experienţă pe plan social, politic, cultural, economic,
religios, stabilirea de legături interbalcanice.
O altă manifestare organizată de comisia de femei în anul 2009
este „Şezătoare – seară turcească“, derulată în Constanţa sub forma
unei mese rotunde cu tema: „Folclorul turcesc în secolul XXI“. La
această acţiune peste 100 de membre ale comunităţii turce s-au
întrecut în a recita poezii şi a interpreta cântece vechi din folclorul
turcesc. S-au spus ghicitori, proverbe, catrene şi povestiri. Cele mai
merituoase au fost premiate de către U.D.T.R. Într-o atmosferă lirică,
femeile s-au cunoscut mai bine, au făcut schimb de experienţă,
reamintindu-şi cu drag fragmente celebre din cultura turcă.

COMISIILE FINANCIARĂ, JURIDICĂ ŞI CENZORI

Comisiile Financiară, Juridică şi Cenzori sunt comisii care
desfăşoară mai mult activităţi specifice.

COMISIA FINANCIARĂ se ocupă de segmentul financiar:

finanţarea programelor, salarii, plăţile curente etc. Activitatea acestei
comisii se desfăşoară în strânsă colaborare cu celelalte comisii de
specialitate. Actualmente preşedintele acestei comisii este
economistul Dragomir Nicuşor.

COMISIA JURIDICĂ se ocupă de toate problemele juridice ale

Uniunii Democrate Turce din România. Reprezintă uniunea în diverse
procese, concepe acte juridice, supraveghează desfăşurarea activităţii
în parametri legali. Preşedintele comisiei este jurist Pălău Constantin.

COMISIA DE CENZORI
Controlul gestionar de fond asupra modului cum se
administrează valorile materiale şi băneşti ale Uniunii şi ale filialelor
municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti se efectuează de către
comisiile cenzori.
Comisiile de cenzori se compun din 3-5 membrii, la nivelul
Uniunii şi sunt formate din: un preşedinte; un vicepreşedinte; 1-3 şi
respectiv 3-5 membrii.
Acestă comisie este independentă faţă de comitetele de
conducere ale filialelor şi respectiv faţă de Comitetul Director,

37
răspunzând de activitatea lor în faţa organelor care a ales-o, respectiv
Consiliul Naţional.
Membrii comisiilor de cenzori se aleg de adunările generale ale
filialelor teritoriale şi respectiv de Consiliul Naţional, la nivelul Uniunii.
Preşedinţii comisiilor de cenzori, iar în lipsa acestora înlocuitorii
lor, au dreptul să asiste la şedinţele comitetelor de conducere ale
filialelor teritoriale sau a Consiliului Naţional, ori a Comitetului
Director după caz la discutarea problemelor economico- financiar
gestionare.
Comisiile de cenzori au sarcina efectuării controlului gestionar de
fond asupra gospodării mijloacelor materiale şi băneşti, verificând
respectarea normelor legale cu privire la:
• asistenţa, integritatea şi păstrarea bunurilor de orice fel;
• utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti;
• efectuarea prin modalitatea încasărilor şi plăţilor de orice
natură;
• conducerea evidenţei contabile şi realizarea datelor înscrise în
bilanţuri şi conturi de execuţie;
În exercitarea atribuţiilor lor, comisiile de cenzori au dreptul să
efectueze controale inopinante ori de câte ori consideră necesar, în
toate locurile unde se păstrează şi se vehiculează valori materiale şi
băneşti.
La cererea comisiilor de cenzori, toate persoanele care
păstrează, utilizează şi vehiculează valori materiale şi băneşti ale
Uniunii şi filialelor sale municipale, orăşeneşti, comunale au
următoarele obligaţii:
• să prezinte pentru verificare valorile de orice fel pe care le
păstrează, utilizează sau gestionează;
• să pună la dispoziţie toate documentele necesare executării
controlului;
• să dea date, informaţii şi explicaţii verbale sau în scris, după
caz, în legătură cu obiectivele controlului;
• să sprijine organele de control şi să asigure condiţii pentru
buna desfăşurare a controlului.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute de Statutul U.D.T.R.,
comisiile de cenzori au următoarele obligaţii:
• să efectueze controlul gestionar de fond în condiţiile şi la
termenele stabilite de Statut;
• să încheie procese verbale după încheierea fiecărei acţiuni de
control;
• să ia sau să propună măsuri de prevenire şi înlăturare a
neregulior constatate, recuperarea pagubelor şi stabilirea
responsabilior în conformitate cu dispoziţiile legale.
Componenţa comisiei de cenzori: Preşedinte: Accoium Durie
Membrii: Amet Belkîz
Abdula Birdal

38
 ACTIVITATE PUBLICISTICĂ:
Revista „Karadeniz” 3 a fost organul de presă a Uniunii
Democrate Turce Musulmane din România, editată cu începere din
aprilie 1990. Întâiul Colegiu redacţional era constituit din redactor şef
- Genan Bolt, Comitetul director provizoriu Tahsin Gemil, Agiemin
Baubek- preşedinte, Hamdi Cerchez, Yaşar Negip- membri.4
După scindarea Uniunii Democrate Turce Musulmane din
România, în două organizaţii separate Uniunea Democrată Turcă din
România şi Uniunea Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani din
România, ziarul Karadeniz revine Uniunii Democrate a Tătarilor
Turco-Musulmani din România.
În primul număr al ziarului, în pagina a doua, găsim un articol în
care se stabileşte linia ce o va urma acest ziar, acest articol este
semnat de lector. Dr. Agiemin Baubek şi este numit Karadeniz,
Karadeniz...
Când am hotărât să publicăm ziarul Karadeniz, am hotărât să
publicăm un ziar, care să trateze doar problemele sociale şi culturale.
Nu dorim să facem propagandă nici unui partid, ci doar să ne
încadrăm în principiile democraţiei.
Ne propunem să apărăm toate drepturile conaţionalilor noştri, să
căutăm soluţii pentru toate problemele lor spirituale şi materiale.
Apărarea locului turcilor în lume şi apărarea idealurile sacre ale
islamului se numără printre principalele noastre scopuri.
Printre obiectivele urmăite de către noi sunt: conştientizarea
populaţiei că sunt o bucăţică a lumii turcice, indiferent de ce preţ
trebuei plătit să ne protejăm datinile, şi să le transmitem generaţilor
viitoare. Să facem cunoscut comunităţii noastre importnanţa şi
puterea ştiinţei. Pentru a accentua sentimentulşi conştiinţa naţional a
comunităţii noastre, vom prezenta lucrări ale literaturii populare.

3
Karadeniz- Marea Neagră
4
Karadeniz, nr. 1, anul 1, aprilie 1990, pag.8

39
 În paginile ziarului, vor fi prezentate, pagini din istoria turcilor,
astfel încât tinerii să vadă ce trecut măreţ am avut dar să realizeze ce
viitor strălucit ne aşteaptă...5
Activitatea publicistică a Uniunii Democrate Turce din România a
fost şi este una bogată, astfel a avut două publicaţii: „Hakses“, „Genç
Nesil“.
Cele două publicaţii vin să pună în valoare identitatea spirituală,
culturală, lingvistică şi religioasă a etnicilor turci din România.
În iunie 1995 apare primul număr al ziarului HAKSES sub direcţia
şi redacţia domnului Emin Atila. Ziarul avea un format obişnuit, 8
pagini şi conţinea rubricile: social-politic, eveniment, învăţământ,
cultură, artă şi tradiţie, religie, magazin şi pagina pentru copii.
Iată ce scria atunci redactorul şef regretatul Emin Atila:
„Dorim să reînnodăm o tradiţie publicistică datând din 19.10
1896, prin apariţia ziarului Şark - Orientul scrisă din entuziasmul unor
confraţi. Cu HAKSES sperăm să reaprindem făclia ce va lumina etnia.
Prin intermediul lui intenţionăm să formăm ziarişti, mai cu seamă
tineri, adevărate caractere şi talente puse în slujba etniei, capabile să
preia şi să predea ştafeta pentru a fi dusă la nesfârşit“. Articolul se
încheie sugestiv:
„Rugăm pe bunul Dumnezeu să ne ajute în realizarea acestei
creaţii de gând drept care se cheamă atât de sugestiv - HAKSES“.
Revista are ca directori preşedinţii U.D.T.R.: Osman Fedbi, Balgi
Ruhan, Asan Murat şi Ibram Nuredin; colectivul redacţional format din
redactorii şefi: Emin Atila, Gulten Abdula şi Ervin Ibraim, împreună cu
redactorii Emin Emel, Emin Ingi, Cantargi Zeitin, Ibraim Ibram, Bediha
Cocoi, Asan Nermin, Asan Murat, Feizi Aisel, Molali Neriman, Ismail
Daud, Asan Nilgun, Subihan Iomer, Ilmia Suleyman, Ibraim Nurgean,
Veli Firdes, Omer Minever, Fârtat Cicero.
În 1990, în cadrul U.D.T.R., a fost fondată Organizaţia de Tineret
Turc Atatürk, care în 1999 şi-a dorit o publicaţie care să aparţină
tinerilor şi în noiembrie acest proiect a prins contur, fiind publicat
primul număr al ziarului GENÇ NESIL având ca redactor şef pe atunci
domnişoara Feizi Aisel, membră fondatoare a ziarului.
Tineri sufletişti cu dorinţa de a prelua experienţa înaintaşilor au
continuat să ducă mai departe tradiţia cum ar fi: Nilgun Asan (fost
redactor şef), Ervin Ibraim (fost redactor şef), Bediha Cocoi, Veli Elis,
Ismail Adnan, Omer Ilknur, Beytula Feyhan, Sali Selime, Balgi Alev,
Timur Ionescu, Veli Firdes, Abdula Elvin, Nurgean Mustafa, Bolat Elis,
Emghil Hasan, Senia Babaiani, Mustafa Rafi, Molali Neriman, Elghin
Inan, Ilmia Suleyman, Omer Minever, Isac Mihai, Sureia Şachir.
În anul 2006 ziarele „Hakses“ şi „Genç Nesil“ au fuzionat şi au
format noua revistă „Hakses“. Noutatea acestei reviste este formatul
şi calitatea materialelor publicate cât şi calitatea tehnică. Noua
revistă are 28 de pagini color plus 4 coperţi externe şi interne. Există
5
Ziarul Karadeniz, Aciemin Baubek, nr. 1, anul 1, 1990, pag 2,

40
rubrici permanente: actualitate, cultură, tradiţii, istorie, tineret, femei,
copii cât şi rubrici de informare a cititorilor despre activităţile
desfăşurate de către Uniunea Democrată Turcă din România. Revista
apare lunar şi are un tiraj de 1000 de bucăţi, care sunt distribuite atât
la filiale cât şi în şcoli, geamii și în cadrul acțiunilor desfășurat de
UDTR.
Revista Hakses promovează şi dezbate probleme legate de
cultura şi civilizaţia turcă, de obiceiuri şi tradiţii, de raporturile cu
instituţiile statului şi cu societatea civilă majoritară, de implicarea
U.D.T.R. în păstrarea identităţii şi promovarea imaginii reale a
comunităţii turce din România, de păstrare a identităţii de limbă, de
cultură şi de religie a comunităţii turce; de armonizare a intereselor
minorităţii turce, de promovare a unei mentalităţi moderne în
comunitatea turcă, de apărare a elementelor de bază ale existenţei
lor. În paginile ei se regăsesc articole legate de istoria, arheologia,
arhitectura, sociologia, etnologia, etnografia, mitologia, literatura şi
lingvistica turcă şi română.
Colectivul redacţional este format astăzi din: director ing. Fedbi
Osman, redactorul-şef este prof. Ibraim Ervin, redactor-şef adjunct
Nilgun Panaitescu, prof. Asan Murat - secretar de redacție, redactori:
Turkoglu Serin, Iomer Subihan, Ibraim Nurgean, Omer Minever, Asan
Sorina, Musledin Firdes.

Radio T
La sfârşitul anului 2008, după ani de eforturi pentru obţinerea
autorizaţiilor şi a licenţei de funcţionare, ia fiinţă postul de radio
„RADIO T“, motiv de mândrie pentru comunitatea turcă, care este una
din puţinele minorităţi naţionale din România ce au un post de radio
propriu.
Radio T emite pe frecvenţa de 104,40 Mhz în Constanţa şi este
singurul post de radio din peisajul mediatic dobrogean care difuzează
timp de 9 ore emisiuni în limbile română şi turcă.
Radio T a fost înfiinţat în scopul de a satisface cerinţele
comunităţii turce din Dobrogea de a avea nu numai o revista bilingvă,
ci şi un alt mijloc de comunicare de masă în limba maternă unde să îşi
promoveze evenimentele, tradiţiile, obiceiurile şi credinţa religioasă.
Radio T difuzează în limbile română şi turcă emisiuni: informative,
culturale, de sănătate, pe teme religioase şi muzicale.
Demersurile de înfiinţare a Radio T au început în anul 2008, prin
eforturile susţinute ale Uniunii Democrate Turce din România, ale
Muftiatului Cultului Musulman din România, ale U.D.T.T.M.R. şi cu
sprijinul Consulatului Republicii Turcia la Constanţa, acestea fiind
finalizate odată cu obţinerea deciziei de autorizare audiovizuală nr.
15650 din 27 ianuarie 2009, din partea CNA. A fost un an greu pentru
directorul radioului, profesorul Ervin Ibraim dar şi pentru conducerea
U.D.T.R. care s-au ocupat de întocmirea documentaţiei necesare şi de
obţinerea autorizaţiilor de funcţionare.

41
 Pe parcursul unui an de zile s-a reuşit crearea un segment de
ascultători fideli ai programelor Radio T. Aceştia nu sunt numai de
etnie turcă, ci sunt şi români, iubitori de muzică turcească. Chiar dacă
Radio T emite numai de un an de zile, tânăra echipă redacţională a
urmat un stagiu de perfecţionare la T.R.T., postul naţional de radio din
Turcia, familiarizându-se cu aparatura de ultimă generaţie şi cu noile
tendinţe mediatice.
„Ştirile Radio T, Radio T Haberleri” se aud zilnic pe frecvenţa de
104,4 Mhz. Vocile care ne însoţesc dimineţile sunt: Selmin Arif, şi nu
în ultimul rând, Nida Ablez, iar de la pupitrul tehnic, Fatih Osman, fără
de care emisia nu ar putea fi posibilă. Un colectiv tânăr, care a reuşit
într-un timp relativ scurt să treacă peste emoţiile inerente debutului
„on the air”.
Politica editorială este echilibrată, astfel încât emisia în limba
turcă, contrabalansează cu cea în limba română iar iubitorii de muzică
turcească pot asculta cele mai recente piese din repertoriul celor mai
îndrăgiţi interpreţi din Turcia.

CĂRŢI EDITATE DE UNIUNEA DEMOCRATA TURCA DIN

ROMANIA
1. ATTILA EMIN, Ali ve Aişe, Kriterion Yayınevi, Bükreş, 1995.
2. EMEL EMIN, Arzu. Şiirler, Kriterion Yayınevi, Bükreş, 1997.
3. CORNELIA CĂLIN BODEA, Românii și otomanii în folclorul
românesc, Editura Kriterion, Bucureşti, 1998.
4. NUREDIN IBRAM, Comunitatea musulmană din Dobrogea.
Repere de viaţă spirituală, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1998.
5. SUZAN MEHMET, Capitol de toleranţă, Editura Curtea Veche,
Bucureşti, 1998.
6. SUZAN MEHMET, Ieri Bisect , Editura Curtea Veche, Bucureşti,
1999.
7. NUREDIN IBRAM, Dobruca'daki musluman topluluğu. Manevi
hayatından sayfalar, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1999.
8. GÜLTEN ABDULA, Belirli günler için şiirler, Editura Elvan,
Galaţi, 2000.
9. NAMIK KEMAL YILDIZ, Gönülden kaleme (versuri), Elvan
Basınevi, Galaţi, 2001.
10. NIMET BERKOK, KAMIL TOYGAR, Ramazan Yemekleri ve
Mutfak Kültürü, Elvan Basınevi, Galaţi, 2001.
11. GALACTION GALA, Papucii lui Mahmut (Mahmut 'un
pabuçları). Ediţie bilingvă îngrijită de EROL ULGEN și GÜLTEN
ABDULA, Editura Elvan, Galați, 2002.
12. FATMA SADÂC, Oyun ışığı altında. Şiirler (În lumina jocului).
Editura Kayılmaz Maatbası, Izmir, 2002.
13. EMEL EMİN, Sevgili çocuklara (Copiilor dragi) poezii, Editura
Elvan, Galaţi, 2003.

42
 14. NUREDIN IBRAM, Tradiţii şi obiceiuri ale turcilor din România.
Romanya Türklerin’in adetleri ve gelenekleri. Editura Ex Ponto,
Constanţa, 2003.
15. EMEL EMIN, Hanımelli. Şiirler, Editura Kriterion, București,
2003.
16. INGINUR RUSTEM, Influenţa Islamului, Editura Elvan,
Constanţa, 2003.
17. CÂRJALI EROL, Organe de Maşini, Editura Ovidius University
Press, Constanţa, 2003.
18. NILGÜN ASAN, Türk masalları ve masal kahramanları. Editura
Elvan, Galaţi, 2004.
19. NUSRET ERTUĞRUL, Çağlayan, Editura Elvan, Galaţi, 2004
20. FILIZ HALIL, Isakça’ da Türk İzleri (Urme ale turcilor în
Isaccea). Editura Elvan, Galaţi, 2004.
21. GÜLTEN ABDULA, Sayahatnameler de Sarı Saltuk Baba,
Editura Elvan, Constanţa, 2004.
22. GÜLTEN ABDULA, Atatürk Bizimle, Editura Elvan, Galaţi, 2004
23. EMEL EMIN, Güz manzarası (Privelişti de toamnă, poezii si
povestiri) Editura Selam, Constanţa, 2005.
24. CONSTANTIN JUAN-PETROI, Ada-Kaleh (Monografie), Editura
Elvan, Galați, 2005
25. HAYAT MEMIŞ, Yıldızlarla Dertleşmek (poezie) Editura Selam,
Constanţa, 2005.
26. NİLGÜN ASAN, MİNEVER OMER, UDTR la Moment Aniversar 15
ani, Editura Xpress Promotion, Constanţa, 2005
27. NİLGÜN ASAN, MİNEVER OMER, SERİN GAFAR, Femeia Turcă
din Balcani, Editura Xpress Promotion, Constanţa, 2005
28. EMEL EMIN, Gün Doğarken (poezie), Editura Golden,
Constanța, 2006.
29. CORNELIA CĂLIN BODEA, Mirajul Orientului, Editura Golden,
Constanța, 2006.
30. NEDRET şi ENVER MAHMUT, ERVIN ş NURGEAN IBRAIM, Türk
Edebiyatı Antoloji, Editura Golden, Constanta, 2006
31. HAYAT MEMIŞ, Bir Damla Mutluluk / Un strop de fericire
(poezie), Editura Golden, Constanța, 2006.
32. HAYAT MEMIŞ, Düș Bahçem / Grădina Viselor Mele (poezie)
Editura Golden, Constanța, 2007.
33. NUREDIN IBRAM, Musulmanii din România, Editura Golden,
Constanţa, 2007.
34. Romanya'da Türk Kültürünün İzleri (Urme ale culturii turce în
România, Simpozion internaţional, Constanţa, 2005). Editura Golden,
Constanţa, 2007.
35. EMEL EMIN, Divan esintisi (Gazel ve dörtlükler), Editura
Golden, 2007.
36. NUREDIN IBRAM, Islamul Pur și Simplu, Editura Golden,
Constanța, 2007

43
 37. CIDEN-SENA MENABIT, ANA MARIN, VERONICA NEDELCU, Să
învățăm limba română / Romence öğrenelim, Editura Golden,
Constanța, 2007.
38. GÜLTEN ABDULA NAZARE, Kurtuluş Savaşı ve Atatürk, Editura
Elvan, Constanţa, 2007.
39. GÜLTEN ABDULA NAZARE, 85. Zafer Bayramı, Editura İstru,
Galaţi, 2007.
40. FATMA SADÂC, Coaja pergamentului, Editura Ex Ponto,
Constanța, 2008.
41. FATMA SADÂC, Arkadaşlık ve sevgi bağları, Editura Ex Ponto,
Constanța, 2008.
42. FATMA SADÂC, Răsfățica. Povești și povestiri, Editura Ex
Ponto Constanța, 2008.
43. RIZA YETİM, Izbânzile unui copil, traducere FATMA şi VILDAN
SADÂC, Editura Golden, Constanţa, 2008
44. SUZAN MEHMET, Vortex (roman), Editura Ex Ponto,
Constanța, 2008
45. EMIN EMEL, Curs practic de limba turcă, Editura Golden,
Constanța, 2008
46. İ.ÜNVER NASRATTİNOĞLU, SERİN TÜRKOĞLU, II.Uluslararası
Romanya’da Türk Kültürün İzleri Sempozyumu, Editura Golden,
Constanța, 2008
47. FATMA SADÂC, Cu bineţe începe orice zi, Editura Ex Ponto,
Constanța, 2009.
48. GÜLTEN ABDULA NAZARE, Türk Boylarında Bahar Bayramları
(Nevruz ve Hıdırllez), Galați, Istru, 2009.
49. GÜLTEN ABDULA, Mevlana, Editura Istru, Galați, 2009.
50. CONSTANTIN MIU, Grefier al Sufletului, traducere FATMA
SADÂC, Mubaşirin Ruhu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2009.
51. FIRDES MUSLEDIN, Kur’an-ı Kerim’den Sure ve Dualar, Editura
Golden, Constanța, 2009.
52. SULEYMAN ÇELEBİ, Mevlidi Șerif, ediţia a-II-a, Editura Golden,
Constanța, 2009.
53. HAYAT MEMİŞ, Gönül Masalı/Poveste de suflet, Editura
Golden, Constanța, 2009.
54.VASILE GHICA, traducere FATMA SADÂC, Aforisme în do
minor/ Perdahlar Do Minör Aforizmaları, Editura ExPonto, Constanţa,
2009.
55. ION DRAGOMIR, traducere FATMA SADÂC, Transferuri de
izvoare / Derelear nakliesi, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2009.
56. NUREDIN IBRAM, Romanya Türk Asıllı Toplulukların Kültürel
ve Medeniyet Tarihinden Seçmeler, Editura Ex Ponto, Constanţa,
2009.
57. AGIEMIN BAUBEC* G. DENIZ-KAMER BAUBEC, Dicţionar /
Sözlük, român- turc/turc-român, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2010.
58. MEHMET IRFAN BAŞPINARLI, Geri Dön Anne..., Editura Ex
Ponto, Constanţa, 2010.

44
 59. AGIEMIN BAUBEC, Gramatica limbii turce contemporane
(Günümüz Türk Dili Grameri), ExPonto, 2010.
ACTIVITATEA U.D.T.R. REFLECTATĂ ÎN PRESĂ

“Săptămâna Culturii Turce“, eveniment dedicat Zilelor

Constanţei
Alina CIUFU,
Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR) organizează, în
perioada 18-22 mai, “Săptămîna Culturii Turce“ - trei evenimente
cultural-educative dedicate Zilelor Constanţei. Comisia de Femei,
Comisia pentru Tineret şi Comisia pentru Cultură a UDTR, vor
organiza, în perioada menţionată, simpozioane şi programe artistice,
la care vor participa membri ai UDTR, dar şi invitaţi de peste hotare.
La sediul UDTR a fost organizată, ieri, o conferinţă de presă, prin
intermediul căreia preşedintele UDTR, Osman Fedbi, preşedintele
Comisiei de Femei, Aisel Arif, responsabilul pentru proiect Hasan
Emghil, secretarul general al UDTR, Şakir Sureya şi preşedintele
Comisiei de Cultură a UDTR, Serin Gafar, au prezentat programul
evenimentelor.
Comisia de Femei a UDTR va susţine, pe 19 mai, la Hotel
Oxford, a III-a ediţie a simpozionului internaţional "Femeia turcă din
Balcani". Potrivit preşedintelui Comisiei de Femei, Aisel Arif, la
manifestare sînt aşteptaţi să participe primarul oraşului Constanţa,
Radu Mazăre, secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru
Relaţii Interetnice Marko Atilla, consulul general al Republicii Turcia la
Constanţa, Haluk Agca. Peste 140 de femei din Turcia, Bulgaria,
Grecia şi România vor susţine comunicări ştiinţifice avînd cinci teme
majore: locul şi rolul femeii turce în viaţa culturală, socială şi politică,
femeia turcă în istoria locală, evoluţia femeii turce de-a lungul
timpului, integrarea europeană şi rolul femeii turce şi percepţia în
religie a femeii. "Simpozionul internaţional a fost iniţiat şi organizat de
Comisia de Femei a UDTR, cu intenţia de a lărgi cooperarea şi
comunicarea dintre femeile din această parte a Europei, dar şi a lumii.
Prin acest colocviu, aducem în prim-plan relaţia dintre organizaţiile de
femei cu statul şi societatea civilă şi aducem în centrul atenţiei
mijloacele de optimizare a situaţiei femeii, prin promovarea unor
programe adecvate", a explicat preşedintele Comisiei de Femei, Aisel
Arif.
Cea mai veche fanfară militară otomană, "Mehter", revine, la
Constanţa, după 11 ani Comisia pentru Tineret a UDTR va organiza, în
aceeaşi perioadă, simpozionul intitulat "Ataturk şi moştenirea lăsată
tinerilor turci", la care vor participa tineri din România, Turcia,
Bulgaria şi Grecia. Responsabilul acestui proiect, Hasan Emghil, a
precizat faptul că, prin intermediul acestei manifestări educative, se
doreşte să se aducă în atenţia tinerilor turci, dar şi a celor din
Constanţa, tradiţiile şi obiceiurile poporului turc, de la formare şi pînă
în prezent. "Este bine ca generaţia tînără să cunoască cultura,

45
mentalitatea şi rolul pe care ei îl au în promovarea tradiţiilor turceşti.
Trebuie să fim mîndri de poporul din care facem parte şi, în aceeaşi
măsură, sîntem nevoiţi să-l promovăm ca atare", a menţionat
responsabilul acestui proiect, Hasan Emghil.
Participanţii la cele două simpozioane au ocazia să urmărească
un inedit program artistic, susţinut de cea mai veche fanfară militară
otomană "Mehter". Secretarul general al UDTR, Şakir Sureya, a
declarat că fanfara "Mehter" revine la Constanţa, după 11 ani. Grupul,
format din 37 de bărbaţi, va interpreta melodiile pe care iniţiatorii
fanfarei le cîntau în timpul Imperiului Otoman, atunci cînd însoţeau
ostaşii la război. "Inedit este faptul că membrii trupei poartă aceleaşi
costume care erau purtate în perioada de început a grupului şi
folosesc aceleaşi instrumente de atunci, specifice repertoriului de
război. Dacă în perioada de război, formaţia avea menirea de a
îmbărbăta soldaţii, prin cîntecele ei, pe vreme de pace, ea anunţa
orele de rugăciune", a explicat secretarul general al UDTR, Şakir
Sureya.

46
Sambata, 20 Mai 2006
Simpozion internaţional "Femeia turcă din Balcani", la
Constanţa
Alina CIUFU

Seria manifestărilor din cadrul acţiunii cultural-educaţionale

"Săptămîna Culturii Turce", organizată de Uniunea Democrată Turcă
(UDTR), în perioada 18-22 mai, a debutat, ieri, la hotel "Oxford", cu un
simpozion ştiinţific. Bucurîndu-se de participarea a 140 de membre
ale organizaţiilor de femei din România, Turcia, Bulgaria şi Grecia, cea
de a III-a ediţie a simpozionului internaţional "Femeia turcă din
Balcani" a fost organizată de Comisia pentru Femei a UDTR. La
acţiune au participat consulul general al Republicii Turce la
Constanţa, Haluk Agca, preşedintele UDTR, Osman Fedbi,
preşedintele Organizaţiei de Femei din Balcani, prof. univ. dr. Şenol
Bal şi preşedintele Organizaţiei de Femei din Bulgaria, Mecbure
Efraimova.
Simpozionul ştiinţific a fost deschis de către consulul general al
Republicii Turce la Constanţa, Haluk Agca, care s-a arătat încîntat de
iniţiativa Comisiei pentru Femei a UDTR şi de numărul mare de
participanţi. "Îmi face o deosebită plăcere să fiu alături de
reprezentantele etniilor turce, bulgare şi greceşti, urmaşele femeilor
care s-au jertfit pentru poporul pe care l-au reprezentat. Trebuie să
fim mîndri de neamul din care facem parte şi trebuie să ducem cu
onoare mai departe sacrificiul strămoşilor noştri", a precizat Haluk
Agca. Participanţii la manifestare au păstrat un moment de
reculegere în semn de recunoştinţă pentru femeile din întreaga lume,
care s-au jertfit pentru patrie şi au iniţiat organizaţiile de cultură.
Preşedintele Organizaţiei de Femei din Balcani, prof. univ. dr. Şenol
Bal, a precizat faptul că iniţiativa UDTR este una admirabilă, o dovadă
a respectului pentru femei, cele care educă generaţiile de copii. "Un
popor fără cultură este extirpat, de aceea trebuie să ne promovăm
aşa cum se cuvine tradiţiile şi obiceiurile. Între poporul turc şi cel
român există colaborări cunoscute şi în istorie şi nu trebuie să uităm
că Dobrogea a fost paşalîc turcesc. Cu toate acestea, cele două
popoare şi-au păstrat propriile tradiţii, dar au ştiut cum să trăiască în
pace şi armonie", a declarat Şenol Bal.
Cea de-a treia ediţie a simpozionului internaţional "Femeia
turcă din Balcani" s-a desfăşurat pe cinci teme majore: locul şi rolul
femeii turce în viaţa culturală, socială şi politică, femeia turcă în
istoria locală, evoluţia femeii de-a lungul timpului, percepţia femeii în
religie şi integrare europeană şi rolul femeii. "Prin toate lucrările
ştiinţifice pe care participantele la manifestarea noastră le-au
prezentat s-a dorit să se aducă în atenţia tinerilor turci, dar şi a
constănţenilor, importanţa femeii şi rolul pe care aceasta îl joacă în
istoria unui popor. De asemenea, este o ocazie inedită prin care sînt

47
promovate tradiţiile şi obiceiurile etniilor turce, bulgare şi greceşti", a
concluzionat preşedintele Comisiei de Femei a UDTR, Aisel Arif.

48
 Luni, 13 Noiembrie 2006
„Mustafa Kemal Ataturk, comemorat la Constanţa“
Alina CIUFU

Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa,

reprezentat de Excelenţa Sa consulul general Haluk Agca, în
colaborare cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Dobrogea, Uniunea
Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor
Turco-Musulmani din România, a organizat, vineri seară, la Biblioteca
Judeţeană “Ioan N. Roman”, un eveniment omagial, prilejuit de
comemorarea a 68 de ani de la trecerea în nefiinţă a omului politic
Mustafa Kemal Ataturk. Prin intermediul comunicărilor ştiinţifice,
precum şi a cîntecelor patriotice, participanţii la manifestare au cinstit
personalitatea celui care este considerat unul dintre cei mai mari
lideri ai secolului al XX-lea.
Soldat şi politician turc, Mustafa Kemal Atatürk (1881 - 1938) a
fost fondatorul şi primul preşedinte al Republicii Turcia. Republica
Turcia a fost fondată pe 29 octombrie 1923 şi Mustafa Kemal Ataturk
a fost ales primul preşedinte al ţării. Pe parcursul mandatului, Mustafa
Kemal Ataturk a abolit califatul (martie 1924), a desfiinţat şcolile
religioase şi legea musulmană, care a fost înlocuită de codul civil
elveţian, codul penal italian şi codul comercial german. Egalitatea
femeilor a fost încurajată de căsătoria lui Mustafa Kemal cu o femeie
educată în Vest, Latife Hanim, de care a divorţat însă în anul 1925. În
decembrie 1934, primul preşedinte al Republicii Turcia a aprobat o
lege prin care femeilor li se permitea să voteze pentru membrii din
Parlament şi să deţină locuri în Parlament. Cea mai revoluţionară
reformă a lui Mustafa Kemal Ataturk a fost înlocuirea alfabetului arab
cu alfabetul latin, în 1928. “De remarcat este faptul că niciun
conducător nu a reuşit, în aprox. 15 ani, să înfăptuiască reforme
radicale, care să transforme Turcia medievală într-una europeană,
modernă”, a explicat vicepreşedintele Comisiei de Cultură din cadrul
Uniunii Democrate Turce din România, Gulten Abdula Nazare.

49
 Marti, 23 Mai 2006
Ecouri ale “Săptămînii Culturii Turce“ la Constanţa
Constanţa a găzduit, în perioada 18-22 mai, “Săptămîna Culturii
Turce“, o suită de manifestări cultural-educaţionale organizate de
Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR). Week-end-ul trecut,
la Hotel Oxford, în cadrul acestei ample manifestări, peste 140 de
membre ale organizaţiilor de femei din România, Turcia, Bulgaria şi
Grecia s-au întîlnit cu prilejul celei de a III-a ediţii a Simpozionului
Internaţional “Femeia Turcă în Balcani“. La evenimentul organizat de
Comisia pentru Femei a UDTR au participat Consulul General al
Republicii Turcia la Constanţa, Haluk Agca, preşedintele UDTR, Osman
Fedbi, preşedintele Organizaţiei de Femei din Balcani, prof. univ. dr.
Şenol Bal şi preşedintele Organizaţiei de Femei din Bulgaria, Mecbure
Efraimova. Iată care este discursul rostit de Consulul General al
Republicii Turcia la Constanţa, Haluk Agca, pe data de 19 mai, cu
prilejul deschiderii lucrărilor simpozionului:
“Aduc mulţumirile mele organizatorilor pentru amabilitatea de a
mă fi invitat să iau cuvîntul la deschiderea lucrărilor simpozionului
organizat de către UDTR , în cadrul festivităţilor prilejuite de Zilele
Constanţei.
De-a lungul timpului, aproape în toate societăţile, femeia a fost
supusă nedreptăţilor. Eforturile susţinute în ceea ce priveşte
poziţionarea femeii, care reprezintă jumătate din populaţia de pe
glob, pe picior de egalitate cu bărbatul, luptele împotriva umilirii şi a
exploatării ei, nu au condus nici astăzi la cîştigarea unei poziţii pe
care o merita.
În acest context, luarea în discuţie în cadrul unor astfel de
acţiuni a temelor cum ar fi poziţia femeii ieri şi astăzi în societate şi
problemele cu care se confruntă aceasta, dar şi aducerea în atenţia
opiniei publice a unor astfel de teme sînt importante.
Din acest motiv, doresc să-mi exprim satisfacţia şi sentimentele
de apreciere la adresa organizatorilor acestui simpozion şi să urez
succes în desfăşurarea lucrărilor.
Vă mulţumesc şi vă asigur de înalta mea consideraţie“.

Mulţumiri pentru deosebita colaborare instituţiilor şi organismelor

care în nenumărate rânduri ne-au sprijinit şi s-au implicat în
desfăşurarea proiectelor noastre:
Guvernul României
Departamentul pentru Relaţii Interetnice
Consiliul pentru Minorităţi Naţionale
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Prefecturi
Primării
Consilii Judeţene
Consilii Locale

50
Muftiatul Cultului Musulman din România
Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti
Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa
Ambasada Azerbaigeanului
Ambasada Kazahstanului
Ambasada Statelor Unite ale Americii
Ambasada Arabiei Saudite
Ambasada Republicii Arabe Egipt
Ambasada Republicii Arabe Siriene
Inspectoratele Şcolare Judeţene
Direcţiile judeţene pentru cultură
Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea
Camera de Comerţ Română-Turcă
Organizaţiile Minorităţilor Naţionale
Inspectoratul de Poliţie
Comandamentul de Jandarmi

51
 BIBLIOGRAFIE

1. Broşura „15 ani UDTR“, 2005

2. www.udtr.ro
3. www.telegrafonline.ro
4. „Tradiţii şi obiceiuri ale turcilor din România“, Ibram
Nuredin, Ed. Exponto, Constanţa, 2003
5. Ion Diaconu, Minorităţile-statut-perspective, Ed.
Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 30.
6. Statutul U.D.T.R.

52