Universitatea Bucuresti

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

Mediul Mediteranean

Dima Ruxandra Maria

Ilie Maria Ruxandra
Grupa 102
Bucuresti 2012
 MEDIUL SUBTROPICAL
(MEDITERANEAN)

I. LOCALIZARE

Ocupa suprafete la latitudini de 30-40, precumpanitor in insulele si in statele

riverane Marii Mediterane. Areale mai restranse sunt pe tarmul californian (San
Francisco, Los Angeles), in Chile (la sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa de
Sud, Australia sudica.
Prin pozitie, ea face trecerea intre regiunile naturale ale zonei calde si cele ale
zonei
temperate.

-Europa: regiuni importante din Europa Sudica, mai ales regiunea estica si sud-
estica a Spaniei; sudul Frantei; Italia la sud de Roma; Grecia in cea mai mare parte;
vestul Marii Adriatice, adica litoralul dalmatic; insulele din Marea Mediterana
(europeana); Crimeea de sud.
 -Asia: Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu (partial), China Estica si Sudica,
Campia Indo-Gangetica, Japonia (central-sudica).

-America de Nord: Statele Unite prin California, statele Arizona, New Mexico,
Texasul de Sud, Louisiana, Mississippi, Alabama, Florida.
 -America de Sud: Argentina de Nord, Uruguay, Chile (partea centrala).

-Africa: regiunea Atlas si Sudul Africii.

-Australia de Est (jumatatea meridionala): jumatatea sud-estica a Australiei si

Australia de sud-vest.
II. FACTORI DE MEDIU (generatori, influenti si modificatori, de
identificare)

1) Latitudinea: aproximativ intre tropicul de nord si sud si circa 35° latitudine

nordica si sudica, cu unele diferentieri.
2) Conditia climatica: Specificul mediului mediteranean este datorat
pretutindeni conditiei climatice, dependenta de intalnirea maselor de
aer polare (iarna – ciclonii frontului polar) cu cele tropicale
(vara – anticiclonii subtropicali, care impun o mare uscaciune).
Prin urmare, alternanta sezoanelor este foarte bine marcata.
In functie de gradul de umiditate si repartitia acesteia in timpul unui an
se deosebesc:

-climat subtropical (temperat umed) : prezent in sud-vest, sudul si sud-

estul SUA, nordul Argentinei si Uruguay, regiunea meridionala a Australiei,
partea meridionala a Africii, nordul Mesopotamiei.

- climat subtropical umed (musonic) : China de Sud, Sud-Est, Japonia

Central-Sudica. Ploi musonice. Cantitatea de precipitatii trece de 1400 mm/an.
Ploi de vara-toamna.
 - climat subtropical uscat (semidesertic si desertic) : Anatolia Centrala,
Podisul Iran, Irak, Iordania, sudul Podisului Marelui bazin, Podisul Colorado :
▪ veri uscate, toride, cu un numar mare de zile tropicale.
▪ ierni reci, mai ales in regiunile inconjurate de munti in care nu se face simtita
influenta marii.

- climat mediteranean: cunoscut in sudul Europei, nordul Africii si sud-

vestul Australiei, Levatul Asiei.

• sunt prezente toate anotimpurile - vara calda si secetoasa, cu secete

prelungite, daunatoare culturilor agricole.
• iarna, toamna si partial primavera sunt blande si ploioase; ploile
incep din a doua jumatate a toamnei.
• regimul termic si pluviometric sunt strans legate de prezenta si
deplasarea zonei de convergenta intertropicala spre nord si sud in
spatial African; astfel aerul cald este antrenat vara spre nord si
iarna-spre sud.
• ploile au caracter torential; ca si secetele, aduc deseori pagube
mai ales agriculturii.
• pe fondul circulatiei generale, se intalnesc deplasari locale ale
maselor de aer cu caractere termice diferite astfel:

SIROCCO - vant ce vine din tinuturile sahariene;

- el poate depasi zona subtropicala.

-
BORA – vant rece care traverseaza Muntii Dinarici de la nord-
est catre sud-vest, acoperind litoralul estic al Marii
Adriatice.
MISTRALUL si TRAMONTANUL – vin din Masivul
Central Francez si respective Alpii Provence-
Danphinè si invaluie litoralul sudic al Frantei
(inclusiv Côte d'Azur)
- dupa caz, acestea modereaza uscaciunea verilor sau
o accentueaza.
 III. RELIEFUL

Cateva elemente mostenite din cuaternar in configuratia reliefului merita a fi

mentionate si anume:
- prezenta urmelor glaciare in munti;
- depuneri de galeti, uneori de mari dimensiuni in
unele sisteme hidrografice;
- apele isi creeaza o retea subterana bogata;
- se nasc deltele printr-un transport bogat;
- se formeaza glacisurile.

De asemenea, relieful este variat ca forme si varsta aparitiei lor:

• munti, coline, podisuri (platouri), campii si despresiuni : Muntii Sierra Nevada,

Cordiliera Betica, Muntii Pindului, Muntii Pontici, Estul Mesetei Spaniole,
depresiunea Californiei, Japonia Central-Sudica, Campia Andaluziei, Campia
Thessaliei, Podisul Iran s.a. ;
• altitudini cuprinse intre 200 si 3000 metri;
• grad diferit de fragmentare, comparand regiunile de munti cu cele de campie in
conditiile unui numar mai restrand al sistemelor hidrografice in acestea din urma;
• modelarea actuala prezenta mai ales in perioada toamna-iarna, odata cu aparitia
nivelurilor crescute ale apelor curgatoare.

○ Cordiliera Betica - munti situati in sudul, sud-estul Spaniei, ca o larga

deschidere catre Mediterana;
 - apartin sistemului muntos alpin; altitudini – 3480m Vf.
Mulhacen din culmea Sierra Nevada;
- alcatuiti din sisturi cristaline si roci sedimentare;
- contin importante resurse de subsol.

○ Apeninii Sudici (Sicilia, Apeninii Cantabrici, Apeninii Napolitani etc.)

- alcatuiti din cristalin (masiv), eruptiv (Vezuviu 1277m –
Regiunea Campania), gresii, argile;
- altitudinea maxima : 2267m – Culmea Pollino.

○ Muntii Pindului, Sar Planina, Grammos

- altitudini cuprinse intre 1000 si 2900 de metri;
- relief carstic dezvoltat predominant pe calcare cretatice;
- depresiuni tectono-erozive;
 - culoarul Vardar-Axios-Morava;
- lacuri tectono-carstice (ex: Prespa, Ohrid s.a.).

○ Muntii Pontici si Taurus, Elburz, Zagros

- cutari alpine;
- culmi paralele, vai longitudinale;
- altitudini de peste 3900 m;
- relief glaciar, ghetari actuali;
- relief carstic;
- strabaturi prin sectoare de vai transversale de catre fluviile
Sakarya, Kyzyl Yrmak.

○ Sierra Nevada - cutari mezozoice si neozoice;

- altitudini : 4418 m – Vf. Whitney;
- culme cu osatura granitica;
- in pliocen-cuaternar o parte s-a scufundat (Valea Mortii situata
sub nivelul Oceanului Planetar la -86 m).
○ “Colinele” Chinei de Sud (Wuy Shan)
- culmi alungite pe directia nord-est, sud-vest, formate pe
cuvertura mezozoica;
- altitudinile nu depasesc 2500 m;
- culoare (Xi Jiang), depresiuni tentaculare, mici defilee;
- delta Xi Jiang, numeroase insule si peninsule.
○ Meseta Spaniola (Extremitatea Orientala)
- podis usor accidentat datorita prezentei Sierrelor (sierre ce
Desprind din Muntii Iberici si Cordiliera Betica spre est)
- altitudini de 500 – 600 m
- soclu cristalin acoperit partial de cuvertura tertiara si
cuaternara.

○ Depresiunea Californiei - situata intre Muntii Coastelor si Muntii Coastelor

(Sierra Nevada);
- depresiune tectonica, situata intr-o regiune foarte
activa din punct de vedere seismic;
- constituie un mare bazin interior lung de circa
 800 km;
- fost golf, colamnat prin aportul celor 2 rauri:
Sacramento si San Joaquin;
- este prezent procesul de subsidenta din vatra
depresiunii, marcat si de grosimea mare a
depozitelor.

○ Campia Andaluziei - ocupa un fost golf cuprins intre Culmile Muntilor Sierra
Morena si Cordiliera Betica si este umplut cu depozite
fuvio-marine;
- o serie de coline de interpun intre campie si munte,
unitate de contact intens folosita agricol;
- regiune strabatuta de Guadalquivir.

○ Campia Thessaliei - cuprinsa intre Muntii Macedoniei si Olymp in nord,

Muntii Pindului in vest si sud;
- este cantonata intr-o depresiune tectonica;
- este strabatuta de la vest la est de raul Pinios si afluentii
acestuia;

- in unele locuri, campia este mlastinoasa datorita patului

argilos destul de raspandit.
 IV. HIDROGRAFIA

Regimul hidrologic mediteranean este caracterizat prin variatii de nivel in functie

de caracterele zonei climatice de care fac parte.
Astfel sunt inregistrate cresteri de toamna-iarna, uneori cu prelungiri pana in
martie ale nivelurilor raurilor din Europa Meridionala, Italia sudica si niveluri ridicate
in sistemele hidrografice ale Chinei de Sud datorate musonilor, ciclonilor etc.
Variatii sunt inregistrate si in functie de caracterul petrografic al regiunilor
strabatute (ex: regiunile cu forme si fenomene carstice din Grecia, Anatolia de Vest,
China de Sud-Vest etc.) sezoniere mari, prin ape mici de vara , secare pe raurile
autohtone, viituri de. Este specific raurilor din Peninsula Italica (Arno, Tibru),
Sardinia, Sicilia, Corsica.
Comparativ cu cresterile, scaderile nivelurilor si debitelor pana la secarea apei in
albie se realizeaza vara.
In general, regimul scurgerii este impus de contrastele d intre toama-iarna si vara.
 Principalele ape curgatoare care strabat regiunile subtropicale apartin fie
Oceanului Pacific ( Sacramento, St.Joaquin, Colorado, Chang Jiang, Xi Jiang), fie
Oceanului Atlantic prin Marea Mediterana (Ebru, Menderes).

Sunt prezente lacurile carstice si tectono-carstice (Shköder - Peninsula Balcanica,

China de Sud), cele de baraj antropic, tectonice, vulcanice de crater (Tuzla-Turcia) s.a.
 V. CLIMATUL

Climatul, care are rol determinant in specificitatea peisajului, se caracterizeaza

prin doua sezoane distincte cu scurte intervale tranzitorii.
Dominanta maselor de aer tropicale, calde si uscate determina temperaturi
ridicate vara (medii lunare de 20˚-25˚C), uscaciune datorata cantitatilor reduse de
precipitatii, numeroase zile senine.
In sezonul rece, activitatea ciclonala din zona latitudinilor mari ajunge pana in
aceste locuri impunand temperaturi mai coborate (medii lunare de 5˚ -10˚C),
nebulozitate accentuata si o mare cantitate de precipitatii ce cad frecvent sub forma de
aversa.

Temperaturile medii anuale oscileaza intre 15˚-20˚, iar maximile absolute pot
ajunge la peste 35˚C.
Verile sunt ceva mai racoroase in zonele de litoral (in sectoarele vecine curentilor
reci) si mult mai fierbinti in interiorul continentului, intre ele diferentele ajungand la
aproape 10˚C. In schimb, amplitudinile diurne sunt mici pe litoral si mult mai mari in
interior.

Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta. In

medie, ea este de 500-1000 mm, dar in anumite conditii, local, ajung la valori mult
mai mari (peste 1500 mm) sau foarte mici (sub 350 mm). Repartitia acestora in timpul
anului este extrem de neuniforma: preponderent cad iarna cand inregistreaza un lant
de zile cu averse, adevarate “ruperi de nori” ce dau chiar pana la peste 1000 mm in 24
ore. Sezonul secetos dureaza intre 4 si 6 luni.

Spre interiorul continentelor, uscaciunea creste ceea ce duce la detasarea unor

peisaje asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperate.

Pe tarmurile regiunii mediteraneene se declanseaza frecvent vanturi dinspre uscat

ce au viteze mari si anumite caracteristici termice (vanturi reci ca Mistralul, in sudul
Frantei si Bora pe tarmul dalmatic si vanturi calde ca Santa Ana pe tarmul vestic
american si Berg pe cel sud-african).

VI. VEGETATIA

Cresc, in general, plante odorifiante (care emana uleiuri aromatice) : frunzele

sunt adaptate celor mai variate conditii de umiditate. Sunt adesea mici, lanceolate pana
la forma de spin (tepi), acoperite cu un strat subtire de ceara pentru a evita
evapotranspiratia excesiva. Toate acestea protejeaza plantele de uscaciunea verilor cu
secete prelungite si temperature coborate ale iernilor.
 In general, plantele sunt sempervirescente (intotdeauna verzi), dar cu cicluri
vegetative foarte diferite; apar insa specii de plante arbustive si subarbustive cu frunze
cazatoare, alaturi de plantele ierboase.

Sunt frecvente si tufisurile, care s-ar instalat in urma inlaturarii si distrugerii

padurilor initiale.

- ASOCIATIILE VEGETATIVE MEDITERANEENE -

A) tufisurile, asociatii secundare dezvoltate pe locul fostelor paduri (faciesuri

sau stadii neforestiere) :

■ Denumiri regionale:

▪ maquis (denumire corsicana):

- acopera regiunile litoralului mediteranean al Italiei, Corsica etc.;
- cresc pe substrat silicos;
- are in alcatuire laur, maslin salbatic, mirt s.a.
▪ gariga:
- asociatii care cuprind rosmarin, stejar de carmaz, palmier pitic;
- se dezvolta pe roci calcaroase;
- inaltimea plantelor poate ajunge la 2-3m.

▪ frigana (nume grecesc):

- are in alcatuire printer altele drobita (Genista).
▪ tomilare (denumire spaniola):
- are in componenta levantica, cimbru, rosmarin.

▪ chaparral (regiunea Californica din SUA):

- in alcatuire intra si Quercus dumosa.

▪ mattoral (termen spaniol):

- tufisuri si specii cu covor de graminee (America de Sud – coasta Chiliana).

▪ tufisurile din regiunea Cap (Africa de Sud):

- alcatuite din copaci de talie mica cu frunze tepoase, multe leguminoare si
compozee.

▪ tufisurile din Africa de Nord :

- cu Erica si cele din Australia numite scrub (malee, mulga, brigalow).

B) Padurile mediteraneene = paduri sclerofile, durisylvae

a) Emisfera Nordica

Padurile mediteraneene :
- nu sunt localizate exclusiv in jurul Marii Mediterane, ele se gasesc si pe
alte continente.
- urca in altitudine pana la 1500 m.
 - sunt alcatuite din stejar, pin si brad, specii cu frunze persistente, dar si
caduce (arborii nu depasesc 20 m).
- dintre genuri si specii mai frecvent intalnite sunt: Quercus suber, Quercus
pubescens, Q.cerris sau Q.mirbekii in Maghreb, Olea s.a.

Exista plante sclerofile adaptate la uscaciune severa, cu frunze persistente cum

sunt : Q.ilex, Q.suber (care prefera substrat silicios), Q.coccifera.
Pe langa acestea pe fundul vailor, dar sip e versantii insoriti cresc maslinul,
laurul, fisticul.
Sub nivelul vegetatiei arborescente se afla cel al plantelor ierboase.

La alcatuirea padurilor interioase sau a celor de pe litoral mai participa : pinul

maritim, pinul de Alep (cel mai raspandit), cedrul de Liban.
 Acesti arbori s-au dezvoltat pe un substrat, predominant calcaros-silicios care
influenteaza stabilirea cu predilectie a lor; frecvent apare si pinul maritim (Pinus
pinaster).

In America de Nord, in regiunea Californiei, marcata de o accentuate uscaciune

cresc specii de stejar, dar cu frunza persistenta.
In Peninsula Balcanica si in sudul Frantei se intalnesc si copaci cu frunza
cazatoare, cum este castanul comestibil.
In Asia de Sud-Vest, acolo unde uscaciunea a impus un peisaj de semidesert si
desert (Iran) pot fi intalnite Haloxylon persicum, Tamarix si Salsola.
 b) Emisfera sudica

In America de Sud, padurile se intend pe circa 500 km intre Valporaiso si

Conception : 33 ° - 36° latitudine sudica.
Sunt formate din paduri de fag austral, liane etc, ian in Woddlands (Chile) se
intalnesc speciile de Quillaia si Pneumus.

Padurile mediteraneene din Australia de sud-est, adica regiunea Adelaide si din

Australia de sud-vest, adica regiunea Perth, sunt alcatuite din eucalipti (Eucaliptus
marginata) cu inaltimi de pana la 50-60 m in vest si 90 m in rest, iar in stratul ierbos :
mimoze si ferigi. In paduri apar tufisuri nu prea inalte (malescrub), cu Banksia si
Triodia.

In Africa, astfel de paduri se gasesc in regiunea Capului, intre desertul Namib,

regiunea Karro si coasta estica, iar in padurile montane de aici se gaseste
Leucodendron.

VII. SOLURILE
 Invelisul de soluri este mult mai variat in comparatie cu regiunile aride si
semiaride, dar datorita agresivitatii pluviale se afla pe alocuri si intr-un grad avansat
de degradare.

In sezonul cald sunt aduse la suprafata saruri , in special bicarbonati , care se

acumuleaza la diferite adancimi impunand o oarecare varietate a tipului de sol. Sunt
soluri fertile avand un profil de pana la un metru grosime cu humus si baze
schimbabile.

Se includ diferite tipuri din clasele de cambisoluri, luvisoluri.

In regiunile de campie se adauga local soluri halomorfe (estul Spaniei ),
kastanoziomuri si vertisoluri ( Andaluzia, California ).
In regiunile cu uscaciune mai mare exista soluri maronii-cenusii , subtiri si cu
continut mai sarac in humus, de unde fertilitatea mai redusa, folosite adesea la
pasunat.
Pe calcare se intalnesc solurile numite terra rosa.
 VIII. GRADUL DE ANTROPIZARE

- Regiunea mediteraneana Americana -

California si regiunile limitrofe (Nevada, Utah, Arizona etc) se remarca printr-o

dezvoltare economica sustinuta, avand in vedere resursele de subsol extrem de bogate,
(in special cele noi descoperite,), terenuri foarte fertile (Valea Californiei) sau a carora
fertilitatea este sustinuta de ample sisteme de irigatii.
Regiunea se caracterizeaza printr-o industrie complexa: energetica, siderurgica,
constructoare de masini, petrochimica, textila si alimentara, cu doua mari concentrari
urban-industriale – San Francisco si Los Angeles.
Activitatile portuare si de transport maresc spatial interventiei umane, dincolo de
limitele uscatului prin intermediul porturilor precum : Oakland, Richmond, Vallejo,
Redwood.
Transportul feroviar si rutier, prin numarul mare al centrelor de legatura prin
prezenta unor importante noduri de comunicatie rutiera si feroviara (Salt Lake City),
Spokane important centru al comertului cu grau, Phoenix oras care face legatura intre
regiunea pacifica si Mexic, completeaza ansamblul activitatilor umane in regiune cu
consecintele corespunzatoare.

- Regiunea mediteraneana europeana -

(Spania, Italia, Grecia etc)

Se afla intr-o foarte dinamica arie din punct de vedere al activitatilor care au loc.
Sursele, in general material prima, genereaza o mare diversitate de ramuri si
subramuri industriale, agricole, comerciale. Cateva ramuri industriale au un rol
deosebit prin cantitatea fortei de munca antrenate, capacitate de productie, legaturile
interne si externe. Este vorba de industriile prelucratoare in principal: siderurgica,
constructoare de masini, chimica si petrochimica. Aceste ocupa areale traditionale, dar
si modernizate precum:
 ▪ in Spania - Catalonia (Badalona, Barcelona, Taragona), Valencia (El
Puerto, Castellon, Valencia), Murcia, Escombreros (Cartagena), Andaluzia
(Cordoba), in Algeciras, Cadiz, Huelva, Sevilla;
▪ in Italia - Napoli, Bari, Brindisi, Toronto, Messina, Catania, Palermo, s.a.
▪ in Grecia - indeosebi cele dinspre Marea Egee : Salonic, Volos, Atena-
Pireu, Corint.
Sunt si activitati de traditie, cu o mare raspandire in teritoriu si ale caror
produse constituie in buna masura obiecte pentru export. In aceasta categorie sunt
incluse, in principal, cele create in industria textile (regiunea Macedonia din Grecia),
regiunile litorale Adriatica si Tireniana din Italia sudica cu centre ca Barletta, Napoli
(Solofra), Scalea, iar din Spania – Catalonia (Sabadell), Valencia, Elche, s.a.

IX. ACTIVITATEA ANTROPICA

Interventia omului in lumea mediterana s-a facut de timpuriu, in vederea obtinerii

unor bunuri. Astfel, secolul al IV-lea a fost marcat de defrisari si aparitia civilizatiei
terenurilor cultivabile, a materieleor de constructie, combustibilului, construirea
navelor, realizarea cailor de comunicatie, extinderea asezarilor.
Secolele IV-XIX au dus la intensificarea activitatii in zonele litorale ,
industrializare, urbanizare, poluare, cu implicatii negative in starea de echilibru a
mediului, indeseobi in partea terminala a perioadei.

- Consecintele impactului uman -

Se reflecta atat in plan teritorial, cat si in plan structural-functional.

Ele se manifesta prin cateva fenomene care pot fi pozitive sau negative, fata de
care societatea a adoptat o anumita atitudine, dar care astazi impune o pozitie
constructiva.

- Aparitia si dezvoltarea unor regiuni atractive (ex: Marea Mediterana)

- Restructurari industriale si modernizari (adaptarea la cerintele
contemporanitatii)
- Dezvoltarea si extinderea nucleelor de inovatii (ex: Silicon Valley –
California)
- Prezenta (aparitia) sectoarelor in dificultate