UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTER B8 ANUL I

Proiect la disciplina „Utilizarea sistemelor informatice

economice”

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. Marian Cristescu

MASTERAND:
Camelia-Mihaela Groza

SIBIU
2020
 CUPRINS

Cap. 1. Sistem informatic de gestiune implementat prin intermediul

Oracle...................................................................................................................3

1.1. Modelarea conceptuala a datelor (MCD)......................................................

1.1.1. Modelul Entitate-Asociere (EA).............................................................

1.1.2. Restrictii de integritate..........................................................................

1.1.3. Dependente functionale........................................................................

1.2. Modelarea conceptuala a prelucrarilor (MCP)...........................................

1.3. Modelarea logică a datelor (MLD).............................................................

Cap. 2. Modelarea fizică a datelor (MFD)..........................................................

2
 Cap. 1. Sistem informatic de gestiune implementat prin intermediul
Oracle

Prezentarea societății Sibel Impex S.R.L.

Societatea comercială Sibel Impex S.R.L. şi-a început activitatea în anul 1994.
Sediul central al societăţii se află în municipiul Sibiu, str. Viile Sibiului, iar numărul
de înregistrare la Registrul Comerţului este J32 /236 /1994. Codul unic de identificare este
5245338. Forma juridică de organizare este cea a societăţii cu răspundere limitată.
Firma Sibel Impex S.R.L. din Sibiu are ca domeniu de activitate proiectarea si
productia de mobilier realizat din placi aglomerate in combinatie cu structuri metalice sau
lemn masiv. Firma dispune de spatii de productie de 1000 m2, spatii de depozitare de 1500
m 2 , spatii administrative si show-room de 500 m 2 , toate amplasate pe un teren de 3500
m 2 .
Firma S.C. Sibel Impex S.R.L. ia nastere in anul 1994 si are ca obiect principal de
activitate comertul cu materiale pentru industria mobilei, PAL melaminat, PFL emailat,
blaturi de bucatarie, etc.
Pe langa mobilierul la comanda realizat de firma Sibel pentru diverse companii si
institutii, firma produce si livreaza diverse subansamble de mobilier pentru IKEA-Suedia,
Parisot Groupe-Franta, Orbelle-SUA.
Societatea practică un adaos comercial de 50%-100%, iar plăţile pe care le efectuează
se fac în numerar, cu cec sau prin virament bancar.
Conform politicii comerciale a societăţii, aceasta livrează produsele sale atât către
clienţi cu personalitate juridică cât şi persoanelor fizice, fiind recunoscută la nivel naţional
pentru calitatea înaltă a produselor sale.

Scurtă introducere

În vederea întocmirii proiectului, am ales să realizez modelul prin care societatea

Sibel Impex S.R.L se aprovizionează cu materiile prime necesare obţinerii produselor finite
ce sunt supuse vânzării, o parte esenţială în desfăşurarea activităţii oricărui agent economic
cu profil productiv. Din punct de vedere economic, acest proces presupune parcurgerea mai
multor etape:
→ mai întâi, societatea cumpără materiile prime de la furnizori, de la care primeşte şi
factura aferentă achiziţiei respective.
→ pe baza acesteia, departamentul de contabilitate întocmeşte Nota de intrare-
recepţie (NIR), prin care se realizează recepţia cantitativ-valorică a materialelor.
→ la o dată ulterioară, se plătesc furnizorii, fie în numerar, fie prin virament bancar
(cu ordin de plată).
→ apoi, în momentul utilizării materiilor prime în procesul de producţie, se
întocmeşte Bonul de consum pentru fiecare categorie de materie primă în parte.
→ prelucrarea lor duce la obţinerea produselor finite, care sunt vândute către clienţi.
→ În momentul vânzării, se întocmesc de către societate, facturi de ieşire, care atestă
scoaterea din gestiune a produselor fabricate.

3
 1.1. Modelarea conceptuala a datelor (MCD)
1.1.1. Modelul Entitate-Asociere (EA)

Modelul EA urmăreşte obţinerea unei reprezentări fidele a realităţii, utilizând

urmatoarele concepte specifice: entităţi, atribute, asocieri .
Entitatea reprezintă un obiect al realităţii modelate caracterizat printr-o existenţă
proprie, cu o identitate proprie şi o mulţime de caracteristici care exprimă proprietăţile
acestuia.
Tip de entitate reprezintă un concept generic desemnând mulţimea tuturor entităţilor
prezentând aceleaşi caracteristici constructive.
Exemplu:

Tip de Atribute Realizari ale Realizari ale Realizari ale

entitate atributelor 1 atributelor 2 atributelor 3
Materii_prim Cod_materie_prima 1 2 3
e Denumire_materie_prima Pal Cuie PFL emailat
UM m2 kg m2

MATERII_PRIME TIP DE ENTITATE

*Cod_materie_prima
Denumire_materie_prima
ATRIBUTE
UM

ENTITATI

REALIZARI ALE ATRIBUTELOR

În cazul gestiunii materiilor prime şi produselor finite de la Sibel Impex S.R.L tipurile
de entităţi construite sunt următoarele:
• Furnizori
• Facturi_achiziţie
• NIR
• Doc_de_plată
• Intrari
• Materii_prime
• Bon_de_consum
• Materiale_consumabile
• Produse_finite
4
 • Iesiri
• Clienţi
• Facturi_vânzare
• Doc_de_încasat.

Atributul definește o proprietate distincta a unei entitati. Fiecare atribut prezinta un

domeniu, adică o muțime de valori admise.
Atributele care se ragasesc in fiecare tip de entitate din cadrul proiectului sunt
urmatoarele:

FURNIZORI FACTURI ACHIZITIE INTRARI

*Cod_furnizor *Nr_factura_achizitie *Cod_intrare
Denumire_furnizor Cod_furnizor Nr_factura_achizitie
Judet NIR Data_achizitie Cod_materie_prima
DOC_DE_PLATA
MATERII_PRIME
Strada Cantitate_intrata
*Nr_NIR *Nr_doc_plata
*Cod_materie_prima
Nr Pret_unitar
Nr_factura_achizitie Nr_factura_achizitie
Denumire_materie_prima
Cod_postal Valoare_fara_TVA
Data_intrarii
PRODUSE_FINITE
BON_DE_CONSUM Fel_doc_plata
UM
MATERIALE_CONSU
CUI TVA
Valoare_totala
*Cod_produs Data_platii
MABILE
*Nr_bon
Nr_inreg_Reg_Com Valoare_totala
Denumire_produs
Cod_materie_prima Valoare_platita
*Cod_material_consumabil
UM CLIENTI
Data_bon
IESIRI FACTURI_VANZARE
Tip_plata
Cod_materie_prima
*Cod_client
*Cod_iesire
Cost_productie *Nr_factura_vanzare
Nr_bon
Denumire_client
Cod_produs
DOC_DE_INCASAT
Adaos Cod_client
Cantitate_consumata
Judet
Nr_factura_vanzare
*Nr_doc_incasare Data_vanzare
Pret_unitar
Strada
Cantitate_vanduta
Nr_factura_vanzare Valoare
NrPret_unitar
Fel_doc
Cod_postal
Valoare_fara_TVA
Data_incasarii
CUI
TVA
Valoare_incasata
Nr_inreg_Reg_Com
Valoare_totala
Tip_incasare

Clasificarea atributelor

a. După complexitate:
- elementare (simple) ale căror realizări nu pot fi descompuse;
- decompozabile (complexe) ale căror realizări sunt decompozabile
b. După realizările pe care le pot prezenta:
1.
- obligatorii - trebuie să prezinte obligatoriu o realizare, ceea ce corespunde sintagmei
NOT NULL – orice realizare;
- opţionale - sunt atribute care pot să nu prezinte nici o valoare (realizare) în cadrul
unei entităţi;
2.
- monovaloare - atribute care prezintă o singură valoare în cadrul unei entităţi;
- multivaloare - atribute care prezintămai multe realizări în cadrul aceleiaşi entităţi;
5
Clasificarea atributelor din cadrul priectului este redată in tabelul următor:

Exemplu de atribut După complexitate După obligativitate După realizari

Cod_furnizor Elementar Obligatoriu Monovaloare

Denumire_furnizor Elementar Obligatoriu Monovaloare
Judet Elementar Obligatoriu Monovaloare
Strada Elementar Obligatoriu Monovaloare
Nr Elementar Obligatoriu Monovaloare
Cod_postal Elementar Optional Monovaloare
CUI Elementar Obligatoriu Monovaloare
Nr_inreg_Reg_Com Decompozabil Optional Monovaloare
Nr_factura_achizitie Elementar Obligatoriu Monovaloare
Data_achizitie Elementar Obligatoriu Monovaloare
Cod_intrare Elementar Obligatoriu Monovaloare
Cod_materie_prima Elementar Obligatoriu Monovaloare
Cantitate Elementar Obligatoriu Monovaloare
Pret_unitar Elementar Obligatoriu Monovaloare
Valoare_fara_TVA Elementar Obligatoriu Monovaloare
TVA Elementar Obligatoriu Monovaloare
Valoare_totala Elementar Obligatoriu Monovaloare
Nr_NIR Elementar Obligatoriu Monovaloare
Data_intrarii Elementar Obligatoriu Monovaloare
Nr_doc Elementar Obligatoriu Monovaloare
Fel_doc Elementar Obligatoriu Monovaloare
Data_platii Elementar Obligatoriu Monovaloare
Valoare_platita Elementar Obligatoriu Monovaloare
Tip_plata Elementar Obligatoriu Monovaloare
Denumire_client Elementar Obligatoriu Multivaloare
UM Elementar Obligatoriu Monovaloare
Nr_bon Elementar Obligatoriu Monovaloare
Cod_material_consumabil Elementar Obligatoriu Monovaloare
Valoare Elementar Obligatoriu Monovaloare
Cod_produs Elementar Obligatoriu Monovaloare
Cost_productie Elementar Obligatoriu Monovaloare
Adaos Elementar Obligatoriu Monovaloare
Cod_iesire Elementar Obligatoriu Monovaloare
Cod_client Elementar Obligatoriu Monovaloare

Obiecte compozite

6
 Obiectele compozite se caracterizează prin faptul că ele conţin una sau mai multe
caracteristici multivaloare (cărora în modelul EA le vor corespunde atribute multivaloare).
Obiectele compozite, care ar fi putut fi prezente în cadrul proiectului, însă au fost
descompuse în obiecte simple, sunt: Bon de consum, Facturi achiziţie, Facturi vânzare.
Pentru exemplificarea obiectelor compozite decompozabile, am ales “Facturi achiziţie”.

FACTURI_VANZARE
*Nr_factura_vanzare
Cod_Client
Obiect compozit Caracteristici multivaloare
Data_vanzare
(o factura de achizitie
Id_materie_prima cuprinde mai multe intrari
Cantitate_intrata de articole)
Pret_unitar
Valoare_fara_TVA
TVA
Valoare_totala

FACTURI_VANZARE IESIRI Tip de entitate

Nr_factura_vanzare Cod_produs
Cod_client Nr_factura_vanzare
Data_achizitie Cantitate_vanduta
Pret_unitar
Valoare_fara_TVA
TVA
Valoare_totala

Observație: În mod asemanator s-a procedat si în cazul Bon_de_consum și Facturi_achizitie.

Fiecare entitate prezintă un IDENTIFICATOR care poate fi un atribut sau un grup minimal
de atribute al cărui rol este de a permite identificarea în mod unic, fără echivoc, a entităților.

În cazul prezentului proiect identificatorii fiecărei entități sunt reprezentați în următorul tabel:

Tip de entitate Identificator

Furnizori Cod_furnizor
Facturi_achizitie Nr_factura_achizitie
7
 Intrari Cod_intrari
NIR Nr_NIR
Doc_de_plata Nr_doc_plata
Materii_prime Cod_materie_prima
Bon_de_consum Nr_bon
Materiale_consumabile Cod_material_consumabil
Produse_finite Cod_produs
Clienti Cod_client
Facturi_vanzare Nr_factura_vanzare
Iesiri Cod_iesire
Doc_de_incasat Nr_doc_incasare

Asocieri și cardinalități
Asocierea dintre entităţi exprimă legătura stabilită dintre acestea şi rolul pe care îl
joacă fiecare entitate participantă la legătură. Exprimând o legătură dintre entităţi ea nu are o
existenţă de sine stătătoare.
După numărul de tipuri de entităţi participante asocierea poate fi:
- unară (reflexivă);
- binară;
- complexă.
Asocierea unară (relflexivă) se caracterizează prin faptul că exprimă legăturile stabilite
între entităţi aparţinând aceluiaşi tip.
Asocierile binare reprezintă legături (corespondenţe) stabilite între realizările aparţinând
la două tipuri de entităţi diferite.
Asocierile complexe exprimă legături stabilite între realizările mai multor tipuri de
entităţi.

Exemple:
Asociere binară:

FACTURI ACHIZITIE NIR

*Nr_factura_achizitie *Nr_nir
Cod_furnizor 0,1 Sunt 1,1 Nr_factura_achizitie
Data_achizitie recepționate Data_intrarii
Valoare_totala
Recepționate
Recepționează

8
 În cadrul tipului de asociere “Sunt recepţionate”, tipul de entitate “Facturi_achiziţie”
are rolul de “recepţionate” (facturile de achiziţie a materiilor prime se recepţionează prin
Nota de intrare-recepţie), iar “NIR” ocupă rolul de “recepţionează” (NIR-ul se întocmeşte, pe
baza facturii, în momentul în care se face recepţia propriu-zisă a materiilor prime înscrise în
aceasta).
Între tipul de entitate “Facturi_achiziţie” şi asocierea prezentată, apar următoarele
cardinalităţi:
- Cardinalitatea minimală 0, ceea ce semnifică faptul că pot exista facturi pentru care
nu s-a întocmit încă Nota de intrare-recepţie;
- Cardinalitatea maximală 1, care arată că pentru o factură de achiziţie se poate face
recepţia printr-o singură Notă de intrare-recepţie.
În ceea ce priveşte tipul de entitate “NIR”, apar următoarele caracteristici:

- Cardinalitate minimală 1, ceea ce arată că pentru fiecare NIR întocmită trebuie să

existe o factură emisă;
- Cardinalitatea maximală 1, care indică ideea că prin fiecare NIR se recepţionează o
factură şi numai una.

Asociere binară:

CLIENTI
*Cod_client FACTURI_VANZARE
Denumire *Nr_factura_vanzare
0,n Cod_client
Judet Cumpără 1,1
cu 1,1
Strada Data_vanzare
Nr
Cod_postal
CUI Primesc Emise
Nr_inreg_Reg_Com către

În cadrul tipului de asociere “Cumpără cu”, tipul de entitate “Clienţi” are rolul de
“primesc” (clienţii primesc facturile de vânzare emise), iar “Facturi_vânzare” ocupă rolul de
“emise către” (facturile sunt emise către clienţi).
Între tipul de entitate “Clienţi” şi asocierea prezentată, apar următoarele cardinalităţi:
- Cardinalitatea minimală 0, ceea ce semnifică faptul că pot exista clienţi potenţiali
pentru care nu s-au emis încă facturi;
- Cardinalitatea maximală n, care arată că există clienţi care au cumpărat în repetate
rânduri, având emise mai multe facturi de vânzare.
În ceea ce priveşte tipul de entitate “Facturi_vânzare”, apar următoarele caracteristici:
- Cardinalitate minimală 1, ceea ce arată că fiecare factură emisă trebuie să aibă un
client;

9
 - Cardinalitatea maximală 1, apărută ca urmare a faptului că o factură poate să fie
emisă pentru un singur client.

Asociere binară:

BON_DE_CONSUM MATERIALE_CONSUMABILE
*Nr_bon *Cod_material_consumabil
Cod_materie_prima 1,n 1,n Cod_materie_prima
Eliberează
Data_bon Nr_bon
Cantitate_consumata
Cuprinde Eliberate Pret_unitar
Valoare

În cadrul tipului de asociere “eliberează”, tipul de entitate “Bon_de_consum” are rolul

de “cuprinde” (bonul de consum cuprinde materialele eliberate în consum), iar
“Materiale_consumate” ocupă rolul de “eliberate” (materialele consummate sunt eliberate în
consum prin bonurile de consum).
Între tipul de entitate “Bon_de_consum” şi asocierea prezentată, apar următoarele
cardinalităţi:
- Cardinalitatea minimală 1, ceea ce semnifică faptul că fiecare bon de consum
cuprinde cel puţin un material;
- Cardinalitatea maximală n, care arată că există bonuri de consum care cuprind mai
multe materiale eliberate.
În ceea ce priveşte tipul de entitate “Materiale_consumate”, apar următoarele
caracteristici:
- Cardinalitate minimală 1, conform căreia fiecărui material consumat îi corespunde
cel puţin un bon de consum;
- Cardinalitatea maximală n, apărută ca urmare a faptului că un material poate fi dat
în consum la date diferite prin bonuri de consum distincte.

Asociere complexă:

CLIENTI 1.n 1,1 DOC_DE_INCASAT

Încasează
*Cod_client *Nr_doc_incasare
Încasează Emis
Denumire_client Nr_factura_vanzare
Judet Fel_doc_incasare
Strada Data_incasarii
Nr Valoare_incasata
Cod_postal Încasată 0,n Tip_incasare
CUI FACTURI_VANZARE
Nr_inreg_Reg_Com
*Nr_factura_vanzare
Cod_client
Data_vanzare 10
 Se recomada însă reducerea acestor asocieri complexe la asocieri binare. Astfel
asocierea ternara prezentata mai sus se va descompune in asocieri binare după cum
urmează:

CLIENTI 0,n 1,1 DOC_DE_INCASAT

*Cod_client ÎNCASEAZĂ *Nr_doc_incasare
Denumire_client Nr_factura_vanzare
Judet Fel_doc_inacasare
Strada Data_incasarii
Nr Valoare_incasata
Cod_postal Tip_incasare
CUI
Nr_inreg_Reg_Com

1,n
1,n
PRIMESC

1,n

FACTURI _VANZARE 0,n

*Nr_factura_vanzare
PRIVESC
Cod_client
Data_vanzare

11
 FURNIZORI FACTURI ACHIZITIE INTRARI
MATERII_PRIME
*Cod_furnizor emit cuprinde *Cod_intrare
*Cod_materie_prima
*Nr_factura_achizitie
Denumire_furnizor Cod_furnizor Nr_factura_achizitie
Denumire_materie_prima
emitent emisă
Judet Data_achizitie conține Sunt cuprinse UMCod_materie_prima
Strada Cantitate_intrata
Nr plătită Pret_unitar
recepționate
Cod_postal Valoare_fara_TVA
CUI TVA
Nr_inreg_Reg_Com recepționate Valoare_totala
plătită
MATERIALE_CONSUMABILE
recepționează *Cod_material_consumabil
plătite Cod_materie_prima
DOC_DE_PLATA NIR Nr_bon
BON_DE_CONSUM
eliberează elib
*Nr_nir Cantitate_consumata
*Nr_bon
*Nr_doc_plata
Nr_factura_achizitie Pret_unitar
Cod_materie_prima
Nr_factura_achizitie cuprinde
Data_intrarii Valoare
Data_bon
Fel_doc_plata
Valoare_totala
Data_platii ies
Valoare_platita
Tip_plata c
ies
FACTURI _VANZARE
IESIRI
PRODUSE_FINITE conțin *Nr_factura_vanzare
*Cod_iesire
*Cod_produs Cod_client
Cod_produs
Denumire_produs conțin conținute Data_vanzare
Nr_factura_vanzare
UM Cantitate_vanduta
Pret_unitar
Cost_productie Valoare_fara_TVA
Adaos TVA
Valoare_totala
CLIENTI
*Cod_client
DOC_DE_INCASAT
Denumire_client
*Nr_doc_incasare
Judet
Nr_factura_vanzare
Strada
Modelul Entitate-Asociere Fel_doc_incasare
Nr
Data_incasarii
Cod_postal
Valoare_incasata
CUI
Tip_incasare
Nr_inreg_Reg_Com

12
 1.1.2. Restrictii de integritate

Restricţiile de integritate definesc cerinţele pe care datele trebuie să le respecte

pentru a fi corecte şi coerente în raport cu realitatea pe care o reflectă. Restricţiile de
integritate pot fi statice (se verifică permanent) sau dinamice (privesc evoluţia în timp a
datelor).

Atribut Restrictie Tip de restrictie

Cod/Nr Trebuie sa ia valori unice, mai mari Dinamică
decat 0
Data_platii Data platii >= Data_facturii Statică
Pret_unitar Pret_unitar > 0 lei Statică
UM IN („BUC”, „M2”, „L”) Statică
Cantitate_vandută Cantitate_intrata > 0 Statică
TVA IN {0,5,9,19} Dinamică
Adaos BEETWEEN 50% and 100% Dinamică
Pret_unitar_vanzare Cost_de_productie + Adaos Statică

Restricţiile de domeniu reprezintă condiţii (reguli) care privesc ansamblul de valori

admise pentru un atribut în cadrul tipului sau domeniului său. Restricţiile pot viza realizările
unui/unor atribute aparţinând unei aceleiaşi entităţi sau asocieri, caz în care se numesc
restricţii intraentitate, sau a unui/unor atribute aparţinând unor entităţi şi/sau asocieri
diferite, caz în care se numesc restricţii interentităţi.

Atribut Restrictie Tip de restrictie

Tip_plata Poate fi integrală sau parțială Intraentitate
Fel_doc Poate fi: OP (ordin de plată), CH Intraentitate
(chitanță), CEC
Data_platii Data_platii >= Data_achiziție Interentități
Cantitate Cantitate > 0 lei Intraentitate
UM (din tipul de entitate IN („BUC”, „M2”, „L”) Intraentitate
„Materii_Prime”)
UM (din tipul de entitate IN (BUC) Intraentitate
„Produse_finite”)
Adaos BEETWEEN 50% and 100% Intraentitate

Restricţiile structurale se referă la identificarea entităţilor. Fiecare entitate va trebui

să poată fi identificată fără echivoc. Acest lucru impune ca identificatorul entităţii să ia
valori unice diferite de NULL.
 Tip de entitate Identificator
Furnizori Cod_furnizor
Facturi_achizitie Nr_factura_achizitie
Intrari Cod_intrari
NIR Nr_NIR
Doc_de_plata Nr_doc_plata
Materii_prime Cod_materie_prima
Bon_de_consum Nr_bon
Materiale_consumabile Cod_material_consumabil
Produse_finite Cod_produs
Clienti Cod_client
Facturi_vanzare Nr_factura_vanzare
Iesiri Cod_iesire
Doc_de_incasat Nr_doc_incasare

Restricţiile de integritate de roluri sunt de 3 feluri: egalitate, incluziune şi

excluziune de roluri.
Restricţiile de incluziune de roluri
Ex: O încasare de la client poate avea loc, numai daca există o factură de vanzare.

CLIENTI Primește Primită FACTURI_VANZARE

*Coc_client 0,n 1,1 *Nr_factura_vanzare
Denumire_client Primesc Cod_client
Judet Data_vanzare
Strada
Nr
Cod_postal 0,n
CUI Încasată Încasează
Nr_inreg_Reg_Com
I
1,1
Încasate
DOC_DE_INCASAT
*Nr_doc_incasare
Nr_factura_vanzare
Fel_doc_incasare
Data_incasarii
Valoare_incasata
Tip_incasare

14
 Restricțiile de egalitate de roluri presupun ca restricția de incluziune între roluri să fie
reciprocă și pot fi evidențiate astfel:

1,1 INTRARI
Cupride *Cod_materie_prima
Nr_factura_achizitie
1.n Cantitate_intrata
Pret_unitar
FACTURI ACHIZITIE
Valoare_fara_TVA
*Nr_factura_achizitie
= TVA
Cod_furnizor
Data_achizitie Valoare_totala

0,1
NIR
*Nr_nir
1,1
Determină Nr_factura_achizitie
Data_intrarii
Valoare_totala

Reprezentarea restricţiei de excluziune de roluri este redată în figura următoare:

BON_DE_CONSUM
Ies *Nr_bon
1,n Cod_materie prima
0,n Data_bon

MATERII_PRIME
*Cod_materie_prima
Denumire_materie_prima
UM
#

0,n
FACTURI ACHIZITIE
*Nr_factura_achizitie
Intră Cod_furnizor 15
Data_achizitie
 1,n

Restrictiile de integritate de asocieri sunt de 3 feluri: de incluziune, de egalitate si de

excluziune de asocieri.
Una din restricţiile de integritate de asocieri de roluri exprima faptul ca asocierea A1
stabilita intre doua entitati va determina existenta unei alte asocieri A2 in cadrul modelului
EA. Astfel de restrictie este reprezentată în schema următoare:

FACTURI ACHIZITIE INTRARI

*Nr_factura_achizitie 1,n 1,1
Cuprinde *Cod_materie_prima
Cod_furnizor Nr_factura_achizitie
Data_achizitie Cantitate_intrata
Pret_unitar
1,n Valoare_fara_TVA
TVA
I
Valoare_totala
Emit
1,1

1,1 Conțin

FURNIZORI 1,n
*Cod_furnizor
MATERII_PRIME
Denumire_furnizor
*Cod_materie_prima
Judet
Denumire_materie_prima
Strada
UM
Nr
Cod_postal
CUI
Nr_inreg_Reg_Com

Tipul de asociere cuprinde este deteminat de existenta tipului de asociere emit (o

intrare de materii prime poate avea loc, numai daca exista o factura de achizitie emisa de
catre un furnizor).
Restrictia de excluziune de asocieri exprima faptul ca asocierile apartinand tipului
de asociere A1 exclud asocierile apartinand tipului A2. O astfel de restricite este reprezentata
in schema de mai jos:

16
 PRODUSE_FINITE BON_DE_CONSUM
0,n 1,n
*Cod_produs intră *Nr_bon
Denumire_produs Cod_materie_prima
UM Data_bon
Cost_productie
Adaos
#

0,n FACTURI _VANZARE

ies *Nr_factura_vanzare
1,n Cod_client
Data_vanzare

Restrictia de egalitate de asocieri exprima faptul ca asocierile apartinand tipului de

A1 determina existenta asocierilor apartinand tipului A2 si invers.
Un exemplu este reprezentat in schema de mai jos: Fie tipurile de entitati Clienti si
Doc_de_incasat intre care se stabilesc tipurile de asocieri Primesc si Incasata. Intre aceste
asocieri se stabileste o restrictie de egalitate de roluri deoarece orice incasare de document
implica primirea facturi de catre client,iar primirea facturi implica posibilitatea incasari
documentului.

FACTURI_VANZARE 1,1 1,1

CLIENTI
*Nr_factura_vanzare primesc
*Coc_client
Cod_client Denumire_client
Data_vanzare Judet
Strada
Nr
0,n
Cod_postal
= CUI
incasata
Nr_inreg_Reg_Com
DOC_DE_INCASAT0,n
*Nr_doc_incasare
Nr_factura_vanzare
Fel_doc_incasare 17
Data_incasarii
Valoare_incasata
Tip_incasare
 1.1.3. Dependente functionale

Un alt concept utilizat în modelul EA este cel al dependenţelor funcţionale, care

evidenţiază raporturile de determinare stabilite între atributele unei entităţi.
Dependenţele funcţionale evidenţiază raporturile de determinare stabilite între
atributele unei entităţi. O dependenţă funcţională pune în relaţie două atribute: determinantul
şi determinatul.

Determinant Determinat

 Dependențe funcționale simple

Între doua atribute A si B există o dependență funcțională notată : A→B , daca fiecărei
valori a lui A îi corespunde o singura valoare a lui B.
Spre exemplu, avem tabela Clienti, iar pentru un client se poate defini următoarea
dependență funcționala: Cod_client → Denumire, care exprima faptul ca unui
client(identificat printr-un cod) ii corespunde o singura denumire.
Pentru un client mai pot fi definite și alte DF: Cod_client→CUI, Cod_client→
Nr_înreg_Reg_Com.

 Dependențe funcționale multivaloare

Între doua atribute A si B exista o dependenta functionala multivaloare, notata: A→→B,
daca o valoare a lui A determina un ansamblu de valori al lui B.
Spre exemplu,un anumit furnizor al societatii, poate emite mai multe facturi de achizitie,
cu produse diferite, in zile diferite.

 Dependența funcțională parțială și totală

Determinant Atribut Tip dependență funcțională

Cod_client Denumire Totală
Cod_furnizor CUI Totală
Nr_doc_plata Tip_plata Parțială
Nr_doc_incasare Tip_incasare Parțială
Cod_intrare Cantitate Parțială
Cod_material_consumabil Cantitate_consumata Parțială

Pentru a reprezenta grafic dependenţele funcţionale, se utilizează matricea

dependenţelor, care poate fi simplificată sau completă.

18
Matricea simplificată a dependenţelor funcţionale se prezintă astfel:

19
20
Matricea completă a dependențelor funcționale
 1.2. Modelarea conceptuala a prelucrarilor (MCP)

Modelul conceptual al prelucrărilor prezintă succesiunea în timp a operațiilor de

căutare la care este supus modelul conceptual al datelor.
Conceptele de bază ale MCP sunt:
- Procesul
- Operația
- Regula de emisie
- Evenimentul
- Sincronizarea

Etapa 1 : definirea domeniului de investigat

Problematica materiilor prime şi produselor finite implică următoarele activităţi:
- Activitatea de aprovizionare cu materii prime de la furnizori;
- Activitatea de recepţie a materiilor prime;
- Activitatea de eliberare în consum a materiilor prime;
- Activitatea de obţinere a produselor finite;
- Activitatea de comercializare a produselor finite obţinute.

Principalii actori implicaţi în proces sunt:

1. Furnizorii de materii prime:
- livrează materiile prime;
- emit şi trimit facturi;
- încasează contravaloarea facturii.
2. Departamentul financiar-contabil:
- întocmeşte Nota de intrare-recepţie;
- efectuează şi înregistrează plăţile către furnizori;
- întocmeşte bonurile de consum;
- înregistrează obţinerea produselor finite;
- emite facturile de vânzare.
3. Departamentul de producție
- primesc materiile prime pe baza bonului de consum;
- obțin produsele finite in urma procesului de producție.
4. Clienţii:
- achiziţionează produse;
- primesc factura.
 Emite factura C
O P
F C
Livrează mat. prime N Bon de consum R Livrare produse
U L
T O
R I
A D
N E
Recepționează mat. B U
I Obținere produse N
prime I C
Z finite Ț
L Ț
O I
I I
R Plătește factura E
T Emite factura
I
A
T
E

Etapa 2 : Evenimente identificate

E1: Începerea unui nou ciclu de producţie
E2: Comandă materii prime
E3: Furnizorul livrează materiile prime cerute şi emite factura
E4: Returnare materii prime neconforme către furnizor
E5: Recepţionarea materiilor prime
E6: Preluare Cod pentru materiile prime existente anterior
E7: Creare Cod pentru materiile prime noi
E8: Cod nou creat
E9: Întocmire NIR
E10: Dispune de lichidităţi
E11: Plata furnizorilor
E12: Amânarea plăţii
E13: Începerea procesului de fabricaţie
E14: Materiile prime rămân în stoc
E15: Eliberare în consum a materiilor prime necesare
E16: Întocmire bon de consum
E17: Prelucrarea materiilor prime
E18: Produse în curs de execuţie
E19: Obţinere produse finite
E20: Înregistrare produse finite la cost de producţie
E21: Produsele finite rămân în stoc
E22: Vânzarea produselor finite către clienţi
E23: Stabilire preţ de vânzare
E24: Emiterea facturii

23
 Etapa 3 : Întocmirea tabloului evenimente-rezultate
Nr. Evenimente
Crt. declanșatoare
1 Începerea ciclului de
producţie
2 Livrarea bunurilor de către
furnizor şi emiterea facturii
3 Recepţionare materii prime
noi sau materii prime
existente anterior
4 Creare Cod nou
5 Creare Cod nou și preluare
Cod existent
6 Dispune de lichidităţi
7 Începerea procesului de
fabricaţie
8 Materiile prime sunt date
în consum
9 Prelucrarea materiilor
prime
10 Obţinere produse finite
11 Înregistrarea produselor
finite la cost de producţie
12 Vânzarea produselor finite
către clienți
13 Stabilire preţ de vânzare
Acțiuni executate
Întocmirea necesarului de
materii prime
Verificarea calităţii materiilor
prime
Verificarea existenţei
materiilor prime
Înregistrare materie primă
nouă
Intrarea materiilor prime în
gestiune
Verificarea disponibilului din
bancă şi din casierie
Eliberarea în consum doar a
materiilor prime necesare
Materiile prime se predau în
secţia de prelucrare
Materiile prime sunt trecute
prin fazele procesului de
producţie
Transmiterea raportului de
producţie către contabilitate
Se stabileşte destinaţia
produselor
Se aplică adaosul comercial la
costul de producţie
Se formalizează relaţia cu
clientul
Evenimente rezultate
Comandarea materiilor
prime de la furnizori
Returnarea materiilor
prime neconforme sau
recepţia materiilor prime
Creare Cod nou sau
preluare Cod existent
Cod nou creat
Întocmire NIR
Plata furnizorilor sau
amânarea plăţii
Materiile prime rămân în
stoc sau materiile prime
sunt date în consum
Întocmire bon de consum
Produse în curs de
execuţie sau obţinere
produse finite
Înregistrarea produselor
finite la cost de producţie
Produsele finite rămân în
stoc sau vânzarea
produselor finite
Stabilire preţ de vânzare
Emiterea facturii de
vânzare
24
 Etapa 4 : Identificarea operaţiilor
OP1: Stabilire necesar de materii prime
OP2: Verificarea calităţii materiilor prime
OP3: Verificare existenţă Id material
OP4: Înregistrare Id nou
OP5: Intrarea în gestiune a materiilor prime
OP6: Verificarea disponibilului din bancă şi casierie
OP7: Eliberare în consum a materiilor prime
OP8: Predarea materiilor prime către secţie
OP9: Trecerea materiilor prime prin fazele procesului de producţie
OP10: Transmiterea raportului de producţie departamentului de contabilitate
OP11: Stabilirea destinaţiei produselor finite
OP12: Aplicare adaos comercial
OP13: Formarea relației cu clienții

Etapa 5 : Identificarea sincronizărilor

Sincronizările identificate încă din etapa 3, a întocmirii tabloului evenimente-
rezultate, sunt următoarele:
- “Recepţionare materii prime noi sau materii prime existente anterior”
- “Creare Id nou şi preluare Id existent”.

Etapa 6: Identificarea regulilor de emisie

Operația Reguli de emisie

OP3 R2,1 - Materia primă există în catalog
OP5 R5,1 - Au fost îndeplinite criteriile cantitative şi calitative
OP6 R6,1 - Disponibil bancă+ casierie > Sold_creditor_furnizori
OP7 R7,1 - Materiile prime eliberate sunt necesare în procesul de producţie

OP9 R9,1 - Materiile prime au parcurs toate fazele procesului de producţie

OP11 R11,1 - Produsele sunt vândute

OP12 R12,1 - Adaos=50%*Cost_de_producţie

Etapa 7: Elaborarea modelului conceptual al prelucrărilor

Principalele procese care apar sunt următoarele:
- Aprovizionarea cu materii prime de la furnizor
- Plata furnizorilor
- Eliberarea în consum a materiilor prime
- Obținerea produselor finite si stabilirea destinației acestora

25
a) Aprovizionarea cu materii prime de la furnizori

E1

OP 1 Stabilirea necesarului de materii prime

Calculul cantității necesare de materii prime

E2 E3

E2 si E3

OP 2 Primirea materiilor prime

Verificarea calității materiilor prime
NOT OK OK

E4 E5

OP 3 Verificare existență Cod material

Căutare material în nomenclator
Nu există Există

E7 E6

OP 4 Înregistrare Cod nou

Înregistrarea materiei prime noi în baza de date

26
 E8

E6 și E8

OP 5 Intrare în gestiune a materiilor prime

Verificarea calității materiilor prime

E9

b) Plata furnizorilor

E10

OP 6 Verificare disponibil banca și casierie

Confirmarea soldului din casa si din banca
Insuficient Suficient

E12 E11

c) Eliberarea în consum a materiilor prime

E13

OP 7 Eliberare în consum a materiilor prime

Se dau în consum doar materiile prime necesare
Neutilizate Utilizate

E14 E15 27
 OP 8 Predarea materiilor prime către producție
Materiile prime se dau în secția de producție

E16

d) Obținerea produselor finite și stabilirea destinației acestora

E17

OP 9 Trecerea materiilor prime prin fazele ciclului de producere

Materiile prime sunt prelucrate prin fazele specifice de producție
Parțial Integral

E18 E19

OP 10 Transmitere raport de producție către departamentul contabil

Completarea raportului de producție cu produsele finite obținute

E20

OP 11 Stabilirea destinației produselor finite

Produsele sunt vândute sau rămân în stoc
Nu se vând Se vând

28
E21 E22

OP 12 Aplicare adaos comercial

Se aplică la costul de producție

E23

OP 13 Formarea relației cu clienții

Se întocmește factura de vânzare

E24

29
 1.3. Modelarea logică a datelor (MLD)

Acest capitol evidențiază modul de prelucrare a datelor în SGBD-ul Oracle

Application Express.
Primul pas reprezintă crearea aplicației.

30
 Apoi au fost create tabelele.
Tabela FURNIZORI
Structura tabelei este următoarea:

Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "FURNIZORI"

( "COD_FURNIZOR" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"DENUMIRE_FURNIZOR" VARCHAR2(20) NOT NULL ENABLE,
"JUDET" VARCHAR2(15) NOT NULL ENABLE,
"STRADA" VARCHAR2(15) NOT NULL ENABLE,
"NR" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"COD_POSTAL" NUMBER(10,0),
"CUI" VARCHAR2(10) NOT NULL ENABLE,
"NR_INREG_REG_COM" VARCHAR2(15),
CONSTRAINT "FURNIZORI_PK" PRIMARY KEY ("COD_FURNIZOR")
USING INDEX ENABLE
)
/

Tabela FACTURI_ACHIZITIE
Structura tabelei este următoarea:

31
 Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "FACTURI_ACHIZITIE"

( "NR_FACTURA_ACHIZITIE" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"COD_FURNIZOR" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"DATA_ACHIZITIE" DATE NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "FACTURI_ACHIZITIE_PK" PRIMARY KEY
("NR_FACTURA_ACHIZITIE")
USING INDEX ENABLE
)
/
ALTER TABLE "FACTURI_ACHIZITIE" ADD CONSTRAINT
"FACTURI_ACHIZITIE_FK" FOREIGN KEY ("COD_FURNIZOR")
REFERENCES "FURNIZORI" ("COD_FURNIZOR") ENABLE
/

Tabela MATERII_PRIME
Structura tabelei este următoarea:

32
 Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "MATERII_PRIME"

( "COD_MATERIE_PRIMA" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"DENUMIRE_MATERIE_PRIMA" VARCHAR2(15) NOT NULL ENABLE,
"UM" VARCHAR2(3) NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "MATERII_PRIME_PK" PRIMARY KEY
("COD_MATERIE_PRIMA")
USING INDEX ENABLE
)
/

Tabela INTRARI
Structura tabelei este următoarea:

Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "INTRARI"

( "COD_INTRARE" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"NR_FACTURA_ACHIZITIE" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"COD_MATERIE_PRIMA" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"CANTITATE_INTRATA" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"PRET_UNITAR" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"VALOARE_FARA_TVA" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"TVA" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"VALOARE_TOTALA" NUMBER(10,0) NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "INTRARI_PK" PRIMARY KEY ("COD_INTRARE")
USING INDEX ENABLE
)
/

33
ALTER TABLE "INTRARI" ADD CONSTRAINT "INTRARI_A" FOREIGN KEY
("NR_FACTURA_ACHIZITIE")
REFERENCES "FACTURI_ACHIZITIE" ("NR_FACTURA_ACHIZITIE")
ENABLE
/
ALTER TABLE "INTRARI" ADD CONSTRAINT "INTRARI_B" FOREIGN KEY
("COD_MATERIE_PRIMA")
REFERENCES "MATERII_PRIME" ("COD_MATERIE_PRIMA") ENABLE
/

Tabela NIR
Structura tabelei este următoarea:

Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "NIR"

( "NR_NIR" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"NR_FACTURA_ACHIZITIE" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"DATA_INTRARII" DATE NOT NULL ENABLE,
"VALOARE_TOTALA" NUMBER(10,0) NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "NIR_PK" PRIMARY KEY ("NR_NIR")
USING INDEX ENABLE
)
/
ALTER TABLE "NIR" ADD CONSTRAINT "NIR_FK" FOREIGN KEY
("NR_FACTURA_ACHIZITIE")
REFERENCES "FACTURI_ACHIZITIE" ("NR_FACTURA_ACHIZITIE")
ENABLE
/

Tabela DOC_DE_PLATA
Structura tabelei este următoarea:

34
 Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "DOC_DE_PLATA"

( "NR_DOC_PLATA" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"NR_FACTURA_ACHIZITIE" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"FEL_DOC_PLATA" VARCHAR2(10) NOT NULL ENABLE,
"DATA_PLATII" DATE NOT NULL ENABLE,
"VALOARE_PLATITA" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"TIP_PLATA" VARCHAR2(10) NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "DOC_DE_PLATA_PK" PRIMARY KEY ("NR_DOC_PLATA")
USING INDEX ENABLE
)
/
ALTER TABLE "DOC_DE_PLATA" ADD CONSTRAINT "DOC_DE_PLATA_CON"
FOREIGN KEY ("NR_FACTURA_ACHIZITIE")
REFERENCES "FACTURI_ACHIZITIE" ("NR_FACTURA_ACHIZITIE")
ENABLE
/

Tabela BON_DE_CONSUM
Structura tabelei este următoarea:

35
 Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "BON_DE_CONSUM"

( "NR_BON" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"COD_MATERIE_PRIMA" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"DATA_BON" DATE NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "BON_DE_CONSUM_PK" PRIMARY KEY ("NR_BON")
USING INDEX ENABLE
)
/
ALTER TABLE "BON_DE_CONSUM" ADD CONSTRAINT
"BON_DE_CONSUM_CON" FOREIGN KEY ("COD_MATERIE_PRIMA")
REFERENCES "MATERII_PRIME" ("COD_MATERIE_PRIMA") ENABLE
/

Tabela MATERIALE_CONSUMABILE
Structura tabelei este următoarea:

Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "MATERIALE_CONSUMABILE"

( "COD_MATERIAL_CONSUMABIL" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"COD_MATERIE_PRIMA" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"NR_BON" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"CANTITATE_CONSUMATA" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"PRET_UNITAR" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"VALOARE" NUMBER(10,0) NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "MATERIALE_CONSUMATE_PK" PRIMARY KEY
("COD_MATERIAL_CONSUMABIL")
USING INDEX ENABLE
)
/

36
ALTER TABLE "MATERIALE_CONSUMABILE" ADD CONSTRAINT
"MATERIALE_CONSUMABILE_CON" FOREIGN KEY ("COD_MATERIE_PRIMA")
REFERENCES "MATERII_PRIME" ("COD_MATERIE_PRIMA") ENABLE
/
ALTER TABLE "MATERIALE_CONSUMABILE" ADD CONSTRAINT
"MATERIALE_CONSUMABILE_FK" FOREIGN KEY ("NR_BON")
REFERENCES "BON_DE_CONSUM" ("NR_BON") ENABLE
/

Tabela PRODUSE_FINITE
Structura tabelei este următoarea:

Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "PRODUSE_FINITE"

( "COD_PRODUS" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"DENUMIRE_PRODUS" VARCHAR2(15) NOT NULL ENABLE,
"UM" VARCHAR2(3) NOT NULL ENABLE,
"COST_PRODUCTIE" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"ADAOS" VARCHAR2(3) NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "PRODUSE_FINITE_PK" PRIMARY KEY ("COD_PRODUS")
USING INDEX ENABLE
)
/

Tabela CLIENTI
Structura tabelei este următoarea:

37
 Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "CLIENTI"

( "COD_CLIENT" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"DENUMIRE_CLIENT" VARCHAR2(20) NOT NULL ENABLE,
"JUDET" VARCHAR2(15) NOT NULL ENABLE,
"STRADA" VARCHAR2(15) NOT NULL ENABLE,
"NR" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"COD_POSTAL" NUMBER(10,0),
"CUI" VARCHAR2(13) NOT NULL ENABLE,
"NR_INREG_REG_COM" VARCHAR2(15),
CONSTRAINT "CLIENTI_PK" PRIMARY KEY ("COD_CLIENT")
USING INDEX ENABLE
)
/

Tabela FACTURI_VANZARE
Structura tabelei este următoarea:

38
 Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "FACTURI_VANZARE"

( "NR_FACTURA_VANZARE" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"COD_CLIENT" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"DATA_VANZARE" DATE NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "FACTURI_VANZARE_PK" PRIMARY KEY
("NR_FACTURA_VANZARE")
USING INDEX ENABLE
)
/
ALTER TABLE "FACTURI_VANZARE" ADD CONSTRAINT
"FACTURI_VANZARE_CON" FOREIGN KEY ("COD_CLIENT")
REFERENCES "CLIENTI" ("COD_CLIENT") ENABLE
/

Tabela IESIRI
Structura tabelei este următoarea:

Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "IESIRI"

( "COD_IESIRE" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"COD_PRODUS" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"NR_FACTURA_VANZARE" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"CANTITATE_VANDUTA" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"PRET_UNITAR" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"VALOARE_FARA_TVA" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"TVA" VARCHAR2(3) NOT NULL ENABLE,
"VALOARE_TOTALA" NUMBER(10,0) NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "IESIRI_PK" PRIMARY KEY ("COD_IESIRE")
USING INDEX ENABLE

39
 )
/
ALTER TABLE "IESIRI" ADD CONSTRAINT "IESIRI_CON" FOREIGN KEY
("COD_PRODUS")
REFERENCES "PRODUSE_FINITE" ("COD_PRODUS") ENABLE
/
ALTER TABLE "IESIRI" ADD CONSTRAINT "IESIRI_CON2" FOREIGN KEY
("NR_FACTURA_VANZARE")
REFERENCES "FACTURI_VANZARE" ("NR_FACTURA_VANZARE")
ENABLE
/

Tabela DOC_DE_INCASAT
Structura tabelei este următoarea:

Comanda SQL aferentă creării acestei tabele este următoarea:

CREATE TABLE "DOC_DE_INCASAT"

( "NR_DOC_INCASARE" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"NR_FACTURA_VANZARE" NUMBER(3,0) NOT NULL ENABLE,
"FEL_DOCUMENT" VARCHAR2(10) NOT NULL ENABLE,
"DATA_INCASARII" DATE NOT NULL ENABLE,
"VALOARE_INCASATA" NUMBER(5,0) NOT NULL ENABLE,
"TIP_INCASARE" VARCHAR2(10) NOT NULL ENABLE,
CONSTRAINT "DOC_DE_INCASAT_PK" PRIMARY KEY ("NR_DOC_INCASARE")
USING INDEX ENABLE
)
/
ALTER TABLE "DOC_DE_INCASAT" ADD CONSTRAINT "DOC_DE_INCASAT_FK"
FOREIGN KEY ("NR_FACTURA_VANZARE")
REFERENCES "FACTURI_VANZARE" ("NR_FACTURA_VANZARE") ENABLE
/

40
MODELUL RELAȚIONAL

41
Formulare

42
RAPOARTE

43
 Cap. 2. Modelarea fizică a datelor (MFD)

Configurarea societății

Configurarea gestiunilor

44
Articole

Furnizorii societății

45
Clienții societății

Salariații

46
Intrările de materii prime și materiale auxiliare

47
48
49
Iesirile de produse finite

50
51
52
Intrările în valută de materii prime și materiale

53
Bonuri de consum: combustibili, materii prime și materiale

54
55
Producția

Transfer intre gestiuni

56
Dare în folosinta obiecte de inventar

Imobilizari

57
Înregistrare venituri în avans

58