UNIVERSITATEA “GEORGE BARITIU” din BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Specializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune

ANALIZA SI PROIECTAREA
SISTEMELOR INFORMATICE DE
GESTIUNE

- SEMINAR -

Prof.Univ.Drd. CLAUDIA CARSTEA

- 2005 –

1
 SEMINAR 1
28.10.2005

MODELAREA CONCEPTUALA A DATELOR

MODELAREA RELATIONALA
MODELAREA ORIENTATA PE OBIECT

1. MODELAREA CONCEPTUALA A DATELOR:

Specificul modelului: presupune reprezentarea datelor sub forma

Entitate-Asociere ( E-A).
Entitatea reprezinta colectia de date de sine statatoare identificata intr-un
sistem, subsistem sau proces.
Exemplu :
Pentru sistemul contabilitatii financiare, entitatile pot fi :
- entitatea plan de conturi ;
- entitatea jurnale ;
- entitatea documente justificative etc.
Pentru sistemul sau subsistemul de desfacere :
- entitatea produse ;
- entitatea facturi sau documente de incasare ;
- entitatea contracte etc.
Pentru sistemul de evidenta, entitatile pot fi :
- entitatea student ;
- materii, discipline;
- facultati.
Fiecare entitate are un nume care sugereaza continutul acesteia si o lista
de caracteristici denumite si atribute .
Unul sau mai multe atribute care caracterizeaza o entitate pot sa aiba rol
de identificator ( cheia primara ).

Asocierea : reprezinta legatura dintre doua sau mai multe entitati,

legatura generata de dependentele functionale dintre date.
Asocierile pot fi :
- fara atribute proprii
- cu atribute proprii

Obs : Atributele proprii unei asocieri sunt determinate dpdv functional de

entitatile care au generat asocierea ( x→ y ) x il determina functional pe y.

Entitatea se reprezinta sub forma urmatoare :

NUME ENTITATE
Caracteristicile entitatii (atributele)
Identificator

2
 Asocierea se reprezinta sub forma urmatoare :

Numele asocierii
Atribute proprii

Asocierea se prezinta ca o elipsa :

- in prima jumatate a elipsei de specifica denumirea
- in a doua jumatate se specifica atributele proprii

Modalitatea in care inregistrarile entitatii participa la asociere se numeste

cardinalitate si se specifica pe modelul conceptual al datelor prin numarul de
inregistrari din entitate care pot participa la asociere.
Fiecare entitate poate sa aiba cardinalitate minima si cardinalitate maxima.

Cardinalitate minima : [ 0,1]

- cardinalitate minima zero : exista inregistrari din entitate care nu
participa la realizarile asocierii ;
Exemplu: pentru sistemul de desfacere : exista clienti care nu incheie
contracte.
- cardinalitate minima unu : fiecare inregistrare din entitate participa la
realizarile asocierii ;
Exemplu : fiecare contract e incheiat cu un client.

Cardinalitate maxima : [ 1,n ]

- cardinalitate maxima unu : inregistrarile entitatii participa cel mult o
singura data la realizarea asocierii ;
Exemplu : un contract e incheiat cu un singur client.
- cardinalitate maxima n : inregistrarile entitati pot sa participe de mai
multe ori la realizarile asocierii ;
Exemplu : acelasi client poate sa incheie mai multe contracte.

Modalitatile de combinare a cardinalitatii sunt : [ 0,1 ] ; [ 0,n ] ; [1,1 ] ; [1,n] .

Exercitii :

1) Stabiliti asocierile dintre carti si autori din sistemul de evidenta a cartilor si

abonatilor intr-o biblioteca.

AUTORI CARTI
1,n 1,n
Codautor scriu Codcarte

Nume Titlulcartii
Prenume Genulcartii
Anulnasterii Nr.ex.disponibile

- un autor scrie mai multe carti [1,n]

3
 - o carte poate fi scrisa de mai multi autori [1,n]

2) Stabiliti asocierea dintre entitatile fise de imprumut si carti din acelasi sistem .

0,n 1,n
CARTI FISE IMPRUMUT
Codcarte IMPRUMUTA Nr. fisa
Titlulcartii Data imprumutului
Genulcartii 0,n 1,n ANULAT
Nr.ex.disponibile RESTITUIR
E
Data restituire

- cartile pot fi imprumutate 0

- aceasi carte poate fi imprumutata de mai multe ori n

3) Sa se construiasca modelul conceptual al datelor pentru subsistemul de

contractare, livrare, incasare produse.

Caracteristicile si restrictiile acestui model sunt :

- fiecare client poate sa incheie contracte daca clauzele contractuale si
calitatea produselor sunt corespunzatoare.

Datele stocate despre clienti :

CLINTI(Codcl, Dencl, Adresa, Telefon, Contbancar)
- clientii pot solicita prin contract livrarea produselor cunoscandu-se
pentru fiecare produs contractat cantitatea livrata si termenul de
livrare .

Produsele oferite pentru desfacere se caracterizeaza prin :

PRODUSE( codp, denp, um, pretmediu)

- se poate negocia cu clientul un pret pentru produsele contractate in

functie de cantitatea contractata .

Pe baza contractelor incheiate cu clientii se fac livrarile produselor

contractate intocmind ca document facturile ;
- cantitatea livrata trebuie sa fie in concordanta cu cantitatea contractata
din fiecare produs ;
- facturile corespund contractelor incheiate.

Conform cu facturile se intocmesc documentele de incasare

caracterizate prin :
DOCINCASARE (nrdoc, tipdoc, sumaincasata, clientul de la care s-a
incasat, dataincasarii).

4
Restrictii :
- acelasi client poate sa incheie unul sau mai multe contracte ;
- un contract poate sa contina unul sau mai multe produse ;
- acelasi produs poate fi contractat de mai multe ori ;
- pentru acelasi contract se pot intocmi mai multe facturi ;
- o factura corespunde unui singur contract ;
- pentru aceiasi factura se pot intocmi mai multe documente de incasare ;
- un document de incasare corespunde unei singure facturi ;
- o factura poate sa contina unul sau mai multe produse livrate ;
- termenul de livrare este diferit in functie de produsul contractat ;

1) Identificarea entitatilor :
- clienti
- contracte
- produse
- facturi
- documente de incasare

2) Asocierile :

1. Intre clienti si contracte :

Clientii incheie Contracte

2. Intre contracte si produse :

Contractele specificate produsele contractate

contin

3. Intre contracte si facturi

Facturile corespund Contractelor

4. Intre facturi si produse

produse livrate
Facturile contin

5. Intre facturi si documentele de incasare

in conformitate cu
Doc.de incasare se intocmesc Facturile

6. Intre documente de incasare si clienti

Doc.de incasare unui Client

este adresat

7. Intre factura si clienti

unui
Facturile se elibereaza Client

5
 Restrictie :
- termenul de livrare este diferit in functie de produsul contractat.
2. MODELUL RELATIONAL AL DATELOR (M.R.D.)

Modelul relational al datelor presupune reprezentarea datelor folosind

tablourile bidimensionale ( vezi SGBD teorie + practica ).

Reguli de transformare a modelului conceptual al datelor in modelul

relational al datelor denumit si model logica al datelor MDL;

1. Entitatile se transforma in tabele, numele entitatii devenind numele

tabelei iar caracteristicile entitatii devin atributele tabelei, schema tabelei
- identificatorul entitaiti este cheia primara a datelor

INCHEIE 0,n
PRODUSE CLIENTI
Codprodus Codclient
Denprodus Denclient
UM Adresa
Pretmediu Telefon
Contbancar
1,1
0,n 0,n CONTRACTE 0,n 0,n
Nrcontract 0,n
Datacontract
1,n
Prodcontractate Clauzecontract
Cantitate
Termen de livrare Coresp contr
Pret negociat

FACTURI
1,1
Nrfactura
Datafactura
Prodlivrate 1,n CotaTVA 1,1 Se
Cantlivrata elibereaza
1,n

Se intocmeste
DOC DE INCASAT
Nrdocument
Tipdocument 1,1
Datadoc
Sumaincasata

1,1 Se adreseaza

- clientii incheie contracte

- exists clienti care nu incheie contracte
6
- acelasi client poate incheia mai multe contracte
- contractile contin porduse contractate

FN3

Clienti
CodClient, DenumireClient, Adresa, Telefon, ContBancar

Produse
CodProdus, DenProdus, UM, PretMediu

Contracte

NrContract, DataContract, ClauzeContr,CodClient

Facturi

NrFactură, DataFactura, CotaTVA, NrContract, CodClient

DocIncasare
NrDocument, DataDoc, TipDoc, SumaIncasata, NrFactura, CodClient

ProduseContractate

CodProdus, NrContract, CantContractata,TermenLivrare,PretMediu

ProduseLivrate
CodProdus, NrFactura, CantLivrata

2. Asocierile fara atribute proprii :

- nu se transforma in tabele ( nu se pierde legatura)
- legatura se va realize respectand principiul redudantei minime si
controlate a datelor ( cheia externa(

3. Asocierile cu atribute proprii se transforma in tabele

Se preiau atributele proprii asocierii in tabela, insotite de identificatorii
entitatilor care au generat asocierea.

7
 Seminar 2
11.11.2005

SISTEM INFORMATIC PENTRU EVIDENTA MIJLOACELOR FIXE

Descrierea pe scurt a subsistemului si enuntarea rstrictiilor de integritate a

modelului

Evidentierea mijloacelor fixe presupune stocarea datelor privind

caracteristicile fiecarui mijloc fix din unitatea beneficiara cum ar fi :
- numarul de inventar,
- denumirea mijlocului fix,
- durata de functionare,
- cota de omortizare si
- grupa in care se incadreaza mijlocul fix.

Observatie: Grupa mijlocului fix se va alege dintr-un nomenclator de

grupe care contine :
- codul grupei
- denumirea grupei
- codul de clasificare

Mijloacele fixe avute in evidenta pot fi:

- puse in functiune intr-un loc de folosinta
- transferate dintr-un loc de folosinta in altul
- vandute
- casate

Daca mijloacele fixe sunt puse in functiune, ele vor functiona intr-un
anumit loc de folosinta care se caracterizeaza prin:
- codul locului de folosinta ( compartimentului )
- denumirea locului de folosinta ( compartimentului )

Daca mijloacele fixe sunt transferate dintr-un loc de folosinta in altul, se

intocmeste ca document bonul de miscare sau de transfer, care contine:
- numarul bonului de miscare
- data bon miscare
- mijlocul fix transferat
- locul de folosinta care preda mijlocul fix
- explicatii

Daca mijlocul fix este vandut, se intocmeste factura care are urmatoarele
caracteristici:
- numar si serie factura
- data factura
- mijlocul fix vandut
- valoare facturata
- explicatii
- locul de folosinta din care este scos la vanzare

8
 Daca mijlocul fix este casat se intocmeste procesul verbal de casare care
contine:
- numar process verbal
- data
- explicatii
- mijloc fix casat
- valoarea de casare
- locul de folosinta din care este scos la casare
CERINTE:
1. Construiti modelul conceptual al datelor respectand descrierea
subsistemului.
2. Transformati modelul conceptual in model logic al datelor.
3. Realizati modelul static al datelor ( orientat pe obiect ).

1. Stabilirea entitatilor colectiilor de date cu existenta statatoare:

- MIJLOACE FIXE : NRINVENTAR
- GRUPE : CODGRUPA
- LOC DE FOLOSINTA : CODLOCDEFOL
- BON DE MISCARE : NRBON
- FACTURI : NRFACT
- PROCESS VERBAL DE CASARE : NRPV
ASOCIERILE :

Mijlocul fix face parte dintr-o grupa.

Mijlocul fix functioneaza intr-un loc de folosinta .

Mijloacele fixe sunt transferate intocmindu-se bon de miscare .

Bonul de miscare contine referiri privind locul de folosinta care primeste

mijlocul fix, respectiv locul de folosinta care preda mijlocul fix.

Facturile contin referiri privind locul de folosinta din care este scos la

vanzare mijlocul fix.

Mijloacele fixe sunt vandute intocmindu-se facruri si specificandu-se

valoarea facturata ( atribut propriu al asocierii ).

Mijloacele fixe sunt casate intocmindu-se proces verbal de casare,

specificandu-se valoarea de casare .

Procesul verbal de casare contine date referitoare la locul de folosinta de

9
unde este scos la casare .

10
 0,1 0,n
GRUPE MIJ.FIXE PVC

CODGR 0,n APARTIN 1,1 NR.INVEN 0,1 MFCASAT 1,n NRPVC

DENGR DEN.MF VALDECASARE DATAPVC
CODCLAS VALINV
DURFUNCT
COTAAMORT 1,1

0,1

MFVANDUTE FUNCTIONEAZ TRANSFERATE

VAL.FACTURATA A

0,n
0,n CASARE
LOCDEFOLOS

CODCOCFOL
1,1 VANZARE 0,n DENLOCFOL
FACTURI BONMISCARE
0,n 0,n
1,n NRFACT PRIMESTE 1,1 NRBONM 1,n
DATAFACT DATABM
EXPLICATII PREDA 1,1 EXPLICATII

11
 Mijloace fixe

NrInv, DenMF, ValInv, DF, CotaA, CodGr, CodLF

Grupa
CodGr, DenGr, CodClasif

BM

NrBon, DataBon, Explicatie, NrInv, CodLFPrimeste, CodLFPreda

Locfol

CodLF, DenLF

Facturi

NrFact, DataF, Explicatii, CodLF

MFVandute
NrFact, NrInv, ValFacturata

PVCasare

NrPVC, DataPVC, Explicatii, CodLF

MFCasate

NrPVC, NrInv, Valcasare

12
3. MODELUL ORIENTAT PE OBIECT

Modelul orientat pe obiect presupune repartizarea datelor ca model

de reprezentare clasa obiectelor.
Clasa de obiecte reprezinta un tip abstract de date care contine
obiecte cu aceiasi stare si acelasi cimportament.
Obiectul este un fenomen, fiinta, lucru indentificate intr-un system
sau subsistem.
Starea este data de caracteristicile obiectului.
Comportamantul reprezinta operatiile ce pot fi operate cu obiecte.

NUME CLASA OBIECTE I

ATRIBUTELE: TIP DATA II

OPERATII III

Operatiile sunt de ordonare, vizualizare, grupare, etc.

Se specifica comportamentul (operatiile) care caracterizeaza numai
aceasi clasa de obiecte. Nu trebuie specificat comportamentul comun.

Clasele de obiecte sunt:

- MIJLOACE FIXE
- GRUPE
- LOC DE FOLOSINTA
- BON DE MISCARE
- FACTURI
- PROCESS VERBAL DE CASARE

13
 1,+
GRUPE MIJ.FIXE PVC

CODGR:T/N NR.INVEN:N 1,+ NRPVC:N

DENGR:T DEN.MF:T/C VALCASATA DATAPV:D
CODCL:N VALINV:N :NUMERAR EXPL:T
D.F.:N
C.A.:N
VALFACTURATA
:NUMERAR

LOCDEFOLOS

CODLOCF:T
DENLOCF:T
FACTURI BONMISCARE

NRFACT PRIMESTE NRBONM:N

DATAFACT DATABM:T
EXPL:T PREDA EXPL:T
VALTOTALAF ( )

() - se specifica campul pe care se aplica operatia

14
 Seminar 3
25.11.2005

PROIECTAREA CODULUI

1. CE ESTE CODUL?

Codul este un simbol sau un sir de caractere numerice sau alfanumerice

sau alfabetice care are rolul de a identifica unic inregistrarile.
Codurile sunt importante si in realizarea legaturilor, asocierilor intre
colectiile de date. Orice eroare de actualizare a unui cod se reflecta autormat in
lant in situatiile de raportare.
Caracterul de control al unui cod este o cifra , un grup de cifre sau un
character alphabetic care se ataseaza codului conform unui altgoritm care are
rolul de a detecta eroarea de actualizare a codului sau are rolul de a detecta si
corecta automat eroarea de actualizare a codului.

Metodele pentru calculul caracterului de control al codurilor sunt:

- metoda aritmetica
- metoda geometrica
- metoda matriceala denumita si metoda pe linii si coloane.

Metoda aritmetica si metoda geometrica sunt metode care detecteaza

eroarea de actualizare a codului.
Metoda matriceala este o metoda care detecteaza si corecteaza automat
eroarea.
Fiecare dintre aceste metode au :
- un specific;
- un altgoritm de calcul;
- avantaje
- dezavantaje

1. METODA ARITMETICA

Caracteristici generale

Conform acestei metode, caracterul de control este o cifra in

intervalul (0,9) care are rolul de a deteta eroarea de actualizare a codului si
care se adauga la sfarsitul codului conform urmataorului altgoritm
( metoda de calcul):

Pasul 1:
- se stabilesc cifrele codului Ci
- se aleg ponderi pi – cifrele 2 si 1 care se vor scrie alternative;
Pasul 2:
- se atribuie ponderile cifrelor din cond alternative de la sfarsitul codului
spre inceput.

Pasul 3:
- se calculeaza suma produselor dintre cifrele codului si ponderi.

15
 Observatie: daca produsul dintre cifra cosului si pondere este un numar
format din doua sau mai multe cifre, se vor insuma cifrele ( 12 = 1+2)

Pasul 4:
- suma obtinuta se scade din ordinal zecilor imediat superior

Pasul 5:
- rezultatul obtinut este caracterul de control al codului

EXEMPLU: Numarul matricol 404

Pasul 1: - ponderile pi = 2, 1

Pasul 2:

4 0 4 Ci
2 1 2 pi
8 0 8 �C * p
i i

Pasul 3 : 8 + 0 + 8 =16

Pasul 4 : 20-16 = 4

Pasul 5 : � 4044 4 este caracterul de control

AVANTAJE :

- simplitatea metodei;
- posibilitatea de a descrie altgoritmul foarte usor in orice limbaj de
programare.

DEZAVANTAJE:
- exista posibilitatea sa se compenseze suma datorita ponderilor folosite
(repetia cifrelor 2 sau 1 ).

2. METODA GEOMETRICA

Caracteristici generale - specific

Conform acestei metode, caracterul de control este format din doua cifre.
Se adauga la sfarsitul codului si au rolul de a detecta eroarea de
actualizare a codului.

Pasul 1:
- se stabilesc cifrele codului Ci
- se stabilesc ponderile codului pi care pot fi :
* numere naturale scrise in ordine crescatoare 1,2,3…
* fie puterile lui 2 : 21 , 22 , 23 ….

Pasul 2:
- se atribuie ponderile cifrelor din cod de la dreapta la stanga

16
 Pasul 3:
- se calculeaza existenta ponderilor dintre cifrele codului si ponderi p i

Pasul 4:
- se alege un numar prim notat X la care se va impartii suma obtinuta

�C * p : X = Cat si rest
i i ( restul este intotdeauna mai mic decat X )

Exemplu: Daca X =7 , intervalul este (0 , 6 )

Pasul 5:
- restul impartirii devine caracterul de control al codului
- se adauga la sfarsit si avertizeaza utilizatorul in cazul unei erori.

EXEMPLU: Numarul matricol 404

Pasul 1: pi = 21 , 22 , 23 ….

Pasul 2:
4 0 4 Ci
23 22 21 pi
32 0 8 �Ci * pi
Pasul 3: 32 + 0 + 8 = 40

Pasul 4: Se alege un numar prim: X = 11 40 : 11 = 7 (rest)

Pasul 5: 40407 07 este caracterul de control

AVANTAJE :
- nu mai exista posibilitatea de aompensare a sumei

DEZAVANTAJE :
- mareste dimensiunea cosului si de aceea se recomanda ca restul obtinut
sa fie transformat in character alphabetic . Se foloseste X = 23 care corespunde
alfabetului englez
Exemplu: X = 23
40 : 23 = rest 17 a 17 a litera din alphabet este R deci 404 R
- metoda detecteaza eroarea nu o si corecteaza automat

3. METODA MATRICEALA

Specific :
Conform acestei metode, caracterul de control este format din:
- caracter de control de pe fiecare linie Cli plus
- caracter de control de pe fiecare coloana Cci plus 1
1 reprezinta caracterul de control final al codului
l – linie
c – coloana

C = Cli + Cci + 1
17
Altgoritmul metodei este urmatorul:

Pasul 1 :
- se stabilesc cifrele codului
- se stablieste numarul de linii si numarul de coloane in care se va impartii
codul

Pasul 2:
- pentru fiecare linie in parte se calculeaza un caracter de control scazand
din ordinul zecilor imediat superior , suma cifrelor de pe linia respectiva

Cli = Z - �C li

Pasul 3:
- pentru fiecare coloana in parte se calculeaza un caracter de control
scazand din ordinul zecilor imediat superior suma cifrelor de pe coloana
respectiva

Cci = Z - � Cci
Pasul 4 :
- se calculeaza un caracter de control final al liniilor C l ;
- se scade din ordinul zecilor superior suma caracterelor de control
obtinute pe linii la pasul 2

Cl = Z - � Cli
Pasul 5:
- se calculeaza un caracter de control final al coloanelor C c ;
- se scade din ordinul zecilor superior suma caracterelor de control
obtinute pe coloane la pasul 3

Cc = Z - � Cci
Pasul 6:
- caracterul de control final al liniilor este intotdeauna egal cu caracterul de
control al coloanelor si este considerat caracterul de control final al codului

Cl = Cc = C1

Pasul 7:
- caracterul de control al codului este format din caracterul de control de
pe linii plus caracterul de control de pe coloane plus 1

EXEMPLU:

18
Pasul 1 : Ci = 234566899999

l = 4 linii
c = 3 coloane

Pasul 2:
2 3 4 1
5 6 6 3
8 9 9 4
9 9 9 3
6 3 2 9

2+3+4=9 10 – 9 = 1
5 + 6 + 6 = 17 20 -17 = 3
9 + 9 + 9 = 27 30 -27 = 3

Pasul 3:
9 + 9 + 6 + 4 = 28 30 -28 =2
3 + 6 + 9+ 9+ = 27 30 -27 = 3

Pasul 4:
3 + 4 + 3 + 1 = 11 20 -11 = 9

Pasul 5:
6 + 3 + 2 = 11 20 -11 = 9

Pasul 6 :

234566899999 13436329 – caracterul de control al codului

AVANTAJ :
- corectia automata a codurilor

DEZAVANTAJ :
- mareste dimensiunea codului

APLICATIE :

19
Se considera urmatoarele coduri:

A) 1 2 3 4 5 7
B) 15 32 11 17 01
C) 111 412 111 7374763
Stiind ca pentru primul cod s-a folosit metoda aritmetica, pentru al
doilea cod metoda geometrica cu numar prim X = 23, iar pentru al treilea
cod metoda matriceala cu 3 linii si 3 coloane prestabilite, specificati daca
sunt corecte caracterele de control ale codurilor.

A) 1 2 3 4 5 7

Pasul 1: pi = 2, 1
Pasul 2 :
1 2 3 4 5 Ci
2 1 2 1 2 pi
2 2 6 4 10 �Ci * pi
Pasul 3 : 2 + 2 + 6 + 4 + 1 + 0 = 15
Pasul 4: 20 -15 = 5
Deci codul este 5 si nu 7 123455

B) 12 32 11 17 01

Pasul 1: pi = 21 , 22 , 23 ...
Pasul 2:
1 5 3 2 1 1 1 7 Ci
28 27 26 25 24 23 22 21 pi
256 640 192 64 16 8 4 14 �Ci * pi =1194
Pasul 3 : 256 + 640 +192 +64 +16 +8 +4 +14 = 1194
Pasul 4 : X = 23 1194: 23 = rest 21
Codul este 15321117 21

C) Pasul 1: Ci = 111 412 111 7374763

l=3 c=3
Pasul 2 :
1 1 1 7
4 1 2 3
1 1 1 7
4 7 6 3
Pasul 3: 7 +3 + 7 = 17 20 -17 = 3
Pasul 4 : 4 + 7 + 6 = 17 20 -17 = 3

Pasul 5: 4 + 7 + 6 = 17 20 – 17 = 3
7 + 3 + 7 = 17 20 -1 7 = 3

Codul este 7374763

Seminar 3
09.12.2005

20
Sistemul informatic pentru aprovizionarea cu marfuri de la furnizori

Cu extindere spre:
- sistemul informatic de gestiune stocuri
- sistemul informatic de desfacere

Descrierea subsistemului aprovizionare marfuri:

Marfurile au ca si caracteristici:
- codul marfii
- denumirea marfii
- unitatea de masura

Marfurile sunt aprovizionata de la furnizori. Datele sunt:

- codul fiscal
- denumirea
- adresa
- telefon
- cont bancar

Furnizorii emit facturi caracterizate prin:

- numar factura si serie
- data factura
- cantitatea aprovizionata din fiecare marfa
- pretul de aprovizionare
- cota TVA
- valoarea totala a facturii s eva calcula pe baza datelor stocate

Conform cu facturile emise de furnizori, marfurile sunt receptionate in

gestiuni, utilizandu-se ca document NIR sau NRCD. Aceste documente
contin:
- numar NIR
- data document
- cantitate receptionata conform facturilor din fiecare marfa

Restrictii de integritate:
- un NIR poate sa contina una sau mai multe marfuri
- un NIR corespunde unei singure facturi
- unei facturi ii pot corespunde mai multe NIR-uri
- un NIR este intocmit de o singura gestiune

Plata catre furnizori a marfurilor aprovizionate se realizeaza prin

documente de plata, iar datele stocate sunt:
- numar document de plata
- tipul documentului de plata
- data documentului
- suma platita conform facturii emise de furnizor
- furnizorul catre care se face plata

Restrictii de integritate:
- unei facturi pot sa ii corespunda mai multe documente de plata
- un document de plata se va intocmii conform unei singure facturi
21
- un document de plata este adresat unui singur furnizor

Cerinta suplimentara:
Precizati care este modalitatea in care fiecare gestiune poate intocmii
rapoarte privind stocul existent din fiecare marfa, cunoscand stocul initial
si data stocului initial, respective cantitatile intrate conform NIR-ului.

PRELUCRARI:

1. Sa se afiseze cadul furnizorului, denumirea furnizorului , telefonul si

contul bancar in ordine aflabetica numai pentru acei furnizori cu adresa
in Brasov.

SELECT CODFURNIZOR, DENFURNIZOR, TELEFON, CONTABANCAR

FROM FURNIZORI ORDER BY DENFURNIZOR
WHERE ADRESA = „* BRASOV * ”

2. Sa se afiseze sumele platite catre furnizorul cu denumirea ALFA

(docplata + furnizori)

SELECT SUMAPLATITA FROM DOCPLATA

INNER JOIN FURNIZORI ON
DOCPLATA.CODFURNIZOR = FURNIZORI.CODFURNIZOR
WHERE DENFURNIZOR = „ALFA”

3. Modelul orientat pe obiect

22
 Modelul conceptual

1,1 0,n
FACTURI EMIT FURNIZORI
NRFACT CODFISCAL
SERIEF DENFUR
DATAF ADRESA
TELEFON
CONTBANCAR
1,n 1,n 0,n

1,n MARFURI
MARFA APROV 1,n 1,n NIR 1,1
CODMARFA Intocmeste
Cant.aprov DENUMIRE Marfa rec NR. NIR
Pret aprov
UM Cant.rec DATA NIR
Cota TVA
CONFOR
M
1,n 1,n
GESTIUNI
Stoc CODGEST
1,n
1,1 DOC PLATA Stoc initial DENGEST
Data stoc
NRDOC initial
TIPDOC
DATADOC 1,1 Adresat
SUMAPL

Atributele se transforma in tabele:

23
 Modelul orientat pe obiect

FACTURI FURNIZORI
NRFACT : CODFISCAL
SERIEF: DENFUR
DATAF:D/T ADRESA
TELEFON
VALTOT ( ) CONTBANCAR

1,+ 1,+ MARFURI

1,+ 1,+ NIR 1,+
CODMARFA
DENUMIRE NR. NIR
CANTAPROV CANTRECEP DATA NIR
PRETAPROV UM
COTATVA

GESTIUNI
CODGEST
1,+ DOC PLATA 1,+ 1,+ DENGEST
STOCI
NRDOC DATASI
TIPDOC
DATADOC
SUMAPL

24
Modelul relational:

MARFURI

CODMARFA, DENMARFA, UM

FURNIZORI

CODFURNIZOR, DENFURNIZOR, ADRESA, TEL, CONTBANCAR

GESTIUNI

CODGESTIUNE, DENGESTIUNE

FACTURI

NRF, SERIEF, DATAF, CODFURNIZOR

MARFURI APROV

CODMARFA, NRSERIEF, CANT, PRET, COTATVA

NIR

NRNIR, DATA NIR, CODGESTIUNE

MARFURI RECEPTIONATA

CODMARFA, NRNIR, CANTRECEPTIONATA

DOC DE PLATA
NRDOC, TIPDOC, DATADOC, SUMAPLATITA, CODFURNIZOR, NRSERIEF

STOC

CODMARFA, CODGESTIUNE, STOCINITIAL, DATASI

25
 MARFURI

CODMARFA, DENMARFA, UM

SELECT CODMARFA FROM MARFURI

FURNIZORI

CODFURNIZOR, DENFURNIZOR, ADRESA, TEL, CONTBANCAR

SELECT CODFURNIZOR FROM FURNIZORI

GESTIUNI

CODGESTIUNE, DENGESTIUNE

SELECT CODGESTIUNE FROM GESTIUNI

FACTURI

NRF, SERIEF, DATAF, CODFURNIZOR

SELECT NRSERIEF FROM FACTURI

MARFURI APROV

CODMARFA, NRSERIEF, CANT, PRET, COTATVA

NIR

NRNIR, DATA NIR, CODGESTIUNE

SELECT NRNIR FROM NIR
MARFURI RECEPTIONATA

CODMARFA, NRNIR, CANTRECEPTIONATA

DOC DE PLATA
NRDOC, TIPDOC, DATADOC, SUMAPLATITA, CODFURNIZOR, NRSERIEF

SELECT CODGESTIUNE FROM GESTIUNI

STOC

CODMARFA, CODGESTIUNE, STOCINITIAL, DATASI

26
 Seminar 5
13.01.2006

CLIENTI FILME
Codclient Codfilm
Denclient Titlul
Adresa Act P
Telefon Prod
Contbancar Durata
1,n 1,n

Intocmest
e
Contine

1, 1 1n
1,n Imprumuta 1, n
CERERE Perioada CASETE
NrCerere CodCaseta
DataImprumut Tarif

1,n Restituie 1,n

DataRestit
Penalitati

27
 CLIENTI

CodClient, DenClient, Adresa, Telefon, ContBancar

FILME

CodFilm, Titlul, ActP, Prod, Durata

CASETE

CodCaseta, TarifZilnic

CERERI

NrCerere, DataImprumut, CodClient

IMPRUMUTURI

NrCerere, CodClient , Perioada

RESTITUIRI
NrCerere, CodClient, DataRestituire, Penalitati

FILMECASETA

CodFilm, CodCaseta

ETAPELE SISTEMULUI INFORMATIC :

1. Studiu de fezabilitate
2. Studiul sistemului existent
3. Proiectarea de ansamblu a sistemului
4. Proiectarea de detaliu
5. Programare
6. Implementare
7. Exploatare
8. Mentinere in functiune

28