Tehnologii de obţinere şi utilizare a

materialelor polimerice armate cu fibre în

domeniul construcţiilor

CURS 2
 Conţinutul cursului

2 Armarea externă –soluţii tehnice pentru repararea şi

consolidarea elementelor structurale

2.1 Materiale compozite utilizate la repararea şi

consolidarea elementelor structurale
2.2 Calculul elementelor solicitate la încovoiere
2.3 Calculul elementelor solicitate la compresiune
 Avioane
Rachete

Aplicaţii ale materialelor

compozite
Nave şi submarine Maşini
Conceptul general de material compozit

Fazele sistemului compozit

a. faza continuă (matricea);

b. faza dispersă (armătura);

c. interfaţa
Principalele Tipuri de Fibre

Lamelă Lamele
 Principalele matrice polimerice

 Răşini poliesterice;

 Răşini vinilesterice;

 Răşini epoxidice;
Proprietăţile fizico-mecanice
ale fazelor
Caracteristicile fizico-mecanice ale fibrelor folosite la
realizarea compozitelor cu matrice polimerice
Caracteristicile fizico-mecanice ale unor
matrice termorigide
Curbe tensiuni-deformaţii specifice
pentru fibrele obişnuite de armare

Tensiuni [MPa]
CPAFC
3000
CPAFA
2500
CPAFS
2000 OŢEL IR
1500
1000
OL 37
500

0 1 2 3 4 5 6
Deformaţii specifice [%]
Placarea grinzilor din beton armat
cu platbande compozite
Încercarea grinzii consolidate
Cedare
Grindă consolidată la forfecare
 Shear strengthening of beams
Possible bonding procedure on
Orientation of fibres cross-sectionof RC beams

β=90º

0º≤ β <18 0º

φ β

0º≤ β <18 0º 0º≤ φ <18 0º

β=90º

0º≤ β <18 0º

0º≤ β <18 0º 0º≤ φ <18 0º

Cedare
 Concrete crushing
a.

b.

FRP fracture

Concrete crushing
c.

d. Debonding

Debonding
e.

Debonding
f.

g. FRP end shear

 Cross-Section

RC slab

FRP strip

FRP strips
Stalpi Confinaţi
Carbon Aramidă Sticlă
 Confinarea stalpilor

The result of FRP

confining is an
increasing in strength

The result of FRP partial confining

is an increasing of deformability

The result of FRP partial confining The result of FRP partial confining for
for preventing lap-splice failure preventing rebar buckling
Consolidarea zonei de rezemare a
grinzii pe stâlp
 Armături exterioare din CPAF
utlizate la:
Stâlpi din beton armat Grinzi din beton armat
 Consolidarea zidăriilor

a. b. c. d.

e. f. g. h.
a. Bare compozite înglobate; b. Fâşii compozite lipite; c.Platbande
prefabricate; d. Reţea romboidală; e. Reţea rectangulară; f. Ţesături
impregnate; g. Plase; h. Sisteme pulverizate.
Armaturi din CPAF pentru tuneluri
 Armături exterioare (platbande)
din CPAF utilizate la consolidarea zidăriilor din
cărămidă
sau cu membrane compozite
(consolidare zidărie nearmată)
Produse compozite folosite în
sistemele de consolidare sunt:

 platbande cu fibre unidirecţionale sau cu ţesături neechilibrate,

cu armătura dirijată preponderent pe direcţie longitudinală;
 ţesături bidirecţionale echilibrate, neimpregnate,
 platbande preimpregnate unidirecţionale, în stare neîntărită;
 fascicule din fibre unidirecţionale, neimpregnate folosite pentru
înfăşurarea elementelor din materiale tradiţionale;
 fascicule din fibre unidirecţionale preimpregnate pentru
înfăşurare;
 platbande prefabricate şi întărite, care se ataşează de
elementele consolidate cu ajutorul adezivilor.
De ce utilizăm compozitele
polimerice armate cu fibre?

 Avantaje

 Dezavantaje
Consolidarea cu platbande
are avantajele:

 platbandele din CMP sunt mai puţin vulnerabile la acţiunea

agresivă a agenţilor chimici, de aceea costul întreţinerii
după instalare este mult mai redus;
 platbandele compozite se pot proiecta şi realiza cu
proprietăţi prestabilite pe baza alegerii elementelor
sistemului multifazic, fracţiunilor volumetrice de fibră şi
matrice, orientării fibrelor şi procedeului de fabricaţie;
 CMP sunt izolatoare electrice, nemagnetice şi neconductive
termic;
 platbandele şi membranele din CMP au greutate proprie
redusă şi sunt uşor de transportat, manipulat şi instalat,
adăugând valori mici la greutatea proprie;
• elementele de consolidare din CMP se pot produce cu lungimi mari,
fiind posibilă livrarea şi în rulouri;
reabilitarea structurală nu necesită decât rareori şi pe durate minime
întreruperea funcţionării structurii aflate în procesul de consolidare;
• costul total al aplicării la platbandele din oţel şi la cele compozite
este aproape acelaşi, dar dacă se consideră întreruperile în
funcţionare şi costurile de întreţinere, economiile în cazul folosirii
platbandelor compozite ajung până la 18-20 %;
• platbandele compozite sunt recomandate în mod special în cazul
clorinării betonului;
• în toate situaţiile în care există agenţi corozivi şi lungimile necesare
ale platbandelor depăşesc 8m soluţiile cu platbandele din compozite
polimerice armate cu fibre sunt mai economice.
 Consolidarea cu platbande
are următoarele dezavantaje:
 consolidarea cu platbande din CMP este sensibilă la schimbări
bruşte ale secţiunii elementelor consolidate - denivelările pot
conduce la iniţierea unor forme de cedare cauzate de tensiunile
locale de întindere normală pe platbande;

 materialele se comportă liniar elastic până la rupere dar există

pericolul unor cedări fragile;

 fibrele, mai ales cele din carbon, sunt de 4 - 5 ori mai scumpe decât
oţelul, dar manopera este mult mai ieftină - diferenţa dintre costuri
se reduce pe măsură ce creşte volumul de activitate şi apar ofertanţi
noi;

 platbandele compozite sunt mai vulnerabile la deteriorări cauzate de

corpuri dure, dar deteriorările sunt localizate şi se pot repara uşor.
 Consolidarea cu ţesături
are avantajele:
 proprietăţi mecanice excelente

 se pot folosi ţesături armate unidirecţional, bidirecţional sau

multidirecţional

 eventualele distrugeri mecanice locale sunt uşor de reparat.

Consolidarea cu ţesături are
următoarele dezavantaje:

 nu sunt compatibile cu o serie de răşini;

Consolidarea cu bare compozite
are avantajele:
 nu sunt conductive;

 sunt mai rezistente ca oţelul;

 reprezintă 1/4 din greutatea oţelului;

 sunt testate experimental într-o serie de centre universitare;

 sunt disponibile în diverse forme şi dimensiuni;

 pot fi produse şi la cererea clientului (în diverse forme şi

dimensiuni).

 există norme după care se pot proiecta şi executa construcţii

inginereşti din beton cu armături din CPAF.
Consolidarea cu bare compozite
are următoarele dezavantaje:
 cost ridicat în comparaţie cu barele de oţel;

 Manipularea armăturilor trebuie făcută cu grija pentru a

nu se distruge mecanic armătura;

 Cârligele (sau porţiunile curbe ale cârligelor) de la

capetele barelor nu se pot realiza in situ.
La ce tipuri de elemente se
foloseşte consolidarea cu CPAF?

 Grinzi
 Stâlpi
 Planşee
 Zidării
 Compatibilităţi între materiale
Compozite (ca materialul de consolidare) & element
sau structură [material(e) supus(e) reabilitării sau
consolidării]:

 CPAF - Lemn

 CPAF - Beton armat

 CPAF - Cărămidă, piatră

 CPAF - Oţel sau fontă

În cadrul întocmirii unui proiect de
consolidare cu materiale compozite
inginerul proiectant trebuie să
întocmească următoarele documente
tehnice dar şi părţi desenate (planşe):

 Identificarea CPAF (compozitului polimeric armat cu fibre)

care va fi utilizat la consolidarea elementelor;
 Proprietăţile mecanice ale CPAF;
 Proprietăţile mecanice ale elementelor structurii;
 Amplasarea armăturii din CPAF în raport cu elementul sau
structura existentă;
 Dimensiunile şi orientarea fibrelor în fiecare strat de CPAF;
 Numărul de straturi şi ordinea de instalare;
 Amplasarea şi lungimile de suprapunere;
 Breviarul de calcul (estimarea încărcărilor de calcul, rezistenţe
admisibile,etc.)
 Pregătirea suprafeţelor elementelor ce urmează a fi consolidate şi
rotunjirea muchiilor;
 Procedee de instalare incluzând (temperatura suprafeţelor, condiţii
de umiditate, timpul de uscare a straturilor de CPAF şi perioada de
lucru-uscare a straturilor de suprapunere);
 Finisarea suprafeţelor;
 Transport, depozitare, manipulare, perioada de garanţie a răşinilor
epoxidice, etc
 Controlul calităţii, supravegherea lucrărilor de consolidare,
încercări in situ, etc.
Metodologia consolidării
(film scurt metraj) la nivel
international
 Metodologia consolidării la nivel local
În cadrul Facultăţii de Construcţii şi Arhitectură din Iaşi s-a realizat un
program experimental pe epruvete cilindrice standard din beton
neconfinate pentru evaluarea eficienţei sistemelor compozite de
consolidare, pentru aceasta s-a plecat de la caracteristicile mecanice ale
probelor neconfinate fiind necesară stabilirea curbei complete tensiuni
deformaţii specifice Tensiuni [MPa]
30

25

20

15

10

0
-0.012 -0.01 -0.008 -0.006 -0.004 -0.002 0 0.002 0.004 0.006 0.008

Deformaţii radiale Deformaţii axiale

Evitarea unei cedări bruşte la epruvetele neconfinate şi determinarea
curbei caracteristice complete incluzând domeniul post-ruperii
materialului a necesitat utilizarea unei instalaţii pentru încercarea
postelastică a materialelor casante
 Schema de principiu din cadrul experimentului

Soft
Platan presă
EPRUVETĂ

3T1
Placă de achiziţie
3T2 Punte
16 canale
tensometrică
T3
T4
Platan presă Imprimantă
Diagrama tensiuni deformaţii specifice corespunzătoare
epruvetelor confinate cu 2, 3, 4 de CPAF de sticlă
solicitate la încărcare axială monoton crescătoare
Tensiuni [MPa]

120

4 straturi CPAFS 4 straturi CPAFS

100

3 straturi CPAFS
3 straturi CPAFS
80

2 straturi CPAFS 2 straturi CPAFS

60

40

epruveta neconfinata epruveta neconfinata

20

0
-0.015 -0.01 -0.005 0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035
Deformaţii radiale Deformaţii axiale
 În cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalatii din Iaşi s-a realizat un
program experimental pe epruvete standard confinate cu 2, 3 şi 4 straturi
de CPAF de sticlă

Cedarea CPAFS
la partea
inferioară a
probei

Se poate observa albirea

zonei confinate unde s-a
produs cedarea

Evidenţierea zonei de cedare

între straturile de CPAFS
 Diagrama tensiuni-deformaţii specifice
corespunzatoare epruvetelor confinate cu 2, 3, 4 de
CPAF de carbon solicitate la încărcare axială
monoton crescătoare
Tensiuni [MPa]

140
4 straturi CPAFC 4 straturi CPAFC

120
3 straturi CPAFC
3 straturi CPAFC
100

2 straturi CPAFC 80 2 straturi CPAFC

60

40
Epruveta neconfinată
Epruveta neconfinată
20

0
-0.02 -0.01 0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05

Deformaţii radiale Deformaţii axiale

Epruvete din beton confinate cu 2, 3, 4 straturi de CPAF de
carbon; moduri de cedare

Evidenţierea zonei
de cedare între
straturile de CPAFC
 Efectul confinării rezultat în urma creşterii numărului de
straturi din CPAF de sticlă şi de carbon (2, 3, şi 4 straturi)
Creşterea rezistenţei medii la
compresiune Rc [%]

Probe neconfinate
400%

350%
2, 3, 4, straturi de CPAFS
300%

250%
2, 3, 4, straturi de CPAFC
200%
150%
100%
50% CPAFC
CPAFS
0%
2 Probe neconfinate
3
4

Numărul de straturi de CPAF

 σz Modelul analitic
σz

σθ

σr
σr
Starea triaxială de tensiuni în compozitul
σθ σθ polimeric armat cu fibre în care:
σz - tensiunea longitudinală
σr - tensiunea radială
σθ – tensiunea tangenţială
σz
 Determinarea presiunii de confinare


2
y Rcp tcp    conf r sin d   conf r
0
tcp
t cp 2t cp  cp
σcon
 conf  Rcp  Rcp  Rcp
r d 2
f Rcp - rezistenţa la întindere a compozitului
φ polimeric;
tcp - grosimea CPAF;
Rcp σconf - presiunea de confinare exercitată de
Rcp ri=r expansiunea laterală a betonului egală cu tensiunea
radială, σr;
r - raza stâlpului din beton;
φ - unghiul razei secţiunii circulare cu
d=2r orizontala.
d - diametrul stâlpului din beton armat;
ρcp - coeficientul volumetric de armare
transversală cu CPAF, unde:
 Cum se calculează
numărul de straturi de CPAF ?

dt cp 4t cp
 cp  
d 2
d
4
Generalizând, pentru un număr n de straturi de CPAF,
expresia coeficientului volumetric de armare transversală cu CPAF este:

4nt cp
 cp 
d
 Conform STAS 10107/0-90 (1991). “Construcţii civile şi industriale.
Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton
precomprimat,”
Efectul fretării la stâlpi este proporţional cu mărimea efortului radial exercitat asupra miezului de
beton. Majorarea rezistenţei de calcul a stâlpului din beton armat la compresiune se poate exprima
prin:

R  Rc  Rc
,  7,5e0 
Rc  2 fs Ras 1    0
c  ds 
Rc’ - rezistenţa de calcul la compresiune a betonului confinat cu etrieri sau frete circulare din oţel;
Rc - rezistenţa de calcul la compresiune a betonului neconfinat;

4 As
 fs  coeficientul volumetric de armare
transversală;
sd s
As - aria secţiunii transversale a fretei, [mm2];
s - pasul fretei, [mm];
ds - diametrul sâmburelui de beton confinat, [mm];
Ras - rezistenţa de calcul a armăturii din fretă, [N/mm2];

M
e0  - excentricitatea iniţială, [mm].
N
 În concluzie:
Confinarea cu oţel este diferită de confinarea cu CPAF prin faptul că fretele de oţel creează o
presiune de confinare în creştere (confinare activă) până la limita de curgere după care presiunea
devine constantă (confinare pasivă). Comportamentul CPAF este diferit şi anume putem vorbi de
confinare activă până la rupere, figura 1.
Efortul unitar de întindere [GPa]
CPAFC
3.0
CPAFA

2.5 CPAFS
2.0 Oţel pentru pretensionare
1.5

1.0

0.5 Oţel obişnuit (OL 37)

0
0 1 2 3 4 5 6
Deformaţia specifică din întindere [%]

Fig.1 Curbe tensiuni-deformaţii specifice la materiale de armare:

CPAFC – compozit polimeric armat cu fibre de carbon;
CPAFA – compozit polimeric armat cu fibre aramidice;
CPAFS – compozit polimeric armat cu fibre de sticlă.
 Consolidarile structurale sunt necesare in
urmatoarele situatii
 Armatura insuficienta
 Nerealizarea clasei betonului
 Corodarea armaturilor
 Schimbarea destinatiei
 Sageti excesive
 Degradare structurala/
 dupa incendiu
 Upgradare seismica
Comparatie beton armat vs. materiale compozite

 Cost redus al materialelor  Cost ridicat al

 Cost ridicat pentru
executie
 Coroziunea barelor de
armatura
 Greutate mare
 Necesitatea prelucrarii
 Intretinere ridicata
materialelor
 Cost redus de executie
 Sistem necoroziv
 Greutate redusa
 Nu necesita prelucrare
 Intretinere redusa
Lamelele Sika CarboDur
Componentele sistemului

Placi Sika CarboDur

 Tip S, M, H (si derivate)
 Latimea lamelelor: 50 - 150 mm
 Grosimea lamelelor: 1,2 - 1,4 mm
Sikadur 30
 Adeziv structural Epoxi
Proprietatile mecanice ale lamelelor
Sika CarboDur
CarboDur S CarboDur M CarboDur H

Modulul de 165.000 210.000 300.000

elasticitate
(N/mmp)
Rezistenta de > 2.800 > 2.900 > 1.350
rupere la
tractiune
(N/mmp)
Deformatia la > 1,70 > 1,35 > 0,45
rupere (%)
Lamele Sika CarboShear in forma de L
Componentele sistemului
CarboShear L
Latime:40 mm
Grosime:1.4 mm
Dimensiuni: 200 x 500 mm
300 x 700 mm
500 x 1000 mm

Sikadur-30
Adeziv structural Epoxi

Modul de elasticitate: E=120.000 N/mmp

Conferinta AICPS 22 Mai 2009,
Bucuresti
Tesaturi compozite SikaWrap

Sikadur Epoxy

Tesaturi din
Tesaturi din fibra de
fibra de sticla carbon

Conferinta AICPS 22 Mai 2009,

Bucuresti
 Tesaturi SikaWrap FRP®

Rezistenta la Modulul de Grosimea Elongatia la

Tesatura alungire a fibrelor elasticitate al fibrelor rupere a fibrelor
(N/mmp) fibrelor (N/mmp) (mm) (%)

SikaWrap-230C 3 500 238 000 0.13 1.8

SikaWrap-430G 2 300 76 000 0.17 2.8

Adaptabilitate

Lamele CarboDur  Tesaturi SikaWrap

Consolidare la incovoiere  Consolidare la forta taietoare

Consolidare la forta taietoare  Consolidare la incovoiere
 Confinarea stalpilor
 Sistemul Sika CarboDur® - Avantaje

1) Refacerea si sporirea capacitatii portante a elementelor structurale consolidate;

2) Greutatea redusa a materialelor si prin urmare nesuplimentarea semnificativa a greutatii proprii a
constructiei;
3) Aplicarea unor straturi subtiri de fibre si rasini, de oridinul a catorva milimetri, neafectand spatiile
utile prevazute;
4) Posibilitatea acoperirii zonelor consolidate cu fibre, cu tencuieli clasice din mortar de ciment;
5) Punere in opera facila si rapida, care implica o durata de executie extrem de redusa si care nu
necesita o zona tehnologica ampla
Calculul necesarului de fibre de carbon se determina prin rularea
software-ului Sika FRP Analysis, elaborat in colaborare cu
Sika CarboDur
Universitatea - FRP
din Patras, Grecia. Analysis
In urma analizei structurale
automate, se stabileste tipul de material si numarul de straturi pentru
consolidarea la incovoiere si la forfecare a elementelor structurale
din beton armat (grinzi si placi) si pentru confinarea stalpilor.
Aplicatii la consolidari ale sistemului Sika CarboDur®

Forta taietoare
Confinare

Incovoiere
Sistemul Sika CarboDur®
Unelte de lucru

Conferinta AICPS 22 Mai 2009,

Bucuresti
Pregatirea suprafetelor suport
Incercarea rezistentei
la smulgere a stratului
suport

 Rezistenta minima
 la smulgere = 1,5 N/mm2
Aplicarea lamelelor
Consolidarea peretilor de caramida
Aplicarea tesaturilor
Aplicarea tesaturilor (fretarea)

Conferinta AICPS 22 Mai 2009,

Bucuresti
Exemple de consolidari executate recent
in colaborare cu Sika Romania

Consolidari stalpi si injectari fisuri

Sala Polivalenta Craiova
Exemple de consolidari executate recent
in colaborare cu Sika Romania

Consolidari pereti din zidarie cu fibre si lamele

imobil ASE Bucuresti, Calea Grivitei Nr 2-2A

Conferinta AICPS 22 Mai 2009,

Bucuresti
Exemple de consolidari executate recent
in colaborare cu Sika Romania

Consolidari grinzi Hotel Continental Sibiu Consolidari grinzi Hotel Intercontinental Bucuresti
Vă Mulţumesc Pentru
Atenţie !
Site-uri utile:
1. http://composite.about.com/
2. http://www.wwcomposites.com/
3. http://www.plastics.com/
4. http://www.plasticsgroup.com/
5. http://www.advancedcomposites.com/
 Lucrarea 2
1. Definiţi fenomenul de fretare. La ce tipuri de elemente
structurale se aplică? Exemplificaţi moduri practice de
fretare cu CPAF!
2. Care sunt beneficiile consolidarii grinzilor din beton armat!
3. Desenati cateva exemple de consolidare a grinzilor din
b.a. in vederea imbunatatirii capacitatii la incovoiere si
forfecare
4. Schitati modalitati de consolidare a zidariilor din caramida
folosind compozite polimerice armate fibre
5. Se pot aplica solutii de consolidare si pe elemente
structurale din lemn? Exemplificaţi
Lucrarea 2
Ce este fretarea?
 Lucrarea 2
De ce compozite la consolidare stalpi
 Lucrarea 2
Fretare stalpi exemple:
 Lucrarea 2
Fretare stalpi exemple:
 Lucrarea 2
Fretare stalpi exemple:
 Lucrarea 2
Fretare stalpi exemple:
 Lucrarea 2
Fretare stalpi exemple:
 Lucrarea 2
Fretare stalpi exemple:
 Lucrarea 2
Fretare stalpi exemple:
Lucrarea 2
Lucrarea 2
 Lucrarea 2

Consolidarea
elementelor din lemn
(grinzi) cu materiale
compozite
Consolidarea stalpilor din lemn
 Lucrarea 2

Consolidarea
elementelor din lemn
(grinzi) cu materiale
compozite