GRAMATICA

Complementul
Gramatica » Sintaxa » Sintaxa propoziției » Complementul

Complementul este o parte secundară de

propoziție care determină un verb, un adjectiv,
un adverb sau o interjecție cu funcția
de predicat.

Complementul pe cine? ce?

răspunde la cui? despre cine? despre ce?
întrebările: la cine? la ce? pentru cine?
cu cine? cu ce?
de cine? de ce?
unde? de unde? pe unde? pâna
unde? încotro?
când? de când? până când?
cât timp?
cum? în ce fel? cât?
din ce cauză? din ce
pricină?
în ce scop? cu ce scop?

Să mergem în camera noastră. (în

camera complement, determină verbul să
mergem)
Mașina roșie ca focul este a mea. (ca
focul complement, determină
adjectivulroșie)
Mașina merge mai repede decât trenul.
(decât trenul complement, determină
adverbul mai repede)
Hai la masă. (la masă complement,
determină interjecția hai)

Complementele care determină un adjectiv sunt

precedate de prepoziții sau de adverbe de
comparație (cât, ca, decât). Complementele
care determină un adverb se exprimă prin
adverbe (așa, cam, destul, destul de) sau
substantive ori pronume precedate de adverbe
de comparație (cât, ca, decât).

CUPRINS

Clasificarea complementelor
Mijloace de exprimare
Locul complementului în propoziție
Punctuația complementului
Valoarea stilistică a complementului

Clasificarea complementelor

Complementele se împart în două clase:

circumstanțiale și necircumstanțiale.

Complementele circumstanțiale (cuvântul

circumstanțial înseamnă împrejurare) arată
împrejurările în care se petrece acțiunea
exprimată de verbul determinat și se împart în
complemente circumstanțiale de loc, de timp, de
mod, de cauză, de scop, condiționale, concesive
și consecutive.

-30% -40%

-30% -20%

Descoperă Colecția Nouă

IL PASSO

Cele necircumstanțiale arată obiectul asupra

căruia se efectuează acțiunea sau obiectul căruia
i se acordă ceva și se împart în complemente
directe, indirecte și de agent.

Mijloace de exprimare

Locul complementului în
propoziție

De obicei, complementele stau după cuvintele

determinate. Există și cazuri în care
complementele (complementele direct) stau
înaintea cuvântului determinat.

Pe ea am văzut-o în autobuz.
În autobuz am văzut-o pe ea.

Punctuația complementului

! Complementul direct și cel indirect nu se

despart niciodată prin virgulă de verbele
determinate.

Complementele aflate în raport de coordonare se

despart sau nu prin virgulă între ele conform
regulilor de punctuație descrise la Punctuația
conjuncțiilor.

Valoarea stilistică a
complementului

-30% -40%

-30% -20%

Descoperă Colecția Nouă

IL PASSO

AI OBSERVAT O GREȘEALĂ?
Dă-ne de știre și nouă!

DETALII DESPRE COMPLEMENT

Complementul direct

Complementul indirect

Complementul de agent

Complementul circumstanțial de loc

Complementul circumstanțial de timp

Complementul circumstanțial de mod

Complementul circumstanțial de cauză

Complementul circumstanțial de scop

Complementul circumstanțial condițional

Complementul circumstanțial concesiv

Complementul circumstanțial consecutiv

SINTAXA PROPOZIȚIEI

Predicatul

Subiectul

Atributul

Complementul

SECȚIUNI PRINCIPALE

Ce este gramatica?

Morfologia

Sintaxa

Exemple

Teste

Semne de punctuație

SECȚIUNI CONTACT

Morfologia Despre
Sintaxa Contact
Punctuația
Exemple
Teste online

GRAMATICA
limbii române
Gramatica limbii române este un proiect online dedicat în
exclusivitate elementelor necesare studiului gramaticii limbii
române.

Copyright 2021 - Gramatica Limbii Române. Conținutul acestui

site nu poate fi copiat și distribuit în niciun fel, electronic sau
tipărit, fără acordul scris al autorilor sitului. !