TEHNICI DE

DESCARCERARE
DIN VEHICULE
Sub egida Societati i de Medicina de Urgenta $i Catastrota din Romania
(SMUCR) ~i a Corpului Pompierilor Militari

Magic Vision s.r.I.

25 Av. Radu Beller. sector I
011702 Bucharest - Romania
Tel : +40 21 230.04.78
FaJt : +4021230.04.79
www.magicvision.ro

Copyright 08-2004
Holmatro Rescue Equipment the Netherlands
Toate dreprurile rezervate.
 TEHNICI
DE DESCARCERARE
DIN VEHICULE
Autor : B. Morris
~eful Departamentului de ~colarizare in tehnici de salvare Holmatro

Traducere: Adriana Moise ~i Teodor Munteanu

RCS Lille 378 &J7 964

IDiormafiile fumizate de cltie firma Hol.mJJtro pentru aceasti carte, se
aplicl exclusiv la ecbipamentele marca Holmatro.

Aceasta carte confine .informapi despre ecbipamente $i telmici de salvare,

care pot fi folosite 1n diferite situafil de urgenfi. Este important, sl fim
con$tienp, cl ti.ecare situape 1n parte, are caracteristicile ei unice.
Alegerea uneltelor p telmicilor de salvare, depind de o sumedenie de factori,
ca de exemplu: felul, numlml p pg_zilia vebiculelor implicate 1n accident,
numlrul victimelor $i situapa lorJi local(aptei etc. Aspectele prezentate 1n
aceastl carte sunt doar exempJ,e fi ole Bfl;reprezintl nici pe departe,lista
tuturor cazurilor care pot apllea ID ::tempJeJe sunt evocate doar
ca suport pentru ilustrarea'ielt mai sugesti ntru cititor, a modului 1n
care trebuie aplicate telmitile fi folosite rmel e de salvare 1n situatii de
urgenfi.

De aceea, responsab · In ceea CleIJllVl:$te aJesaea telmicilor ¢ uneltelor

de salvare, revine, flJ exclusivitall,, Jlll'SOIUlelor '*"'acfioneaza la locul
faptei. Holmatro -fi asumA nici odlltundere peatru ~ele, directe sau
indirecte, care pot produce ca reZlll/,J,aJ apliclrii · ir $ilsau folosirii
uneltelor pre•tate Ill aceastl carto. «i a altor telmici ,; Ullelte consacrate
pentru interYelJfia tn situatii de "QIOIJll, except'1Jd caml ID are daunele
sunt provr .f.b mod direct de cllB 0 •glijen(J evidentl din Pa.rtea ti.rmei
Homiaar.

Orice silua,pe::de urscatl poatc...f.i e 1 Crem,e pedculguiJ slcuntatea

personalului de salvare depinde de calitatea $Colarizlril efectuate, de
folosirea adecvatl a echipamentului de protecpe, de CUD08$terea $i
antrenamentul 1n folosirea uneltelor din dotare. Stl 1n rlspunderea utiliza-
torului de a citi cu atenpe p a 1nfelege prescriptiiJe prezentate 1n manualele
de folosire a echipamentelor de salvare. Totodatl, este important sl fie
urmate cu strictefe procedurile operative de intervenpe $i instrucpunile
ordonate de organele abili.tate, ierarhic superioare.
NW aytqp1h1j
Acest ghid trebuie considerat ca un tndrumar
operational de descarcerare. Scopul cartii este acela de a oferi o
baza de plecare in ceea ce prive~te tehnicile de descarcerare, folosind
desene ~i fotografii sugestive ~i texte explicative.

Acordarea primului ajutor medical pacientului nu va fi

tratata ill aceasta carte. Motivul consta in aceea ca am dorit sli ne
concentram pe principiile descarcerlirii. lngrijirea medicala de
urgenta a pacientilor incarcerati este un subiect dezvoltat de
multe alte carti de specialitate. Primal ajutor medical acordat
victimei to timpul descarcerarii constituie un aspect extrem de
important pentru succesul salvarii. De aceea, apreciem foarte important ca, in cadrul
programului de ~colarizare , sli se insiste ~i pe acest subiect.

Prin aceasta carte nu se doreste a se avea ,,ultimul cuvant" in domeniul

descarcerlirii. Credem ca mai exista multe alte idei buoe. Totodata mentionam faptul di
tn toate cazurile In care aspecte din continutul acestei clifti vin In conflict cu prevederile
autoritatiJor locale, atunci trebuie urmate regulile stabilite de aceste autoritati.
Este, practic imposibil sa fie prevazute, aici, toate situa~iile din domeniul descarceram din
vehicule. Aceasta carte vorbe~te despre principii generale care pot fi folosite ~ i adaptate to
orice situatie. Este de asemenea esential ca aceastli carte sli fie perceputa ca o resursli
complementarli a unui curs de descarcerare. Tehnicile descrise aici au eficientli maxima
dacli, in practicli, sunt aplicate pe principial de lucru in echipa.

Tehnicile de descarcerare din vehicule sunt descrise tinand seama de ultimile

irnbunatatiri tehnologice tn domeniul construqiilor de ma~ini. Pot exista cateva noi abordari,
care nu sunt Inca folosite sau aprobate de autoritatile din tara dumneavoastra. La fel ca la toate
aplicatiile noi ~i la acestea se recomanda imperativ ca, inainte de a fi adoptate ca proceduri
standard in cazuri reale, sa fie tntlii exersate tntr-un mediu controlat.
De asemenea, tehnicile descrise In aceasta carte au Juat in considerare ultima generatie de
echiparnente de descarcerare. De aceea este necesar sa verificati performantele echipa-
mentului folosit de durnneavoastra inainte de a-I utiliza conform indicatiilor prezentate tn
acest ghid .

Oricare ar fi profesiunea dumneavoastra tn domeniul salvlirii vietilor

omene~ti: pompier, paramedic, medic, militar or simplu salvator civil , am locrederea ca
aceasta carte va atrage interesul dumneavoastra, eel putin tot atat de mult cat m-a capacitat
pe mine cand am scris-o.

Brendon Morris
$efu1 Departamentului de ~colarizare in tehnici de salvare Holmatro
 TEIINICI DE DESCARCLRARE D IN YEl lICULE
uhi<I pcnlru Ult I ehmc1 de , "' ~

PROTECfIA MUNCii
- Protecfia personalului
- Manuirea ecbipamentului

PROIECTAREA ~I CONSTRUCflA VEIIlCULULUI

- Noua tehnologie auto
- Vehicule hibride (benzina-electric)
- Sisteme pasive de securitate
- Amplasarea bateriilor
- Cinetica coliziunii vehiculelor
- Pericole specifice la modelele noi de vehicule
- Terminologia in construc{ia vehiculelor

ECIIlPAMENTUL
- Foarfeci
- Departatoare
- Unelte combinate
- Cilindri bidraulici
- Pompe hidraulice
- Unelte de salvare independente (a utonome)
6
- Echipamentul de stabilizare
- !ntre{inerea echipamentului
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE

INTERVENflA
- Organizarea echipajului
- Securizarea zonei
- Rezumat

TEHNICI DE BAZA tN DESCARCERARE

- lntroducere
- Stabilizare
- inlaturarea u~ilor
- inlaturarea partilor Jaterale
- Suplimentarea spatiului de lucru.
- inlaturarea plafonului superior
- Departarea tabloului de bord prin rabatere
- Accesul la podea
- Departarea tablou1ui de bord prin ridicare

TEHNICI DE DESCARCERARE
DIN VElilCULE GRELE
- Vehicule grele (de mare tonaj)
- Autobuze
7

MULTUMJRI
NOTE --~~~~~----~----------
 TEHN I C I DE DESCARCERARE DIN VE HJCULE

8
 TEHNICI DE DESC' l\RCER ARC DIN VEHICULE

Prglfftiat?Sf§ooa)pluj
!ntreg personaluJ de saJvare trebuie sa poarte echipament de protectie complet ~a
cum se specifica in procedurile durnneavoastra de operare. Cerintele minime de protecpe
precizate m manualul de utilizare al uneltei de salvare trebuie urmate intotdeauna cu stricte\e.

Recomandari minimale:
• Este esenti_ala purtarea permanenta a ~tii de protecpe.
• Trebuie asigurata protectia ochllor (ochelari sau ecran de protecpe) in directll
legaturll cu protecpa intrcgii fete (scut facial).
Doar scutul facial nu asigura o protecpe adecvatli a ochilor.
• Mlinu~ile de protecpe trebuie purtate tot timpul.
• Hainele de protecpe trebuie sa acopere intreg corpul ~i sa protejeze impotriva
obiectelor ascutite. Este de preferat ca aceste haine de protectie sa aiba
proprietati ignifuge ~i sa aiba incorporate benzi reflectorizante.
• Cizroele de protecpe trebuie sa asigure o bunli suspnere a gleznelor ~i o
protectie corespunzatoare degetelor de la picioare.
• Buclltile de geam spart ~i uncle materiale compozite pot cauza eliberarea de
particule fine, care sunt extrem de periculoase daca sunt inhalate.
Este recomandata folosirea unei ma~ti de fiJtrare atunci cand se lucreaza cu
astfel de materiale.

• . . . . d ialm ID coatact cu grlsimj 9

C89,,_.. mlDafi metJiciMle au voie sl
, , . . - . . . . • p1esiw ale-=estora.
 TFHN I CI DE DESCARCERARE D I N VEH ICULE
C.h1d pentru 1 ""' :d11pa111cntclor <I tchmci de dcsc:a=r.uc

inainte de a folosi orice echipament este extrem

de important sli cititi si sli intelegeti manualuJ
de operare. Subliniem cateva reguli de bazll:

1. Caod lucrati cu o uneaJtli, nu vli asezap intre

ea si vehicul.

2. Furtunurile se pot deteriora usor (prin

tliiere, abraziune, ardere, contaminare
chimica, etc.) si de aceea trebuie foJosite
cu grijli. Furtunurile deteriorate pot ceda
oricand si de aceea trebuie scoase imediat
din serviciu.

3. Nu folosi~i furtunurile pentru a transporta,

trage sau misca uneltele ori pompa.

4. Nu cAlcati niciodatli pe furtunul hidrauHc.

5. ParpJe componente aJe vehiculului care se

degajeazli prin truere sau deplirtare, trebuie sli
fie mtotdeauna ~inute sau sprijinite.

6. Uneltele care nu sunt folosite tn timpul

intervenfiei trebuie duse in zona de depozitare
a uneltelor ~i lllsate in pozitia "de sigurantli"
(vezi tntretinerea echipamentului).

7. Uneltele trebuie tinute lntotdeauna

manere atunci caod sunt transportate sau folo-
10
site.
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Gilli.I pentru UIJli7areH ech1pamemclor ~J tchn1ci de lle,car~crarc

Manujrsa schiPWPet19Ilnj
A - Deplhtltoare

DepartatoruJ este o uoealta puternica ~i poate fi foarte eficienta to procesul de

descarcerare. Deplirtlitoarele repreziota uo pericol semnificativ atunci cand nu sunt folosi-
te cu grija.
Atunci cand se folose~te un deplirtl1tor, trebuie avute In vedere cateva aspecte
importante. Primul aspect este corecta plasare pe o platforma stabila. De lndata ce unealta
lncepe actiunea de deplirtare, ea l~i va susµne o parte sau chiar toatli greutatea proprie. be
aceea, in procesul lucrului, este necesar doar sa o sprijiniti tinand-o de maner ~i man~onul
decomanda.

De rep.nut:
- tocerca{.i sa folositi intotdeauna intreaga suprafata a vfufului falcilor;
- la pierderea prizei (fixl1rii) talcilor, opriti unealta ~i repozi{.ionati-o;
- a~ezati astfel unealta, meat materialul sa fie lmpins In afara vehiculului;
- in timpul lucrului, mi~carea naturala a uneltei nu poate fi prevenita; de aceea,
asigurati-va ca o puteti opri ~i repozitiona, lnainte ca ea sau plirti din corpul
dumneavoastrii sii fie prinse de vebicul;
- nu tioeti nicioclata mfilnile sau bratele pe flticile deprutlitorului;
- dupa ce tocheia{.i lucrul cu departatorul este important sll.-1 puneti tn pozitia sa
"de siguranta" (vezi pag. 41).

Folosirea intregii suprafefe a v§rfu/ui f!Jcilor Pozifionarea corectll a deplfrt§torului

--
II

Transportarea corectll a deplirtil.torului

 TF.HNIC I DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Cthlll pcnuu UllltLJ!tta t'Chipamcllldor I khRl~I Jc clcsc:lm:rare

¥3Jinjrea ecbiPaw'i!Jniluj
B -Foatfeci
Yn prezent, foarfecile sunt mult rnai importante la locul de desfli$urare al actiunii
de descarcerare decal in trecut. Accst lucru se datoreaza, pc de o parte tehnologie avansate tn
conceperea $i construc\ia vehiculelor, $i pe de alta parte, imbunatat]rii tehnicilor de taiere.
lmensa lor putere le permite, atunci caod sunt folosite adecvat, 0 taiere sau chiar 0 zdrobire
deosebit de eficiente.

FoarfeciI in unghi de 90 grade Asigurafi-viI o buna vizibilitate asupra

Jocului de tfliere
De retinut:
- tncercati intotdeauna sll pozitionati foarfeca , astfel incat sll fad! un unghi de 90
grade fafli de suprafata de truat;
- asigurati-vli ca materialele care trebuie taiate sunt pozitionate ciit mai in interiorul
deschiderii fliJcilor. Evitati taierea cu vfufurile acestora;
- daca foarfeca incepe sli se rasuceascl sau obseivati departarea OOcilor, oprip tllierea
$i repozitionati foarfeca;
- evitati truerea buteliilor mascate aferente airbagu-uri sau zonele in care Mnuiti
ca exita potentiale pericole;
- nu puneti niciodata mainiJe pe tllcile foarfecilor;
- deplasarea uneltei tn procesul operafiunii de truere nu poate fi prevazutll.
Asigurati-va ca puteti opri $i repozitiona foarfeca, inainte ca aceasta sau pfil1i
din corpul dumneavoastra sa fie prinse intre partile componete ale vehiculului.

12

Material pozi{ionat corect in fundul Evita(i tiiierea cu vfirful flIJci/or

descbiderii flfJcilor
 TEHNICI DE DESC'ARCERARE D I N YE lll CULE

Mipujrea echiPamet1h1h1j
c - Cilindri hidraulici
Cilindrii sunt o parte importantl1 a setului hidraulic. Folosirea lor, spre deosebire
de foarfeci sau departAtoare, nu este necesarl1 In toate cazuriJe, dar ei sunt indispensabili tn
situatiile In care victimele sunt prinse in partea din fatli a vehiculului. Un prim pericol in
timpul folosirii lor, este scl1parea bruscl1 dintre plirtile pe care le tin lndepl1rtate, cand, ca
unnare a fortei mari de linpingere pe care o dezvoltl1, suprafetele de fixare pot aluneca.

De retinut:
- pozi~ionati tntotdeauna cilindrul hidraulic, astfel lncat man~onul de comandl1
sA poatl1 ti u~r actionat ~i . in acel~i timp, sA nu incomodeze opera{iunile ulterioare
de descarcerare.
- atunci cand reluati operarea cu un cilindru deja fixat sub presiune, ave\] deosebitl1
grijl1 asupra sensului In care rotiti man~onul de comandl1. Dacl1 nu sunte~i atent,
pute\] comanda uneltei o acfiune inversl1 decat cea doriHI de dumneavoastra.
Nu ml1riti sau miqorati, fl1rl1 a gandi asupra consecintelor, presiunea exercitatl1
de cilindru.
- cand operati cilindrul, urmari~i cu atentie ambele puncte de sprijin ale acestuia.
Daca este necesar, pentru asigurarea unei bune fixl1ri a cilindrului pe platforml1,
folositi suportul special dcdicat acestuj Jucru;
- inainte de a tncepe operarea cu cilindrul, asigura{i-vl1 cl1 punctul de a~ezare este
bine stabilizat.

Man$OIJU/ de comanda U$Or accesibil Punctul de a.~ezare bine ales

13

Folosirea suportului special Tfilerea de slilbire executatA lnainte de

operarea cu cilindru/
 T E HNI C I D E DESC ARCERARE DJN VEH I CUL E
Ghid pcntru ut1lu.arcn cch1pamcntcl11r p tcluua d.: dc...:am:l'llf1'

14
 TEHNlC I DE DESCARCERARE DIN VFIIICULE
Glud pt"lllm ul '""'"' h1p:1111cn1el0< ~· 1ehnrc1 d< .i

Ngna tshpP1ggie ™JtQ

lmpresionanla dezvoltare a tehnologiei in domeniul sigurantei vehiculelor a provocal,
implicit, ~i evolutia Lehnicilor de descarcerare precum ~i a echipamentului aferenL
in unele cazuri, in aceastll carte, sunt oferite Lehnici alternative. Acesl lucru se datoreaza faptului ell
fiecare caz de descarcerare este unic ~i. in anumite situafii, nu toate abordllrile pot fi cele mai eficace.
Diversele noutati care apar in domeniul constructiei de vehicule ne intluenteaza, In calitate de
speciali~ti in descarcerare intr-un mod sau altul, dar modificllrile majore care µn de siguranta circu-
la\iei sunt, cu certitudine, foarte atent monitorizate de clltre toate companiile care activeazll in acest
domeniu.

Sectiune transversalll in stalpul B, model 1996 Sectiune transversalll in stfilpul B, model 2002

Trebuie de asemenea mentionat faplul cll tehnicile prezentate in acest ghid au fost elaborate
in functie de noua tehnologie in constructia de ma~ini. Nu toate mllrcile de echipamente de descar-
cerare au acel~i perfonnante cu cele dezvoltate de produsele firmei Holmatro. De aceea este important
sll alege\i tehnicile cele mai adecvate capabilitll~ii uneltelor de care dispunefi. Tinand seama ell
descarcerarea implicll anumite riscuri, trebuie sl1 avem grijll ca, in permanentll, sll menfinem un echilibru
cat mai bun intre siguran\ll ~i eficienta. Acest proces de identificare ~i de reducere a riscurilor devine
mai u~or pe mllsura acumulllrii de experientll in domeniu.

15
Traversa de ranforsare din zona tabloului de bord Traversa de ranforsare din ~i pentru mlirirea sigu-
poate afecta tebnicile folosite pencrv robaterea acestuia rantei la impactul lateral poate provoca, in cazul unei
coliziuni frontalc, dificultll~ in inll!turarea u~ilor
 TEHNICJ DE DI SCARCERARE DIN VEHICULE
(0J11d p<!ntru 1111h1area cdup.1mcn1.:101 t i.. hm.:1 Jc dcscar.:trilrc

Nruia ffihpWpgj5 antg

Ca $i studiul aoatomiei omului, urmarirea progreselor in ceca ce prive~te siguraoia
vehiculelor este uo proces farii sf~it. Piesele din compooenta vehiculelor, care concureazl! la sigu-
ranta acestora, variaz.3 mull ca aspect ~i amplasare, atat func~e de producl!tori ~i modele, cat ~i pentru
acela$i model, de la an la an. Din acest motiv, esential pentru salvatori, este sa tnieleaga cit mai bine
cum aceste progrese pot afecta activitatea lor de zi cu zi.

I - Ranforsarea suspensiei fa!ii precum si fixarea

motorului astfel ca, to caz de impact, atat
roti)e cat $i motorul sa fie mentioute
sub ma$inli, departe de compar-
timentul pasagerilor (babitaclu).
Truerea in aceastl! zona a unor
componente, poate fi dificillL

2 - Zonele de amortiz.are care

absorb energia la impact, fac
posibill! supravietuirea ocupantilor la
coliziuni, lucru care nu era realizabil
cu putini ani tn urma.

3 - Ranforsarea tabloului de bord a fost conceputl! pentru a proteja

$Oferul ~i pasagerii In caz de impact frontal sau lateral. Descarcerarea
traditionall! dintr--0 singurl! parte, poate fi mai dificila.

4 - Microaliajele $i otelul cu bor sunt folosite pentru a imbunl!tl!ti raportul

rezistenta-greutate. Ynll!turarea u~ilor va fi mull mai dificilli, dacli la impact
traversele de ranforsare sunt lmpinse in structura croseriei.

5 - Localiz.ate in volan, bord $i mai nou, in zona u~ilor, scaunelor, plafonului ~i chiar in unele sisteme de
centuri de sigurantli. airbag-urile trebuie abordate cu deosebitli aten~e. Airbag-urile nedeclansate se pot
activa neasteptat in tirnpul operatiunilor de descarcerare. De aceea este imperios necesar sll se cunoascll
modul in care au fost proiectate sl! se declan$eze: electronic sau mecanic. RiscuriJe includ dificultatea in
16
identificarea amplasamentului saciJor, a senzoriJor ~i a modulului de comandli. Declan$area lor accidentall!
in timpul saJvl!rii provoacl! implicit expunerea saJvatorului la impactul mecanic sau la efectul unor
substante chimice.
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEII ICULE

9 - Materiale pentru ~asiu - Pentru a compensa cre~terea greutlltii datoritli adliugllrii unor elemente
de securitate, produclitorii de m~ini utilizeaz.li aliaje u~are cu rezistent! inaltli (HSLA) sau chiar
aliaje u~oare cu rezistentli ultralnaltli (UHSLA) pentru ranforsarea plafonului ~i stalpilor laterali.

8 - Geamurile laterale ~i luneta - Sticla securit este uneori tnlocuitll cu sticla laminata
sau cu materiale plastice rigide, care, spre deosebire de sticla securit, sunt extrem
de rezistente la "spargere" in adevllratul sens al cuvantului ~ i constituie o barierli
forrnidabilll in crearea accesului la victime.

7 - Materialele pentru caroserie

- Materiale plastice rezistente
la impact, fibre de carbon,
aluminiu ~i alte materiale
compozite inlocuiesc tabla in
totalitate sau in unele plirti
extecioare. Utilizarea materia-
lelor plastice sfliramicioase
sau casante ca inlocuitor pentru
executarea elementelor curbate,
creazll dificultllp pentru gllsirea
unui punct de sprijin cores-
punzlitor in caz de intervenpe.
Materialele composite pot fi
dificil de tliiat. Fibrele de car-
bon sunt de asemenea greu de
tlliat ~i atilt particulele de pul-
bere cat ~i subprodusele de
arderc provenind din acestea
sum foarte periculoase.

Illustration : H. Vincent

6 - Centurilc de sigurantli pretensionate ~i limitatoarele de foql gravitaponalli sunt concepute pentru

a reduce traumele la ~oc. dar ~i impactul cu airbagurile. Centurile de sigurantJi pretensionate sunt activate 17
de un mecanism cu arc sau de o inclircliturli explozivlL Declan~area lor accidentalli in tirnpul descar-
cerarii poate provoca rlini serioase atat salvatorilor cat ~i pacien~lor.
 TEHNICl DE DESC :\RCERARE DIN VEHICULE

vebieils hjhrids hepzjp4-sle&Wce 5

Yebiculele hibride folosesc pentru propulsare atat un motor electric, cat ~i unul pe benzinli.
Puterea electricli este folosita pentru deplasarea cu vitezli mica ~i este data de un acumulator de toaltli
tensiune, amplasat, de obicei, in partea din spate a vehiculului.

Conducta de benzinli Acumulatorul de inaltli tensiune

Motorul pe benzinli

Cablu de inaltli tensiune

Motorul electric Bateriile de I2V pot fi amplnsate in compartimentul

motorului sau Tn ponbagaj
La vehiculele hibride, cablurile de inaltl! tensiune pot fi identificate dupa culoarea portocalie
a izola~iei ~i conectorilor. Ele sunt, la majoritatea vebiculelor de acest fel, pozifionate sub sau in interiorul
ranforsfilii podelei zon~ care, de obicei, nu este nevoie sli fie accesata de personalul de salvare.

Este important de retinut faptul d vebiculele hibride, pot plirea inactive cand motorul pe
benzinli nu funcµoneazl!, dar de fapt ele pot fi In starea "gata de plecare" ~i capabile de mi~care in
orice moment. Pentru a preveni acest Jucru, In afara deconectl!rii bateriei de 12 V, personalul de
salvare trebuie sl! se asigure ell butonu1 principal de pomire este pe poziµa "incbis" ~i cheia este
scoasli din contact, decupHindu-se astfel sistemul electronic de ac~ionare.

.. , . - : -T J '-

. . .• ? ,......,,.....__-. ' '.

- ~·

Exceptand sfaturile date mai sus, la vebiculele hibride se pot folosi tebnicile ~i principiile
de descarcerare standard. loforrnaµi suplimentare pot fi obtinute din ghiduri publicate de diferiti
produclitori de vehicule.

18

Sistemul electronic de comanda Sistemul de baterii de la Honda "Insight"

de la Toyota "Prius"
 TEllNICI DE DESCARCERARE DIN VEillCULE
Glud pe111ru uul11 '"'" •'Ch1p.m1< mdor ·1 tchnic1 de de..:ar-. ll\.

Sj&twJe PMiW de wgtzstie

A - Airbag-mile
Airbag-urile pentru impact frontal: concepute pentru a se declan$a in eventualitatea unui
impact frontal, acestea sunt de obicei poziponate In volan ~i in bord. Nu toate sistemele airbag
searnlinli lntre ele, dar componentelor lor sunt simi lare. Poziponarea exact11, volumul ~i mecanismul
de declan$are a sistemului de airbag frontal diferli de la producator la produclitor. Noile sisteme de
airbag frontal au in cornpunere dispozitive de umflare in doua trepte. Ele sunt concepute sli coreleze
forta de um flare in conformitate cu anumiti parametri, precum pozipa ocupantului, forta impactului
~i folosirea centurilor de siguranta. Dacli, in caz de coliziune, senzorul comandli o umflare partialli,
atunci sunt posibile urmatoarele rezultate $i consecinte pentru actiunea de descarcerare:
• Declan$area primei trepte de umflare, urmata de declan$area treptei secundare la un
interval de cateva milisecunde, llra consecinte ulterioare;
• Declan$area primei trepte de umflare, llra declan$area treptei secundare. Acest lucru dli
posibilitatea declan$lirii celei de a doua trepte de umflare, chiar in timpul descarceracii;
• Umtlarea treptei a doua, tarli declan$area primei trepte. Acest lucru dli posibilitatea
decla~arii primei trepte de umflare in timpul descarcerarii.

Scc1iunc transversalli print-un Airbag frontal declan~at

airbag frontal nedeclan~at
Airbag-uri pentru impactul lateral: pot fi montate fie in u~i. fie in partea lateralli dinspre
U$a a scaunului ori in traversele plafonului (tip perdea gonflabila sau tubulare). Este extrem de
important sa evitati bruscarea zonelor in care sunt amplasate airbag-uri nedeclan$ate sau senzori, ori
sli tliia{i cartu$Cle de umflare.

Airbag tip perdea gonflabiliI Airbag momat in scaun, pencru impact lateral 19

Lh ~~=&92-a:·~·::,::::!':~=tn='.
 T E HNIC I DE DESCARCERARE D I N VEHICULE
Ghid pcruru uulJurc;i cchipardl'ntclor '' 1chmu de doc:'tn:crare

Sjsffims PMiW de w fl'Ectie

B - ffiemente de pretensionare
Acestea trebuie tratate cu aceeruii grija ca ~i airbag-urile. Este reoomandatli inlaturarea centurii
de siguranta de pe un pacient cit mai rapid ~i complet , astfel incit clecl~ accidentala a sistemului s1i
nu duca la ranirea acestuia. Trebuie sporitli aten~a atunci cand se simte prez.enta unor lichide inflamabile
sau vapori. Existil 4 locatii principale pcntru sistemele pretensionate: baza stfilpului B, mijlocuJ stfilpului
B, partea interioara a cataramei centurii de siguran\! din fata ~j din spate.

Element de pretensionare al centurii Amplasarea la bau stlilpu/ui 8

de siguran{iI

C - Limitatoarele de fort! gravitaponaUl

Limitatoarele de forta gravitaiionala
sunt instalate la majoritatea centurilor de
siguranta avand elemente de pretensionare ~i
permit o slabire u~oara a centurii, la un anumit
moment, in timpul coliziunii. Ele conduc la
diminuarea gravicaitl ranilor interne prin redu-
cerea valorii decelerlirii ~i astfel a valorii fortei
20 G ce ac~ioneazli asupra corpului.

Fllnc(ionarea limillltoru/ui de fol# gravilll{iona/iI

 TEHNICI DE DESC ARCERARE DIN V E I l IC ULE
Gl11J pcnrm u11li1.1l'l!J o:h11>311l nl lo . 1 1chn1c1 Je ue...:.trL't'mtc

D - Zonele de impact
Acestea sunt zone ale caroseriei ~i ~asi uJui concepute pentru a absorbi energia impactuJuj
In urma unei coliziuoj ~i de a dirninua transmiterea acestei energii in compartimentul pasagerilor ~i
implicit la ocupan~i vebiculuJui.

Test de impaCl frontal Impact partial frontal

Consolidarea zonelor de impact a crescut spectacuJos rata de supravietuire a ocupantiJor

vehiculelor in urma unor impacturi majore. Tn schi mb, aceste zone pot cornplica eforturiJe de salvare,
daloritli rezistentei marl a structurilor de metal deformate.

21

Impact frontal total Habicaclu protejat de zona de impact

 /
TEIINICI DE DESCARCERARE D I N YEHICULE
Glud pennu u11h1nre:i .:..h ~ 1tclor 1 t~lm1<'1 de~ r rt

Loolfile ds amP1y15e aJe batsrjsj

La majoritatea vehieulelor de pasageri, eel mai folosit amplasament al bateriei este
eompartimentul motorului. Totu~i . este important de re~inut ell unele m~ini de nouli genera~e pot
folosi locatii alternative, ca de exemplu:
• sub baneheta din spate;
• in portbagaj (foto stanga);
• in contraaripa ropj din fatll (foto dreapta).

De mentionat ca la vehiculele mai mari (autocamioane, autospeciale, autobuze) pot exista

mai multe baterii.

Unii produelltori folosesc dispozitive

care, m cazul unei coliziuni, deeoneeteazli
automat bateria.

22

Sistem automat de deconec111re

 TEII N IC J DE D ESCA R CERARE D IN VE llI CULE
Ghid P<'nuu u11l11, 1 J < ·hp fl••nrdor •I 1ehm<1 de dc;c;1n:clllf1:

Cjpetjsa s0Uzjnpjj yshjpile)w

A - Tensiune, flexiune, torsiune
Materialul care este indoit (flexat), comprimat (tensionat) sau rasucit (torsionat), necesita
precaufie cfind este tlliat sau departat deoarece se poate mi~ca rapid, in directii neasteptate. Salvatorul
trebuie sll evalueze deformlirile mecanice ~ i reactiile poten~ale ale caroseriei vehiculului care au avut
loc ori, respectiv pot apare datoritli impactului.

Cfind vorbirn despre deformllri mecanice (modificllri ale structurii m~inii datorate impac-
tului). ne referim la poncte stabile, elastice sau instabile.

Pentru a putea lucra efectiv, adesea este

necesar sl1 elirninllm intfil punctele instabile sau
elastice, care ar putea provoca o nedoritl1 revenire
a materialului in timpul tliierii sau deplirtl1rii. Este
necesar sl1 sll gl1sim punctele stabile care vor servi
ca bazl1 solidl1 pentru pozitionarea uneltelor
sdepllrtlltoare. ln cazul in care nu identificl1m punc- 23
te stabile, rezistente, trebuie sl1 le crel1m prin diver-
se metode, ca, de exemplu, instalarea unui suport. Suportul cilindrvlui hidrau/ic care
aclioneazl ca un punct stabil
 TEHNICJ DE DESCARCERARE DIN VEJIICULE
loh1d r 01 ru ,,. '.dte < hlpamentelor " lehn..:1 de ck=n:=

CjpSjca sglj zhipjj yshjgil;lpr

B - Coliziunea frontall
Verificarea la impact a vehiculelor moderne, prevede ca, dupli ciocnirea lor de un obstacol,
la o vitezli anume, compartimentul pasagerilor sli nu sufere defonnliri majore. La viteze mai ridicate
defonnlirile sunt, implicit, mai mari, lucru care complicli eforturile de salvare.

Tehnologiile moderne de fabricatie a vehiculelor au sporit probabilitatea ca ocupantii lor sa

supravie\uiasca in urma impacturilor majore. Yn acela~i timp aceste tehnologii confruntli salvatorii cu
dificultliti mai mari la degajarea victimelor, datoritli de exemplu, ramforslirilor din zona tabloului de
bore!, greu de tliiat ori lmpins, ori traverselor montate in u~i care, la impactul frontal se deplasezll in
spate sau in fata cooducand la blocarea u~ilor.

Avarierea semnificativli a
compartimentului pasagerilor
mlire~te semnificativ riscul de
ranire gravli a acestora

Deformarea mai mica

a compartimeotului pasagerilor
protejeazll integritatea fizicli a
acestora

24
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Gh1d pcmru u11h1.a= , 11 11 lor fl 1cllnlu de d~"Crdl'C

Qpstjca cP1jzjnpii yehjcule)gr

C - Impactul lateral
lmpacturile laterale au cea mai mare rata a mortaJitatii, deoarece spa~ul dintre ocupant ~i
partea exterioara a vchiculului este foarte mic. Totodatl!., deformarea vehicului In urma coliziunii lasl!.
un spatiu foarte tngust de lucru in jurul pacientului. De aceea, atunci cand este posibil, eforturile de
descarcerare trebuie concentrate pe partea neavariata a m~inii.

D - Coliziunile cu rasturnare

In aceste cazuri, stabilizarea corespunzatoare a vehiculului constituie eel mai important

aspect al unei descarcerl!.ri eficiente. Descarcerarea se complicl!. si mai mult, daca victimele se afll!. in
pozi!ii incomode ori suspendate in sistemele de retinere (centuri de siguranta sau airbag-uri). In ast-
fel de coliziuni este foarte important ca pacien\ii sa fie sco~i cu mi~an cat mai pu~ne.

25
 TEHNICJ DE DESCARCBRARE DIN VElllCULE
l !lid po:ruru Ultbzare;i ~ .!" IL'lor I ldllllCI 00 dci..--:atecrare

Cjpetisa cgUzi11pii yehjwle)w

E - Coliziuni prin ''impmare" sau strivire
Sp3tiile extrem de strfunte $i, de multe ori, modul de prindere a victimelor, fac in 3cest tip
de coliziuni, ca opera~unile de descarcerare sa se des~ in condilii de siguran!! oecorespunzatoare.
Buna stabiLizare a vehiculelor este deosebit de importantl!. ~i. de acee3, poate 3pl!.rea necesitate3
efectul!.rii unor operatiuni de ridicare extrem de dificile. Cfuid se realizeazl!. salvarea de sob un vehicul
greu, trebuie 3vutl!. In vedere descl!.rcare3 3cestui3 3$3 cum este descrisl! In c3pitolul "Vehicule grele"
din aceastl! carte.

Activitl!.\ile de saJvare pot afect3 st3bilizare3. Din acest motiv, stabilizare3 trebuie monitoriz3tl!.
continuu in timpul procesului de desc3rcerare. Dispozitivele de sprijin pot imbunl!.tl!.\i eforturile
de stabilizare.

26
 TEHNICI DE DESCARCER ~RE DIN VEfHCULE
Glud pcntru uuluan::i cch1pa!J)('D1d<>r '"h"'' !e llcscar=re

A - Tlierea scaunelor
MuJte vehicule de noua generatie au montate
airbag-urile chiar ~i sub tapi\eria scaunelor. Senzorii
acestora, minicilindrii cu gaz ~i tn unele cazuri chiar
airbag-urile, nu trebuie truate. De aceea, inainte de intra
in ac~une cu foarfeca hidraulicl, i'nlatura~ tapiteria. astfel
incat Sa vii coovinge\i ca OU exista perico)e neprvazute.

B - Tlierea stllpilor/supot1ilor
Unii stalpi cootin compooente care trebuie
evitate. RaoforsMile tacute pentru mootarea centurilor
de siguranta pot produce deteriorarea frucilor foarfecii.
Sistemele de pretensionare a centurilor de siguranta pot
afecta, de asemenea foarfeca hidraulicll. TAierea, din
gre~lt a cartu~ului de umflare a airbag-ului ramane,
totu~i . cea mai periculoasa manevra. Degajarea aerului
comprimat din interiorul cartu~ului sau fragmente din
metaJul din care acesta este confectionat, pot provoca
vatiimltri serioase persoanelor aflate in apropiere.

Din aceste motive, este obligatoriu ca intol-

deauna stfilpii, inainte de a fi tltiap, sa fie decoperta\i ~i
cerceta\i cu aten\ie. ln timpuJ truerii este indicatii folosirea
uoui scut flexibiJ pcntru protectia pacientului impolriva
aluoecltrii sculelor cat ~j impotriva fragmeotelor de
materiale ce pot apare in mod accidental.

C - Sistemul automat de~ la rimnnare

(R.OP.S.).
Acest sistem se declan~ead la rasturnarea
vebiculului. El este amplasat, de obicei, in spatele spatarelor
scaunelor din spate, in zona de protecpe cervicala a coloanei
vertebrale si prezinta un rise deosebit, daca se declansea
accidental in timpul eforturilor de salvare. Actiunea
principaJA de prevenire, este deconectarea bateriei de
acumuJatori.
27
 r
TE H N IC I DE DESCARCERARE D l N VEHICULE
Gh1d pcn1iu uulu.area <'<h1pamcn1clor ..~ • de dcscart'cfare

TerrnjpP1pgjafP1p§j§ jp cen§trustia de ma5jpj

Pentru ca toti membrii echipei de saJvare sli se mteleagli clar ~ i flirli ezitare cand discutli sau
primesc ordine in timpul operatiunilor de descarcerare, este necesar sli fie definiti tennenii folositi
uzual in aceste imrejurliri. De exemplu no trebuie spus "dreapta" sau "stanga" ci "locul ~oferului" sau
"locul pasagerului". Mai jos sunt prezentati tennenii uzuaJi folositi pentru a defini diverse
plirti componete ale vehicuJului.
stfilpul A
perete despaqit~r frontal I
perete antifoc ~---=--:---"t---~

zone de
amortizare impact

balamale
--------- Partea de sus

- - Partea de mljloc

- - - Partea de Jos

- - - - Partea de jos

- - Partea de mljloc
28
- - - - Partea de sus
 TEHNICl DE DESCARCERARE D1N VEHlCULE

hayon/u~a spate
luneta

stalpul D
stalpul c

stalpul B
aripa spate
boltul zlivor
contraaripa spate ramele geamurilor

pragul

impact lateral/ranforsare

29
 TEHNTCT DE DESCARCERARE DlN YF I llCULE

30
 TEHNICI DE DESCARCERARE DJN VEHICULE
Gh1J pcntru util11.arca l'Clupamcn!clnr ~• 1ehnici Ji: t.lc>curccrarr

Fpmfesj j
Foarfecile sunt folosite pentru a deta~a. prin taiere, diferite bud.i~ din paqile componeote
ale vehiculului. De asemenea, ele pot fi folosite peotru a face taieturi de sJabire, care permit mi~carea
prin rabatere a unor componente precum borduJ sau plafonul. Ele sunt disponibile intr-o gama Jarga
de modele, cu d:iferite falci peotru situatii variate.

man~oo de comancla

furtunuri bidrau lice

_..------- butoo de comanda

fillci

furtunuri hidraulice

Fillcile forfecii pot avea forme variate, ~a cum se vede in ilustratiile de mai jos. Aceasta
diversitate a fost creatil peotru a permite taierea cat mai u~oara a diferitelor profile de materiale din
structura autovehiculului.

JI
 TEHNICJ DE DESCARCbRARE D I N VEHICULE

DepWtoarele au trei functii principale: departare, strangere ~i tragere. Ele pot strivi sau
strange materialul creand puncte sau zone ajutlltoare pentru tlliere ~i pot depllrta diverse plirli
aJllturate. A treia functie se pune in aplicare prin folosirea adaptoarelor de lant. care se moneazll pe
varfurile tllcilor.
maner de transport ~
man~on de comandll
varfuri

furtunuri hidrauJice

Existl1 diferite tipuri de varfuri pentru

diferite aplica!ii

32

Depi!rtarea w1ei u~i de vehicul Strlingerea aripii dill fa{iI

 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN YEHICULE

2
Aceste unelte universale combinll un depllrtator ~i o foarfed intr-o singura unealtll. Totufi,
datoritll lmbinlirii acestor func\ii, sunt afectate uncle performanie In ceea ce prive~te tllierea ~i depllr-
tarea. Folositll ca deplirtlltor, pe aceastll unealtll se pot monta ~i accesorii pentru tragere.

vfufuri
depllrtlltoare

furtunuri hidraulice

Unealtif combinatll folositif In Depllrtarea unei U$i de vehicu/

zoaa mecanismului de lnchidere

33

Ridicarea tabloului de bord Tllierea sralpului C

folosind uaealta combinatif
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHJCULE
Ghid p.:ntru unlwU"Ca echtpamemelor" 1eh111c1 ti~ de-cun:crJrc

Cjljpdrjj hjdwnUsj
Utilizat cu predilecpe pentru a Impinge unele componente ale vehiculului, cilindrul folo~te
forta pistonelor acponte hidraulic. Unii cilfodri au pistone telescopice, racand posibilli realizarea unor
deschideri mari plecand de la spa{ii initiale de mici dimensiuni. Unii cilindri au capete care se pot
inlocui flicand posibilli folosirea unor accesorii pentru alte aplica~ii , cum ar fi lanturi ~i vfufuri pentru
tragere.

man~on de comandli
furtunuri hidraulice cap de
pistoane plon·or

cap de

Cilindru hidraulic cu pistoane te/escopice Pozitie corespunutc>are a man$onului

deschis la maxim de comandlf

34

Cilindru hidraulic folosit pentru a crea spa{iu Ridicarea tabloului de bord folosind
un cilindru hidraulic
 TEHNICI DE DESCARCERARE D I N VEJ llCULE

A - Pompe de min! $i de picior

Aceste pompe hidraulice se prezintli intr-o gamli variatli, plecand de la cele simple intr-o
treaptli $i panli la cele in trei trepte cu debit mare. Aceste pompe sunt folosite In primuJ rand ca
pompe de rezervli sau in situa~a in care pompele cu motor nu sunt recomandabile.

B - Pompe U$081C
Aceste pompe u$Qare, compacte, aqionate de un motor cu benzinli sunt foarte lesne de
transportat cu mana. Portabilitatea le face ideale pentru a fi folosite in zone izolate sau greu accesibile.

I
35
 TEHN lCl DE DESCARCER \.Rb D I N YEHI CULE

Pqmw hjdrauljse
C - Pompc multifunqionale
Aceste pompc hidrauJice pot fi actionate cu motoare pc benzinli, diesel sau electrice. Ele
pcnnit func1ionarea simuJtanli a douli sau mai muJte unelte. Datoritli greutlipi !or, sunt In general
montate pc ma~inile de descarcerare, putand, totu~i , fi transportare de la m~inli la locul accidentu-
lui. Ele pot avea ata~ate sau montate separat, tambururi pcntru furtunuri.

motor in 4 timpi pc benzinli.

.....------ tamburul pcntru furtun

comandli selector

36

Pompa care poale alimenta simultan trei unelte Pompa 1J$Oaro cu ulilizare simultaniI;
poare fi rronsportalii de un singur servant
 TEHNICI DE DESCARCERARE D lN VEHICULE
Gh1d pcmru utihL:1re:1 .,.;h1pamcnt~lor " tehmu de descarcerare

I IpeJte de sajyare au&enqme

Acest tip de unelte permite servantuluj ~ opereze In locuri izolate, greu accesibile ~i strfunte.
Ele au multiple aplicatjj ~i sunt acfionate atat de acumulatori electrici cat ~i manual.

model exclusiv pentru taiat

acumulator electric
faJcll

varf depllrtator

pompa de mana

37

Acces In Jocafii greu accesibile Uaealta ac{ioaata manual

 TEllNICI DE DESCARCbRARE DIN VEII ICULE

Eshipamept de stnhjHrpre
'i
A - Pene cale
Ele se prezinta sub diferite fonnc ~i sunt confectionate din lemn sau polietilena reciclata.
Folosite imreuna in diverse combina\ii i~i gasesc utilitatea aproape tn toate situatiile de salvare.
A~ezate intre sol ~i vehicul stabilizeaz.~ pozitia acestuia.

Modeledin

B - Perne de ridicare
Pemele de ridicare nu trebuie folosite ca mijloace de
stabilizare. Capacitatea lor de ridicare, folosind energia aerului
comprimat, este foarte utilli tn procesul de stabilizare, dar,
odatli ridicat, vehiculul trebuie neaparat stabilizat cu ajutorul
penelor ~i calelor.

38

Peme de joasa presiune Peme de inaltll presiune

 TEIINICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Gh1d pcmru uulmirca e~hipamcntelor ~· rehnki de dc>earccrure

Echjpamept de §'i'hjHzare
C - Popi de sustinere

Se folosesc acolo unde exist.ii distante mari lntre punctul stabilizare ~i sol , ca de exemplu
cand o ma~inli se aflli rlisturnatli pe o laturli sau pe plafon. Popii sunt de diferite tipuri, inclusiv din
lemn, pneumatici sau hidraulici. Cei mai performan~i sunt popii pneumatici si hidraulici , care dau
servantuJui o mare flexibilitate de actiune. Folosi~ tmpreunli popii pneumatici ,,unnliresc" automat
efortul de sus~ere mtimp ce aceia hidraulici asigurli capacitatea de ridicare necesarli.

• -
-
. ~

•
I

if .': .:
r·
I' .
•
~ -

I\'
~ JI
)
~1
. _ .. ...
'
""'

'
Popi pneumaticilbidraulici Popi hidraulici

Toate aceste dispozitive realizeaza stabilizarea, folosind tensiunile si contratensiunile

dintr-un triunghi de forte creat de popi si de sistemu1 lor de tensionare.

39
Pop simplu mecanic Pop din Jemn
 TEHNICr D~ DESCARCERARE DIN VEIIICULE
(1h1il I"""' ut 11.tr< c'<h1p:11ncntcl<>r 1 tehmc:1 de U. '' f 1

lpqetjpswa eshieawFJJQ1h1j
Pentru ca echipamentul sli fie, in permanentli, in stare bunli de functionare, este esential ca
el sli fie intrepnut in conformitate cu instrucpunile produditoruJui. Furnizorul local autorizat poate
sli asigure, periodic, servicii de intrepnere ~i reparaiii.

A- Pompe
Dupli fiecare utilizare se executli urmlitoarele vecificari:
1• lnspectie vizuaJli a stliri i exterioare.
2. Nivelurile tuturor fluidelor, care includ:
a. benzina;
b. uleiut hidrautic;
c. uJeiuJ de motor.
3. Se pune robinetul de inchidere a benzinei pe pozitia OFFfrnchis.
4. Cuplete rapide trebuie sli fie curate ~i sli funcponeze corect. Se curlitli capacete de protecpe si se
pun inapoi la loc.

Vecificarea nivelului beazinei Punerea capace/or de protec(ie

B - Fmtwmri
Dupli fiecare utilizare se executli urmlitoarele verificliri:
1. lnspecpe vizuaJli pentru a constata dacli existli deteriorliri, ca de exemplu:
a. tliieturi, polizliri sau orice altli deteriorare a inveli~uJui exterior aJ furtunuJui.
b. indoituri (~trangulliri).
2. Cuplete rapide trebuie sli fie curate ~i sli func1ioneze corect. Se curli!ll capacele de protec~ie si se
pun inapoi la toe.
3. Dacli armliturile de protecpe a sertizliritor cuplelor sunt la locul tor.
4. Se curlitli orice impuritate de pe furtun.

40

Verilicarea anniiturilor de protecµe a sertiziirilor Nu utilizati furtunuri deteriorate

 TEJIN I CI DE DESCARCERARE DIN YFH I CULE

lpJretiperea F£hjpwpspn1luj
C- Unelte
Dupli fiecare utilizare se executli unnlitoarele verificliri:
J. Inspecpe vizualli pentru starea exterioarlL
a. F!lcile foarfecii, vfufuriJe deprutlitorului, capetele cilindruJui.
2. Modul de functionare al man~onului de comandli.
..-----

3. Furtunurile de coad!:
a. Ulieluri, polizmi sau orice altli deteriorare a inveli~uJuj exterior.
b. indoituri (~trangul!ri).
4. Cuplele rapide treboie sli fie curate ~i sli funcfi.oneze corect. Se curli~ capacele de protec~e ~i se
pun inapoi la loc.
5. Unealta in pozitie de repaos (tarn presiune):
a. Dep!rtlitoare/Uoelte combinate: varfurile puµn deschise;
b. Cilindri: pistoaoele ie~ite pupn;
c. Foarfeci: vfufurile OOciJor pupn suprapuse.

Pistonul i~it pu{in Vfirfurile pupn descbise V§rfurile pu(in suprapuse

Etichetele cu instructiuru de sigurao~ ~i exploatare sli fie citete ~i la locul lor.

41
 TEHNICI DE DESCARCERARE Dll"' VEH ICULE

42
 TEllNJCI DE DESCARCERARE DIN VEHlCULE

Qrgooj3area eshjpajnlnj
Abordarea sistematicli a descarceraru din vehicule este garantia indeplinirii misiunii pe cat
de repede pe atat de eficient posibil. Calea de realizare efectivli a descarcerlirii o constituie munca in
echipli. Pentru ca o echipli sli lucreze perfect la unison, membrii ei trcbuie sa sli ~tie exact ce au de
acut ~i sli aibli lncredere in abilitli~ile ~i indemanarea lor la executarea sarcinilor ce le rcvin.

Numlirul ideal de salvatori pentru extragerea unui singur ocupant dintr-un vehicul, este de
5-6 persoane. Totu$i, numllrul de membri ai unei echipe poate varia de la o organiza\ie la alta. Atunci
cand se folose$te modelul de 5 persoane, membrii chipei au rolurile descrise in continuare. Titulatura
exacta a fiecllrui rol poate, de asemenea diferi de la organizatie la organiza~e.

I. Comandantul de echipaj sau comandantul interven~ei.

Aceastll persoanli este responsabilii pentru lntreaga coordonare a echipei de salvare. El sau
ea trebuie sli urmllreascli din spate scena de actiune, astfel incat sli poatli avea o bunli privire de
ansamblu a incidentului, care sli-i permitli sli gandeascli la p~ii ce trebuie unnati. in echipele mai
mici, comandantul poate cumula $i alte roluri.

Comandantul de echipaj este, de asemenea, punctul central de comunicatie cu echipe care

lucreazli la acela$i incident. In majoritatea cazurilor acesta trebuie sli fie persoana cu gradul eel mai
mare din cadrul echipei sau persoana care are cea mai mare experientli In acest fel de incidente .

•
•1

43

In multe cazuri, acest membru al echipei are ~i rolul de ofi\er de sigurantli. Acesta este
considerat totu$i un rol de comandli acceptat ca atare de multe echipe care pot sli II sustinli.
 T E HNICJ DE DESCARCERARE DIN VEH JCULE

2 - Servantul 1
Acest membru al echipei lucreaza cu
servantul 2, avand ca sarcini marcarea spapuJui de
siguranta din zona de interventie ~i eliberarea
victimelelor incarcerate.

3 - Servantul 2
Lucreaza tmpreuna cu servantuJ 1. Aceastii pozit:ie
a Jui in echipli se bazeaza pe forta fizicli.

4 - Coordonatorul echipamentului.
in mod normal acesta este ~oferuJ autospecialei. Sarcinile sale includ pregatirea ~i a~ezarea echipa-
mentului necesar servan\ilor. Cand situapa o cere, servanpj avand nevoie de ajutor tndeosebi sub
formli de forµ fizicli, comandantul de echipaj poace cere coordonatorului echipamentului sa ajute
echipa de intervenpe.

5 - Paramedicul, asistentul(a) medical(l)

Paramedicul, asistentul(a) medical(a) va sta, inca din prirna faza a operapuaii, In contact constant cu
victima tacarceratli, infonnand-o exact de ceea ce se lntfunpla in timpul actJunii de salvare. Acest
membru aJ echipei ti va asista pe medicii de urgenfli In timpul procesului de salvare. Dacli echipa de
urgenfli nu are aevoie de ajutorul lui, el (ea) poate deveni disponibil(a) petru a-i asista pe ceilalti
membri ai echipei, dacii este necesar.

44
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Gh1<l pcn1ru utili1arca echipam.:1nclor ~i tchnici di: de>earcerare

Sjwrwfa W!Jej de jptsrysptis

Pentru a realiza un Joe de desf~urare al ac~iunii sigur ~i organizat, este important sa fie
stabilite zonele de saJvare. Prima zona sau sector, numit cercul interior sau zona de ac\iune, este cate
un cerc imaginar cu o raza aproximativa de 3-5 m 1n juruJ fieclirui vehicuJului implicat In accident.
in aceasta zooa nu trebuie sa existe persoane care nu sunt implicate direct ill ac~unea de saJvare.
A doua zona este un cerc mai mare cu raza de 5-10 m. in aceastli zona nu trebuie sa existe persoane
care nu executli saJvarea ~i ea poate fi delimitatli. perimetraJ cu cordon de marcare, daca circum-
stan\ele o peon.it. In aceastli zona, mfilginind cercuJ interior imaginar (cercurile interioare imaginare),
trebuie sa fie stabilita zona unde vor fi ~zate uneltele de Jucru. in acest fel, membrii echipei de saJvare
vor ~ti unde sa gaseasca uneltele de care au nevoie ~i de asemenea unde sa depuna uneJtele de care
nu mai este nevoie in zona de ac~une. In imediata apropiere a celei de-a doua zone, trebuie stabilit
un Joe unde vor depozitate componentele lnlaturate de pe vehiculele implicate. Daca ace~ti pa~i sunt
urma~ Uitocmai, se va crea un mediu de lucru mai eficient ~i mai sigur.

45
 TEllN CC J DE DESCl\RCER A R E D I N YE H ICU LE

Tineti. la indemanl mijloacele

de stinwe a incendiilor

Abogiarea inigall·
Acolo unde este posibil. abordaica initiall trebuie ftcutl dupl cum urmwA:

bi mal a pt:eicolelor ascWJSe; lucrul la vebiculul

Id dnine mai sigur.

Inain1e de a incepe operapunile de descarcerare, trebuie avuti in vedere unnlitorii pa~i:

Acolo unde esle posibil, echipa de salvare

trebuie sli se apropie prin fata vehiculului implicat.
tn feluJ acesia victimele lucide (In stare de
con~tien\li) din vehicul nu vor trebui sli- ~ i
roteascli gaturile pcntru a intra In contact cu
salvatorii care se apropie. Contactul cu oricare
victimli din interiorul vehiculului odatli flicul ,
trebuie menpnut panl! cand este preluat de clitre
echipa de urgentl!.

Membrii echipajului de descarcerare se

pot m i~ca, acum, in jurul vehiculelor implicate,
putand efectua evaluarea situatiei deasupra, dede-
subtul ~i in jurul fiecarui vehicul pentru a depista
eventualele pericole ascunse (cabluri electrice,
46
scurgeri de carburanti etc.) sau alte victime.
Toate acestea vor fi raponate comandantului
interventiei care va stabili mlisurile necesare.
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Ghid p.:ntru utilw.trca c~h1p;1111~ntdm ~· 1cl1111u de dcscan:cmre

Rezumat

Odata ce s-a flicut o evaluare

completa a situa~ei ~i eventualele
~ pericole au fost inlaturate, vehiculul
. . . . . . . . trebuie stabilizat. Aceasta opera-
~ pune este prezentatii detaliat tn
capitolul consacrat stabilizarii din prezenta carte.

Cheia de contact trebuie rasucita tn

pozipa "off', iar bateria de acumulatori deconectatll.
Este important sa se scoata tntai boma negativa (-)
pentru a lmpiedica producerea de scantei care pot
apare la mi~carea bomei pozitive.

Nu uita~ sa ac~onati ferestrele electrice,

sa deblocati tncuietorile ~i sa poziponaµ scaunele
inainte de a deconecta complet sursa alimentare.
Acolo unde este posibil, actionaµ si friina de
mana (de stationare).

Toti ocupanµi vehicului trebuie proteja~ lnaintea

spargerii geamurilor. Poate fi necesara prezenta
unui servant in interiorul ma~inii care sa ajute la
realizarea acestei protecµi.
47
 TEHNJCI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE

Acum se poate actiona asupra geamurilor. Toate

geamurile care se pot sparge in timpul eforturilor
ulterioare de salvare trebuie lndepfutate tn acest
moment.
Acest lucru se poate face cu un perforator de
geam, sau daca este nevoie cu un taietor de geamuri.

Unele ma~i:ni din nouli generatie sunt.

ecbipate cu EPG - Sistem suplimentar de
protectie a geamului. Dacli nu este posi-
bila tnlliturarea geamului cu ajutorul
uneltelor obi~nuite de spargere ori a
dispozitivelor de tll.iere, se poate accepta
ca geamul sa rlimanli la locul Jui.

inJaturarea geamului dupa folosirea per-

foratorului trebuie efectuatli din interior catre
afarli. In unele cazuri este de preferat ca geamul sa
fie coborat in u~a inainte de a fi spart. In aceastli
situatie este necesar ca bateria sli fie conectata.

Dacli numruul rnembrilor echipei pennite,

buclitiJe de geam trebuie maturate sub m~inli sau
to afara zonei de actiune.
48
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICU LE
Clhiu pcntru ulililarca ed 1ipamcntelur ~· 1din1ci de Jcsca1wr.m:

Reznmat

fn unele cazuri , pentru a ajunge la pacient

este necesara spargerea geamurilor. Daca este
cazul, intotdeauna se sparge 'intai geamul eel mai
indepartat de pacient. De indata ce s-a realizat
accesul la pacient acesta poate beneficia de
primele ingrijiri, care includ imobilizarea coloanei
vertebrale ~i oxigenarea suplimentara.

Toate centurile de siguranta trebuie taiate

~i lnlaturate cat mai curand posibil.

Atunci cand este posibil, trebuie

\ sa se evite declan~area airbag-uri-
lor. Daca exista in dotare, folosi{i
dispozitivul de blocare al airbag-
ului de la ~ofer.
TEHNICI DE DESCARCERARE DJN VFlllCULE.
 T E HNICI DE DESCARC E RARE DCN VEHICULE
Gh1d i-.:ntru u1 1i11urca cch1p1U11cnt~lor" lchnici de descaJ'l:etun.-

Ipt£gslvssrs
Majoritatea coliziunilor urmate de blocarea ocupantilor au loc intre autovebicule u~oare.
Termenul de autovebicuJ u~or devine din ce in ce mai greu de definit. fn general el se refera la
autoturisrne ~i la vebiculele avand capacitate de transport relativ mica. ParadoxaI, daca este sa lullln
In considerare cuvantul ,,u~oare", aceste vebicuJe 1ncorporeaza o conceptie avansata de tehnologie ~i
materiale, care conduc, in caz de accidente, la o mai mare ratli de supravietuire, crescand, in schimb,
dificultatile pentru salvatori.

Fiecare accident de vehicuJ este unic. Variabile cum ar fi, tipul ~i numaruJ vehicalelor
implicate in accident, pozitia lor, numarul ~i starea victimelor, pericolele exteme, toate acestea joaca
un rol important In stabilirea ~i succesiunea aci:iunilor care trebuie intreprinse. Acest capitol va
aborda tehnicile de baza ce pot fi folosite pentru a efectua o descarcerare In conditii cat mai sigure,
tehnici care trebuie sa devina o "a doua natura" pentru cei care le practica. A~a cum este de a~teptat ,
deprinderea lor cere mull antrenament.

51
 TEHNI C I DE DESCARCbRARE DIN VEHICULE
CiluJ pcn•ru ullh '.<tea .,.;h111:m~ "' l<lf '' '"h"'" le " •"

•111111. • e.,,-;i vebiculului, mipre ce poate afecta

ialmap.

- ATf!NUB:
W AceastJ et:api a acpUDii de salvare trebuie efectuatl cu mare atenpe,
1nainte de a incepe orice altJ operafiune de descarcerare.

Sistemul Sistemul in
In 3 puncte 4 puncte

A-VehicuJul se af1l pc propriile roti

52
Poate fi folosit sistemul minim de stabilizare In 3 puocte, dar, dacli este posibil, este de dorit eel in
4 puocte. Peoele $i calele de stabilizare trebuie plasate astfel !neat sll asigure o stabilitate maximll,
3$3 dupll cum se vede In figurile de mai sus.
 T E HNJ C l D E D E SCARCERARE DIN VEHICU LE
Ghi<l pentru ut11i1.1rca cch1p:un~ntclor 11ehnic1 de <lescM\:cmrl!

StahUjzarea
PROCEDURA:

Primul pas este ~ezarea a cate doua pene de o

parte ~i de alta a uneia sau a doua roti.

Calele de stabilizare trebuie sli fie asigurate pe

pozitie prio impaoare cu o forta suficient de
mare pentru a se asigura ca ele sunt bine fixate.

Atuoci cand se folosesc calele tn trepte, ele

trebuie fixate extrem de bine. Peotru aceasta se
poate folosi si o cala In trepte a~ezata invers.

53
 TEHNICI DE DESCARCERARE DTN VEHICULE
OhiLI pcmru ut1h1,arcn ech1p.un.:11tclor si lchni<J de tf~,can:crarc

§Whjlj ptrea
B -Vehicul se afll. pe o parte laterall

PROCEDURA:

Pentru a vli asigura ca vehiculul nu va cadea,

acesta se va sprijini sub stfilpii A ~i C.

Nu amplasa~ elementele
de stabilizare in zonele
unde urmeazli sli se exe-
cutap truerea.

Pe partea dinspre podea, sprijinip vehiculul

folosind popi mecanici (din lemn, metal) ori
dispozitive hidrauJice sau pneumatice.

54

·-·@---'
 TEHNlCJ DE DESCARCERARE DIN VEHIC U L E

Popii trebuie rezemati pe rrupi bine ancorate cu

chingi sau dispozitive

//
mecanice.

\~." "'-' . .;;;:r:"

.

La popii mecanici poate fi necesara folosirea de

pene pentru a asigura o fix.are ferma.

.~ -.,...,,,_
.- '
'\
\

'
f
• \ •
~
In functie de situa~e, popii de stabilizare pot fi
\. fixati si pe partea plafonuJui m~inii.
~..:_ ,.

55
\•
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VE ll lCULE

Sfahjljpqa
C - Vebicalul se aflA pe plafoa

PROCEDURA:

Se plasem pene sau cale In trepte in spatiu1

dinrre spatele m~inii $i sol.

Pentru marirea stabilitlitii , se adaugli cale

suplimentare in spafiul dintre compartimentul
motorului ~i parbriz.

56
 TEJINICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE

A - Vebicalul se af1l pe propciile rop

A BVALUAREA SIIUA'flPJ:
W Cea mai potrivitl telmicl de 1nlltunre a fllil va depinde de tipul p natura
avariei Ia structura vehiculului. Nu uitaf.i cl primul pas este si mcercafi
descuierea fllil p deschiderea ei mmod normal dad este posibil.

PROCBDURA:

Dacli nu existl! spatiu pentru introducerea

depl!rtl!torului 'in zona balamalei intre u~a ~i aripa
din fatl!, iar aripa din fatl! este accesibill!, mai lntfil
actionati prin strangerea aripii in puoctul eel mai
de sus de deasupra rotii. Acest lucru va crea o
deschidere la balamaua ~ii.
51
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE

lplMurarea u&Upr
PROCEDURA:

~
l•n ·
,...,
_
'~
-
\l '"""'.
\._,'
-,_ .
.
.-.
- .·
_
Daca aripa necesita lnlaturare ulterioara, se
face o taietura acolo unde a fost stransa.

Aripa poate fi lnlaturatli acum cu ajutorul

deplirtatorului. Fiti atenti la deplirtarea aripii ,
caci ea se poate desprinde brusc de caroserie.

Facfutd uz de un punct stabil deasupra balamalei

superioare, ~a poate fi tndeplirtata de vehicul.

Se ac~oneazli asupra fiecarei balamale. Nu se

tncepe cu spa~ul dintre cele douli balamale.

58
 TEHNJCI DE DESCARCERARE DIN VEHJCULE

fplJtnrarea p5j1w
Dupa ce balamalele ~i limitatorul de deschidere
a u~ii au fost rupte sau taiate, unnlitorul pas este
inlaturarea u~ii dinspre partea zlivoruluj.

Odata ce u~a a fost tnllituratli complet, trebuje

dusli ~i ~ezata tn spa~ul de depozitare a
piirtilor de vehicu I inlaturate.

PROCEDURA:
Natura accidentulw poate face partea din fafli inaccesibilll. ill acest caz, degajarea zonei balamalelor
se poate face astfel:

Se plaseau deplirtatorul
In coltu1 din fafli aJ ramei
geamului. Se deplirteaza
cl!:tre stfilpul A pentru a
crea un spa~iu de pl!:trun-
dere deasupra balamaJelor.
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEIIICULE
I .bnicj Jc ~n:'

lg1Jqiweau&Uw
B - Vebiculul se at1I pe plafoa

PROCFDURA:

Se strange pragul u~ii pentru a crea spatiu suficient pentru

vfufuri le deplirtatorului.

Daca este necesar, spapul creat se mllre~te prinzand intre

vfufurile deplirtatorului marginea fetei u~ii ~i tragaod-o,
apoi, in jos.

60
 TEHNTCI DE DESCARCERARE DIN YEHlCULE
GhtJ pcniru uuliT..re. .:h1parnentclo1 1 nmci 1< It 1, "

iodepru-tap u~a de caroserie.

Odatll ce u~a este deschisll din zavor, taiati sau rupeti

bal3malele si apoi tnJllturap-o.

PROCFDURA:
Yncepeti cu u~a din spate. Prindeti cu varfurile depllrtll-
torului marginea fetei U$ii $i facep o deschidere in
dreptul zlivorului.

Folositi depllrtlltoruJ pentru a distruge zavorul $i depllrta!i

u~ de caroserie. Continuati 3$3 cum s-a prezentat mai
SUS.
 TEHN IC I DE DESCAR C ERARE D I N VE HI CULE
Gh1d pcntru 11 • ~h1ramcn1elor ~· ~hnic1 Jc Jcsc-.uccrarc

lp1pp1wea pi"ij laterals

.-I 'lMliu mai .fDllm ID partea latera14 a ma,inii, spapu care

I...,J1C111tU a ajrmge mai repede la pacient sau pentru a-1
dlcf lie poale.

-W INAINmANAUZ47I
Se poate s4 nu fie recomandatl folosirea acestei tehnici dacl, ulterior,
este necesad 1mpingerea bordului.

PROCEDURA:

Tntlii inlliturap u~a din fatl! folosind una din tehnicile

prezentate maj inainte.

..,.
~·
.•r, fnllitura~ u~a din spate prin truerea sau deplirtarea
balamalelor expuse.

'
I
62

-..
 TEHN1CI D E D ES CARCERAR E DJN V E HICULE
GluJ pcntru u1Jl11.arc11 ethipumemclor" t~hmc1 ,Je tles"urcer:tr«

Tiiiati la van ~i la bazli stalpul B pentru a-I inllitura.

Folositi echipament de protectie impotriva vfufurilor
~i muchiilor ascutite.

- r ': . '"-"7' • 'II ••

.~

AL1FRNA1WA:

Strangetl u~a pentru a crea un spafiu de introducere a

varfurilor deplirtlitorului.

Acum se deplirteazli ~a pana cand incuietorile

cedeazli ~i u~a se deschide.

63
 TEHNICI DE DUSCARCERARI::. DIN VEI IICULE

Pentru a tndepruta u~a din spate. se face, intfti, o tliietura

adanca In partea de jos a stfilpului B pentru a-I sllibi .

.....
. ...... ,._, impectafi ca atmpe stllpii iqilor

Fixati unul din varfurile deplirtiitorului la baza scau-

nului din spate. Deschide(:i, 1ncet, talcile, urmlirind
stabilitatea punctului de sprijin ~i pozi\ionati cellilalt
vlirf in partea de jos stalpului B. Apoi deplirta~
stalpul spre exterior rupaodu-1 de prag.

Se continuii deprutarea prin repozitionarea varfurilor

deplirtiitorului panli ce stfilpul B este separat de prag ~i
s-a creat spatiu suficient pentru a putea efectua truerea.
64
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE

lplAJurarea pirtij Jatera]e A

Se inlatura stfilpul B efectuiind o taietura in partea cat

mai de sus a stalpului.

Se scoate u~a din Fata din balamale rn timp ce ceilalti

salvatori sprijina celelalte ~i.

Folos* echipament de protectie lmpotriva varfurilor

~i muchiilor ascufite.

65
 TEHNICI DE DESCARCERARE D I N VEHICULE

l nllitura~ u~ din fa~ll folosind una din tehnicile des-

crise anterior.

Face~ o raieturll adancll, de slllbire, la baza slfilpuJui

B. Dacll este necesar strivi1i aceastll zonll cu ajutoruJ
foarfecii.

66
TEHNICI DE DESCARCERARE DlN VEHICULE

Daca stfilpul B se extinde pana

la plafon, taiati-1 la partea sa
superioara.

Siguranta este mai mare dacl!

stfilpul B este inlaturat complet.

Faceti o taietura verticala de slabire In fata stfilpului C.

Pozitionati vfufurile deplirtatorului in tllietura efec-

tuata la baza stillpului B. Deschidep departatorul pentru
a impinge panoul In afara ~i inlaturati-1 creand, astfel,
a treia u~a.

Spapul creat prin aceasta tehnica, dupa ce parpJe

ascutite au fost acoperite.
67
 TEHN I CI DE DESCARCERARE D I N VEHICULE

fplffq1rarea P1a{qpuluj

..lllli,.,,,,, a pttmit.e acces suficiaJt la pacient

,,,.,,,,,, dacl posibil.
este
DD ~i

• EVALUAREA SIIUA7JBI;
Tehnica de inllturate a plafonului depinde de cum ~i de cit de avariatl
este structura m~in.ii.

in functie de natura impactului ~i de imprejurarile In cares-a produs accidentul, nu este intotdeauna

necesar sll se tnlllture complet plafonuJ. Alte metode de lucru cu plafonul sunt:
- rabatarea in fa~;
- rabatarea in spate;
- rabatarea paqialli;
- rabatarea lateralli;
- rabatarea inversli.

Fiecare dintre aceste tehnici are propriile avantaje $i dezavantaje, ce trebuie evaluate atunci cand se
decide care va fi cea mai bunll solu~e de lucru lntr-o situatie datll.

68
 TEHNICI DE DESCARCERARE DTN VEHICULE
Gh1u pcn1ru uuhrnr<"n edupamcntelol' ~· 1ehni"1 de desc:irccr.m:

lplJp1wea Wafoouluj
A - lnJAturarea completl a plafonului
PROCEDURA:

Inllltura\i mai tntfil toate geamurile, a~a cum s-a

descris mai tnainte.

Hiati stfilpul A.

Tllia~i parbrizul dintr-o parte in alta, asigurand

protecJ.ie impotriva cioburilor, atat pacientilor cat ~i
salvatorului.

Tlliati stfilpul B.

69
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
(;lud rcniru ullhi<ln!J 1!~h1p.1111cntclor ,, tchmc1 de dcscan:cmn:

Continuati cu taierea stfilpilor C.

... ;---.._
--
--

~~

-- --'
'+'-
-- >
.
~...----,_. ..- -..
. ._ . ~· - ,... . -'
··~i·

Cand plafonul este complet sprijinit, executa~i truerea

finala asiguraodu-va ca nu mai exista alte legl!turi,
precum centurile de siguranta sau omamente din
material plastic.

Salvatorii pot sii ridice

acum plafonul ~i sii-1 •
- l _ ••.
r
•

transporte in zona
special amenajatii. \\
,,..... :..
'

Operatiunea ftnalii constii in acoperirea tuturor

70
muchillor ~i vfufurilor ascuµte.
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEIIICULE

W1pn1wea pJ;ygpuluj

PROCEDURA:

Tliiaµ, mai intai, stalpii 8 ~i C. Acest lucru

trebuie flicut In timp ce alti salvatori sus~in
plafonul.

Dupa ce ap realizat protec\ia corespunzatoare

impotriva cioburilor, executati trueturi in ambele
plir\i ale plafonuJui chiar in spatele parbrizului.

71
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHJCULE

lplpq1rarea p1afopuluj

Salvatorii pot rabate acum plafonul in fata.

Poate fi necesara folosirea unei rangi.

Folositi o chinga pentru a asigura plafonul in

pozipa indoita.

Plictile ascu~te trebuie acoperite.

72
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
GhtJ pcntru utthtarea echtp:imentch>r )t 1chntcJ de d.:_,wn:crurc

lpJAtnwea plafgpnluj
C - Rabatarea Jaterall a plafonului
: ' I ''~" ~-,: •'T" I •
Be_,,., baainte de a tncepe «ice procedud
~ ,11 "'··.1 I' ~
i-

.."...:·:
Ima Se ca 1111 mai impoztlmt acum, clnd
:_ ......:z.Jci
• 1
. ,••• pottifio pmcad.

PROCEDURA:

de ~
Executati o truetura
deschidere in stalpul A. ~

73
 TElINICI DE DESCARCERARE DIN VEI ll CULE
Ghid p.:ntru 11t1hr uc:1 ..-d1111111nentelar ~· telm1,·1 de d.:!;('a11:icr.i.rc

fp1pq1wea p1afqpu1uj

Ui~ parbrizul in unghi, ~a cum este prezeotat

io fotografie, pentru a crea un puoct de articulare.

Uia!i stfilpuJ B cat mai aproape de plafoo.

Tliia!i stfilpuJ C cat mai aproape de plafoo.

74
 TEHNICJ DE DESCARCERARE DIN VE I llCULE
C1h1d p.-ntru uuluan:a ~. op;

lplNurarea P1afonuluj

Efectuaii o truetura de srnbire in plafon imediat

deasupra stalpului C. La unele vehicuJe
consrrucµa este astfel Bcutll, incat necesitll, de
ascmenea, o tliicturli deasupra stfilpului A.

Pentru a crea o platfonnli de lucru orizontala.

plasati cale de sustinere acolo unde plafonul va
vcru in contact cu solul. Se trage, incet, de
plafoo in jos, aslfel incat sli SC cvite destabilizarea
m~inii. 1f L

..

Opera~uoea finalli coostli in acoperirea tuturor

muchiilor ~i varfurilor ascutite.
15
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Glu<l p.:nU'U utili1.arc.'~ ech1p.ulli:J1lcinr ~· tch111ci <le d<-.cnr..:crnrc

lp1aq1wsa pJ;ifonnh1j
D - Rabatarea inversl

• Trebuie menponat cl aceasti metodJ necesiti o echipl de descarcerare

bine antrenatA ai clrei membri au practical malt timp, impreunl, aceasti metodJ.

Aceasta tehnica mai este cunoscutli ~i sub numele

de "desfacere scoica"

PROCEDURA:

Stabiliza~ vehiculul folosind pene ~i cale, a~a

cum s-a descris mai ina.inte. De meniionat ca
toate vehiculele prezentate in fotografiile din
aceasta lucrare au motorul in fa~. Vehiculele cu
motorul in spate trebuie abordate diferit.

Dupli stabilizare, efectuatati lndepartarea

geamurilor confonn procedurilor ob~nuite.

76
TEHNICI DE DESCARCERARE DJN VEHICULE
Ghul pcnuu utih7area t'rh1pamen1clnr" 1ehn1c1 de dcscarcerare

Dcschideti spatele ma~inii prin lnlaturarea u~ii

din spate (hayon) daca este posibil.

Sprijiniti partea din spate a ma~inii ~i puneti

popii hidraulici sub presiune.

inlatura~i scaunele din spate m cazul mcare

pacienµi sunt tncarcerati m partea din fata a
ma~inii, ceea ce va va permite un acces mai bun
la ace~tia. In unele situatii, acest lucru nu este
posibil decat dupa crearea unui spatiu mai mare
de lucru.

Dael! intentionati tragerea plafonul tn jos, tnla-

tura~i penele de sub acesta. Dael! nu, continuati
77
procedura cu ele acolo unde au fost puse.
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
( ohJd J"'Dlru utlll:llltc:I Cdllp:iffit'ntt'lor I IChnl('I de: dc:>Curceran:

~zap capatul unui cilindru hidraulic pe un

puoct de sprijin stabil de sub acoperi~ ~i pune!i-1
sub presiunc lntre acest punct ~i podeaua vehi-
culului.

Acum puteti sli tliia!i stfilpii B ~i C de pe ambele

plir!i ale vehicuJui, luand mlisurile standard de
protecpe.

~: ·
~- '"...
. . -jiiiiilill ca dliJJdmlaj bidmllic, pentru
J"'lr'-rt

. -1
..
-·.
" id•paaime, d & JJeftJie di se
11'• • • -

Operapunile de were, ridicare ~i stabilizare,

trebuie executate coordonat.

<

1n func!ie de solutia aleasli, fie se va ridica vehi-

;.....
...... ./ · culul, fie se va impinge plafonul in jos folosind
ciliodrul deplirtlitor.

78

l-·.
TEHNIC I DE DESCARCERA R E DIN VE HI CULE

S-a creat, astfel, un spa(iu prin folosirea cilin-

drului hidraulic. Popii de sprijin trebuie ajustati
pennanent, pentru a Ii sigur ca oferli o stabilizare
optima.

.. •,,.lin
~ vefrimlnl. Bi IJll trr:baie
- - · ~pot c:oadln la dderm ci1iDdtuJui
•
Atunci cand procedura este tenninatli se creeazli
un spatiu amplu pentru a putea realiza eliberarea
controlata a pacientilor.

Tehnicile de creare a spatiului pot fi folosite ill

diverse moduri, pentru a avea o zonl1 de lucru
curatli sau pentru a permite descarcerarea
pacientilor bloca(i.

79
 TEIINICI DE DESCARCERARE DIN VEHICUL E
Gh1J p.:ntru ut. n: :ch1pa111tntdor • U.hni< I • < i:1~

fpdep!ffi!fsa fahlrnilnj de herd prip rahatsre

• bard ptmtru a 1lJlesni descan:erarea sau a spori

Tebnica tragerii volanuJui cu uo dep3rtlitor ~i cu lao!Uri nu mai este

recomandabila. Fortele care se creea.U pe coloana de direcpe pot conduce La
ruperea articulaJiilor, ceea ce ar putea produce rllnirea saJvatorilor ~i a
pacientuJui(t:iJor).

TablouJ de bord ranforsat de la vehiculele din

ooua generape poate necesita foJosirea a cate
unui ciJindru hidraulic pe fiecare parte a vehicu-
lului. Cei doi cilindri se extind simultan pentru a
se opune efectului de deplasare in jos determinat
de aceasta constructie rigidli.

Stabitizat:i vehiculul ~a cums-a arlltat anterior.

0 stabilizare suplimentarli trebuie reaJizatli.
chiar sub stalpul B acolo uode va fi ~ezatli baza
cilindrului. Recomandlim insistent, ca acolo
uode sptiul permite, sa se utilizeze suportuJ de
a~ezare a cilindrului. care permite ca forta
exercitata sll se distribuie pe suprafatll de sprijin
80 maimare. ~

..Jt a
 T E HNIC I DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Gln<l pcmno uulitMl!J cch1p3mcntelor" 1ehruc1 de tle,L"l!J'Cerare

fydspauarea tahlmiluj de bwd prip w aters

Pozitionati ~i fixati cilindrul marind treptat pre-
siunea. Acest lucru va preveni ciiderea bordului
dupa ce va fi tliiat. Fiti siguri ca ati pozitionat
man~onu1 de comanda spre exterior ~i nu spre
interior.

Faceti o tliieturli de sllibire la baza stalpului A.

Daca spatiul este lirnitat, ar putea fi necesar ca
aceasta taietura sa fie flicuta lnainte de
pozitionarea cilindrului.

Puteti tncepe extensia controlatll a cilindrului.

Supravegheati punctele de sprijin. Nu uita{i sa
verificati stabilitatea ma~inii facand toate
ajustlirile necesare. Introduce{i pene m des-
chizatura rezultata prin taierea de slabire.

81
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
l. , ro<ntru utilvAW ' c • ·lur t•·lm ·1 le dcM::ui:crar~

Acce&ul la mJaUg

A EVAWARBA SIJUA'[JFI:
W Este posibil ca sceastl telmicl, sl nu fie utill in cazuJ coliziunilor
frontale grave.

Faceti doul! tfileruri de slabire, de aprox.imativ

30 cm, la baza stlilpului A.

82 &11•• 4wlmi ID timpul acestei opetlfirmi,

• •••,..,""1 .. cu mul.
TEHNlCI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Ghi<l pentrn utlli1;m:a ccl11p~mentelor ··i tchmd Ile .te'Cmtccrnre

Introduce\i deplirtatorul in sectiunea tliiatli.

lndoiti aceastli sec(:iune ciitre in afara, cu ajutorul

deplirtatorului.

Accesul in zona picioarelor fiind creat, puteti

Jucra, mai departe, in siguranta.

fn unele cazuri, pedalele pot fi lndeplirtate de

picioarele pacientului folosind o chinga. A~a
cum se poate observa to fotografie, chinga se
poate lega de u~li.
care poate folosita
ca o parghie.

$3

,,
 TEllNICI DE Dl:.SCARCERARE DIN VEJIICULE

RjWsarea tab]guluj de hprd

BVALUAREA SIIVA'j1PJ:
Aceastl tehnicl este deosebit de utill in acele situapi in care incarcerarea
este cauzatl, in special, de deplasarea in jos a tabloului de bord, mai degrabl
decit de deplasarea Jui spre spate

PROCBDURA:
Dupli ce v-ati aigurat cli vehiculul este stabilizat, verificati dacli aripa din fata este complet
inllituratli ~a cum s-a aratat la pag. 58 pentru indeplirtarea ~ii. Este necesar, de asemenea, sli faceti
o t!ietura in partea de sus a contraaripii, care sli foloseasca drept punct de sprijin.

T!iati o descbizliturli pentru introducerea varfu-

rilor deplirtlitorului, a~a cum s-a prezentat la
accesul in zona picioarelor. Puneti pene direct
sub stfilpul A.

84
 TEIINl C I DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Gh1tl pcntni u1 h "" •h1p:imcn1elm 1 • ...,,, de .I • ire

•.. .
' • I
• ' ••• '
~
~
~~' '' ~ \
... !'
I

. '" ,.
-~

.-
~-" .. ...- Varfurile depWtorului se pozitioneazll in des-
chizatura ~i ridicarea poate incepe.
":
~···
.. \
I'

Operand simultan cu cilindruJ, daca este montat,

se ridica incet tabloul de bord, unnlirind continuu
punctele de contact intre vfufurile depWtorului
~i vehicul.

~:~ " ..
- ' "":..·• · ~:: '~ ' ' ,,,,. ....... op!lafiimea, la zelmre

;
) -::J'dit.~ ......,,..,,• """"""al umltdor.
. . .' 1 ..........

- ...
,: ~, •, •t

Acum este spapu suficient pentru descarcerarea

pacientuJui. Deplirtlitorul nu trebuie strans panli
ce acesta nu este scos complet din vehicul.
8S
TEl-INICl DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
(1h1d ~II •II 1 cd11p:1mcnteklf 1 i.:hnli:1 de dcsc-.m:er:m:

,
 TEHNICJ DE DESCARCl;RARE DIN VEHJCULE
Gl11d rcnuu 0111izarca c "

. ._... • md Ii a complicafiilor care pot spirea lo

• ""1icvJe grele.
Aceasta editie a "Tehnicilor de descarcerare din vehicule" nu detaliazll salvarea din vehiculele
grele. Sper ca acest subiect sll ii tratez, pe larg, intr-o viitoare edi~e a c~i .

BVAWARBA SIIVA'/1Ef:
Pentm cl aceste vehicule sunt concepute sl transporte 1.aclrclturi grele,
• proiectarea ,i constmqia lor difed semlliticativ fa{l de vehiculele ~

Ne confruntllm astfel, cu constructii mari ~i foarte

rezistente, care necesitll unelte de descarcerare
de o mult mai mare capacitate. Dimensiunile $i
greutatea acestor vehlcule pot conduce la compli-
catii in problema stabilizarii. SpatiiJe rnari dintre
sol ~i vehlcul, 'inc!lrcllturile amplasate neuniform,
m!lrfurile periculoase ~i cu forme neregulate sunt,
de asemenea, factori de dificultate. Este, totodatli,
important sll lntelegem diferenta intre stabilizarea
vehicuJelor grele aflate m diferite pozi~i dupll
accident. Atunci cand un vehicul greu stll pe toate
roµJe, situatia nu este atat de complicatll. In cazul
in care, tnsll, vehiculul ajunge pe un teren acci-
dental, peste diverse obstacole sau nu se aflll pe
toate rotile, stabilizarea lui devine o adevllratli
problema tehnicli.

81
 TEHNICJ DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
Ghid p.:mru u1ili11tr~3 cchrpamcnu,,lor ~i lchnrci <k dc..clll'\:.:1ure

vehiFUJe ueJe de marfj

0 dificultate suplimentara este inliltifilea mare
la care se afla cabina, care impune necesitatea
de a se lucra pe scliri sau platforme. Lucrul In
siguranta pe o platforma necesita practica ~i o
buna coordonare intre to~i membrii echipei,
pentru putea utiliza eficient uneltele si pentru o
eventualli descarcerare a pacientilor direct pe
aceastli platforma.

Structura de rezistentli a unei cabine de

camion

Exist.1' diferite modele de cabine:

CabinlI cu fa/II dreaptl I CabiniI avansata Cabina cu faflI semidreaptil I CabinlI conven/ionaJII

88

CabiniI cu fa(iI dre.aptl $i compartiment de dor- Cabinif cu fa{if senlidreaptiI $i compartiment de

mit in spate I CabiniI avansata cu dormit in spate I Cabinif conven(ionafif cu
compartiment de domlit compartiment de dormit
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEIIICULE
<..lh1d pc:mru uulmirea cdupamentelor 1 1ehn1•• Jc dc\Can:aurc

yshjpile &eJe de marfi

Bloca\i cu pene rotiJe ~i cabina; poate fi necesar
sll se ancoreze cabina de ~asiu, daca mecanismul
de zavorare a rabaterii acesteia s-a stricat in
timpul impactuJui.

U~a se lnlatura prin tliierea balamalelor exte-

rioare, acolo unde este posibil. Dael! se lncepe
din partea unde sunt baJamaJe]e, se va constata
ell, dupli tliierea sau ruperea acestora, u~a se va
lnlatura u~or.

Se pozi\ioneaza orizontaJ cilindrul hidraulic.

Se taie partea superioarli a stfilpului A al cabinei,

se fac tliieturi de sllibire la baza acestuia, dar ~i
In zona din fata tabloului de bord, pentru a-I
putea impinge.
8'
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHJCULE
Ghiu rcntru milimrea c.:hipamcmeh1r 'i tdm1d d~ lle..car,:er.ir<"

Se executa o deplasare controlata inainte (i'n

fa~) a tabloului de bord, doar atat cat sa fie
scos pacientul incarcerat.

Daca este necesar, se poate impinge plafonul in

sus cu ajutorul unui cilindru hidraulic, dupa
executarea unor tllieturi de slabire pe ambele
pfilti.

iifJirie efeoluld m1ltaralea geamurilor, a,a cum

nt 'x""' . - , erldud pt:dcole1e legate de air-
• •r•r•, bwlJcl tJlltunrma patbrizului, atlt
• rm ""' caatml a pacielltalui .fncarcerat c§t $i
MU!!!!J!lm· • descarmrare.

in muJte cazuri este foarte util sa se incline sau

sa se tmpinga In sus coloana volanului. Acest
lucru poate fi realizat adesea folosind propriuJ
sistem de ridicare al coloanei sau, dacll este
necesar, folosind uneltele adecvate.

90
 TEIINICI DE DLSC ARCERARE DIN VEHICULE

Aumhu3

.....
de bad Ii a complicapilor care pot aplrea fn

A EVALUARBA Sl1UA'f1El:
W Autobuule SWJt adesea iacluse 1n categoria vehiculelor grele de marfl, dar
eJe au o constmcfie diferitl fatl de acestea. Compartimeatul peatm
cllltori este extrem de vulaerabil 1a cazul uaui accident. Acesta este
pe psiu, fonnat din grUJZi loagitndiaale p o re(ea de profile factuci$ate
•zat
sudate fmpreUIJl, pe care se fixeazi 1nveliful exterior (din tabll de o(el sau
flbd de sticlJ).

Acest tip de construc{ie de cele mai

multe ori nu rezista i'n cazul unui
impact putemic, conducand la incar-
cerarea unui numlir mare de victime.
Datoritll impactului, de cele mai
multe ori, scaunele din autobuz se
deformeaza blocand ca!lltorii.

inaJ{imea strocturii poate conduce la o stabilizare dificill

91

Structura ,,grinzi cu z/Ibrele" a autobuzelor cu unul $i doul nivele

 TFHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
GhiJ pcnlru u11lmue 1 1111 111 '11clor ~i khmc1 J. "" " ·1.1re

Antpbi177

De obicei, autobuzele nu au rezistentli structuralli mare

ASIGURARBA ACCFSULUI:

Dupli opera\ia de stabilizarc, pasul urmlitor este asigurarea accesului In autobuz. Acest
lucru poate Ii flkut prio mai multe metode, eel mai simplu fiind folosirea u~ilor, geamurilor laterale
sau a ie~iriJor de urgenta de pe plafon.
Odatli asigurat accesul, se va evalua imediat amplitudioea evenimentului, astfel !neat sll
existe posibilitatea de a stabili numlirul victimelor ~i narura ranilor acestora. Nu uitai:i verificarea
compartimentuJui pentru bagaje, precum ~i parurile ~i toaleteJe. dacli autobuzul este echipat cu acestea.

92

Prezcntarea ie$irilor de urgen{d

 TEHNJCI DE DESCARCERARE DIN VEIIICULE

Aumbi1w
MANAGEMENTULINCIDFNIULUI:
Datoritli faptului ell in majoritatea accidentelor de autobuz existli uo oumlir mare de
victime, este important de definit rolul fieclirui membru al echipei de descarcerare in zonele de
interventie. Poate fide asemeoea necesar sli se stabileascli clar zonele unde vor sta vehiculele de
urgenili, penlru a realiza mai rapid transportul pacien\)Jor. In anumite cazuri, poate fi necesarli
implirtirea echipelor de salvare in echipe mai mici, pentru a lucra in zone diferite.

Salvatori care lucreazli in diferite zooe

OPFRATICJNILB DB DI!SCARCFRARB:

Opera~iunile de descarcerare in cazul unui accident

de autobuz, constau, in mod oormal , 1n crearea de
spa1ii atat peotru accesul La pacien\), cat si pentru
scoaterea acestora. 0 datli accesul asigurat, se
poate incepe scoaterea ocupanplor dintre scaune.

Unealtil autonomil de descarcerare. cu care se

/ucreaza bine In spafii lnguste ca ce/e din autobuz

Opera\)unile din ioteriorul autobuzului trebuie cooceotrate pe meo!inerea accesului ~i crearea de clii
de evacuare a pacieo!i]or pe tlirgi, clitre vehiculele de salvare. Stabilirea unei coordonliri clare intre
salvatorii care utilizeazli uneltele aflate in interior ~i cei care supravegbeazli pompele aflate afarli, este 93
o altli problemli dificilli, in astfel de cazuri. Ea poate fi eliminatli prin folosirea uoor uoelte autooome
de descarcerare.
 TEI I N ICI DE DES C ARCERARE D I N VEll lCULE
(ih1J pc111ru u11h1~1c.i rch1pamcn1clur ~ 1chn1ci ck dcs.:urccrnre

Realizarea acestei clft:i, nu ar fi fost posibil1! film ajutorul unnatoarelor persoane si organizatii.

Pentru rolul lortn fonnularea si discutarea multora dintre tehnicile si strategiile descrise in
aceas~ carte:
- Robert Walmsley (The Late)
- Dave Dalrymple
- Al Sergio Sr.

Pentru asistenta lor la citirea ~i verificarea continutului:

- Giff Swayne
- Tony Barboza
- Fran Dunigan

Pentru asistenta tehnicli ~i fotografii:

-V.W
-Toyota
-BMW
- Renault
- Honda
- Volvo
- Holmatro
- SA VER Foundation
- European New Car Assessement Program
- Insurance Institute of Highway Safety
- Ron Moore, Departamentul de pompieri Plano
- Maior Yves Ebel

Si la final, un cuvant de mulfumire special pentru to~ salvatorii din intreaga lume, care
mi-au lmplirtlisit din experienta proprie In domeniul salvfilii. Aportul si valoarea lor le apreciez tn
mod deosebit.
95
 TEHNl C I DE DESCARC ERARE DIN Y E HICU L E
<ihod ~noru urilu..al'l'a e..in)lWllCnlck>r fl khni"' do
""''
N0m

96
 TEHNICI DE DESCARCERARE DIN VEHICULE
.,,

Nets

97
 TEHNICI DE DESCARCERARE D I N YEH I C ULE
Gh1d penuu UtJl11.irca cdiipamemclor ~· 1chmc1d.: des<"llr1Xrui:

Npts

98
Prezentul manual a fost realizat cu fonduri de la Holmatro Olanda, cu cofinantare de
la Development Alternatives, Inc., cu fonduri din partea Guvernului Statelor Unite
prin intermediul Agen!Jei SUA pentru Dezvoltare Intemaponala (USAJD), in baza
Acordului de Cooperare Nr. 186-A-00-02-00107-00 referitor la Reforma
Administratiei Publice prin Parteneriate Durabile (GRASP) , proiect care se
desfli~oara in Romania. Opiniile exprimate in cadrul prezentului document sunt
acelea ale autorului ~i nu reflecta in mod necesar plirerile USAID.

holmatro
rescue equipment
www .holmatro.com

•grasp
~·
Academy for Educational Development

~
DAI
Development A lternatives, Inc.
ISBN 2-910725-52-9

www lcooegraphic.com