Universitatea de Stat din Republica Moldova,

facultatea de drept

Referat
Curtea Penală Internatională
 SCURT ISTORIC DESPRE CURTEA PENALA INTERNATIONALA

Ca o anticipare a Curtii Penale Internationale, de-a lungul vremii s-au constituit 2 Tribunale
Internationale ad-hoc:
Tribunalul International pentru Judecarea Persoanelor Responsabile pentru Violari
Grave ale Dreptului International Umanitar pe teritoriul Fostei Iugoslavii- creat prin rezolutia
nr. 827/28 mai 1993 a Consiliului de Securitate ONU cu scopul de a judeca aceste persoane
pentru faptle amintite, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii „intre 1 ianuarie 1991 si o data ce
va fi stabilita de Consiliul de Securitate dupa restabilirea pacii ”, are jurisdictie conform
Conventiei pentru prevenirea si pedepsirea crimei de genocid, pentru incalcarile normelor
razboiului si pentru savirsirea crimelor contra umanitatii, competentele sale indinzindu-se
inclusiv si la cazurile de crima savirsite in conditii de conflict intra-statal, nu doar de conflicte
internationale. Poate condamna la inchisoare , dar nu poate acorda pedeapsa cu moartea.
Prima sentinata a fost pronuntata in decembrie 1996. „Consecventa angajamentelor sale
democratice si aliniindu-se la pozitia comuna a statelor membre U.E. si asociate, România a sprijinit
activitatea Tribunalului. Avind, totodata, in vedere calitatea sa de stat vecni al Iugoslaviei, România s-a
abtinut, de la inceput, de la a promova candidaturi românești pentru posturile de judecator la Tribunalul
de la Haga”
De asemenea prin rezolutia nr.995/8 noiembrie 1994, Consiliului de Securitate ONU, intre 1
ianuarie 1994 si 31 decembrie 1994 s-a constituit Tribunalul International pentru Judecarea Persoanelor
Responsabile pentru Genocid si alte Violari Grave ale Dreptului International Umanitar Comise pe
Teritoriul Ruandei si a Cetatenilro Ruandezi Responsabili pentru Genocid si alte Violari Grave Comise
pe Teritoriul Statelor Vecine, ca urmare a mortii a aproape un milion de persoane in regiunea mentionata
din Africa. „România a sprijinit crearea si activitatea noii instituti jurisdictionale internationale

ORGANIZAREA CURȚII INTERNAȚIONALE

Potrivit art. 34 din Statut, Curtea include ca structura organizatorica Presedentia, Sectiile de
Apel, Prima Instanta si Preliminara, Biroul Procurorului si Grefa.
Curtea este compusa din 18 judecatori, care vor fi alesi ca membri permanenti ai acesteia, al
caror numar poate varia in functie de necesitatea extinderii sau reducerii activitatii Curtii, apreciere
cenzurata de Adunarea Staelor Parti, la solicitarea Presedintiei Curtii.
Alegerea judecatorilor va avea in vedere persoane cu inalte calitati morale, caracterizate prin
impartialitate si integritate, care detin calificarea necesara pentru a fi numiti ca state respective in cele mai
inalte instante juridice, acestia trebuind sa satisfaca urmatoarele exigente, potrivit art. 35 paragraf 3 din
Statut:
a) Sa aiba competenta necesara in procedura penala, precum si o experienta relevanta ca
judecator, procuror, avocat sau alte functii similare in problemele de drept penal;
Sau
b) Sa aiba competenta necesara in domeniile dreptului international, cum ar fi dreptul international
umanitar, drepturile omului, precum si o experienta indelungata intr-o functie din domeniul juridic ce prezinta
relevanta pentru o activitate curenta a Curtii;
c) Sa cunoasca cel putin una din limbile de lucru ale Curtii.

Statele Parti vor avea in vedere, in procesul de selectare a judecatorilor, acoperirea

necesitatii de a fi reprezentate principalele sisteme juridice din lume, realizarea unei
reprezentari echitabile geografic si a judecatorilor de ambele sexe.
Durata maxima a unui mandat de judecator este de 9 ani, iar pentru mandatele
inferioare acestei date limite de timp, judecatorii pot fi realesi in conditiile articolelor 36 si 37
din Statut.
A. Presidentia
 Corpul judecatorilor va alege printr-o majoritate absoluta Presedintele si 2
vicepresedinti, care vor ramine in aceasta functie pe o perioada de 3 ani sau pina la incheierea
mandatului lor, in ipoteza in care acesta expira mai devreme, putind fi realesi o singura data.
Presedintele impreuna cu cei 2 vicepresedinti vor constitui Presedintia, organ al Curtii,
care va avea drept sarcina asigurarea administrarii corecte a Curtii cu exceptia Biroului
Procurorului, cu care isi va coordona actiunile in toate problemele de interes comun si
exercitarea altor functii care ii revin potrivit Statutului.
B. Sectiile Curtii
Dupa alegerea judecatorilor, Curtea se va organiza pe sectiuni astefel : Sectia de Apel
va fi compusa din Presedintele Curtii si alti 4 judecatori, Sectiile Primei Instante si cea
Preliminara vor fi compuse din cel putin 6 judecatori fiecare, sectiile astefel constituie
reprezentind, potrivit art. 34 lit. B din Statut, organe ale Curtii.
Numirea judecatorilor pe Sectii se va face avindu-se in vedere specificitatea functiilor
Sectiei respective, precum si in functie de experienta judecatorilor din cadrul Curtii, in asa fel
incit fiecare sectie sa includa judecatori cu experienta in dreptul penal si procedurile dreptului
international. Sectia Primei Instante si Sectia Preliminara vor fi compuse predominant din
judecatori experimentati in procesele penale.
C. Camerele
Functiile juridice ale Curtii vor fi realizate in fiecare sectie de Camere : Camera de
Apel va fi compusa din toti judecatorii Sectiei de Apel, care vor ramine doar in cadrul acestei
sectii pe toata durata mandatului lor.
Functiile Camerei Primei Instante vor fi indeplinite de 3 judecatori ai Sectiei Primei
Instante, iar functiile Camerei Preliminare vor fi exercitate de 3 judecatori ai Sectiei
Preleminare ori de un singur judecator al acestei sectii, potrivit Statutului si Regulilor de
procedura si proba1.
In functie de necesitatile de functiune ale Curtii, se pot constitui mai multe Camere de
Prima Instanta sau Preliminare.
Judecatorii Sectiilor Primei Instante si Preliminare vor ramine in functie pe o perioada
de 3 ani si vor continua sa-si exercite atributiile in cazurile ale caror audieri incepusera in
cadrul sectiei respective, inainte de exprirarea mandatului lor. Ei pot fi detasati in cadrul
acestor 2 sectii, fara ca judecatorul care a participat intr-un caz in faza preliminara sa participe
la audierile aceluiasi caz in faza procesului.
D. Desarcinarea si recuzarea judecatorilor
In exercitarea atributiilor unui judecator, Presedintia il poate dispensa de exercitarea
unei functiuni prevazute de Statut, in conformitate cu Regulile de procedura si proba.
Articolul 41 din Statut reglementeaza institutia recuzarii judecatorului. Astfel, un
judecator nu poate lua parte la instrumentarea unui caz in care impartialitatea sa ar fi pusa sub
semnul indoielii. El va fi recuzat in ipoteza in care a fost implicat anterior, sub orice forma, in
instrumentarea respectivului caz sau sub orice forma intr-un caz penal care implica persoana
urmarita. Cazurile de recuzare vor fi prevazute in regulile de Procedura si Proba.

1- Potrivit art. 51 din Statut, Regulile de procedura si porba vor intra in vigoare
dupa adoptarea lor cu o majoritatea de 2/3 de catre membrii Adunarii Statelor Membre. In
aceeasi procedura se vor adopta si amendamentele la acesta; in ipoteza in care Regulile de
procedura si porba nu contin prevederile reglementatoare ale unui caz particular judecat de
Curte, se pot stabili de catre judecatori cu o majoritate de 2/3, in mod provizoriu, prevederi
aplicabile cazului care ulterior pot fi amendate sau respine cu ocazia urmatoarei Sesiuni
Ordinare sau Speciale a Adunarilor Statelor Membre. Atit amendamentele, cit si reguli
provizorii nu vor fi aplicate retroactiv in detrimentul persoanelor cercetate sau urmarite sau
care au fost deja condamnate. Conflictul intre Statut si Regulile de procedura si proba se
transeaza in favoarea Statului.

Cererea de recuzare poate fi facuta de acuzare sau de persoana invinuita si se

solutioneaza printr-o decizie a judecatorilor luata cu majoritate absoluta, judecatorul recuzabil
i se permite sa-si prezinte argumentele sale, fara insa a lua parte la decizii. Acelasi procedeu
se poate aplica si pentru Procuror.
E. Biroul Procurorului
Biroul Procurorului sau Departamentul Acuzarii reprezinta un organ separat al Curtii,
care functioneaza independent si are ca atributii exercitarea urmatoarelor functiuni : primeste
si examineaza orice informatie legata de actele penale instrumentate de Curte; dirijeaza
investigatiile si urmaririle in fata Curtii.
Biroul Procurorului va fi condus de un procuror care va avea puteri depline in privinta
conducerii si administrarii departamentului, inclusiv in privinta personalului, facilitatilor si
altor resurse ale departamenului. Procurorul va fi asistat de unul sau mai multi adjuncti, care
vor fi insarcinati cu indeplinirea aricaror masuri cerute de Procuror, conform prezentului
Statut. Procurorul si adjunctii sai vor fi de nationalitati diferite.2
Procurorul va fi ales prin vot secret de majoritatea absoluta a membrilor Adunarii
Statelor Membre, iar procurorii adjuncti vor fi alesi in aceeasi maniera, dintr-o lista de
candidati pusa la dispozitia Adunarii Statelor Membre de catre Procuror. 16
Procurorul si adjunctii sai vor trebui sa aiba alese calitati morale, o competenta
profesionala deosebita si o experienta juridica bogata in urmarirea sau instrumentarea
cauzelor penale, trebuind a cunoaste cel putin una dintre limbile de lucru ale Curtii (araba,
chineza, spaniola, franceza, engleza, rusa). Mandatul Procurorului si al adjunctilor sai este de
9 ani, cazului in care, la alegerea lor, s-a decis un termen mai scurt, fara a putea fi realesi.
16 art. 42 diferite paragrafe
F. Grefa
Aspectele nejuridice ale administrarii si functionarii Curtii se vor realiza prin organul
de Grefa al acesteia, fara a se aduce atingere aspectelor similare reglementate pentru Biroul
Procurorului.
Grefa sau Registrul Curtii va fi condusa de un Secretar, care va fi responsabil de
conducerea administrativa a Curtii, exercitindu-si atributiile sub autoritatea Presedintelui
Curtii.
Secretarul, precum si adjunctul acestuia vor fi alesi de judecatori prin vor secret, cu
majoritate absoluta, durata mandatului acestora fiind de 5 ani. Secretarul si Secretarul adjunct
vor trebui sa fie persoane cu deosebita competenta si cunoscatori cel putin a uneia dintre
limbile de lucru ale Curtii.
In cadrul Grefei,Secretarul va constitui o Sectie de Victime si Martoti, care va oferi, pe
baza conultarilor pentru martorii si victimele ce vor comparea in fata Curtii, precum si pentru
alte persoane ce sunt supuse pericolului in urma depozitiilor facute de catre martori. Sectia va
include personal cu experienta in medicina legala.
Procurorul va numi anchetatorii.
Potrivit art. 45 din Statur, inainte de a-si exercita functiile prevazute in Statut,
Judecatorii, Procurorul, Procurorul adjunc, Secretarul si Secretarul adjunct vor depune
angajament solemn, prin care se angajeaza sa-si exercite functiile corect si impartial.
G. Inlaturarea din functie si masurile disciplinare
 In ipoteza in care un Judecator , Procuror, Procuror adjunct, Secretar sau Secretar
adjunct au comis o abaterea grava in indeplinirea sarcinilor prevazute de Statut, asa cum
stipuleaza Regulile de procedura si proba, ori este incapabil sa-si exercite functiile, va fi
inlaturat din functie, printr-o decize a Adunarii Statelor Membre. Votul este secret si decizia
de inlaturare din functie se ia, in cazul uni judecator, cu majoritatea de 2/3 a Statelor Membre,
pe baza unei recomandari adoptate cu o majoritate de 2/3 de catre ceilalti judecatori, in cazul
Procurorului, prin majoritate absoluta a Statelor Membre si in cazul procurorului adjunct, prin
majoritate absoluta a Statelor Membre, la recomandarea Procurorului.
Decizia de inlaturare din functie a Secretarului sau a adjunctului acestuia va fi luata de
catre judecatori, cu majoritate absoluta.
Aceste persoane pot prezenta dovezi, potrivit Regulilor de procedura si proba, fara a
participa la dezbaterile propriei lor cauze.
De asemenea, impotriva Judecatorului, Procuror, Procuror adjunct, Secretar sau
Secretar adjunct, care au comis o abatere grava, se vor lua masuri disciplinare, care vor fi
prevazute in Regulamentul de procedura si proba.
H. Privilegii si imunitati
Curtea, potrivit art. 48 din Statut, se va bucura pe teritoriului fiecarui Stat membru de
privilegii si imunitatile necesare indeplinirii scopurilor sale.
Astfel, Judecatorul, Procurorul, Procurorul adjunct si Secretarul atunci cind sunt
implicati in activitatile Curtii-se vor bucura de privilegii si imunitatile similare cu cele ale
sefilor misiunilor diplomatice si vor continua, si dupa expirarea mandatului, sa detina
imunitatea dobindita.
Secretarul adjunct, personalul Biroului Procurorului si cel al Grefei vor avea privilegii
si imunitatile necesare ecercitarii functiei lor, conform acordului existent in cadrul Curtii
asupra privilegiilor si imunitatilor.
Cosilierii, expertii, martorii sau orice persoane carora le se solicita prezenta la sediul
Curtii vor primi tratamentul necesar functionarii corespunzatoare a Curtii, potrivit cu acordul
ecistent in cadrul Curtii aspura privilegiilor si imunitatilor.
I. Limbile oficiale si de lucru ale Curtii
Potrivit art.50 din Statut, limbile oficiale ale curtii vor fi: araba, chineza, engleza,
franceza, rusa si spaniola. Hotaririle Curtii, precum si alte decizii prin care s-au dezlegat
probleme esentiale vor fi publicate in limbile oficiale. Determinarea caracterului fundamental
al dezlegarii unei probleme se va face de catre Presedintele Curtii, in raport cu criteriile
stabilite in Regulamenutul de procedura si proba.
Limbile de lucru ale Curtii vor fi franceza si engleza, urmind a fi stabilite prin
Regulamentul de procedura si proba situatiile in care limbile oificiale vor fi utilizate ca limbi
de lucru.
La cererea oricarei parti privind urmarirea penala sau a oricarui stat apt a interveni in
urmarire, Curtea va autoriza o limba diferita de engleza sau franceza pentru a fi utilizata de
catre aceasta parte sau stat, in situatia in care Curtea considera justificata o astfel de cerere.

ATRIBUTIILE SI PUTERILE CAMEREI PRIMEI INSTANTE

CAMERA Primei Instante, potrivit art. 64 din Statut, are urmatoarele atributii si puteri
care vor fi exercitate potrivit Statutului si Regulilor de pocedura si proba:
1. Va lua toate masurile ca procesul sa se desfasoare in mod corect si expeditiv,
cu respectarea completa a drepturilor acuzatilor, tinind cont de asigurarea protectiei victimelor
si martorilor.
2. Dupa incredintarea unui caz spre judecare, potrivit Statutului, Camera se va
consulta cu partile si va adopta procedurile necesare pentru failitarea celeritatii si
corectitudinii actiunii in justitie. De asemenea, va hotari limba sai limbile in care se
desfasoara procesul. Sub rezerva dispozitiilor din Statut, va asigura divulgarea documentelor
sau informatiilor care nu au fost dezvaluite anterior, in timp util, inainte de inceperea
procesului, pentru a permite pregatirea corespunzatoare a apararii.
3. Poate ordona, cu instiintare, conexarea sau distrugerea acuzatiilor aduse mai
multor acuzati.
4. Inainte sau in cursul procesului, daca considera necesar : a) exercita orice
atributii ale Camerei Preliminare, in conformitate cu art.61 paragraf 11 din Statut; b) dispune
infatisarea si audierea martorilor, precum si prezentarea de documente si de alte mijloace de
proba, pentru a obtine, in caz de nevoie, ajutorul statelor potrivit dispozitiilor din Statut; c)
asigura protectia informatiilor confidentiale; d) ordona prezentarea de probe noi, in
completarea celor care au fost strinse inaintea procesului ori prezentate la proces de parti; e)
asigura protectia acuzatiilor, martorilor si victimilor;
5. Camera poate hotari ca sedinita sa se desfasoare fara publicitate, in parte a
procedurilor sau complet.
6. La deschiderea procesului, va dispune citirea actului de acuzare, confirmat
anterior de Camera Preliminara. Se asigura, de asemenea, ca acuzatul intelege natura
invinuirilor ce i se aduc. Camera Primei Instante va da acuzatului posibilitatea sa pledeze
„vinovat”, potrivit art.65 din Statut, ori sa pledeze „nevinovat”
7. Camera primei Instante statueaza asupra concludentei sau pertinentei probelor
administrate, precum si a pastrarii ordinii in timpul audierii. De asemenea, supravegheaza
consemnarea procedurilor, cererile partilor si toate actele ce tin de desfasurarea procesului de
catre Grefier.

ATRIBUTIILE SI PUTERILE CAMEREI PRELIMINARE

Camera Preliminara va pronunta urmatoarele decizii cu majoritatea judecatorilor care

o compun:
a) Decizia de autorizare sau nu a initierii anchetei;
b) Decizia preliminarii privitoare la admisibilitate;
c) Decizia referitoare la stabilirea jurisdictiei Curtii sau admisibilitatea unui caz,
anterioara confirmarii acuzatiilor;
d) Decizia de autorizare a anchetei pe teritoriul unui stat, in situatia imposibilitatii
statului de a executa cooperarea;
e) Decizia referitoare la confirmarea sau infirmarea acuzatiilor ori la aminarea
anchetei;
f) Decizia referitoare la protectia informatiilor de securitate nationala.
Conform art. 57 din Statut, Camera Preliminara exercita urmatoarele atributii in afara
celorlalte stabilitte prin Statut:
a) Emite, la cererea Procurorului, ordonante si mandatele necesare scopului
anchetei;
b) Autorizeaza Procurorul sa ia masuri in materie de ancheta, pe teritoriul unui
Stat Parte, fara a avea coordonarea acestuia.
Mandatul de arestare- emiterea sa e reglementata de art. 58 din Statut. Dupa inceperea
anchetei, Camera Preliminara poate emite, in orice moment, mandat de arestare, daca
examinind cererea Procurorului, probele si orice alta informatie inaintata de Procuror,
conclude ca exista motive temeinice. Trebuie sa contina urmatoarele elemente: numele
persoanei vizate si orice alte elemente utilw identificarii; o referire precisa la crimele aflate
sub jurisdictia Curtii, de care persoana e acuzata ca le-a comis; o expunere succinda a
faptelor; un sumar al probelor; motivele pentru care Procurorul apreciza ca este necesara
arestarea persoanei.
Citatia de infatisare a persoanei- reprezinta o alternativa la solicitare emiterii unui
mandat de arestare si cotine urmatoarele elemente: numele persoanei vizate; data infatisarii; o
referire precisa la infractiunea de sub jurisdictia Curtiipresupusa a fi comisa; expunerea
faptelor incriminatorii.

JURISDICTIA CURTII

Curtea isi va exercita jurisdictia aspura crimelor prevazute de art.5 din Statut,
incriminate distinct ca infractiuni subsumate categoriilor crimelor de genocid (art.6 din
Statut), contra umanitatii (art.7 din Statut) si crimelor de razboi (art.8 din Statut), ale caror
elemente constitutive necesare interpretarii si aplicarii acestor articole vor intra in vigoare prin
adoptarea lor cu o majoritate de 2/3 a membrilor Adunarii Statelor Partii (art.9 din Statut).
Curtea are jurisdictia numai asupra crimelor comise dupa intrarea in vigoare a
Statutului. Daca un stat devine Parte dupa intrarea in vigoare a statutului, Curtea isi exercita
jurisdictia asupra crimelor comise dupa intrarea in vigoare a Statului pentru acest, numai daca
Statutul accepta jurisdictia Curtii, ptrintr-o declaratie de acceptare la Grefa Curtii.
Conditii preliminare pentru exercitarea jurisdictiei Curtii

Potrivit art. 12 paragraf 1 din Statut, un stat care devine parte la Statut accepta prin
aceasta jurisdictia Curtii.
In cazurile in care Curtea este sesizata prin Procuror de catre un Stat Parte ori
Procurorul se sesizeaza din oficiu, Curtea isi va exercita competenta daca statul pe teritoriul
caruia s-a comis ccrima (statul de inmatriculare al aeronavei ori de pavilion al vasului, daca
infractiunea s-a comis la bordul unei aeronave ) sau statul al caru resortisant este persoana
acuzata sunt parti la Statut.

”Curtea va exercita jurisdictia asupra infractiunilor de agresiune din momentul in care

va fi adoptata o prevedere in conformitate cu art 121 si 123, care va defini infractiunea si va
stabili conditiile in care Curtea isi va exercita jurisdictia in legatura cu aceasta infractiune.
Oastfel de prevedere va fi compatibila cu dispozitiile referitoare la acest subiect din Carta
ONU.”
Art.126 din Statut prevede ca Statutul va intra in vigoare in prima zi a lunii, dupa
trecerea a 60 de zile de la depunerea celui de al 60-lea instrument de ratificare, acceptare sau
aprobare pe linga Secretariatul general al Onu. Pentru fiecare stat care va retifica, accepta sau
aproba Statutul sau va adera la acesta, dupa depunerea celui de al 60-lea instrument de
ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. Statutul va intra in vigoare in prima zi a lunii, dupa
trecerea a 60 zile de la depunere de catre stat a instrumentului sau de ratificare, acceptare,
aprobare sau aderare.

Curtea isi poate exercita competenata numai daca statul accepta jurisdictia Curtii
printr-o declaratie de acceptare depusa la Grefa Curtii, situatie in care acest stat isi va executa
obligatiile de cooperare inserate in capitolul 9 din Statut.

Modalitati de sesizare a Curtii

Statutul reglemneteaza 3 modalitati de sesizare a Curtii.

 Astfel, un Stat Parte poate solicita Procurorului investigarea unei crime aflate sub
jurisdictia Curii, pentru a determina faptuitorii in vederea tragerii lor la raspundere penala.
Statul care a facut sesizarea va indica circumstantele relatooare ale infractiunii pretinse a fi
comise si va inainta documentatia necesara.
Curtea poate fi sesizata prin Procuror de Cosiliul de Securitate, care actioneaza potrivit
capitolului VII din Carta ONU. Aceasta modalitate de sesizare conditioneaza inceperea
investigarii ori a urmaririi penale, de trecerea unui interval de 12 luni de la data sesizarii |
Curtii printr-o rezolutie a Consiliului de Securitate, cerere care poate fi reinnoita de Consiliul
de Securitate in aceleasi conditii.
De asemenea, potrivit, art.13 paragraf c din Statut, Procurorul poate initia investigarea
unui infractiuni cu impact asupra jurisdictiei Curtii, pe baza informatiilor pe care le-a obtinut
pe orice cale.
Modul de a proceda al Procurorului, in ipoteza sesizarii din oficiu, este reglementat de
art.15 din Statut.
Procurorul va proceda la o examinare preliminara a informatiilor pe care le-a sesizat
vizind comiterea unei crime din jurisdictia Curtii. Pentru a verifica seriozitatea informatiilor
primite, Procurorul poate solicita informatii suplimentare de la state, organe ale ONU,
organizatiile interguvernamentale si neguvernamentale, sau alte surse demne de incredere, pe
care le considera oportune si valabile, si poate stringe depozitii scrise sau orale la sediul
Curtii.
In cazul in care Procurorul ajunge la concluzia ca exista temeiuri de a incepe ancheta,
va solicita Camerei Preliminare autorizarea anchetei ptrintr-o cerere care va fi insotita de
probele strinse.
Camera Preliminara, dupa examinarea cererii si a materialelor care o insotesc, se
pronunta asupra autorizarii anchetei. In situatia in care exista temeiurii suficiente pentru a
incepe ancheta, iar urmarirea penala cade sub jurisdictia Curtii, Camera Preliminara va
autoriza inceperea acesteia fara a prejudicia determinarile ulterioare ale Curtii cu privire la
jurisdictia si admisibilitatea cazului.
In caz de refuz al Camerei Preliminare de a autoriza ancheta, Procurorul va putea
prezenta ulterior o noua cerere de autorizare a anchetei, fondata pe fapte sau probe noi
referitoare la aceeasi situatie.
Daca Procurorul, examinind preliminar informatiile primite, ajunge la concluzia ca
acestea nu justifica initierea unei anchete, va notifica aceasta situatie celor care l-au informat.
Procurorul va putea evalua si alte informatii ulterioare cu privire la aceeasi situatie, in raport
de relevare a noi fapte sau probe.
CONFORM DISPOZITIILOR ART.19 PARAGRAF 1 DIN Statut, Curtea isi verifica
competenta asupra oricarui caz prezentat in fata ei. De asemenea, Curtea poate hotari
admisibilitatea unui caz potrivit art.17 din Statut.
Potrivit paragrafului 2 art. 19 din Statut, inadmisibilitatea unui caz in temeiul art.17
din Statut ori necompetenta Curtii poate fi invocata de:
a) Acuzat sau o persoana vizata de un mandat de arestare sau de o citatie de
infatisare, conform art.58 din Statut;
b) Un stat care are jurisdictia asupra unui caz, pe motiv ca a cercetat ori
cerceteaza cazul;
c) Un stat al carui consimtamint este necesar potrivit art. 12 din Statut.
Admisibilitatea cazului sau jurisdictia Curtii se pune in discutie la cererea oricarei
persoane sau stat vizat in paragraful 2 al art.19 din Statut si se solutioneaza inainte sau la
inceperea procesului. Asupra admisibilitatii cazului sau jurisdictiei Curtii se pronunta Camera
Preliminara, inainte de confirmarea acuzarii si, ulterior acestui moment, solutionarea acestor
probleme revine Camerei Primei Instante, care se pronunta prin decizii supuse apelului. Pe
durata acestui intervald e timp, conform paragrafului 8 al art.19 din Statut, Procurorul poate
solicita Curtii autorizarea urmatoarelor acte: sa desfasoare ancheta potrivit regullor stabilite in
art.18 paragraful 6 din Statut; sa ia o declaratie din partea unui martor ori sa completeze
probatoriul deja strins; sa asigure protectia persoanelor asupra carora a emis deja mandat de
arestare, in temeiul art. 58 din Statut, in colaborare cu statele respective.
In ipoteza in care Curtea a decis inadmisibilitatea unui caz, in temeiul art.17 din Statut,
Procurorul poate cere revizuirea deciziei, daca au intervenit fapte noi care inlatura temeiul
inadmisibilitatii.
ANCHETA SI ACUZAREA
Initierea anchetei:
Procurorul, evaluind informatiile pe care le detine, exceptind cazul in care considera
ca nu exista un motiv temeinic pentru urmarirea penala potrivit acestui Statut, va examina
necesitatea initierii unei anchete potrivit art. 53. Existenta unor fapte sau imprejurari noi
confera Procurorului, in orice moment, posibilitatea luarii deciziei de a initia sau nu o ancheta,
ori de a angaja sau nu o urmarire potrivit art. 53 paragraf 4 din Statut.
De asemenea exista o obligatie generala pentru statele parti de a coopera si a acorda
asistenta judiciara (partea a 9 a Statutului). Solicitarile de cooperare se transmit pe canale
diplomatice Statelor Parti si/sau INTERPOL-ului sau unor alte organizatii implicate.
Solicitarile se pot referi, de exemplu la : arestarea si predarea persoanelor urmarite;
identificarea persoanelor; luarea de marturii; producerea de probe, inclusiv opinii ale
expertilor si rapoarte pentru Curte; trimiterea de documente; schestre si confiscari; protejarea
victemelor si martorilor.
INDATORIRILE SI PUTERILE PROCURORULUI CU PRIVIRE LA ANCHETA
In efectuarea anchetei, Procurorul are puterile si indatoririle conferite de dispozitiile
art.54 din Statut. Astfel, Procurorul, in vederea stabilirii adevarului, va extinde ancheta la
toate faptele si va stringe probatorii relevante, pentru a aprecia daca exista responsabilitate
penala potrivit acestui Statut. Conform paragrafului 2 al art.54 din Statut, procurorul poate:
a) Stringe si examina elemente de proba;
b) Sa solicite prezenta si sa interogheze persoanele acuzate, victimile si martorii;
c) Sa solocite cooperarea oricarei organizatii statale sau interguvernamentale,
potrivit competentei sau mandatului lor;
d) Sa incheie aranjamente sau acorduri in concordanta cu prezentul statut, pentru
a facilita cooperarea unui stat, a unei organizatii interguvernamentale sau a unei persoane;
e) Sa se angajreze sa nu dezvaluie, in orice stadiu al procedurilor, documente sau
informatii pe care le-a obtinut cu conditia confidelitatii si care nu servesc decit pentru a obtine
noi elemente de proba, cu exceptia cazului in care cel care a oferit informatii consimte la
dezvaluirea acestor documente sau informatii;
f) Lua sau cere sa fie luate masurile necesare pentru a asigura confidentialitatea
informatiilor, protectia oricarei persoane sau protectia probelor.
DREPTURILE PERSOANELOR PE PARCURSUL ANCHETEI
Ancheta deschisa de Procuror, in conformiate cu prezentul Statut, confera persoanei
urmarite urmatoarele drepturi (art.55):
a) De a nu fi obligata sa se autoincrimineze sau sa-si marturiseasca vinovatia;
b) De a nu fi expus la nici o forma coercitiva de constringere sau amenintare,
tortura ori alte forme de cruzime;
c) De a beneficia gratuit de asistenta unui interpret competent, daca este
interogata intr-o limba pe care nu o intelege perfect;
d) De a nu fi restată ori detinuta in mod arbitrar si de a nu fi privata de libertate
decit cu exceptia cazurilor si in conditiile prevazute in Statut.
PROCESUL:
 Procesul se va desfasura la sediul Curtii, cu exceptii prevazute de art. 64 din Statut,
activitatea de judecata se desfasoara in prezenta acuzatului.
Procesul este public, potrivit art. 63 din Statut, consacrindu-se prezumtia de
nevinovatie. Dovada vinovatiei este sarcina Procurorului. Asadar, persoana acuzata nu are
obligatia de a produce nici o proba de nevinovatie. Daca Procurorul a strins probe de
vinovatie, persoana acuzata are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie, caci, inlaturind
probele de vinovatie, opereaza din nou prezumtia de nevinovatie.

DREPTURILE ACUZATULUI:
Potrivit art. 67 din Statut, acuzatul are dreptul sa fie audiat public, corect si impartial si
are urmatoarele garantii:
a) Sa fie informat in cel mai scurt timp cu putinta si complet asupra naturii si
continutului acuzatiilor;
b) Sa dispuna de timpul si facilitatile necesare pregatirii apararii si de a comunica
confidential cu aparatorul sau;
c) De a fi judecat fara intirziere excesiva;
d) De a interoga sau de a beneficia gratuit de asistenta unui interpret competent si
de traducerile necesare deplinei corectitudini;
e) De a nu fi fortat a marturisi impotriva lui ori de a-si recunoaste vinovatia si de
a pastra tacerea;
f) De a face o declaratie scrisa sau orala in apararea sa, fara a depune juramin;
g) De a nu-si proba nevinovatia;
Procurorul trebuie sa comunice acuzatultui probele in posesia carora se afla si care se
dovedesc nevinovatia sau o atenteaza.

PROBELE
Art. 69 din Statut fixeaza regulile generale privitoare la probe. Curtea se va pronunta
asupra concludentei sau admisibilitatii probeleo, avind in vedere valoarea probanta a acestora
si prejudiciul pe care l-ar putea aduce corectitudineii proceslului ori evaluarii corecte a
probelor, potrivit Regulilor de procedura si proba, cod de reguli dupa care se va respecta si
confidentialitatea probelor.
Pronuntarea Curtii asupra concludentei sau admisibialitatii unei probe inaintate de un
stat nu va avea drept efect pronuntarea asupra legislatiei nationale a acelui stat (art.69 paragraf
8, din Statut). Audierea martorilor se va face dupa depunerea juramintului prevazut de
Regulile de procedura si proba. Marturia, cu permisiunea Curtii, va fi orala, martorul putind
depune marturie inregistrata prin intermediul tehnologiei audio-vizuale ori prezentarea de, cu
incuviintarea Curtii si fara ca aceste masuri sa prejudicieze drepturile acuzatului.
DECIZIA CAMEREI PRIMEI INSTANTE
Statutul reglementeaza, in dispozitia art.74, conditii in prezenta carora Camera Primei
Instante va pronunta decizia.
Potrivit paragrafului 1 al acestui articol, toti judecatorii Camerei Primei Instane vor fi
prezenti la desfasurarea fiecarui stadiu al procesului si la integralitatea dezbaterilor.
Decizia Camerei Primei Instante va fi fondata pe evaluarea probelor prezentate si
discutate nemijlocit la proces si a exactitatii procedurilor, fara a depasi faptele si
circumstantele descrise in actul de acuzare sau amendamente la acuzatii. Deliberarile Camerei
sunt secrete, judecatorii putindu-se pronunta cu majoritate, daca decizia nu se poate lua in
uninamitate. Rezultatul deliberarii va fi scris si va contine expunerea completa si motivata a
constatarilor Camerei asupra probelor si concluziilor. Camera Primei Instante va pronunta o
singura decizie, in care se vor insera, in situatia in care nu s-au pronuntat cu unanimitate,
punctele de vedere ale majoritatii si ale minoritatii. Decizia sau un rezumat al acesteia va fi
prezentata in audiere publica.
PRONUNTAREA PEDEPSEI
Pedepsele pe care le poate acorda Curtea (conform art. 77) sunt fie detentie pentru un
anumit numar de ani, care nu poate depasi 30 de ani, detentie pe viata, in cazuri de extrema
gravitate si, suplimentar detentiei, amenzi si confiscarea proprietatilor si bunurilor rezultate
direct sau indirect din crima, fara prejudicierea tertilor de buna-credinta.
Statutul mai prevede posibilitatea apelului si revizuirii.
In situatia in care Camera Primei Instante pronunta verdicutl vinovat, acesta va aplica
pedeapsa, avind in vedere probele si concluziile prezentate la proces si care au relevanta
pentru sentinta.
Sentinta se pronunta in sedinta publica si, daca este posibil, in prezenta acuzatului. In
stabilirea pedepsei, Curtea va avea in vedere, potrivit art. 78 din Statut, gravitatea crimei,
circumstantele personale ale persoanei condamnate, potrivit Regulilor de procedura si proba.
Daca pedeapsa aplicata este inchisoarea, Curtea va deduce timpul pe care condamnatul l-a
petrecut in detentie, din ordinul sau, putind deduce si orice alt timp petrecut in detentie in
legatura cu cercetarile crimei.
Curtea, in cazul in care persoana este recunoscuta vinovata pentru mai multe crime, va
pronunta cite o pedepsa pentru fiecare crima in parte si o pedeapsa unica, care va indica
durata totala a inchesorii, fara a putea fi inferioara celei mai grave dintre pedepsele aplicate si
nici superioara pedepsei maxime de 30 de ani sau inchisoare pe viata.
IN PREZENT:
Din octombrie 2010, 114 state sunt membre ale Curţii. Republica Moldova, care a
ratificat Statutul la 11 octombrie 2010, va deveni parte a 114 de stat la 1 ianuarie 2011. 34 de
ţări, inclusiv Rusia şi Statele Unite au semnat, dar nu a ratificat Statutul de la Roma. O serie
de state, inclusiv China şi India critica Curtea Penala Internationala şi nu au semnat Statutul
de la Roma.