Trebuie sa retinem ca permeabilitatea (µ) nu are o valoare constanta si ea depinde de tipul miezului de fier, de

gradul de modulare si de premagnetizarea miezului (vezi fig.1). Pentru ca miezul de fier mentine concentrat
campul magnetic, nu este nevoie de un inel de fier perfect geometric, acesta putand fi si de forma
dreptunghiulara. In general pt calcul este nevoie doar de lungimea medie a liniilor de fortza in miez, deci de lE,
in cm, si de aria sectiunii transversale a miezului, QE, in cm². Deasemenea, nu este nevoie ca bobinajul sa fie
distribuit uniform pe circumferintza miezului, ca in cazul bobinei toroidale fara miez de fier, chiar se poate
concentra bobinajul intr-o anumita zona. Asa obtinem fig.11, arhetipul bobinei cu miez de fier.

Fig.11_Principiul bobinei cu miez de

fier. Inductantza L depinde de
lungimea medie a liniilor de camp,
lE, de sectiunea transversala QE si
de numarul de spire, w. Forma
geometrica a miezului de fier si
ordonarea bobinajului, distribuit sau
concentrat, are o influentza mica
asupra inductantzei.

Pentru aceasta se aplica formula 2:

Formula 2

In practica 4π=12,56. Deoarece permeabilitatea, µ, are o valoare extraordinar de nedefinita (variata),

nu are nici un rost sa folosim in formula un numar cu exact patru cifre. Se aproximeaza 4π=13 si deci:

Formula 3

In general se cauta numarul de spire (w) pentru o anumita valoare a inductantzei. Se obtzine astfel, formula 4:
 Aceste formule sunt folosite adesea pt calculul inductantei si numarului de spire la bobinele cu miez
de fier fara spatziu de aer (intrefier, gap). Aplicand unei bobine o tensiune alternativa de valoare foarte
mica, tensiunea unui microfon dinamic sau doza de pick_up, in marime de cativa milivolti, modularea
miezului este atat de mica incat pentru inceput se poate folosi in calcul permeabilitatea µ0,pentru
campuri de intensitate foarte mica. Fig.12 arata in acest scop permeabilitatea relativa variabila pt cele
doua clase (sorturi) de fier frecvent utilizate, tipul III si IV. Trebuie mentzionat faptul ca aceste valori
experimentale pt µ0 nu sunt garantate.
µ0, permeabilitatea relativa, variabila

Fig.12 Permeabilitatea in functzie Inductia maxima, Bmax in Gauss

de densitatea de camp la
Dynamoblech (tole Dynamo)

In normele DIN 46400, pt Dynamoblech sunt, din pacate, specificate valorile pt permeabilitatea µ20
(permeabilitatea pt o intensitate a campului de 20 mili Oersted) si acestea cu tolerantze mari. Pentru tole inalt
aliate valorile permeabilitatii de baza vor fi specificate de producator. Ca valori suficiente pt tensiuni alternative
mici se pot folosi:

-Dynamoblech III: µ=250

-Dynamoblech IV: µ=530

-Tole Nichel-Fier (40% Ni) µ=1500

Exemplu:
Este cautata o bobina de soc de audiofrecventza cu L=25H, pt tensiuni alternative mici si cu dimensiuni cat mai
reduse. Pentru a obtine o dimensiune redusa este ales pachetul de tole M20/5, din Tabelul 1, cu tole de Nichel-
Fier, fara gap (intrefier).

µ=1500, QE=0,25cm², lE=4,7cm

QE efectiv pt tole fara izolatie de hartie este:

spire

(si aici poate fi rotunjit datorita incertitudinii factorului µ)

Miezul M20 are, la utilizarea unei carcase pt bobina standard, o suprafatza de bobinaj, Qw, de 0,27cm². Pentru
a minimaliza pierderile, datorate rezistentei ohmice ridicate, se va folosi intreaga fereastra de bobinaj si fara
izolatie de hartie intre straturi. Numarul de spire pe fiecare cm² de bobinaj:

Spire/cm²

In Tabelul 4 gasiti pentru 20.000 sp/cm² un diametru al sarmei de 0,05mm. Aceasta sarma are o rezistentza (r)
de 8,94 Ω/m. Lungimea medie a unei spire (lw) pentru acest miez are rotund 3,6cm=0,036m (Tabelul 1).
Rezistentza bobinajului devine, astfel:

Astfel, valorile finale sunt: miez M20/5 fara intrefier, tole Ni-Fe (40% Ni), 5.000 spire CuEm de 0,05mm,
R=1610Ω.

…va urma…