Ce ne asteapta pe noi in viitor? O perioada glaciara sau o perioada de incalzire globala?
A cauta raspunsurile acestor intrebari ne-a obligat anul 2010 care poate fi numit anul razbunarii naturii in directia umanitatii pedepsindu-o pentru interventia acesteia in procesele firesti ale sale de-alungul deceniilor. Anul 2010 a debutat cu doua mari cutremure socante in America Latina urmate de loviturile stihiilor in Asia de S-E dupa care a venit o vara caniculara, vara pe care multe tari nu o vor uita niciodata. Lumea s-a rasturnat. Este de mentionat faptul ca atunci cand Moscova era sufocata de fumul padurilor aprinse, plajele din Argentia si Brazilia erau acoperite de zapada. Oamenii mureau de frig iar turistii ce isi petreceau vacantele la mare sufereau din cauza temperaturilor scazute de pe plajele Frantei si ale Spaniei. In acelas timp, in alte tari ale lumii, circulatia era ingreunata din cauza inundatiilor. Polonia a fost inundata, iar de la inaltimea unui zbor de pasare, acele teritorii proiectau imagini catastrofale. Specialisti din diferite tari sustin ca situatia climaterica a pamantului se va modifica atat de mult incat viata va deveni imposibila. Eu nu sunt de aceeasi parere, chiar daca in momentul de fata ma opun tuturor oamenilor de stiinta care afirma acest lucru. Orice s-ar intampla, 10% din populatia globului va ramane in viata. Iar daca raman in viata, macar 10%, inseamna ca viata continua, inseamna ca umanitatea exista. Poate sa dispara civilizatia dar nu viata in intregimea sa. Clima pe pamant se modifica. Temperatura este in contiuna crestere asa ca inevitabil apare intrebarea : Unde vom ajunge in viitorul apropiat? Care va fi soarta copiilor si a nepotilor nostrii poimaine? Alti specialisti afirma puternic ca in viitorul apropiat vom fi nevoiti sa evacuam zeci de milioane de oameni de pe teritoriul diferitelor orase si tari din motive climaterice dar asta inseamna inevitabil si economice. Unii oameni de stiinta merg mai departe si afirma ca in viitorul indepartat, Pamantul va atinge temperatura de 500 de grade si exista speculatii cum ca Pamantul va avea aceeasi soarta ca planeta Venus. Unde vom ajunge in urma topirii ghetarilor din Groenlanda? Va veni in Europa gerul siberian? Cand va incepe noua era glaciara? Cum se va schimba clima planetei in sec XXI? Cui ii poate fi convenabila incalzirea globala? La ce ne putem astepta in vara anului 2011? Ce se va intampla cu omenirea in general? La aceste intrebari oamenii cauta raspunsuri prin diferite metode, analize, pronosticuri, previziuni, proorociri, clarviziuni si multe altele. Vom arde de vii sau vom ingheta de frig? La ce ne putem astepta atat in viitor cat si in 2011? Daca aruncam o privire asupra stirilor emise de mass media din intreaga lume, acestea apar mai mult ca niste rezumate a unor “actiuni militare”. Urmarind toate aceste stiri si articole pubilcate in anii trecuti se formeaza clar impresia ca natura a declarat razboi omului ca o razbunare pentru trufia acestuia de a se declara el insusi regele si stapanul naturii. Observam cum stihiile naturii ne-au pus in fata un ultimatum. Numarul jertfelor umane produse in urma catastrofelor naturale din ultimii ani a depasit un milion de oameni. 12.01.2010 in Haiti, cutremurul de pamant a facut 222.000 de victime 02.05.2008 ciclonul din Miami a facut 138.000 de victime 12.05.2008 cutremurul din China a facut 68.000 de victime 08.10.2008 cel mai mare cutremur inregistrat- cutremurul din Pakistan care a facut 100.000 de victime In 2003 in Europa, diferite cataclisme au facut 30.000 de victime mai ales in Franta si in Spania 26.12.2004 tsunamiul din Oceanul Indian a facut 250.000 de victime dovedindu-se cel mai nemilos tsunami
In ultimii ani, pe internet, motoarele de cautare au inregistrat cuvantul “clima” de
17.000.000 de ori. Multi se intreaba cum a aparut in Rusia o temperatura atat de mare si cum a reusit sa se mentina timp de o luna si jumatate in anul 2010. Meteorologii au explicatia lor legata de cicloane si anticicloane si spun ca temperaturile ridicate au fost aduse de un ciclon asupra Europei si Rusiei iar temperatura a fost atat de ridicata incat anticiclonul care a venit din partea Oceanului Atlantic nu a avut puterea de a-l strabate si lovindu-se de acest anticiclon aerul se intorcea, transformandu-se in umiditate si ca urmare a acestui fapt a aparut o serie intreaga de ploi torentiale care au inundat multe tari din Europa. In timp ce in Rusia si in Europa temperaturile erau foarte crescute, oamenii din Scandinavia, Norvegia si Danemarca nu isi mai dadeau jos paltonul din cauza ca era tot timpul frig si umed. Acesta e rezultatul acelui perete ce s-a format intre ciclonul cald si cel rece venind dinspre Oceanul Atlantic. Anticiclonul a venit asupra Europei si s-a oprit aici. Care este explicatia stagnarii acestui anticicon cu aer fierbinte? Meteorologii nu au nici un raspuns general acceptat pentru aceasta intrebare. Acest subiect continua a fi o tema pentru cercetari. Dincolo de granitele lumii stiintifice, atat si pe internet cat si in alte domenii si sfere informationale au aparut o multime de explicatii si versiuni al acestui fenomen. S-a ajuns pana la teoria utilizarii unei arme climaterice. Este arma climaterica un mit sau o realitate? Unii specialisti sunt ferm convinsi ca statiile radar si o serie intreaga de antene din Groenlanda si Alaska sunt capabile sa emita niste unde extrem de puternice care pot fi transmise pe orice parte a Pamantului, astfel putand sa genereze orice gen de cataclisme naturale. Alti specialisti au observat o legatura si o corelare dintre zborul deasupra Europei a satelitului X-37B si a tornadelor care apar. S-a observat ca odata cu trecerea acestui satelit, dupa el, pe aceeasi traiectorie apar o serie intreaga de incendii a padurilor si tornade nespecifice pentru acele teritorii. Este o coincidenta sau este ceva intentionat? Unii specialisti rusi au mers si mai departe afirmand legat de canicula din 2010, ca impotriva lor s-au utilizat in acelas timp doua feluri de arme climaterice. Astfel s-a creat o tigaie artificiala deasupra teritoriului Rusiei, care se afla permanent pe foc. Deasupra, a fost intentionat creata o gaura in stratul de ozon iar pamantul era ca o tigaie incinsa iar anticiclonul care se misca normal si ar fi trebuit sa isi urmeze traiectoria a fost oprit deasupra Rusiei si acest proces a continuat atata timp pana cand cele doua arme au fost oprite. Peretele cu aer fierbinte era atat de dens si puternic incat ciclonul ce venea dinspre Oceanul Atlantic nu a mai putut sa inainteze iar la intersectarea acestor doua curente se petreceau fenomene naturale rare in timp ce pe teritoriul aflat sub ciclonul Atlantic se manifesta frigul si ploile torentiale. Alti specialisti afirma ca acest lucru e imposibil din punct de vedere tehnic. Eu sunt ferm convins ca o astfel de arma nu o au inca nici rusii, nici americanii. Posibil in viitor sa apar o astfel de inventie si arma dar in prezent niciuna din tarile mari nu detin o astfel de arma, capabila sa faca ceea ce s-a intamplat in vara anului 2010 deasupra regiunii Moscova. Pentru a dirija cicloanele si anticicloanele , pentru a le orienta in directia dorita si pentru a declansa efectele scontate este nevoie de o cantitate imensa de energie. Acel nivel de energie cu care s-ar putea infaptui acest lucru este inca de neatins pentru omenire. Din acest motiv dirijarea proceselor naturii este imposibil din cauza lipsei accelei gigantice cantitati de energie. Multi oameni se inspira probabil din filme, unde vad lasere aflate undeva pe orbita pamantului si la apasarea unui buton sunt capabile sa parjoleasca intreg pamantul. In realitate astfel de lasere nu exista. In 2005, cand asupra Americii s-a declansat unul dupa altul o serie intreaga de cicloane , cei mai inversunati oameni , inclusiv specialistii au vazut in acele fenomene mana rea si lunga a rusilor. Dupa caniculele din 2010 specialistii rusi au invinovatit NATO pentru declansarea acestor fenomene spunand ca, in Norvegia exista antene speciale, capabile sa declanseze astfel de efecte si ca anume in Norvegia exista un punct foarte important de dirijare a razboaielor climaterice. Niste ziaristi rusi au vizitat in mod special aceasta statie, unde le-a fost aratat totul si s-au convins ca nu exista niciun fel de arma climaterica, dar s-au convins ca acolo exista unul dintre cele mai puternice radare climaterice de pe Pamant. Trebuie sa spun ca in problemele climaterice nu exista nimic senzational. La majoritatea dintre aceste probleme nu exista inca un raspuns adecvat si astfel mass media din toata lumea amesteca lucrurile si informatiile intre ele, in asa fel incat sa produca o stire, o senzatie, o noutate. In schimb, in lumea stiintifica senzationalul dispare, aici totul se bazeaza pe dovezi, experimente, cercetari minutioase, care se deruleaza pe perioade lungi de timp, si astfel, din lumea stiintifica nu ne apar inca informatii senzationale asa cum apar ele in mass media. Cu toate acestea, schimbarile climaterice care apar pe suprafata pamantului continua sa reprezinte un subiect foarte interesant excluzand orice fantasmagorie despre armele climaterice, puterile PSI si altele. Nici nu va imaginati cat de multe descoperiri stiintifice despre natura, om si viata au fost facute in ultimii zeci de ani, cate teorii si ipoteze au fost emise. De exemplu, cu totii pastram si avem ca imagine piramidele din Egipt. Mai tineti minte cum inca nu demult invataturile scolilor medii si chiar ghizii turistici ne explicau noua cat de greu le era sclavilor sa construiasca acele piramide enorme in mijlocul pustiului incins al Saharei? Intr-un mod foarte convingator ne explicau toate aceste lucruri. Cum s-au ispravit ei cu aceasta sarcina? Cum se aparau ei de razele arzatoare ale soarelui? De unde luau ei apa in mijlocul pustiului? Cati au trebuit sa moara pentru ridicarea piramidelor in asemenea conditii vitrege de clima? Dar poate pe atunci, cand se construiau piramidele, nici nu existau nisipurile fierbiniti pe acele teritorii. Poate ca nici pustiu nu era. Specialistii au descoperit ca pe atunci, cand se construiau piramidele, teritoriul din jur era plin de verdeata si continea cantitati impresionante de apa. Existau chiar si rauri. S-a desoperit ca piramidele egiptene se construiau pe niste insule de verdeata si erau inconjurate de ape, ceea ce noi azi nici macar nu ne putem imagina, la fel cum nu ne putem imagina ca in prima sa expeditie catre marea Azov, Petru I a fost nevoit sa renunte din motive meteorologice . Armata lui a fost lovita de zapezi, frig si ger, acest lucru s-a intamplat la malurile marii Azov in luna septembrie, luna care astazi e foarte calduroasa. A doua jumatate a sec XVII inceputul sec XVIII a existat o perioada de racire. Finlanda, Suedia, Rusia, Norvegia, Estonia au avut multi ani de lipsa de recolta, iar conditiile climaterice au injumatatit practic populatia acestor tari. Exista confirmari in documentele istorice ca in acele perioade de timp in Europa Centrala, in mijlocul verii, oamenii se dadeau cu patinele pe gheata. Iata inca cateva dovezi legate de frig si de temeperaturi scazute. Cu totii stim ce inseamna o vioara Stradivarius. Viorile Stradivarius au o legatura foarte directa cu acele perioade de racire climaterica. Cercetatorii au stabilit in modul cel mai stiintific posibil ca miraculoasele vioare ale italianului au o legatura directa cu perioada de racire din jumatatea secolului XVII si inceputul secolului XVIII. Stradivarius a creat vioarele lui in primii ani ai secolului XVIII, anume in acea perioada de racire a climei. Inelele de pe lemnul taiat al copacului erau foarte dense din cauza climei, iar acest lucru favoriza sunetul viorii. Astazi, material pentru viorile sale, Stradivarius ar mai putea gasi doar in Siberia indepartata. Oamenii de stiinta au demonstrat ca in ultima suta de ani, temperatura medie a crescut cu 8 grade, ceea ce, ca unitate de masura pare a fi putin, dar ca mod de manifestare este extrem de mult. Cu 18.000 de ani in urma,cand s-a terminat ultima perioada glaciara, cand o buna parte din teritoriul pamantului era acoperita cu sloiuri imense de gheata, temperatura medie pe suprafata pamantului era mai mica decat cea de azi doar cu 5 grade. Va imaginati? Doar cu 5 grade. Este cunoscut faptul ca incalzirea globala e determinata de cauze firesti, activitate solara, explozia vulcanilor, dar si de factori antropogeni - oamenii care in mod activ taie padurile, ard milioane de tone de carbuni, petrol si gaze. Astazi polemica principala a oamenilor de stiinta este in ce masura oamenii contribuie la modificarile climaterice - incalzirea globala. Unii dintre oamenii de stiinta afirma ca noi, astazi, ne aflam intr-o faza fireasca in care clima trebuie sa se incalzeasca, doar ca acest fenomen de incalzire se produce cu o viteza mult mai mare decat ar fi trebuit sa se intample conform tuturor modelelor cunoscute si cercetate de stiinta. Pamantul a mai avut perioade de incalzire dar se derulau pe o perioada mult mai indelungata. Astazi, ne aflam intr-o urmatoare perioada de incalzire globala fireasca doar ca se deruleaza cu o viteza mult mai mare ceea ce este nefiresc. Viteza de incalzire globala este azi atat de mare incat nu poate fi explicata prin mecanismele firesti ale acestui proces. Viteza e atat de mare in comparatie cu celelalte modele de incalzire globala tocmai pentru ca domina factorii antropogeni. Pamantul nostru e inconjurat de un strat ce indeplineste functia de patura. Aceasta este formata in mare parte din metan, dioxid de carbon si alte gaze. Anume aceasta patura formata din gaze, nu permite razelor solare si caldurii ce provine de la acestea sa se ridice reflectandu-se de la suprafata pamantului in atmosfera. Imaginati-va ca in trecut razele solare patrundeau prin patura de sera aproape fara modificare. Se reflectau la suprafata pamantului si plecau inapoi trecand prin patura efectului de sera modificandu-si putin frecventa si calitatea. Astazi razele solare patrund prin patura efectului de sera, se reflecta la suprafata pamantului, iar la intoarcere sunt retinute de stratul dens al acestei paturi astfel ca pamantul la suprafata se incalzeste. In trecut, planeta se asemana cu o sera care avea in tavan geamurile deschise iar azi se aseamana cu o sera a carei tavan este total acoperit si din acest motiv razele solare raman in sera. Daca nu ar exista efectul de sera, atunci temperatura globala medie nu ar fi de 14 grade cum este acum, ci ar fi de -20 de grade, iar civilizatia noastra in astfel de conditii nu ar putea exista. Concentrarea gazelor paturii ce inconjoara pamantul si creaza efectul de sera , in ultimii ani a devenit mult mai densa. Omul a inceput sa arunce in atmosfera tot felul de gaze odata cu inceperea revolutiei industriale, iar acest lucru s-a intamplat la sfarsitul secolului XIX. Exact din acea perioada de timp se observa in mod stiintific o tendinta lenta de crestere a temperaturii globale. Unii considera ca omul este vinovat pentru incalzirea globala, altii considera ca desi omul ar putea fi invinovatit in aceasta directie, implicarea lui este totusi foarte mica in comparatie cu derularea fenomenelor firesti ale naturii. Inceputul incalzirii globale intradevar coincide cu revolutia industriala, dar asta nu poate servi ca argument solid pentru a putea spune ca doar omul si activitatea lui e de vina in procesul de incalzire globala. Unii specialisti afirma ca incalzirea globala si efectul de sera se datoreaza nu atat activitatii omului ci si activitatii din ce in ce mai intense a soarelui care incalzeste tot mai puternic intreaga sera si prin urmare incalzeste mai mult oceanul mondial. Acea cantitate de gaze care se evapora de pe suprafata oceanului mondial este incomparabil mai mare cu tot ce a putut arunca in atmosfera omul in urma activitatii sale pe durata a o suta si ceva de ani. Incalzirea oceanului mondial se produce ca un efect de sera mult mai puternic decat poate sa produca omul pe durata a sute de ani. Este evident ca ambele pareri stiintifice sunt valide. Temperatura globala creste si datorita factorilor firesti ai naturii cat si datorita factorilor antropogeni. Daca nu ar fi existat factorii antropogeni, oricum planeta ar trece prin aceasta perioada de incalzire globala in mod firesc, doar ca acum influenta factorilor antropogeni face ca aceasta incalzire globala sa aiba o viteza de crestere mai mare in comparatie cu celelalte cicluri globale prin care pamantul a mai trecut. Daca nu ar fi existat factori antropogeni, astazi, in comparatie cu secolul XX am fi intrat in faza de stabilizare a climei. Adaugand si factorii antropogeni, noi inca ne aflam in perioada de incalzire. Astfel, se observa influenta destul de accentuata a factorilor antropogeni. Cu toate acestea, polemica in directia factorilor ce contribuie la incalzirea globala, implicatia si vinovatia omului, este deschisa. Oamenii de stiinta cauta inca dovezi solide in aceasta directie. Intre timp, sursele de informare in masa, publica una dupa alta, tot felul de informatii socante. Exista si oameni de stiinta care privesc problema dintr-o perspectiva mai radicala, afirmand cu tatie ca in viitorii 300 de ani planeta Pamant se va incalzi pana la 100 de grade. Pamantul nu se va opri la acest nivel. Incalzirea va continua de-alungul sutelor de ani pana cand, clima pe pamant va ajunge sa semene cu cea de pe Venus unde temperatura ajunge la 500 de grade. Tot ei afirma ca in astfel de conditii nici un fel de bunker sau noutate tehnica nu ne va putea salva de aceasta catastrofa climaterica, chiar daca aceste bunkere vor fi in Alaska, Polul Nord sau oriunde in alta parte. Exista versiuni stiintifice care spun ca vecina noastra, planeta Venus, candva a avut conditii climaterice asemanatoare pamantului dar din anumite motive, planeta ar fi ajuns la o temperatura de 500 de grade. Nu este exclus sa se fi ajuns la aceasta temperatura datorita efectului de sera. Anumiti oameni de stiinta, considera, ca aici pe Pamant am depasit punctul de intoarcere si fenomenele de incalzire globala sunt ireversibile. Chiar daca azi omul ar inceta sa mai arunce orice fel de gaze in atmosfera, chiar si asa procesul de incalzire globala este ireversibil iar catastrofa climaterica este inevitabila. In lumea stiintifica globala, aceasta ultima versiune nu isi gaseste sprijin. Sunt foarte putini oameni de stiinta care sustin teoria catastrofei climaterice globale. Nici un model de incalzire sau racire globala existente si cunoscute pana in prezent, luand in considerare si pe cele mai dramatice, nu sustin teoria unei astfel de catastrofe. Dimpotriva, cei mai multi oameni de stiinta afirma ca peste zeci de ani, pe noi ne asteapta o noua perioada glaciara, iar acest lucru nu contrazice in niciun fel ceea ce se intampla astazi la nivel de clima. Periodic, planeta Pamant trece prin fenomenul de racire globala, din cauza indepartarii de Soare, unghiul de rotatie al Pamantului in jurul axei sale si multi alti factori astronomici. Astazi noi ne aflam in perioada intermediara de la o era glaciara la alta. Unele teorii stiintifice afirma ca pamantul trece permanent printr-o perioada glaciara si una de incalzire. Aproximativ 90.000 de ani pe pamant este frig si aproximativ 10.000 de ani se incalzeste. Noi acum ne aflam in perioada de final a incalzirii globale si vom continua drumul nostru spre o noua perioada glaciara care va dura zeci de mii de ani. Putem spune chiar ca ne aflam in pragul dintre incalzirea globala si intrarea intr-o noua era glaciara. Implicarea omului in acest proces prin aruncarea in atmosfera a milioane de tone de gaze contribuie la indepartarea punctului maxim a viitoarei ere glaciare cu o mie, doua mii de ani. In loc de 10.000 de ani, puntul maxim al viitoarei ere glaciare va veni in 11.000-12.000 de ani. Oricum s-ar intampla lucrurile, noi cei de azi, trebuie sa privim toate aceste fenomene intr-un mod linistit si calm. A gandi azi, ce se va intampla in 10.000-12.000 de ani in viitor e la fel cum un neaderthalian si-ar fi pus intrebari de pe atunci legate de problema nanotehnologiilor. Mult mai probabil este faptul ca urmasii nostrii se vor acomoda prin dezvoltare si transformare pentru a putea trai atat intr-o perioada de incalzire globala cat si in perioda erei glaciare. Cert este faptul ca Pamantul in viitorii zeci de ani nu se va raci brusc. Exista si o alta teorie care spune ca este suficienta continuarea topirii ghetarilor din Groenlanda ca in viitorii 10-20 de ani o parte din teritoriile Europei si nu numai sa fie inundate. Aproape intreaga suprafata a Groenlandei este acoperita cu ghetari, grosimea carora ajunge la 3,5 km. Sub acest strat de ghetari se afla scoarta pamantului care este presata de greutatea ghetarilor. Astfel, scoarta pamantului se indoaie sub aceasta presiune, formand o suprafata concava de aproximativ un km. Alaturi se afla placile tectonice ale Islandei. Dupa parerea cercetatorilor, acele placi tectonice reprezinta o suprafata sensibila. Aici se unesc doua placi tectonice: ale Americii de Nord si ale Europei de Sud. Dupa parerea oamenilor de stiinta, prin topirea ghetarilor, presiunea asupra placii Americii va scadea considerabil iar aceasta va incepe sa se ridice. La un moment dat imbinarea dintre aceste placi tectonice nu va mai rezista si va forma crapaturi gigane de- alungul placii unde vor intra cantitati imense de apa si intrand in contact cu mantia fierbinte va crea o explozie de vapori in atmosfera. Se presupune ca explozia de vapori va fi atat de mare incat razele solare practic nu vor mai putea patrunde pe suprafata Pamantului. Vizibilitatea se va reduce practic la 0 si vor incepe ploi torentiale. Cercetatorii afirma ca in urma socului ce va duce la aparitia gigantelor crapaturi dintre placile tectonice se va forma un val de apa imens care va acoperi St. Petersburgul, Riga, Hamburg, Paris, Berlin, Kaliningrad, Londra, Washington, New York, Montreal si Otawa. Se presupune ca actuala statuie a libertatii va ajunge sa fie in apa pana la genunchi iar turnul Effel va sta in apa pana la jumatate. Curentii de apa calda si rece a oceanelor vor incepe sa se arunce asupra Europei. Astfel, Europa de N va suferi ingheturi-la fel si America de N. Se spune ca anume in aceste zone va incepe era glaciara. Pamanturile acestea nu vor ingheta imediat. Acest proces va dura, iar frigul se va instala imediat, pe durata unei singure ierni. Astfel apare teoria ca dupa 20 de ani va incepe noua era glaciara daca se va produce acea explozie de vapori in urma aparitiei acelei gigantice crapaturi din zona intersectarii placilor tectonice. Cu toate astea nu va grabiti sa emigrati pe Luna. Acesta este un scenariu, dar nu singurul. Exista o multime de teorii si o multime de modele in care se lupta oamenii de stiinta. Exista si o multime de date care confirma anumite teorii si infirma altele. Exista dovezi care vin in sprijinul unor teorii catastrofale la fel cum altele le infirma. Deci nimic nu este cert nici in cea mai stiintifica lume atunci cand vorbim despre mecanismele naturii. Dar asa e omul, iar lumea stiintifica este facuta din oameni, iar acestia sunt indreptatiti sa caute, sa presupuna, sa descopere si sa cerceteze. Teoria legata de placile tectonice globale in care una urca iar alta coboara, nu este confirmata in totalitate. Chiar pe la fundul Nevei, in St. Petersburg se imbina doua placi tectonice dintre care una urca iar cealalta nu, fapt demonstrat stiintific. Si ce ar trebui sa facem acum? In ce mod si in ce masura ar trebui sa ne agitam? Cu toate acestea, sunt si oameni de stiinta care nu exclud nicuna dintre variante si le iau in considerare pe toate, doar ca trebuie sa tinem seama si de viteza reala de producere a acestor fenomene. Teoretic nu putem exclude nici varianta ca temperatura va creste iar ghetarii din Groenlanda se vor topi in totalitate pe durata a 600-700 de ani. Presiunea pe placa tectonica de sub ghetari intradevar va scade si scoarta terestra se poate ridica intradevar cu 1 km dar in ce masura va pune acest fenomen civilizatia in pericol nu este inca cunoscut. Placile tectonice, permanent se ciocnesc, se ridica, coboara, se indeparteaza, producand cele mai diverse fenomene geofizice, geomagnetice, chiar si geoclimaterice. Acest lucru este firesc si lumea permanent gaseste modalitati de adaptare. Nefirescul va aparea in momentul cand viteza acestor fenomene ar creste foarte mult, nedandu-le oamenilor timp pentru adaptare. Astazi inca nu exista dovezi clare care sa ne spuna ca aceasta viteza intradevar ar putea creste dincolo de limitele firesti ale planetei. Din acest motiv am putea spune ca nu avem niciun temei stiintific care ar sustine desfasurarea unei astfel de apocalipse. Analizand toate variantele si modelele existente deja, si posibile teoretic, nu avem azi in lumea stiintifica nici cea mai mica dovada ca in 2012 sau in 2120 va veni apocalipsa , declansata de conditii climaterice. In astfel de conditii apare intrebarea: Ce se va intampla cu noi sau cu copiii nostri? Care este cel mai verosimil pronostic pentru secolul XXI? Prognoza pentru sec XXI
Cercetarile stiintifice si analizele tuturor modelelor arata ca temperatura globala in
urmatorii ani va mai creste. Cresterea temperaturii globale cu inca 1,8 grade este cea mai favorabila situatie pentru care trebuie sa ne pregatim. Cele mai multe concluzii stiintifice spun ca anume cu atat va creste temperatura globala. Practic, cresterea temperaturii cu 1,8 grade sau chiar cu ceva mai mult, nu va pune in mare pericol civilizatia umana desi va fi nevoie de o multime de restructurari economice, emigrarea popoarelor si multe alte efecte. Punctul maxim al cresterii temperaturii medii globale se presupune ca ar putea ajunge pana la 5,8 grade, dar in acelas timp se afirma ca acesta ar fi cel mai sumbru pronostic care s-ar putea realiza in cele mai nefavorabile conditii pentru umanitate si care mai mult ca sigur nu va avea loc. Cresterea temperaturii medii cu 5,8 grade ar reprezenta o catastrofa globala. In acelas timp, este deja bine cunoscut faptul ca indiferent de scenariul incalzirii globale, fie cel optimist fie cel pesimist,in Rusia, intreaga lume stiintifica este unanim de acord ca temperatura va creste mai repede decat pe glob. Astfel daca pe glob temperatura medie se va ridica cu 3 grade, in Rusia ea va creste pana la 6 grade. Varianta optimista spune ca daca in lume temeperatura va creste cu 1,5 grade, in Rusia ea va atinge 3 grade. Cat de convenabila sau inconvenabila poate fi aceasta incalzire pentru Rusia? Unii oameni de stiinta rusi afirma ca cresterea temperaturii medii cu 2 grade , pentru ei, care sunt o tara nordica, nu le va crea niciun fel de probleme ci dimpotriva vor avea de castigat. Rusia a fost si ramane una dintre cele mai friguroase tari a lumii. Stiti care e temeperatura medie anuala a Rusiei? Ce credeti? 9 grade? 16 grade? Sau poate -1 grad? Temperatura medie anuala a Rusiei este de minus 5 – minus 5,5 grade. Pe al doilea loc ca temperatura medie anuala se afla Canada iar pe locul trei se claseaza Finlanda, care are temperatura medie anuala de 0 grade. Astfel, Rusia isi mentine pozitia fruntasa de tara nordica si friguroasa si totusi este foarte adaptata pentru viata. In general se considera ca 0 grade este acea limita de la care viata este posibila sau nu. Fiind o tara nordica si cea mai friguroasa, Rusia cheltuie anual sume enorme pentru incalzirea spatiilor locative, a spitalelor, scolilor, institutiilor etc. Perioada de incalzire centralizata si necentralizata in St. Petersburg dureaza 8 luni pe an. Dupa unele calcule, pentru incalzirea apartamentelor si institutiilor, in Rusia se cheltuie anual mai mult de jumatate din intregul volum energetic al tarii. Astfel efectul de sera si incalzirea globala le este chiar folositoare rusilor, nu numai din considerente economice care pana la urma semnifica sume enorme. Odata cu incalzirea globala, in urmatorii 100 de ani se vor deschide caile maritime care azi pot fi parcurse numai 50 de zile pe an fara ajutorul marilor spargatoare atomice de gheata. In viitor se asteapta ca aceste cai sa fie deschise 3-4 luni pe an. Daca temperaturile vor continua sa creasca, atunci va creste nivelul transporturilor pe Volga si alte rauri ale Uralului. Vasele vor putea naviga pe diferitele rauri ale Rusiei pe o perioda lunga de timp in decursul anului. Daca va deveni mai cald in viitor, asta inseamna ca va creste nivelul dezvoltarii agricole in Rusia. Potentialul agricol al Rusiei ar putea creste mult fara ca aceasta sa fie oarecum dependenta de fostele tari sovietice. Tarile foste sovietice, care traditional au fost folosite pentru agricultura, pentru a hrani Rusia, ar putea nimeni in situatia inrautatirii conditiilor pentru agricultura cauzate de secete. Astfel in viitor se prognozeaza ca Rusia sa devina o mare putere agricola. Deja azi exista premise clare pentru a confirma aceasta teorie. Chiar vara anului 2010 cu secetele sale a pus in mare dificultate agricultura diferitelor tari fost sovietie, dar s-a observat o imbunatatirea a situatiei agriculturii rusesti. Cantitatea de precipitatii va creste si regimul lor va fi foarte nefavorabil pentru agricultura diferitelor tari, inclusiv europene, anume din cauza ploilor scurte si torentiale , fapt ce va duce catre distrugerea recoltelor provocate de inundatii. Intensitatea ploilor torentiale va creste, distrugand in calea lor recoltele agricole. Regimul precipitatiilor va incepe sa semene cu cele subtropicale. Aceste precipitatii intense si pe durata scurta de timp vor fi imediat inlocuite cu perioade lungi de seceta. Aceste fenomene vor duce la paralizarea agriculturii in forma care o cunoastem noi astazi. Regiunea Krasnodar si regiunea Stravropol, granarul actual al Rusiei, ar putea suferi transformari climaterice dar in acelas timp vor aparea alte regiuni favorabile pentru agricultura, asimilarea carora va dura zeci de ani. Daca temperatura medie a globului va creste cu 2 grade, atunci in mod inevitabil va aparea problema apei potabile si a secetelor cumplite in diferite zone ale globului. Din zona Portugaliei si Marocului, pana la granitele Chinei, vor fi afectate de aceste secete. Sudul Rusiei face parte din aceste teritorii. Se considera ca daca temperatura medie va creste cu pana la 2 grade, atunci o treime din glob va avea o mare problema cu apa potabila. Astfel e greu de imagint care ar putea fi urmarile pentru o multime de tari lipsite de apa potabila si hrana. Rusia, tara bogata in rauri si lacuri cu apa dulce se pare ca la prima vedere nu va fi afectata dar asta e doar la o prima vedere. Intr-o astfel de situatie, apele lacului Baical, a carui adancime este inca necunoscuta, s-ar putea sa fie ravnita de foarte multi doritori de a o avea chiar si cu puterea armelor si in aceasta situatie, rusii in mod evident, o vor apara tot cu puterea armelor si nu numai. Inca una din problemele incalzirii globale care vor aparea pe teritoriul Rusiei, va fi cea legata de ingheturile vesnice. Multi dintre noi cred ca acest lucru ii intereseaza doar pe locuitorii din Iacutia si Ciucotca. Foarte putini dintre noi stiu ca inghetarea vesnica din Rusia se intalneste pe aproximativ 60% din teritoriul ei. Acest raport este unul foarte mare. Pe 60% din teritoriul Rusiei sunt vesnice zapezi. Deja astazi, multe locuinte, blocuri, constructii metalice de pe acele teritorii incep sa se deterioreze vizibil din cauza incalzirii. Caramizile din peretii cladirilor se transforma in praf, astfel incat pereti intregi cad pur si simplu din cauza modificarilor sub influenta temperaturii, a calitatii si a componentei caramizilor. Constructiile metalice devin mai moi, mai usor de indoit, deoarece au fost construite din materiale, otel special care sa reziste la temperaturi joase. Foarte multe cladiri sunt construite pe un fundament de gheata, iar acest fundament topindu-se pune in pericol chiar si 70 % din fondul locativ al unor orase. Cladirile construite in zonele de vesnice ingheturi incep sa se darame din cauze umane ( greseli de proiectare,calitatea materialelor,etc) dar si mai mult din cauze climaterice. Cantitatea precipitatiilor atmosferice din acele zone au crescut in mod consideraabil, ceea ce iar pune in pericol rezistenta diferitelor constructii. Daca cantitatea zapezilor creste, asta inseamna ca si temperatura pamantului creste, pamantul devenind din ce in ce mai cald, acoperit de zapada, ceea ce afecteaza dramatic trainicia fundamentului constructiilor. Rusii deja au observat ca trainicia constructiilor in partea nordului indepartat al Rusiei, a inceput sa fie afectata iar daca temperatura globala medie va creste cu inca macar un grad, asta ii va face pe ei in viitor sa gaseasca noi modalitati de a construi in acele zone. Toate modelele climaterice studiate si analizate atat in Rusia cat si in strainatate, arata ca in Rusia temperatura medie anuala creste datorita cresterii temperaturii pe timp de iarna, ceea ce nu poate sa nu produca efecte asupra teritoriilor acoperite de vesnica inghetare. Caderea cladirilor nu va fi singurul efect. Intreaga industrie a gazului si petrolului (conducte de gaz, rafinarii, combinate, uzine) vor fi si ele afectate. Granitele teritoriului acoperite de vesnica inghetare se vor retrage cu 150-200 km ceea ce va pune in pericol intreg ecosistemul, iar animalele vor deveni vulnerabile la tot felul de infectii si boli. Astfel, pe de o parte, Rusiei ii este convenabila incalzirea globala (economiile legate de incalzirile apartamentelor si a institutiilor), cresterea perioadei si climei favorabile agriculturii, exploatarea mai larga a cailor maritime. Dar pe de alta parte apar si lucruri nefavorabile (criza apei potabile in lume, secete si inundatii cat si incendii in partea de Sud a Rusiei), topirea zapezilor pe teritoriile acoperite de inghetul vesnic si toate efectele ce rezulta de aici. Exista multe argumente pro si contra legate de faptul ca ii convine Rusiei incalzirea globala sau nu, dar pana in prezent ca si in multe alte aspecte nu exista un punct comun general acceptat in lumea stiintifica legata de acest subiect. Intradevar exista conditii ca in viitor Rusia sa aiba de castigat in urma incalzirii globale, acesta este cert, dar in acelas timp exista si o multime de alte aspecte ce pot crea Rusiei defavoruri legate de incalzirea globala. Totul depinde de cum Rusia, precum si alte tari, vor stii sa administreze si sa foloseasca conditiile climaterice schimbatoare in favoarea lor. In prezent observam ca in Rusia, ca si in majoritatea tarilor de pe glob apar fenomene naturale nemaintalnite in trecut, precum uragane, tornade, inundatii mari, secete, si din grafice putem obserba ca numarul si cantitatea acestora au crescut pe teritoriul lor. Noi trebuie sa invatam a trai cu aceste fenomene, fie ca ele reprezinta rezultatul firesc si ciclic al naturii, fie ele reprezinta rezultaul actiunilor noastre din trecut. Nu avem unde sa ne intoarcem. Nu putem merge decat inainte. Pe langa aceasta, tarile lumii sunt puse in pericol nu numai din cauza cataclismelor meteorologice ci si din cauza eruptiilor vulcanilor si a cutremurelor de pamant din ce in ce mai dese si mai puternice. Candva, cu sute de milioane de ani in urma, Africa si America erau un singur continent. Apoi ele au inceput sa se indeparteze contiuand acelas proces si astazi. Ca rezultat, in partea opusa, aproximativ intre Japonia si California creste presiunea dintre placile tectonice. Placile tectonice se incaleca. Cea mai mare presiune tectonica apare azi in jurul coastei Californiene. A doua zona legata de presiunile provocate de placile tectonice se afla in zona Istambulului iar oamenii de stiinta sunt foarte constienti de acest lucru, dar cu toate astea lumea politica continua sa se raporteze la aceste informatii la un nivel foarte superficial. In aceste zone se continua constructiile, populatia e in contiuna crestere, depasind cateva milioane, iar acest lucru in viitor ar putea crea mari probleme, nu numai pentru ei ci si pentru multe tari invecinate. Atat in zona Californiana cat si in zona Istambulului, odata, se poate produce o descarcare a tensiunilor, efect ce poate fi catastrofal. Am observat deja cutremure in zona Turciei. A te lupta cu stihiile naturii este practic imposibil. Insa ceea ce putem face noi oamenii, inclusiv politicienii, este de a reduce la minimum efectele catastrofelor. Ca este strict necesar de a face acest lucru, ne-a demonstrat-o natura prin tragedia ce a avut loc in data de 26.12.2004, catastrofa ce a luat cele mai multe vieti in secolulul XXI. 250.000 de oameni au murit in urma tsunamiului provenit din Oceanul Indian. Si astfel apare intrebarea. Putea fi redus numarul jertfelor? Puteau oamenii sa fie salvati de aceasta furie a naturii? Cutremurul care a avut loc in ocean a fost inregistrat la 12 minute dupa ce a avut loc, iar specialistii din intreaga lume stiau ca acest lucru, in mod inevitabil, va duce la crearea unui val imens ce va atinge intr-un anumit timp malurile Thailandei. Toti stiau ca dupa 2h jumate de la cutremur, valul va atinge malurile Asiei de S-E. Omenirea a avut la dispozitie 120 de minute sa evite sau sa minimalizeze efectele tsunamiului si sa salveze sute de mii de oameni. Dar umanitatea nu s-a folosit de aceste 120 de minute deoarece nu exista un sistem de avertizare global pentru astfel de situatii. Lipsa unui astfel de sistem are un pret. Si acest pret este de 250.000 de vieti umane doar intr-un singur punct concret al Pamantului. Pentru a salva toti acesti oameni era suficient sa li se spuna sa se indeparteze la 5 km de mal si asta ar fi fost suficient. Aceasta era o distanta care ar fi putut fi parcursa de oricine chiar si pe jos in 120 de minute. Dar nimeni nu i-a instiintat. Intamplator sau nu?
21.ian.2010 - cutremurul din haiti- 222.000 victime
2.mai.2008 - ciclonul din Miami - 138.000 victime 12.mai.2008 – cutremur China - 68.000 victime 8.oct.2005- cutremur Pakistan – 100.000 victime 2003 – canicula din Europa – 30.000 victime 26.dec.2004- tsunamiul din Oceanul Indian – 250.000 victime Numarul jertfelor ultimelor cataclisme naturale de pe glob a luat viata la mai mult de 1 milion de oameni. Ce ne asteapta in viitor? Nu peste 100 de ani ci poate chiar iarna viitoare? Sau poate vara viitoare? Dupa ultimele date meteorologice s-a presupus ca iarna asta se va instala in Moscova inca din noiembrie. Asa a si fost. Cum va fi insa vara viitoare? Centrele de cercetare meteorologica nu ne pot spune nimic. Acest lucru va fi posibil pe la sfarsitul iernii deoarece stiinta moderna a meterorologiei nu poate privi in viitor decat maxim 6 luni. Insa analizand datele statistice ale evolutiei meteorologice, putem spune ca Moscova in 2011 nu va fi lovita de o vara la fel de caniculara. Probabilitatea ca in Moscova doi ani la rand vara sa fie la fel de caniculara se reduce la 0, dar asta numai daca natura se supune statistiicii sau in gerneral daca cunoaste ceva despre ea. Ceea ce s-a intamplat vara trecuta in Moscova este o anomalie si niciodata nu va deveni un model climateric pentru acea zona. Vara lui 2010 a stabilit pentru regiunea Moscovei numeroase recorduri de temperatura. Vor fi aceste recorduri batute candva? Este posibil. Peste 10 ani, 15 ani sau poate peste 100 de ani. Vom trai si vom vedea.