1

NASA n

cutarea
corpurilor
amenina

ce pot
Pmntul

"Cel mai amenintor obiect de pn acum a fost detectat n spaiu...un potenial pericol
pentru Pmnt...". Acestea sunt unele din frazele utilizate de mass-media pentru a descrie
3

obiectele din apropierea Pmntului, comete i asteroizi care se apropie la mai mult de 45
de milioane de kilometri de orbita Pmntului. Cu toate c pn acum nu a fost detectat
nici un potenial pericol, NASA lucreaz din greu pentru a le gsi, putndu-se lucra astfel
din timp pentru a le devia de la traiectorie.
"NASA face parte dintr-un program internaional de cutare a acestor obiecte. Se
dorete descoperirea i monitorizarea a peste 90% dintre obiectele din apropierea
Pmntului care ar putea reprezenta o ameninare la adresa omenirii pn la sfaritul anului
2008", afirma Dr. Donald Yeomans, cercettor n cadrul Jet Propulsion Laboratory din
cadrul NASA, locul unde se desfoar cea mai mare parte a acestui program. Programul
Spaceguard a luat natere n 1996 i concentreaz eforturile mai multor ari din Europa,
Asia, la care se adaug Australia si SUA.
Aproximativ 65% din cele 1100 de astfel de corpuri (cu diametrul mai mare de 1 km)
au fost descoperite.
Yeomans face parte din echipa desemnat de NASA de a prezice eventualele dezastre
produse de aceste corpuri. Taiectoria acestor comete i asteroizi a fost influenat de
planetele sistemului nostru solar, unele dintre ele trecnd acum prin apropierea Pmntului.
Compuse in mare parte din ghea si particule de praf, cometele s-au format in mediul rece
din la marginea sistemelor planetare, n timp ce majoritatea asteroizilor s-au format in
mediul mai cald din sistemul solar, ntre Marte si Jupiter.
"Dup atingerea scopului n 2008, ne vom concentra apoi pe detectarea i
monitorizarea corpurilor mai mici, care sunt mult mai multe dar i mai greu de gsit",
precizeaz Yeomans. "Daca vreunul din aceste corpuri reusesc s loveasc Pmntul,
dezastrul provocat va fi unul regional, nu global".
"Ne-am dori sa gsim toate corpurile cu un diametru mai mare de 140 de metri. Cele
cu un diametru mai mic probabil nu vor reui sa atinga solul din cauza frecrii cu
atmosfera decat in cazul n care acestea sunt formate dintr-un material foarte dur, fier de
exemplu."

Schimbarea polilor
4

Pentru o intelegere mai buna a acestor informatii trebuie sa aflam cine sunt zetanii si
cine este Nancy.
Zetanii ne vorbesc despre cum majoritatea oamenilor se afla intr-o negare milenara;
ca Pamantul va experimenta schimbari catastrofale descrise in viziunea Zeta a lui Nancy;
ca aceste schimbari sunt cauzate periodic de trecerea periodica a unei comete gigantice, un
foc de dragon cu doua fete, al carui timp frame si impact brusc poate fi anticipat; ca
Pamantul este martor ale unor cataclisme din trecut, ale unor schimbari de poli, intre care
amintim de ultima schimbare de poli, care a dus la disparitia mastodontilor, si ale unor
intalniri cu asteroizi; dar cu coordonatele date de zetani aceasta este o cometa vizibila, mai
ales in primavara lui 2002, de catre cei care au scopuri de amatori, si in aprilie 2003 de
catre ochii neantrenati care vor avea imagini de succes si aceste imagini vor fi inainte de
trecerea unui soarelui secund, dar factorii de vizibilitate vor demonstra ca nu este o stea
mai ales ca aceasta va emite o lumina rosie care variaza in functie de latitudine; ca exista
dovezi si ca marea cometa a vestit deja apropierea sa cu diferite semne cum ar fi meteoriti
verzi, ramasite din spatiu, o noua luna, cutremure permafrost, halouri de luna, apa neagra si
atmosfera ciudata; de ce zetanii sunt siguri de anumite intamplaricare vor avea loc in 2003
dar este dificila o predictie cu precizie. Zetanii spun ca in ciuda febrei milenare guvernul
nu va da alarma; ca in ciuda semnelor manifestate cum ar fi incetinirea rotatiei Pamantului
reflectata in Datele de Trend dar care nu sunt evidente, vor fi alarme false diversionare cum
ar fi cometa NEAT V 1 si o negare 2MASS, dar asteroizii 1997 XF 11 si 2002-NT7 au fost
atentionari tainice, cometa Lee va fi o concesie, filme precum The Core un mesaj si cum
exista un un nou plan de actiune; cum scopul este de a impiedica lumea si a ascunde
adevarul din spatele cataclismelor mascate cum ar fi curentul incetinit si flacarile solare;
cum ZetaTalk este vorba la obiect asa cum sunt si cartile autorului Velikovsky si Sitchin si
alti multi profeti; de ce sunt inregistrari pierdute si ajustari de calendare si ceasuri; de ce
sunt profetii care difera; ca apar semne cum ar fi broaste deformate sau pasari mari si o
incidenta crescuta a cutremurelor de adancime; ca se produc inevitabil ajustari emotionale
la noutati; ca exista o rezistenta asa ca un mesaj subtil este de preferat, ca vor fi lipse de
recolte timp de trei ani atunci cand va fi schimbarea polilor, dar acestea nu vor fi cauzate
de patogeni Psi-Tech; ca in cele din urma vor fi ajustari de recolte, frica de razboi si
reduceri in dieta oamenilor si ca va avea loc o cadere a pietei, o posibila inghetare a
finantelor cu un impact coplesitor.
Zetanii ne spun cum coada cometei va matura mai intai pamantul cu un praf rosu si
cu sfaramaturi, avertizandu-ne ca schimbarea se apropie; apoi cometa va cauza stoparea
rotatiei Pamantului pentru cateva zile datorita influentei magnetice, care se va solda cu o
lunga zi/noapte timp in care se va auzi un murmur; apoi gigantice fulgere vor avea loc in
stratul inalt al atmosferei, vor fi vanturi violente si petrochimicalele formate in atmosfera
vor cauza ploi sub forma de furtuni fierbinti; apoi este de asteptat ca miezul Pamantului sa
se alinieze magnetic cu marea cometa, astfel ca va fi o schimbare de poli cu ruperi de falii
continentale, cu munti in formare in anumite lanturi muntoase si cu pamanturi care se vor
scufunda si ridica; cum aliniamentul preexistent al placilor dicteaza un scenariu dramatic;
in ce mod giganticele valuri ale fluxului si cresterile nivelului apelor vor asalta coastele
printr-o mare inundatie; desi miscarile apelor vor avea loc atuncni cand rotatia va fi stopata
si un vortex oceanic se poate forma; cum miscarile de placi pot avea ca rezultat
5

scufundarea faliei atlantice, afectand tarmurile din jur si Noul Pamant de langa Antarctica;
cum celelalte planete vor fi afectate in mica masura. Zetanii vorbesc despre cum rotatia se
va restabili in cateva zile dupa schimbare; cum vor apare noi poli si un nou ecuator ca
urmare a schimbarii polilor si vom avea astfel o noua geografie; cum Pamantul va suferi
schimbari climatice; cum va fi noul climat cu mai putine deserturi iar vanturile puternice se
vor potoli; cum vor fi inundatii tarzii dinspre ocean datorita topirii ghetarilor care vor
antrena cresterea nivelului marilor; cum Pamantul va experimenta o renastere asa cum a
fost si in trecut; cum samantele renasterii vor fi in salbaticiile pe care noi le mentionam ca
refugii desi unele specii pot deveni specii in pericol; cum viata va lua o noua amploare
odata cu oxigenul furnizat de oceanul vietii si cum lacurile din interiorul continentelor vor
prospera si desi nu va avea loc o iarna nucleara, va fi nevoie de mai multe decenii pentru o
reintoarcere la normalitate.
Zetanii vorbesc despre cum sa ne pregatim, care sunt primii pasi care trebuiesc facuti,
despre pregatirea mentala necesara pentru cele mai teribile zile si cum sa identificam
timpul schimbarii; ce masuri generale de siguranta pot fi luate si de ce oamenii din India
trebuie sa se pregateasca de moarte; severitatea cutremurelor si eruptiilor vulcanice care
vor avea loc si cum sa supravietuim cutremurelor si schimbarii rapide si revarsarii apelor si
cum un sant mai putin adanc este potrivit; cum agitatia si cresterea nivelului marii si
pierderile atmosferice vor dura pentru o perioada, cum vor fi schimbarile de anotimpuri si
cand trebuie reinceput gradinaritul; ce sunt locurile sigure si structurile sigure; cum nu
toata apa va fi buna; cum exista un pericol local legat de stocurile nucleare care pot risipii
poluanti; cum trebuie sa ne pregatim din timp pentru a evita ultimul minut de panica dar
nivelul de pregatire va varia ca si intrebarea pe care dintre prieteni si familie trebuie sa-i
incluzi in aceste pregatiri; cum semnele numaratorii inverse vor anunta ora schimbarii, care
poate fi determinata cu certitudine. Zetanii ne vorbesc despre cum va fi viata timpurile de
dupa; ce va supravietui si cum schimbarea polilor reprezinta o extraordinare compensare;
cum va putea fi gasita in cateva zone mana din ceruri; cum va fi un colaps guvernamental,
dar vor fi supravietuitori inclunzand grupuri responsabile care vor actiona ca un sprijin
pentru altii; cum pe tot globul vor fi orase devastate cu fabrici la pamant, dar noi surse de
energie vor fi la putere si chiar Internetul va fi functional; dar stocurile si banii de hartie
vor fi bani fara valoare.
Zetanii ne spun daca este un mit sau este adevarat ca schimbarea polilor este cauzata
de un vortex planetar; daca Pamantul va experimenta un val de caldura sau o topire rapida
a ghetarilor; daca este posibila intercventia sau vor fi cataclisme inevitabile si actiuni fara
rezultate; daca cea de-a 12-a planeta s-a apropiat mereu dinspre Orion; de ce a 12-a planeta
pare a fi o planeta rebela; daca exista luni pentru a 12-a planeta; daca este precis calendarul
maias sau daca sfarsitul anului 2003 are vreo semnificatie; daca alinierea planetara va
cauza o schimbare de poli pe 5 mai 2000; daca au existat Atlantida si Mu; daca a avut loc
potopul si de ce Noe l-a anticipat; de ce a avut loc exodul evreilor si cum a fost ghidat
Moise; daca povestiri precum cea care descrie despartirea Marii Rosii sau cea cu Enoh si
balena descriu o schimbare de poli; de ce exista strazi scufundate langa Bemude; ce
reveleaza hartile vechi; care este legatura intre monstrul din Loch Ness, Yeti, lacul
Brainerd si schimbarea de poli; daca Hale Bopp este cometa milenara sau daca obiectul
6

Shramek este real; daca activitatile vulcanice si cutremurele sunt cauzate de catre pulsul
electro-magnetic si ce legatura exista intre dovezile geologice si impact cu un asteroid.

Sfritul timpului
"Aceeasi samani i-au spus lui Villoldo ca lumea va ajunge intr-adevar la un sfarsit...
ca planeta se va transforma in anii care urmeaza intr-un mod care depaseste capacitatea
noastra de intelegere actuala. Perioada anilor 2002 - 2012 ei o denumeau Pachacuti,
insemnand timpul cand totul se intoarce invers, cand realitatea este restructurata." Jay
Weidner si Vincent Bridges in cartea "Misterele marii cruci de la Hendaye"
S-au scris multe despre sfarsitul timpului si 21 decembrie 2012, data la care celebrul
calendar Maya se incheie brusc.
Un lucru interesant este ca Mayasii, care erau foarte avansati in astronomie,
calculasera date cosmice pana la milioane de ani in trecut. De ce calendarul lor se incheie
la solstitiul de iarna din anul 2012?
La fel de tulburator este faptul ca in cu totul alta parte a lumii, traditia Kalachakra
(Roata Timpului) afirma ca dupa 960 de ani de la revelarea invataturii secrete in Tibet (care
s-a facut in anul 1027) va veni o perioada de 25 de ani care va culmina cu Sfarsitul
Timpului. O matematica simpla ne duce la un rezultat intrigant: 1027 + 960 + 25 = 2012.
Cu cativa ani in urma au inceput sa apara comentarii si teorii pe marginea celor doua
"curente" convergente: calendarul Maya si traditia tibetana Kalachakra. Totusi, nimeni nu
putea raspunde la o intrebare simpla si legitima. Pe masura ce ne apropiem de anul 2012 si
intram in era Varsatorului, transformarea constiintei colective a umanitatii se va face fara
cataclisme sau va fi nevoie de o mare purificare si "triere", asa cum traditia indienilor Hopi
(si multe altele) consemneaza? Sau in ambele moduri?
Recent am citit o carte numita "Misterele marii cruci de la Hendaye" care raspunde
acestei intrebari. Astazi suntem la marginea Timpului, cu toate consecintele de rigoare. Si
intr-adevar, intreaga realitate se va intoarce "pe dos". Acelasi lucru s! -a intamplat in
Atlantida cu mii de ani in urma, cand, ca si acum, domneau lacomia, materialismul, setea
de putere si tehnologia, in detrimentul spiritualitatii.
De cel putin 30 de ani o multime de informatii de natura metafizica si spirituala au
intrat in campul constiintei planetar, si nu intamplator. Aceasta a facut ca multi oameni sa
se intoarca din nou sincer catre spiritualitate, in toate formele ei. Dar nu suficient de multi.
Este de ajuns sa ne uitam la lumea noastra de azi si vedem clar ca marea majoritate a decis
sa ignore acest semnal. Personal cred ca aceasta polarizare de constiinte face parte din
procesul de purificare al planetei.
Din multimea de invataturi profetice, o voi aminti pe cea crestina, fiind cea mai
apropiata de nivelul actual de intelegere al umanitatii, fiind deci cea mai potrivita. In Biblie
se spune ca graul va fi separat de neghina. Aceasta "triere" deja se desfasoara sub ochii
nostri.
7

Este unanim recunoscut ca, de-a lungul mileniilor, frumoasa nostra planeta a trecut
prin diverse cataclisme. Fie ca era vorba de inundatii, ere glaciare, inversari de poli sau alte
violente majore, multe dintre ele s-au petrecut foarte rapid. Caminul nostru nu este atat de
stabil si sigur pe cat am vrea noi sa fie.
In credintele stravechi gasim referire la fenomenul precesiei echinoctiilor, avand o
durata de 25.920 de ani. Acest mare ciclu, sau Anul Cosmic, are o pozitie centrala in
traditiile egipteana, mayasa, nord-americana... Era deci foarte important ca astronomii
antici sa cunoasca exact locul lor in acest mare ciclu, pentru ca existenta lor depindea de
aceasta.

Secretul crucii de la Hendaye

Marea cruce de la Hendaye din sudul Frantei este un monument ce reprezinta
Sfarsitul Timpului. Contine intr-o forma codificata informati! i despre marele An Cosmic si
ciclurile de purificare si "triere" care vin odata cu acesta.
Dar mai important decat aceasta, mesajul acestei cruci descrie procesul de purificares
emisfera nordica a planetei va trece "prin foc" datorita unui eveniment ce apare in centrul
galaxiei noastre. Autorii se bazeaza nu pe profetie, ci pe cercetari stiintifice in legatura cu
anumite alinieri planetare si galactice care au determinat perioadele de purificare din
trecut. Un astfel de proces a inceput deja si pentru noi.
Aceste conculzii prezentate in carte au o baza stiintifica solida. Recente descoperiri
astronomice vin in sprijinul afirmatiei ca multiple schimbari planetare au inceput deja si
acestea se vor intensifica pe masura ce ne apropiem de anul 2012.
La inceputul anului 2004, magazinul "Fortune" si ziarul "The Guardian" au facut
public un raport al Pentagonului. Care afirma ca in urmatorii ani ne putem astepta la
schimbari bruste de clima care vor duce planeta la anarhie; dupa anul 2010 Europa va
suporta o schimbare radicala de clima se estimeaza milioane de victime omenesti datorate
razboiului si foametei; pana in anul 2007 furtuni violente vor distruge bariera de coasta a
Olandei determinand pierderea unor vaste teritorii; revolte si conflicte interne vor distruge
India, Africa de Sud si Indonezia; numeroase perioade de seceta vor afecta majoritatea
"granarelor" lumii; amenintarile nucleare se vor intensifica; Marea Britanie si tarile vecine
se vor indrepta catre un climat siberian; conflictele si neincrederea vor patrunde in toate
aspectele vietii; schimbarea climei va fi o amenintare mai mare decat cea terorista.
Dovezi stiintifice in sprijinul unei schimbari bruste (de ordinul a cativa ani) a climei
exista, pentru ca asemenea schimbari au avut loc si in trecut. Doua articole recente
publicate in "Fortune" si "Common Dreams" descriu cum aceste schimbari sunt asociate cu
ultima era glaciara, care s-a petrecut acum 13.000 de ani. si se pare ca se va petrece din
nou.
Credibilitatea teoriei unei noi ere glaciare este sustinuta si de masuratorile navei
spatiale Ulysses (lansata de Agentia Spatiala Europeana in 1993) care arata ca sistemul
solar primeste din ce in ce mai mult praf cosmic venind dinspre centrul galaxiei ceea ce
duce la scaderea "luminii" pe care o primim de la Soare.
De asemenea, s-a studiat salinitatea oceanului Atlantic de nord in ultimii 40 de ani.
Nivelul salinitatii apei oceanice a scazut pe masura ce au inceput sa se topeasca din ce in
ce mai multi ghetari, ceea ce a dus la scaderea vitezei marilor curenti de apa oceanici din
8

aceasta zona (incluzand faimosul curent cald Gulf Stream), cu efecte directe asupra climei
regionale. Se asteapta astfel o racire puternica a vremii in urmatorii ani, racire ce va afecta
coasta de nord-est a SUA, estul Canadei, Marea Britanie si tarile vecine. Ca medie,
temperaturile din Europa ar putea sa scada cu 7 - 14 grade.
Raportul Pentagonului mai arata ca, paradoxal, vara va fi din ce in ce mai calda, ceea
ce va duce la o si mai rapida topire a ghetarilor oceanici, cu consecinte grave asupra
curentilor oceanici si a climei zonale. La extrem, se poate ajunge la ierni cu temperaturi
foarte scazute, similare Siberiei, in tarile limitrofe Atlanticului de nord. De asemenea,
multe alte zone vor suferi schimbari similare.

Legatura cu sudul Frantei

Extraordinarul mesaj daltuit in misterioasa cruce de la Hendaye isi are originile in
scolile stravechi ale Gnosticismului, Alchimiei, Sufismului, Kabbalei si Crestinismului
mistic. Se pare ca acest mesaj a fost scris pe aceasta cruce de catre un supravietuitor al
teribilelor zile ale Atlantidei. Ideea centrala a cartii este ca aceasta cruce reprezinta un
punct de referinta pentru purificarea planetara actuala.
Jay Weidner afirma ca "initiatii scolilor stravechi priveau timpul si experienta umana
intr-o dimensiune bazata pe cicluri." Stravechi texte indiene descriu (cu multe mii de ani
inaintea Bibliei) cum Marele Ciclu de 25.920 de ani a fost impartit in 4 ere "In acelasi fel
cum anotimpurile decurg unul din altul, cum Luna trece prin perioadele de nastere,
crestere, maturitate si moarte, umanitatea, ca intreg, trece prin cele 4 faze ale acestui Mare
Ciclu. Acesta este compus din era de aur (Satya), era de argint (Treta), era de bronz
(Dvapara) si era de fier (Kali)."
Astazi ne aflam nu numai la sfarsitul erei de fier, dar si la sfarsitul ciclului de 25.920
de ani. Conform scrierilor stravechi, era de fier este perioada in care magia neagra devine
religie iar oamenii gasesc placerea in a-si controla si domina semenii si chiar planeta.
Pamantul, aerul si apa sunt poluate. Razboaie, foamete si epidemii inconjoara rasa umana.
Timpul insusi se grabeste acum spre Sfarsitul care va permite unui nou ciclu sa reinceapa."
Este de ajuns sa privesti atent in jurul tau si vei vedea ca toate aceste simptome sunt
prezente.

Alinieri cosmice
Pentru a intelege cu adevarat mesajul crucii de la Hendaye este necesar sa intelegem
fenomenul precesiei echinoctiilor.
Pe scurt, planeta Pamant se invarte in jurul axei sale ca un titirez care se clatina. Ca
rezultat, polul nord al planetei traseaza in spatiu un cerc imaginar larg, avand o perioada de
25.920 de ani. Acest adevarat "An Cosmic" este unul dintre secretele bine pazite ale
vechilor scoli spirituale ale civilizatiilor antice.
Calea Lactee este galaxia din care face parte sistemul nostru solar. Privita din profil,
arata ca o paine rotunda cu un mijloc (centru) proeminent. Centrul galaxiei (descoperit in
1917) se comporta ca o inima ce pulseaza lent, trimitand in spatiu o energie misterioasa.
Autorii cartii afirma ca mesajul crucii de la Hendaye confirma recentele descoperiri
stiintifice din astronomie care arata ca centrul galaxiei este responsabil de periodice
pulsatii energetice ce influenteaza sistemul nostru solar. Secrete stravechi ne spun ca
9

centrul galactic este sursa Constiintei Creatoare care ghideaza evolutia umanitatii si a
intregii galaxii si determina calitatea vietii si a constiintei de pe Pamant.
Desi aduce mai mult a filozofie, nu este deloc asa. Autorii arata ca descoperirile
fizicianului Paul LaViolette sunt esentiale. El le-a publicat in cartea sa "Pamantul
incendiat" in care demonstreaza ca aproximativ la fiecare 13.000 de ani Pamantul primeste
un val de energie dinspre centru galactic care duce la catastrofe. Ultima data s-a intamplat
la sfarsitul erei glaciare.
Mai mult, LaViolette a examinat probe din gheata Groenlandei si a descoperit
straturi de Iridium, element provenit din centrul galaxiei. Toate aceste "ploi" galactice au
perioade de 13.000 de ani. Suspectati vreo legatura cu precesia echinoctiilor?

O viziune unificatoare
Cei care sunt constienti de ceea se intampla azi in lume recunosc ca se pregateste
intr-adevar ceva. Traditiile stravechi ale indienilor Hopi, mayasii, Edgar Cayce, Roata
Timpului tibetana si multe altele, toate converg catre aceste zile. De ce tocmai acum
umanitatea este preocupata de probleme planetare ca reducerea salinitatii oceanului
Atlantic de nord, incalzirea globala, riscul unei noi ere glaciare?
De ce tocmai acum clima se schimba drastic? In vara anului 2003, aproape 15.000
de francezi au murit din cauza caldurii excesive in numai 3 saptamani. Gheata din Alaska
se topeste rapid iar stalpii liniilor telefonice sunt in pericol de a cadea, lipsindu-le suportul.
Din 2002 s-au inregistrat cele mai fierbinti veri din ultimii 500 de ani. In ultimele cateva
zeci de ani unii ghetari din Elvetia s-au diminuat cu 50%, la fel ca si gheturile nord-polare
din regiunea Alaska si Canada. Sir David King, omul de stiinta cel mai respectat din Marea
Britanie a afirmat recent ca "ne aflam in fata unui dezastru climatic" (iar ca urmare
guvernul Britanic a incercat sa-l reduca la tacere).
Nu putem ignora toate aceste informatii.
Atunci ce e de facut? Sa ne ridicam mainile la cer si sa renuntam la orice speranta?
Absolut nu. Aceleasi traditii stravechi ne spun ca cei care sunt pregatiti vor trece cu succes
prin toate aceste evenimente, regasindu-se in noul ciclu.
Catre sfarsitul cartii, autorii amintesc de discutiile pe care le-a avut Alberto Villoldo
cu unii dintre samanii din Peru. "El vorbeste de o posibila evolutie a speciei Homo Sapiens
spre Homo Luminous". In aceasta directie sunt importante recentele cercetari despre
genomul uman si despre posibilele re-organizari ale genelor in forme noi care vor da
nastere unor lanturi de ADN cu mai multe spirale (in prezent sunt doua). Sa fie rezultatul
misterioasei energii din centrul galaxiei?
Un lucru e sigur: acesti samani sunt convinsi ca ceva cu adevarat profund este pe
cale sa se infaptuiasca si ca urmeaza un pas foarte important pentru umanitate.
Ca referinta, merita citite "Amprentele zeilor" de Graham Hancock, "Profetiile Maya" de
Maurice Cotterell si Adrian Gilbert si "Dincolo de profetii si predictii" de Moira Timms.

10

Poluarea
De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua. Ea a aparut o
data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omel cu inteligenta si spiritul creator care il
definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la
opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale.Multiplicandu-se neincetat, specia umana a
adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacand mlastini si pamanturi intelenite in vai
roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a
domesticit animale salbatice.Pana aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decat, poate,
pe arii foarte restranse, care nu puteau afecta ansamblul.
Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua
revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si
strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor,
cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce
alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica
moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de
pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al progresului material
a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost
poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de
disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse
maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele
ei sunt resimtite pana si pe intinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in
timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari
decat
intr-un
mileniu.
La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau asupra
naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cat de cat sesizabile.La mijlocul
secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea revolutiei industriale, numarul
locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca
manifestari preocupante, cu exceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale incepand cu Anglia - care au urcat primele in "trenul industrializarii", gratie in primul rand
masinii cu abur.
Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor
trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.Sunt
multi sau putini ? Exercita oare numarul lor cu adevarat o "presiune demografica" asupra
mediului inconjurator ? Iata intrebari ce-i framanta deja pe demografi, economisti, medici
si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici.Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a
lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si
doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel
de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene,
11

datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de
procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.
Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune
pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea
fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata
Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile
paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta,
lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii
ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau
socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie
devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput sa lupte
impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul
avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa adaugam ca, in fiecare an, zeci de milioane
de hectare de soluri productive sunt "devorate" de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea
secvente ale duelului inegal dintre frunza verde si asfalt.
De cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut jumatate
din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii
de ori.Distrugerea padurilor, carora li se datoreste in cel mai inalt grad stabilitatea si
calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor - solul,aerul si apa - s-a soldat
de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase.Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea
stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale.
Despaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare civilizatii nu numai in
nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale Europei au impins dezgolirea muntilor si
dealurilor
pana
la
limite
vecine
cu
calamitatea.
Reimpadurirea e inca un cuvant prea nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpara
greseala multimilenara care a determinat disparitia a jumatate din arborii planetei.Desigur,
in aceasta privinta calculele sunt foarte precare.Recurgem totusi la unele, care, indiferent
cat de mare e aproximatia, ne spun cate ceva.La sfarsitul Imperiului roman, Peninsula
Iberica era acoperita cu paduri viguroase de la Biscaya pana la stramtoarea Gibraltar si ar fi
avut o populatie aproape dubla fata de cea de azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din
fostele paduri.
In afara de protejarea solului, padurea exercita cea mai puternica actiune
purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si restituindu-l sub forma atat
de necesarului oxigen.Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in
atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si
animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei "plamani verzi" ai Pamantului, carora
le datoram atat de mult.
Nu mai putin important este rolul padurii ca factor de regularizare a cursurilor
raurilor.De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si turism, tot
mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta biofizica indispensabila localitatilor
balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante si animale foarte utile etc.
Intr-un cuvant, fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi nu
sunt posibile.Astazi, cand padurile ocupa cam o treime din suprafata uscatului (circa 4
miliarde de hectare), pe plan modial isi face loc parerea ca aceasta reprezinta un minimum
12

necesar,sub care omenirea nu-si poate permite sa coboare.In conditiile cand raman de
rascumparat fata de padure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand
1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om pe timp de un an, iar
raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii, spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea
solului, exploatarea nerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.
Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la
indemana intelegerii oricui priveste acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot
felul.Imaginea haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi
din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv.Gunoi a existat
dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a modificat serios
continutul.Pentru gospodariile taranesti traditionale si deci pentru localitatile rurale,
gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care putrezeau in
cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie imprastiate pe camp pentru
fertilizare.Exista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in
perimetrul oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata de la
sate.
Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase ,
cand doi din cinci locuitori ai globului traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la
inceputul secolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari, ajungandu-se ca acela
cu peste un milion de locuitori sa depaseasca 200.Or, dupa calcule aproximative, fiecare
locuitor din orasele europene "produce" mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de
vreo trei ori mai mult.De obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi
existente sau pe locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca
servituti inevitabile, uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane.Si mai grav e
ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice, sunt extrem de rezistente
la actiunea bacterii-lor si, practic, nu se recicleaza pe cale naturala.
Evacuarea rudimentara a gunoaielor a inceput sa puna serioase proble-me in zonele
puternic urbanizate din Occident inca de acum mai bine de o suta de ani.In 1870, in Anglia,
si in 1892, in Germania, pentru marile orase s-a introdus incinerarea gunoaielor, cu
valorificarea partiala a caldurii pentru producerea de abur si curent electric.Sistemul de
incinerare s-a extins si per-fectionat mult, optandu-se pentru arderea centralizata in mari
uzine, mai avantajoasa pentru marile orase.
Preocupanta ramane nu numai problema asigurarii salubritatii in perime-trele urbane
si in vecinatatea lor.Astazi, plugurile tractoarelor scot deseori la iveala ambalaje de plastic
si cutii de conserve, in primul rand pe terenurile arabile din jurul centrelor urbane, dar si in
alte parti.Prezenta acestor obiecte aruncate si a multor altora se intalneste, din pacate, si in
poienile muntilor, si pe malul raurilor sau pe litoralul marin, cam peste tot unde oraseanul
"eva-deaza" in sanul naturii, fara a renunta macar pentru scurt timp la comodita-tile
locuintei
si
la
gestul
reflex
de
a
arunca
resturile.
Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in
atmosfera aproximatim un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea
combustibililor - carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si
alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri constructoare de masini,
13

industria ali-mentara etc. - ca si circulatia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor

etc.
Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii
atmosferice provine din orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza
ulterior orase.Asa ca primele victime sunt orasenii.Exista de acum un numar apreciabil de
"infernuri ecologice", perimetre urbane unde noxele industrializarii se fac simtite prin
efecte combinate : aer viciat, zgomot, aglomeratie.In asemenea locuri - cum sunt orasele
San Paulo, Ciudad de Mexico, Detroit, Callacuta, Los Angeles, New York - procentul de
imbolnaviri ale cailor respiratorii, inclusiv cancerul pul-monar, este de cateva ori mai mare,
inregistrandu-se, de asemenea diversi alti factori de risc pentru sanatatea oamenilor, si nu
numai a acelora ce locuiesc la orase.Abordand aceasta problema, specialistii considera ca,
pe langa reducerea prin toate mijloacele a surselor de poluare, si, daca se poate, chiar
eliminarea totala a unora dintre ele, insanatosirea aerului este de neconceput fara aportul
decisiv
al
ariilor
verzi.
Dar daca aerul, asa cum este, deocamdata poate fi respirat pretutindeni pe gratis, nu acelasi
lucru se intampla cu apa potabila, care pentru citadini are de mai multa vreme un pret.Si
inca in continua crestere.Caci apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti,
dupa aer, a devenit si el un produs industrial.In preajma marilor orase si unitati industriale
apar instalatii uriase de "tratare" a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai
multe feluri etc.
La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta
care dispune de atata apa, incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km
grosime.Chestiunea e ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta
cea mai mare parte se afla in ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru
consumul personal si pentru activi-tatile sale economice numai in jur de 1 la suta din
volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din unele panze freatice.Chiar
si asa, ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale
inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o mare
parte din ea este de acum puternic poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate menajere si industriale - este covarsitoare.
Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii "perforati" de "ploile
acide", la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerate "mareele negre",
adica poluarea, practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte
dezastroase asupra florei si faunei marine.

14

15

Specii pe cale de dispariie

I. Introducere:
Peste 19.000 de specii de plante i 5.000 de specii de animale de pe Glob sunt
clasificate ca fiind pe cale de dispariie. Alte cteva mii de speciii ajung n pragul
dispariiei n fiecare an nainte ca biologii s le poat identifica.
Principalele cauze ale dispariiei speciilor de plante i
animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comercial
(colectarea de plante, vnatul iraional i braconajul),
distrugerile produse de ctre speciile aclimatizate i poluarea.
Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezint cea mai
mare ameninare pentru aceste specii.
De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante i
animale au evoluat ncet i au disprut din cauza schimbrilor
climatice radicale i a imposibilitii de a se adapta competiiei
pentru supravieuire. Totui, din anii 1600, rata de dispariie a
crescut progresiv, odat cu creterea populaiei umane i
consumarea resurselor naturale.
Muli oameni de tiin consider c de la dispariia dinozaurilor, n urm cu 65 de
milioane de ani, astzi ne aflm n mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere
ireversibil a numeroase specii de plante i animale.Meninerea ecosistemelor actuale,
precum pdurile, recifurile de corali sau mlatinile, depinde n mare msur de
biodiversitatea lor. Dispariia uneia dintre speciile care alctuiesc un astfel de lan trofic
poate duce la declinul ecosistemului respectiv.
Scderea ireversibil a biodiversitii are un impact serios asupra nivelului de trai al
oamenilor.
Ecosistemele sntoase asigur hran, aer curat, ap i soluri fertile pentru agricultur. De
asemenea, 40% din medicamentele moderne provin de la plante i animale.

II. Cauze:

Distrugerea habitatelor de ctre activitile umane este cauza primar a dispariiei

unor specii de plante i animale. Pe msur ce vieuitoarele evolueaz, ele se
adapteaz unor habitate specifice, care le asigur condiiile optime de via de
care au nevoie. Poluarea, drenarea mlatinilor, defriarea pdurilor, urbanizarea i
16

construcia de drumuri (Transamazonianul, Transsiberianul) duc la distrugerea

sau fragmentarea acestor medii de via. Astfel, speciile pierd contactul cu
celelalte populaii, reducndu-se astfel diversitatea genetic i adaptndu-se mai
greu la condiiile climatice schimbtoare. n unele cazuri, habitatul fragmentat
devine o zon prea restrns pentru a suporta o populaie mare.
n ultimii 400 de ani, exploatarea comercial mondial a animalelor pentru hran
i alte produse a crescut simitor. Multe specii de balene au ajuns n pragul
dispariiei dup ce au fost pur i simplu mcelrite pentru ulei i carne. Un alt
exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis pe scar larg pentru cornul
su, care este preuit ca medicament i afrodisiac. De asemenea, familii ntregi de
cactui i orhidee sunt ameninate cu dispariia din
cauza
culegerii lor iraionale.
Speciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem
au
cauzat, de multe ori, declinul speciilor native. n
1959,
colonitii britanici au introdus bibanul de Nil n lacul
Victoria n Africa de Est. Acest pete de prad a
redus
drastic populaiile native de peti i a cauzat
dispariia a nu mai puin de 200 de specii endemice,
care
se hrneau cu alge. Astfel, vegetaia acvatic din
lacul
Victoria a crescut extrem de mult i echilibrul
natural a fost dereglat, ireversibil pn n ziua de
astzi.
O alt cauz major care a dus i duce la diminuarea drastic a faunei i florei
este poluarea mediului. Diferite chimicale toxice s-au rspndit tot mai mult n
circuitul hranei n cadrul ecosistemelor. Poluarea apei i temperaturile ridicate ale
apei au fcut s dispar numeroase specii de peti endemici. Ploile acide au
distrus, pn la sfritul sec.XX, 118 milioane m3 de material lemnos n Europa.
De asemenea, deversrile chimice au afectat pentru mult timp i fundul oceanic.

III. Exemple:
Lista de specii de plante i animale recunoscute ca fiind pe cale de dispariie este
mult prea lung pentru a fi amintit fiecare specie n parte. Exemple mai concludente sunt:
Porumbelul pasager deinea cndva supremaia absolut ca numr de exemplare
ntre psri i mamifere. n anul 1813, s-au numrat peste 1 miliard de porumbei
n statul american Kentucky; peste un secol, n acelai stat, a ncetat din via
ultimul exemplar din aceast specie.
Pasrea dodo, asemntoare porumbelului, dar nezburtoare, a fost zrit prima
oar n anul 1598, n insula Mauritius din Oceanul Indian; ultimul exemplar a
disprut n jurul anului 1681.
Condorul californian, considerat ca cea mai mare pasre pe cale de dispariie, a
intrat n atenia specialitilor care au luat ultimele exemplare din mediul lor
natural i le-au trecut n rezervaii speciale, unde se ncearc nmulirea lor.
17

 Vulturul pleuv, cu capul alb i acoperit de pene, n ciuda numelui su, a fost
declarat n anul 1782 ca pasre simbol a S.U.A. Existena sa a fost pus n mare
dificultate din cauza polurii excesive, dar n urma msurilor energice luate de
specialiti, numrul lui s-a redresat simitor.

Multi papagali sunt grav amenintati de distrugerea nemiloasa a padurilor din

habitatele lor tropicale si subtropicale, si de cererea mare de pasari de colivie. Printre
speciile amenintate este ara lui Spix, din nord-estul Braziliei, din care se crede ca doar un
singur mascul mai traieste in salbaticie. Kakapo din Noua Zeelanda este alt papagal
amenintat, impins aproape la disparitie de pradatori ca hermeline, pisici, sobolani introdusi
in habitatul lor de colonistii europeni.
Dintre cele 4600 specii de mamifere cunoscute, se consider c peste 1000 de specii
sunt puternic afectate, multe fiind pe cale de dispariie, printre care:
Lupul tasmanian, al crui ultim exemplar a murit n captivitate n anul 1936.
Ursul panda uria din China a devenit simbolul mondial al animalelor pe cale de
dispariie i se fac eforturi pentru prezervarea lui.
Irbisul (leopardul zpezilor), avnd habitatul n Himalaya i n zonele nvecinate,
i are existena pus n pericol din cauza vnrii excesive pentru blana sa
valoroas.
Yakul tibetan, cndva n numr foarte mare, a fost
redus simitor ca numr de exemplare datorit vnrii
lui extensive.
Fiind vnate fr mil pentru pielea lor deosebit,
speciile de crocodil american i crocodil de Nil i vd
astzi existena periclitat.
Elefantii sunt la randul lor amenintati cu disparitia
datorita comerciantilor de fildes care pun mare pret
pe acest produs. In 1979 in Afica mai traiau in
salbaticie 1,3 milioane de elefanti dar din cauza
braconajului acest numar a scazut la 600.000 in 1989.
Elefantul indian -ca specie- este intr-o situatie mult mai
grea. Din cauza reducerii habitatului, in salbaticie mai traiesc 35000-54000 de
exemplare, majoritatea lor in India. Alte 16000 de exemplare sunt tinute ca
animale domestice in diferite tari din Asia.
Rinocerul s-a aflat si el mult timp in tinat vanatorilor, ceea ce a dus la o scadere
drastica a numarului de exeplare ale speciilor lui. Rinocerul alb, rinocerul de
Sumatera si de Borneo, rinocerul de Java si cel african se gasesc acum numai in
cateva sute de exemplare
Focile sunt de asemenea amenintate datorita vanatorilor, care erau interesati doar
de pielea si blana animalelor. Populatia de foci inelate a ajuns de la catev asute de
mii la doar 10000 de exemplare in regiunea arctica-canadiana. Foca calugar, care
traieste in ape calde, este cea mai rara dintre foci, in unele regiuni ea fiind deja
disparuta.
18

 Primatele se afla si ele pe lunga lista a animalelor amenintate cu disparitia, fapt

datorat reducerii suprafetelor ocupate cu paduri tropicale. Specia cea mai
periclitata este urangutanul. Numarul gorilelor de munte a scazut si el la doar 350
de indivizi ramasi in salbaticie.
Alte animale pe cale de extinctie sunt vidrele marine si cele uriase, soparla de
Komodo, balenele ucigase si cele cu cocoasa, tigrul siberian, unele specii de hiene,
jaguarul si unele specii de reptile si amfibieni, cum ar fi broasca testoasa uriasa de
Galapagos, broasca aurie, tuatara sau iguana.
Situaia nu st mai bine nici n ara noastr. Odinioar n numr foarte mare,
bourul i acvila au mai rmas doar ca simboluri pe stema Moldovei i a Munteniei.
Zimbrul nu mai figureaz dect n legendele legate de Drago-Vod. Falnicul zgan a
rmas doar n toponimia muntelui Zganu. Dropia, care odinioar mpnzea Cmpia
Brganului, a fost redus numeric la cteva exemplare existente astzi n Dobrogea.
Rsul, capra neagr i cocoul de munte sunt astzi animale ocrotite de lege. n acelai
regim legislativ se afl i multe plante din patria noastr, reduse multe cantitativ, printre
care: floarea de col, garofia Pietrei-Craiului, tisa, bujorul romnesc, sngele voinicului i
altele.

IV. Eforturi de prezervare:

Situaia a devenit de-a dreptul dramatic. Specialitii consider c astzi dispar zilnic
de pe suprafaa Pmntului numeroase specii de plante i animale, multe dintre acestea
chiar nainte de a fi cunoscute de om.
Pentru a se curma aceast stare intolerabil de fapte, att
pe plan mondial, ct i pe plan naional, au fost elaborate o
multitudine de acte normative care s conduc la mpiedicarea
degradrii mediului, a ecosistemelor i implicit s salveze de la
pieire numeroase specii de plante i animale, printre care:
n anul 1973, 125 de naiuni au semnat Convenia
Internaional privind Protecia Faunei i Florei aflate
pe cale de dispariie (CITES);
Sub egida Naiunilor Unite, au fost constituite
numeroase rezervaii naturale;
Au fost constituite organizaii (Greenpeace) i partide
politice (partidele ecologiste) care militeaz
mpotriva polurii mediului nconjurtor i pentru
salvarea faunei i florei, practic a planetei noastre, de la pieire.
Exista o tot mai mare presiune de a impune o interdictie totala asupra importului
de papagali salbatici, si orcine vrea sa cumpere un papagal ar trebui sa se asigure
ca a fost crescut in captivitate.
Din cauza ingrijorarii mondiale privind soarta soarta elefantilor in 1989 s-au
introdus restrictii internationale privind comertul cu fildesul. Ca urmare a acestei
19

masuri, numarul elefantilor africani care traiau in salbaticie a fost de 600000 in

1995.

Un sfert din mamiferele globului sunt pe cale de

disparitie
A patra parte din mamiferele lumii ar putea disparea pna n 2030, conform unui
studiu al ONU, publicat la sfrsitul lunii mai 2002. Printre mamiferele cele mai amenintate
se numara cincila cu coada scurta din America de Sud, rinocerul negru, tigrul siberian, si
leopardul de Amur. Sunt supuse aceluiasi risc al disparitiei 1200 de specii de pasari.

Noua atitudine

Este trist ca numeroase specii din ordinul crocodilienilor, dupa ce au reusit sa

supravietuiasca timp de 200 milioane de ani acum in secolul XX au ajuns
pe cale de disparitie completa din cauza omului. In ultimul timp, temutii
vanatori au ajuns sa fie vanati, si acum sunt in pericol pe toate ariile ede
raspandire- Africa, Asia, Australia si America de Sud. Inca din primele
civilizatii, omul a avut un sentiment de teama si respect fata de crocodili si
aligatori-in unele locuri i-au adorat ca zei. In Egiptul Antic, Sebek-zeul
crocodil era printre zeii principali, iar in mormintele unor persoane
importante erau ingropati si crocodili mumificati. In alte parti ale lumii,Africa, India, Insulele Filipine si Sri Lanka- a existat reverenta fata de
20

crocodili. Aborigenii din Australia credeau ca matca unuia dintre cele mai mari rauri din
jur a fost sapat cu dintii unui crocodil.

Lacul Manta-Trecut, Prezent, Viitor

Este cel mai mare lac din Republica Moldova avand o suprafata de 2100 ha. A aparut
in perioada postwiurmica, a evoluat deci
pe parcursul ultimilor 10 mii ani ai
holocenului, si-a pastrat forma naturala si
componentii constituitivi pana in anii
saizeci ai secolului XX, adica pana la
intentia exasperanta a omului de a
transforma intreaga zona a vaii Prutului
de Sud in agrocenoze. Pana la acest
moment lacul Manta avea o adancime a
apei de 6-8 m, alocuri ajungea pana la 10
metri, apa fiind curata, transparenta. Era
"imbracat" pe deasupra cu plauri, ce
constituiau insule plutitoare, create prin
dezvoltarea pe parcurs de secole a rizomilor de stuf, inchegati cu radacinile multor alte
specii de plante semiacvatice, in special ferigi de balta. La suprafata - plaurii erau acoperiti
cu compusi anorganici si organici, aparuti in urma descompunerii de fiecare an a frunzelor
de trestie si a altor componenti floristici. Plaurii cu suprafata pana la zeci de hectare
divizau spatiul acvatic in mai multe lacuri mai mici, numite in popor: Rotunda, Coada
Vulpei, Badelnic, Dracele Marioara, Fontan etc. Aici isi construiau cuiburile mii de pasari
anseriforme, limicole, raliforme, cioconiforme si multe altele, iar din neamul mamiferelor
se amplasau: vidre, nurci, bizami, arvicole, sobolani. Patrundeau si pisici salbatice,
mistreti, unelocuri si caprioare din valea umeda de alaturi, acoperita cu arbori si stuharii, ce
intra in zona de granit cu Romania. Apa lacului era plina cu peste. Actualii pescari batrani
de pe aici afirma ca anual se pescuiau de la 3 pana la 5 mii tone de peste, care hranea sate
din jur, capitala republicii - Chisinau, partial si alte orase. Dupa informatia stiintifica pe
care o posedam in zona aceasta de vale umeda se intalneau si asa specii rare si foarte
21

importante ca: soimul dunarean, acvila tipatoare, acvila pitica, pasari care la ora actuala au
disparut.
Factorii negativi antropici de prin anii saizeci ai secolului XX au inceput an la an sa
distruga complexul natural intrazonal al vaii Prutului, transformandu-l in suprafete agrare.
Inceputul anilor nouazeci s-ar fi parut ca-i perioada izbanzilor in lupta pentru restabilirea
zonelor naturale, mai ales a celor umede, a complexelor biocenotice, a florii faunei. Acest
inceput cu congrese internationale, conferinte stiintifice, zeci de legi primite de
Parlamentul Republicii, cu aparitia institutiilor inalt puse de stat a caror misiune - protectia
mediului, parea a fi cel mai importanta.
Astfel, in componenta complexului Bazinului Dunarean a fost incus si sectorul de jos al
raului Prut, unde se afla si lacul Manta.

Pericol pe lac
Privind lucrurile din punct de vedere al finantarii proiectelor, am putea crede ca acest lac se
afla la ora actuala intr-un stadiu de inflorire. Mai multe institutii internationale donatoare
ca PNUD, TACIS etc. au oferit surse considerabile in realizarea problemelor ecologice
acute ale vaii Prutului. Nu putem spune ce s-a realizat in alte sectoare, cert este insa ca
lacul Manta a fost neglijat, deoarece lucrari de mastab mare, care se cer aici, nu au fost
efecuate.
Are loc un proces de disparitie totala a acestui lac si de
inlocuire cu imasuri uscate, acoperite cu saruri. Acesta
contribuie la disparitia celor mai importante specii de
plante si animale acvatice, semiacvatice si caracteristice
spatiilor umede intrazonale.
Una din cauzele principale care duce la aceasta
dezagreabilitate este nereglamentarea procesului de
patrundere a apei din raul Prut in lacul Manta si de
scurgere din lac in rau.
Recent procesul de scurgere a apei din lac in rau este
mai intens si nereglamentat ceea ce duce la secarea
rapida a lacului. Situatia determinata in luna iunie-iulie
anul curent este urmatoarea:
suprafata acoperita cu apa venita din raul Prut s-a
micsorat considerabil cu aproximativ 60%.
in interiorul spatiului acvatic au aparut suprafete
mari inmalite, practic lipsite de apa;
adancimea maxima a apei in lac este de 50-60 cm;
o mare parte din suprafata lacului este lipsita complet
de apa si transformata in zona uscata de imas pe alocuri marginita de suprafetele acoperite
de trestie si papura.
Cercetarile florofaunistice efectuate de noi in situatia data au stabilit disparitia completa
sau reducerea numerica a mai multor specii de plante si animale acvatice, dar si specifice
vailor umede. Spre exemplu, din componenta algelor au disparut: Cladophora fructa,
Rhiziolonium hieroglyphycum, speciile de Tribonema, oedogonium, care constituiau
22

partea suficienta a nutritiei multor specii de pasari si pesti. In schimb, in locul lor au
inceput sa se dezvolte in cantitati exagerate unele specii de cianofite ca: Microcystis
aerruginosa, Aphanizomenon flos-aquae, Anabaena spiroides, care provoaca fenomenul
"infloririi apei" in timpul caruia majoritatea animalelor acvatice, in primul rand, pestii
fitofili se intoxica. Tocmai din cauza aceasta s-a redus la minimum numarul unor specii de
pesti (sazanul, platica, somnul) dar si de rati salbatice (rata cu ochi albi, rata lopatar, rata
cantatoare).
Al doilea factor negativ este cel antropic, care influenteaza pe tot parcursul anului. In
spatiul impadurit dintre lac si Prut, apreciat de noi ca sector de inmultire a multor pasari se
transfera in bazinele acvatice din partea dreapta a Prutului. In situatie de disperare au ajuns
vidrele, nurcile si bizamii, prinse de braconieri pentru blana lor scumpa, dar si lipsite de
conditii de reproducere.

Primii pasi
Desigur, oricine ar citi acest articol va intreba: ei bine, dar ce ati reusit voi - savantii,
specialistii in materie, sa realizati pe teren si ce credeti ca s-ar mai putea de intreprins.
Au fost introduse doua specii de alge verzi macroscopice - Enteromorpha prolifera si
Chactomorpha linum, care produc o biomasa suficienta intr-un timp relativ restrans si sunt
intens folosite de pesti fitofili si de pasari acvatice.
A treia specie noua introdusa a fost Spirulina plantesis, dar care nu s-a acomodat din cauza
nivelului mic al apei. Alte trei specii de plante plutitoare din grupul Spirodella, Polyrhiza,
Salvinia natans si Rhiccia fluviatilla, au fost aduse din zonele de mai la sud. Sunt specii cu
inalte calitati trofice, continand 54-55% de proteine de cea mai inalta calitate. Au fost
pregatiti rizomii de plantare in luna august a speciilor inalt pretuite, dar aflate pe cale de
disparitie, ca Nimphaea alba si Nuphar luteum.
Cat priveste succesele dobandite in domeniul faunistic, ele
sunt mai evidente, a fost ascendat cu aproximativ 30%
numarul de rati salbatice. Aici intra si specii rare ca rata
sulitar (Anas acuta), rata pitica (Anas crecca), rata lopatar
(Anas clupata), rata cu ochiul alb (Aythia niroca). Cel mai
important dupa parerea noastra este aceea ca, specia
tiganusul (Plegadis falcinellus) inclusa in componenta
pasarilor sfinte egiptene, ocupand cuiburile noastre din
stuharie, a atins un numar stabilit de noi de peste 500
exemplare. Un atare efectiv numeric, aceasta specie inclusa
in Cartea Rosie nu a atins niciodata. Cu mult a crescut si
numarul egretei albe, dar si a starcului galben.

Un viitor Parc National

Dupa parerea noastra pentru prelungirea existentei lacului
si mentinerea biodiversitatii este absolut necesara
constructia in capatul canalului de scurgere din lac in Prut
a unui baraj cu lungimea de circa 200 m si inaltimea de
1,5-2 m. Aceasta in scopul reglarii nivelului apei in timpul vegetatiei.
23

Zona acvatica a lacului Manta necesita a fi transformata intr-o gospodarie piscicola de tip
european, creandu-se toate conditiile pentru viata celor mai inalt apreciate soiuri de pesti.
In cazul mentinerii constante a nivelului apei in lacul Manta anual s-ar putea creste in baza
nutritiei naturale circa 500-600 tone de peste cu un efect economic de 3-4 mil. lei anual.
Crearea in situatia data a unei gospodarii piscicole de tip european cere cheltuieli mari:
curatirea unor portiuni a lacului de mal, excluderea algelor otravitoare, care la ora actuala
predomina, introducerea algelor nutritive pentru pesti ca suport trofic, introducerea si
aclimatizarea speciilor, dar si a raselor de pesti cu inalte calitati gustative.
Desigur realizarea acestor lucrari necesita o suma considerabila, insa efectul final al
lacurilor va acoperi sumele cheltuite intr-un rastimp foarte scurt transformandu-se in
venituri esentiale. Ca exemplu, oferim situatia din Cehia, bugetul statal al careia include
19% de venituri din sursele cinegetice si piscicole.
Suntem de parere, ca zona vaii umede, care margineste Lacul Manta, inclusiv si gospodaria
piscicola de mai la nord, incluzand in acest spatiu si o portiune relativ mica a lacului, sa fie
transformata intr-un Parc National de tip occidental, in scopul restabilirii si mentinerii pe
un timp indelungat a speciilor rare si pe cale de disparitie de plante si animale, tipice vailor
intrazonale.

ARII PROTEJATE
REZERVATIA NATURALA DE STAT
"PLAIUL FAGULUI"
Rezervatia naturala de stat "PLAIUL FAGULUI" a fost
creata la 12 martie 1992 in scopul conservarii, regenerarii,
redresarii ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoresti
si mai reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona
Codrilor.
Suprafata totala a rezervatiei constituie 5,571 mii hectare. In structura teritorialadministrativa sunt incluse 5387 hectare de arborele naturale, inclusiv formatiuni cu fag
(272 ha), frasin (1163 ha), gorun si stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii
(169 ha).
Suprafata acoperita cu paduri constituie 183 ha, inclusiv pamant arabil (7 ha), livezi
(8 ha), plantatii multianuale (13 ha), pasuni (21 ha), mlastini (7 ha), iazuri (24 ha),
constructii
capitale
(15
ha),
terenuri
neproductive
(35
ha).
Suprafata este ocrotita de stat din 1975. Din 1976 acest landsaft - natura, inclusiv masivul
de padure, a trecut in categoria rezervatie forestiera si cinegenetica.

24

Diversitatea landsaftica specifica rezervatiei: culmi inguste cu vai adanci, versanti

abrupti (consecinte ale alunecarilor de teren), izvoare cu apa rece si cristalina, din care se
alimenteaza paraiele, afluente ale rauletului Telita, ce se varsa in Bac.
Asigurarea stiintifica este efectuata cu colaboratorii Academiei de Stiinte, a altor
institutii, cat si cu puterile proprii.
Colectivul rezervatiei este preocupat de asigurarea conservarii biodiversitatii si a
regimului de rezervatie a ecosistemelor naturale, de mentinerea echilibrului ecologic, de
elaborarea si aplicarea pe teren a metodelor privind efectuarea reconstructiei ecologice a
arboretelor tuturor formatiunilor, in raport cu conditiile de crestere, reglarea numeric a
formatiunilor faunistice in raport cu baza nutritiva, de educatia ecologica.
Rezervatia serveste ca model pentru gospodariile silvice in domeniul reconstructiei
ecologice, aplicarii masurilor de contribuire la regenerarea naturala din seminte, la
reinstaurarea formatiunilor silvice in dependenta de conditiile de crestere.
Formatiunile vegetale sunt prezentate prin paduri de tipul celor central-europene, in
care s-au pastrat arboretele de provenienta naturala cu fag, gorun, tei, carpen, stejar
pedunculat. Formatiunile cu fag ating varsta de pana la 150 de ani, cu o inaltime de pana la
40 m, cu un diametru al tulpinii de peste 100 cm. Fagul creste in amestec cu carpenul si
gorunul. Aceste paduri se intalnesc pe altitudini mai sus de 200 m.

25

Au fost evidentiate si descrise 6 tipuri de padure: cu fag, edificator fagul european

(Fagus sylvatica); cu fag si gorun; cu gorun si carpen; cu gorun si tei+frasin, edificator gorunul (Quercus petraea); cu stejar pedunculat si artar+carpen; cu stejar pedunculat, plop
si salcie, edificator - stejarul pedunculat (Quercus robur). Pe suprafetele mai inalte se
intalneste vegetatia ierboasa mezofita cu elemente de stepa, iar pe sectoarele mai joase a
versantilor si in vai - vegetatie de lunca, palustra si acvatica.
Flora include 909 de specii, inclusiv 645 de specii de plante vasculare, 151 de specii
de ciuperci, 48 de specii de licheni, 65 de specii de muschi.
Plante unice. Din cele 270 de specii de plante, considerate ca rare pentru flora Republicii
Moldova, 82 au fost evidentiate in rezervatie, dintre care Dryopteris austriaca, Lunaria
rediviva, Orthilia secunda, Pyrola rotundifolia, Padus avium si Telekia speciosa sunt
cunoscute numai pe teritoriul rezervatiei.
Fauna. Precum mentiona D.Cantemir, pe aceste meleaguri vietuiau cerbi, ursi, reni,
jderi, lupi, mistreti Extinderea suprafetelor arabile a contribuit considerabil la micsorarea
spatiului impadurit, la reducerea numerica a plantelor si animalelor. Vanatul necontrolat a
conditionat disparitia ursului, cerbului, rasului, lupului, cocosului-de-mesteacan etc.
La etapa actuala in rezervatie sunt inregistrate: 42 de specii de mamifere, circa 140
de specii de pasari, 7 - de reptile, 8 - de amfibii. Recent, fauna rezervatiei a fost imbogatita
cu cerbul nobil, cerbul-cu-pete si cerbul lopatar. Efectivul numeric al vertebratelor e
depasit substantial de efectivul numeric al insectelor.
Paracopitatele aborigene sunt reprezentate de caprior si mistret; mamiferele
carnivore - vulpe, bursuc, nevastuica, pisica salbatica, jderul-de-padure; rozatoarele - 18
specii, inclusiv soarecele gulerat, soarecele scurmator, microtina sura; in locuri deschise
populeaza 3 specii de pars si veverita; formatiunile silvice mai dese si umede sunt prielnice
chitcanului; padurile luminoase creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea iepurelui-decamp; chiropterele sunt reprezentate de 4 specii de lilieci.

26

Ornitofauna este foarte bogata, fiind conditionata de prezenta diferitor tipuri de

habitate, inclusiv de lunca si acvatice. In perioada pasajului de primavara-toamna si de
cuibarit rezervatia este preferata de pasari din 14 ordine. La pasaj si hrana poposesc
corcodei, starci, lebede, rate, culici, cristei, multe pasari arboricole. Printre cele 7 specii de
ciocanitori a fost observata si ciocanitoarea neagra. Padurile rezervatiei atrag la cuibarit
acvila-tipatoare, viesparul, soricarul, gaia neagra, uliul porumbar, uliul pasarar. Speciile
dominante si subdominante la cuibarit: cinteza, pitigoiul mare, presura aurie, muscarul
gulerat, pitulicea, silvia-cap-negru, cioc-grosul, toiul.
Reptilele populeaza intreg teritoriul rezervatiei, insa luncile sunt cele mai solicitate.
Din cele 7 specii inregistrate, 4 specii (broasca testoasa-de-balta, vipera comuna, sarpelede-alun, sarpele tarator cu abdomenul galben) au fost incluse in lista celor rare si pe cale de
disparitie.
In perspectiva de preconizeaza: asigurarea conservarii biodiversitatii si regimului
de rezervatie; elaborarea masurilor si efectuarea reconstructiei ecologice a arboretelor in
raport cu conditiile de crestere; reinstaurarea arboretelor autohtone; aplicarea masurilor de
contribuire la regenerarea naturala din seminte; reglarea numerica a efectivului lumii
animale in raport cu baza materiala; sporirea eficientei educatiei ecologice.

Pericolul incalzirii globale

Potrivit unui studiu efectuat recent, un sfert din populatia lumii
este in pericol de disparitie in urmatoarele decenii datorita incalzirii
globale
Studiul, publicat in ziarul englez Nature, afirma ca peste 100 de
milioane de specii de plante si animale sunt pe cale de disparitie pana
in anul 2050.
Oamenii de stiinta afirma ca industria si masinile sunt
principalele vinovate pentru aceasta situatie prin eliberarea asanumitelor gaze de sera, care determina incalzirea atmosferei
pamantului.
Autorul articolului, Chris Thomas, un biolog din cadrul Universitatii din Leeds, cere
actiunea imediata.
27

Acesta afirma: "Singura posibilitate de a salva un milion sau chiar mai multe specii
de la disparitie este schimbarea imediata si progresiva a tehnologiilor care produc putine
gaze de sera sau chiar deloc, si care se implica activ in indepartarea dioxidului de carbon
din atmosfera.
Echipa condusa de Thomas a studiat 6 regiuni bogate in biodiversitate, reprezentand 20%
din suprafata Terrei: Australia, Brazilia, Costa Rica, Europa, Mexic si Africa de Sud.
Echipa prevede ca Australia va pierde mai mult de jumatate din cele 400 specii de fluturi
pana in anul 2050.
Zona Cerrado a Braziliei, care este de tipul savanei, cuprinzand o bogatie de plante
si animale, ar putea pierde intre 39si 48% din flora mii de plante care au beneficii
medicale sau stiintifice ce nu vor fi niciodata aflate.
Ingrjoraratoare esre si afirmatia unor oameni de stiinta care spun ca acest studiu
subestimeaza pericolul real al schimbarii climei.
Presedintele Programului de Mediu al Natiunilor Unite, Klaus Toepfer, a afirmat ca
studiul nu a luat in calcul efectul pe care l-ar avea disparitia anumitor specii asupra
plantelor si animalelor dependente de acestea.
De asemenea, a adaugat: "Daca dispar un milion de specii ca rezultat al incalzirii
globale, nu vor avea de suferit doar regatul plantelor si al animalelor.
Milioane de oameni, mai ales din tarile in curs de dezvoltare, vor fi afectati intrucat ei
depind de natura care le asigura bunuri si servicii esentiale precum hrana, adapost si
medicamente."

Mic dicionar enclopedic

A
Albatrosul
Diomedea melanophris traieste in zona insulelor Georgia de Sud,
28

Kerguelen, Heard, MacDonald si MacQuarie .

Culoare: alb cu aripi lungi, cioc galben stralucitor, cu pene cu irizatii galbui si argintii.
Exista 13 specii de albatrosi dintre care Diomedea melanophris este cea mai mica ca
dimensiune.
Mananca de regula pesti de dimensiuni mici, dar in special krill care este de altfel si hrana
favorita a balenelor.

Albina
Albina este o insecta care traieste in colonii, in scorburile copacilor. Omul insa, le
construieste stupi. Stupii sunt niste cutii de lemn, asezate fie in gradina, fie in rulote
speciale cu care crescatorii de albine merg catre zonele in care exista plante inflorite.
In fiecare stup exista o matca ce depune oua. Dupa 3 zile de la depunerea
oulelor, ies larvele (puii de albina) care sunt hranite cu laptisor de matca de
albinele care au rolul de doici in stup.
Dupa inca trei zile, larvele primesc drept hrana nectar. Nectarul este de fapt un
amestec de miere si apa.
Dupa o alte perioada de timp, larvee primesc polen.
Felurile albinelor: Matca - regina stupului, care depune ouale; Lucratoarele - albine care au
sarcini diverse precum: hranirea larvelor, curatemnia in stup, paza, constructie, cauta surse
de hrana, culeg nectarul, polenul; Trantorii - care asigura perpetuarea speciei, se
imperecheaza cu matca.

Anaconda
Anaconda face parte din ordinul Squamata, familia Boidae, numel
stiintific fiind Eunectes murinus.
Distributie geografica: Venezuela, Guiana, Bolivia, Columbia si Brazilia.
Poate ajunge pana la 9 m lungime.
Perioada de gestatie este de 160 de zile.
Se hraneste cu mamifere mici.Este considerata a doua reptila ca marime in lume si a prima
in Brazilia.

B
Broasca testoasa
29

Broasca testoasa este o reptila din ordinul Chelonieni, cu corp scurt si

latit orizontal care se afla inchis intr-o carapace cu ramurile
maxilarelor lipsite de dinti si tapetate cu placi cornoase.
Broasca testoasa are o carapace foarte rezistenta, formata din solzi.
Broastele testoase sunt in functie de specie omnivore, carnivore sau
ierbivore. Un carnivor feroce este testoasa de apa europeana.
Broasca testoasa are ca dusmani naturali: tigrul, pisica, jaguarul, vulturul sau alte specii de
pasari, iar in mediul marin rechinii.
In Insulele Galapagos si in Insulele Oceanului Indian traiesc cele mai mari testoase Testudo elephantopos - care au 1 m lungime si o greutate in jur de 250-400 Kg.
Broasca testoasa este cunoscuta pentru rezistenta ei la foame - speciile mari pot rezista cca
400 de zile fara sa manance - dar si pentru capacitatea ei deosebita de regenerare - in cca
un an isi poate reface carapacea deteriorata in proportie de 70%.

Broasca
Broastele pot avansa prin salturi mai mari de 20 de ori decat lungimea corpului lor, reusind
sa ,,o stearga foarte repede.
Majoritatea broastelor au un camp vizual foarte mare. Pot vedea inainte, lateral, si chiar
putin inapoi, putand supraveghea astfel atat o sursa de hrana, cat si eventualii atacatori.
Unele broaste hiberneaza, ingropandu-se pe timpul iernii in malul de pe fundul unei balti in
asteptarea primaverii.

C
Cangurul
Cangurii sunt mamifere cu marsupiu, o categorie foarte interesanta de mamifere, care au
caracteristica o punga situata de obicei in zona abdominala, unde isi tin pui.
Marsupialele sunt foarte diverse ( 237 specii) si sunt raspandite in
America, la sud de Canada pana in Patagonia si in continentul australian
Tasmania, Noua Guinee.
Caracteristicile acestor mamifere este faptul ca gestatia este foarte
scurta, 10 30 de zile , iar puii sunt nascuti incomplet dezvoltati. Un cangur nou-nascut
are numai 2,5 centimetri lungime, aproximativ un gram in greutate si la nastere trebuie sa
gaseasca singur pana in punga unde sunt sfarcurile mameloanelor de care trebuie sa se
prinda. Puiul sta in punga mamei 190 de zile.
Cangurul rosu este cel mai mare din grupa acestor mamifere australiene.
Hrana sa este vegetala. Picioarele din fata sunt uimitor de mici, cu gheare puternice, iar
picioarele din spate sunt lungi si impreuna cu coada formeaza un scaunel .
Cangurul poate face salturi imense, pana la 13 metri, atingand viteza de 80 de km la ora.
30

Calutul de mare
Apartine Subordinului Teleost, Familia Syngnathidae.
Se pot camufla, ceea ce le foloseste calutilor de mare foarte mult avand in
vedere ca se deplaseaza foarte incet. IN SUA sunt cunoscute 4 specii de caluti
de mare: Hippocampus zosterae; Hippocampus reidi; Hippocampus ingens;
Hippocampus erectus.
Traieste la tropice sau in apele de pe langa coastele temperate. Calutii de mare
vaneaza intr-un stil care aminteste de o ambuscada.
Calutii de mare au un fel de coroana pe cap diferita de la individ la individ, asemenea
amprentei pentru oameni. De regula se prind cu coada de bucatele de corali sau de plantele
de pe fundul apei in care traiesc, de regula inoata in perechi, cu cozile legate una de alta.
Matlock a descoperit o relatie liniara care exista intre lungimea calutilor de mare
Hippocampus erectus si varsta lor: L= 21.4 + 0.107 A, unde L = lungimea totala iar A =
varsta in zile a calutului de mare.

Castorul
Castorul este un mamifer cu capul relativ mic atasat la un corp compact si ndesat, acoperit
cu blana deasa, de culoare maro nchis. Ca si alte mamifere care si petrec o mare parte din
timp n apa, blana este alcatuita din doua tipuri de peri: firele dese si scurte asigura izolare
si caldura, iar firele mai lungi de protectie sunt pentru aparare si camuflaj. Picioarele sunt
scurte si att labele anterioare ct si cele posterioare au patru degete cu gheare puternice.
Labele posterioare sunt mai mari dect cele anterioare si sunt membranate, sugernd modul
de viata acvatic al castorilor. . Castorii si folosesc coada ca vsla si crma, pentru
propulsie si putere de crmire.
Castorii sunt cunoscuti pentru ca isi construiesc casele, dar si baraje si canale
eficiente. Scopul barajelor este de obicei de a asigura mentinerea nivelului apei
n canalele care sunt sapate pentru ca bustenii sa poata fi dusi la elesteu,
precum si de a mentine casa nconjurata de apa si astfel la adapost n fata
atacurilor pradatorilor.
Casa castorului este o vizuina complicata, sapata relativ aproape de suprafata si aflata pe
teritoriul foarte mic al animalului. Vizuina are o camera a cuibului relativ mare, captusita
cu vegetatie, si un labirint de tunele, unele terminndu-se n camere pentru depozitarea
hranei, altele fiind linii moarte, care se utilizeaza pentru excremente.
Aceste animale sunt n principal nocturne si, desi nici unul nu hiberneaza, adesea devin
mai putin active pe timpul iernii. Ei se deplaseaza lent si stngaci pe uscat si par mereu
atenti la pericole. El se catara n copaci la naltimi de pana la aproximativ 7 m, pentru a taia
31

si a aduna crengi mici.

Castorul este un animal ierbivor. Castorii si obtin hrana lemnoasa n acelasi mod n care
taie copacii pentru a-si construi casele - roznd trunchiurile cu incisivii inferiori,
utilizndu-si dintii superiori drept prghii.

Crocodilul
Crocodilii sunt reptile ce se inmultesc prin oua si care au pielea foarte frumos colorata, in
figuri geometrice neregulate si atractive.
Crocodilidele sunt alcatuite din mai multe specii. Cele mai mari si
mai cunoscute sunt cele din fluviile Africii centrale si vestice
(Senegal, Niger), asa cum este Crocodilul cu platosa, precum si
crocodilul de Nil, care traieste in apele din partea estica a acestui
continent, fiind considerat cea mai temuta reptila, care ataca, de
regula, in cursul noptii, toate categoriile de animale care stau in
preajma unitatilor acvatice. De asemenea, foarte cunoscut este si Crocodilul cu creste, cu o
lungime de 7 m, care traieste in toate apele curgatoare din sud-estul Asiei (Mekong,
Irrawady, Salween, Sikiang s. a.), si din cele din nordul Australiei. Este foarte mancacios,
hranindu-se cu mamifere si chiar si cu hoituri.
Aligatoridele includ speciile de aligatori si caimani. Aligatorii - raspanditi atat in apele
fluviului Chang-Jiang sau Yang-Tse din China - au botul lat si sunt cunoscuti sub numele
de Aligatorul de China, dar si in apele fluviului Mississipi, mai ales in delta acestuia, unde
traieste aligatorul-stiuca sau Aligatorul american, care are si un bot ascutit, ca de stiuca.
Este feroce si ataca si omul. In America Centrala si in America de Sud (Brazilia) se
intalnesc caimani, care prefera locurile mlastinoase, ducandu-si viata mai mult in namol.
Crocodilul de Nil si Gavialul Gangelui ating aproximativ 7-8 m.

D
Delfinul
Delfinul este un mamifer, avand inotatoarea dorsala triunghiularcurbata, ascutita si localizata in mijlocul spatelui, de culoare neagra
spre gri-deschis cu marginea neagra.
Delfinul are de regula in jur de 2,3 - 2,6 m ajungand pana la 135 kg.
Se hraneste cu specii mici de peste, cu calamar.
Femela naste un pui de regule, pe care il hraneste cu lapte, pui care la
32

nastere are lungime de 76 - 86 cm. Perioada de gestatie este de 10 - 11 luni.

E
Elefantul
Elefantul este un mamifer care poate atinge chiar greutatea de 6 tone. Traieste in turme.
Fiecare membru al turmei ajuta la cresterea puilor, in caz de pericol elefantii maturi se
strang in cerc in jurul puilor.
Elefantii sunt animale foarte mari. Capul unui elefant cantareste cam un sfert din masa
corpului.
Fildesii elefantilor sunt de fapt incisivii lor alungiti, pe care un elefant ii foloseste pentru
scoaterea radacinilor, decojirea pomilor iar masculii ii folosesc in lupte.
Elefantii sunt ierbivori, se hranesc cu radacini, flori, tulpini moi, crengi, frunze. Intr-o zi
elefantul consuma cam 25 kg de mancare, deci majoritatea zilei si-o petrece mancand, ceea
ce nu este de mirare avand in vedere gabaritul acestor animale.
Trompa elefantului este de fapt nasul lui alungit, este foarte sensibila. Puii de elefant invata
pana la 6 luni cum sa o foloseasca.
Elefantul traieste in jur de 75 de ani.

F
Furnica
Furnica poate sa care o greutate cam de 5-20 de ori greutatea sa. Furnicile traiesc in
colonii, conduse de regina.
Regina traieste in jur de 10 - 20 ani iar furnicile muncitoare in jur de 1-5
ani.
Furnicile mananca aproape orice, dar preferatele lor sunt dulciurile.
Au fost descoperite in jur de 4500 de specii de furnici, majoritatea sunt
feroce, duc adevarate razboaie, unele luand chiar prizoniere furnici din
specii mai mici pe care le pun la munca in coloniile lor. Unele specii invadeaza cuiburile
speciilor mai mici si le fura ouale. Dupa ce furnicile astfel capturate ies din oua, ele sunt
puse la munca in cadrul coloniei.
33

Stiinta care se ocupa cu studiul furnicilor poarte numele de Mirmecologie.

Foca
Pe numele stiintific - Mirounga leonina, foca traieste pe coastele
stancoase ale insulelor Antarctice.
Focile sunt mamifere de dimensiuni mari, cu un nas cu o trompa, foarte
agile in apa, dar miscandu-se foarte greoi la suprafata.
Sunt carnivore, mancand in general pesti dar si pinguini de dimensiuni mai mici, focile
neavand deloc sau foarte putini pradatori.

G
Ghepardul
Ghepardul este un mamifer carnivor, felina avand cap mic, rotund, coada lunga, picioare
inalte, blana de culoarea galbuie cu pete mici, intunecate.
El traieste mai ales in savanele din Africa si din sudul Asiei.
Este considerat cel mai rapid animal de pe pamant, atingand in jur
de 95 km/h.
Femelele nasc in jur de 4 pui, iar dupa nastere mama muta culcusul
din 2 in 2 zile. In primele luni de viata, multi pui de ghepard sunt
ucisi de lei, vulturi sau hiene, mama ghepard putand cu greu sa-si apere puii.
Apartinand felinelor, ghepardul toarce asemenea pisicilor.

Girafa
Numele stiintific al girafei este Giraffa camelopardalis, ea face parte din ordinul
Artiodactyla, familia Giraffidae. Girafa traieste in savanele africane.
Picioarele din fata sunt mai lungi decat cele posterioare, gatul girafei masoara intre
3,60 si 4,00 metri, masculul este mai mare decat femela si in general un individ
masoara in jur de 5 - 6,10 m inaltime si intre 950 - 1.300 Kg.
Perioada de gestatie dureaza intre 400 si 450 zile, dupa care girafa da nastere unui pui.
Hrana consta in frunze si fructe.
Ca o curiozitate, girafa doarme in picioare, numai in situatii in care se considera in deplina
siguranta se aseaza pentru a dormi. Desi are organe perfecte pentru a scoate sunete, girafa
rareori o face.
34

Gorila
Gorila are corpul acoperit cu blana neagra, matasoasa, iar fata, palmele
si talpile sunt lipsite. de blana, Primata cu maini foarte lungi, care poate
ajunge pana la 200 kg, are o putere impresionanta, de care, in ciuda
reputatiei sale de animal feroce, face uz foarte rar in special pentru a-si
apara familia.
Masculii sunt cam de doua ori mai grei decat femelele si pentru a-si
arata superioritatea fata de alti masculi ai speciei, isi bat pieptul cu pumnii itr-un gest
amenintator.
Gorila mananca telina salbatica, bambus, scaieti, urzici, paie, fructe si alte plante. Gorilele
tinere se catara in copaci, spre deosebire de cele mai batrane care isi fac pana si culcusul pe
pamant.
Este o specie pe cale de disparitie, exemplarele speciei fiind cunoscuta drept rusinoase si
retrase.

H
Hipopotamul
Un animal foarte puternic, cu canini lungi si grosi, capabili sa distruga barcile de mici
dimensiuni. Are si o marime impresionanta - 1800 kg -, fiind considerat cam al treilea
animal de pe pamant din acest punct de vedere. Are in jur de 3 metri lungime si 1,5 metri
inaltime.
Sunt ierbivori, hranindu-se cu iarba, fructe, trestie de zahar, porumb.
Majoritatea timpului si-o petrec in apa, preferand gurile de varsare ale raurilor cu apa
dulce.
Urechile si narile sunt localizate spre varful capului si se inchid automat cand animalul este
sub apa. Hipopotamul nu are par de loc, are piele neteda ce secreta un lichid rosu, uleios ce
are rolul de a pastra pielea umeda si a o proteja cand este sub apa.
Traieste in Africa si sudul Saharei.

J
Jaguarul
35

Nume stiintific: Felis pardalis.

Ordin:Carnivora
Familia: Felidae
Habitat: Cerrado, Caatinga, Pantanal, Padurile tropicale si sud tropicale.
Distributie geografica: Sud-Estul Texasului, din Vestul Mexicului pana in
Nordul Argentinei.
Perioada de gestatie: intre 70 si 85 de zile. Naste intre 1 si 4 pui.
Inoata foarte bine si se catara in copaci cu rapiditate, traieste in medie 20 de ani.

K
Koala
Seamana cu un ursulet de jucarie. Este adaptat vietii arboricole si se
hraneste
numai
cu
lastarii
de
eucalipt.
Numele Koala vine din limba aborigenilor australieni, care
inseamna
nu
bea".
Acest animal isi ia apa din hrana pe care o consuma, frunzele de la
unele specii de eucalipt. Frunzele de eucalipt sunt tari si nedigerabile,
dar ursuletul Koala are un apendice intestinal lung de aproximativ 2,50 m, unde
sumedenia de bacterii celulozoice transforma frunzele de eucalipt intr-o hrana bogata
in
vitamine.
Se formeaza o substanta (pasta) care este adusa din nou in tubul digestiv ca
nutriment
si
e
digerata
in
final.
In perioada de imerechere, masculii au un mic grup de femele p care il pazesc si il
apara
cu
hotarare.
Dupa o perioada de gestatie de 35 de zile, se naste un singur pui mic de cca. 2 cm si 56 grame greutate. Dupa 6 luni, creste in lungime pana la 18 cm. Puiul sta in punga
( marsupiul) mamei cam 6 luni , fiind hranit cu lapte .In ultimele 2 luni , inainte de a
fi parasi punga , puiul este hranit suplimentar cu cecotrofi niste cocoloase de frunza
( care au fost stricate de bacterii sau viermi ) care ii sunt introduse in gura pana in
stomac
unde
sunt
digerate,
apoi
eliminate.
Figura lor cu capul rotund, nasul negru, urechile paroase constituie o aparitie
placuta,
mai
ales
pentru
copii
curiosi.
Se catara bine in copaci, unde isi petrec majoritatea timpului. Traiesc in Australia,
deoarece acolo s-au adaptat bine cu mediul favorabil (padurile mari de eucalipt).

36

L
Lemurianul
Pe numele stiintific: Lemur catta, lemurianul traieste in padurile din
sudul Madagascarului.
Lemurianul are blana gri - argintie ce ii da aspectul de fantoma (in limba
vorbita in Madagascar, lemur inseamna fantoma), alba pe burta, iar pe
coada blana are inele de culoare inchisa.
Isi petrece majoritatea timpului in copaci, traieste in grupuri de peste 30 de indivizi
impreuna cu care isi petrece majoritatea zilei in cautarea hranei: frunze, flori, scoarta de
copac...
Pe pamant, lemurianul merge pe toate cele 4 membre.

Leopardul
Leopardul, frumoasa felina, traieste de regula in padurile de conifere de
la altitudine din din muntii Altai si Himalaya.
Culoarea blanii: argintie cu pate maro inchis.
Sunt singuratici, vaneaza capre si oi salbatice, cerbi. Au fost intalniti si la
altitudini de 6000 de metri in timpul verii.
Labele sale acoperite cu blana ii ajuta in zonele inzapezite. Leopardul este o specie in
pericol de disparitie.

M
Morsa
Acest animal masiv se distinge de celelalte neamuri de foci prin caninii superiori
dezvoltati, cu colti uriasi.
Coltii ajuta morsa ca sa scurme pe fundul marii, in cautarea de hrana, mai ales
scoici.
Greoaie pe tarm, ca si foca, morsa inoata lesne pe sub gheata si o sparge cu usurinta. De
asemenea, cand iese din mare, traieste in colonii, in mari aglomerari.
Morsa este un alt animal care sufera din cauza reducerii considerabile a banchizelor, fiind
in unele zone, amenintata cu disparitia.

37

O
Ocelotul
Sub numele stiintific Felis pardalis, ocelotul este o felina de marime mica avand o greutate de doua ori mai mare decat pisica domestica - , cu blana de
culoare galbuie cu pete intunecate in forma de cerc.
Ocelotul este un excelent catarator, petrecandu-si majoritatea timpului in
copaci, vaneaza in timpul noptii soparle, serpi, pasari sau mamifere de talie
mica.
Pentru a prinde prada, ocelotii vaneaza in grup.
Spre deosebire de alte feline, ocelotului ii place sa inoate.
Ocelotul este astazi pe lista animalelor pe cale de disparitie.

Oposumul
In America de Sud [Uruguay, Paraguay] traieste oposumul, un animal de marimea unei
pisici, cu corpul asemanator cu unui sobolan.
Oposumul are botul ascutit, urechi mari si rotunde, fara par, tranparente ca
niste foi. Coada este lunga agatatoare, cu varful galben-alb.
Punga marsupiala se afla in fata, intre picioarele posterioare .
Ziua doarme, iar noaptea iese la vanatoare, mancand de toate. Odata la 2
ani, dupa o gestatie ce dureaza 10-12 zile, femela da nastere la un numar mare de pui 8-18
si uneori 25, care au 0,15 grame greutate si 7mm lungime.
Aceste creaturi mici trebuie sa gaseasca drumul pana in punga protectoare ( 8 cm). In
aceasta punga numai cei mai puternici vor putea ajunge si se vor prinde de sursa de lapte
.Puii pot parasi prima oara punga la varsta de 10 saptamani , iar la 3-4 luni devin
independenti de mama lor .Dar cel mai adesea mama cara puii in spate in caz de pericol.
Cand pericolul este mare , oposumul o face pe mortul. Coada lui lunga foloseste pentru
carat diverse obiecte( frunze ) .

P
Panda urias
Este una din cele mai cunoscute si mai rare specii de animale din lume. In libertate mai
traiesc doar cteva exemplare. In ultimii ani, cei ce se ocupa de protectia animalelor si
mediului au depus eforturi mari pentru salvarea speciei.
Ursul Panda urias, numit si ursul de bambus este foarte popular datorita aspectului sau
38

atragator si usor de recunoscut. El are o constitutie robusta, specifica ursilor. Culoarea de

fond a blanii este alba, iar picioarele, umerii si toracele sunt de culoare neagra. Urechile si
blana din jurul lor este de asemenea neagra. Ochii sunt mici, asemanatori cu ochii pisicilor,
pupilele avnd aspect de fanta verticala.
Una din caracteristicile particulare ale ursului Panda urias este asa-numitul deget mare
secundar, prezent la nivelul fiecarei labe. Aceste degete au un rol indispensabil In
apucarea hranei.
In libertate, Panda urias traieste doar In cteva puncte
izolate ale unor paduri racoroase si umede, la altitudinea
de
1200-1400m In muntii centrali ai Chinei de Sud. Aici
creste hrana sa preferata, bambusul.
In mediul lui natural, Ursul Panda isi marcheaza
teritoriul frecandu-si glandele odorante de scoarta
copacilor. De regula ursii Panda se ocolesc unii pe altii,
fiind animale solitare.
Ei duc o viata nocturna, umbland dupa hrana de la apusul soarelui pana In zori. In timpul
zilei dorm sau se odihnesc. Ei nu au o locuinta permanenta si se adapostesc In diferite
locuri protejate, de exemplu printre stnci sau printre radacinile unui copac.
Ursul Panda Urias este considerat un animal carnivor, dar meniul sau este format In mare
parte din frunze, muguri si vlastari de bambus. El se aseaza In mijlocul unui grup de
bambus si rupe cu labele din fata tulpinile pe care le mannca cu totul.
Ursul Panda Isi petrece majoritatea timpului cu procurarea si consumul hranei
aproximativ 16 ore pe zi si de aceea este att de mare si greu.
In afara de bambus, Panda mai mannca si iarba, flori, ciuperci, bulbi de plante, radacini,
scoarta de copac. Daca are posibilitatea, mananca si cate un mamifer mic, peste sau hoituri.
La fel ca ceilalti ursi, jefuieste uneori fagurii de albina.
Perioada de reproducere dureaza de la mijlocul lunii martie pana In mai. In
aceasta perioada Isi cauta pereche. O femela este curtata de cate patru sau
cinci masculi, dar dupa Imperechere se reintorc la viata singuratica. Dupa 3-5
luni femela isi cauta un loc calduros si sigur, cum ar fi o scorbura sau un
barlog, unde isi construieste un cuib si va naste un pui mic, nedezvoltat si
neputincios. Cateodata se nasc si gemeni si tripleti, dar mama nu poate face
fata in general sa creasca decat un singur pui.
Noul nascut este orb si aproape gol si cntareste cam 150 g. In primele 3 saptamani mama
isi leagana mai tot timpul puiul, mai ales cand il alapteaza. Dupa o luna, puiul este mai
mare si este acoperit de par. Doar la vrsta de 3 luni invata sa umble. Pna atunci este
purtat de mama.
La 5 luni puiul incepe sa manance bambus, iar la 6 luni este intarcat.
Pe la un an, puiul se desparte de mama si invata sa se descurce singur.
El va incepe sa se reproduca dupa 6 ani, femela nascand o data la 2-3 ani. Pentru ca se
reproduc atat de rar si cu pui putini, raspandirea ursului Panda in libertate este foarte
inceata.

39

Papagalul
Papagalul, face parte din ordinul Psittaciformes, familia Psittacidae.
Poate fi vazut in plantatiile de eucalipt.
Traieste in Argentina, Uruguay, Paraguay si Brazilia, de la So Paulo
pana la Rio Grande do Sul.
Depune intre 2 si 4 oua, perioada de incubatie dureaza intre 25 si 30 de
zile.
Se hraneste cu fructe, seminte si flori. Pentru a le procura parcurge si 70 de km.

Pestele Leu
Pestele Leu traieste in toate apele sarate, calde si putin adanci ale
oceanelor din jurul lumii, langa recifurile de corali.
Are aripile fine ca niste voaluri largi si peste tot este plin de tepi
lungi, veninosi care sunt foarte periculosi mai ales pentru oameni. Are
dungi ca un tigru, colorate in rosu, rosu-maroniu, alb sau crem. Are
cam de 38 de cm. La cat de mic este printre pesti, nu cantareste mai
mult de cateva sute de grame.
Daca cineva ii face probleme, imediat isi pune in actiune tepii deosebit de veninosi. El este
destul de agresiv. Daca un peste leu inteapa o persoana din greseala, durerea se simte
imediat, ii amortesc membrele, apar probleme cu respiratia si chiar se poate sa-i trebuiasca
luni de zile pana se recupereaza.
Provine din specia de pesti scorpioni, foarte veninosi. Ca el mai sunt si alti prieteni cu
nume ciudate: pestele scorpion sau pestele curcan, pestele piatra. In aceasta familie sunt
peste 300 de specii care au astfel de nume. Oamenii cred ca arata misterios, ciudat si chiar
urat din cauza tepilor lungi.

Pinguinul regal
Pinguinul regal - Aptenodytes patagonica traieste pe coastele Antarcticii, este al
doilea ca marime din speciile de pinguini, dupa pinguinul imperial.
Pinguinii regali sunt foarte buni inotatori atingand viteza de 6 metri/h.
Pinguinul femela depune oua (cam 1-2 oua), pe care le cloceste tinandu-le pe
labe si din care ies pui golasi la inceput. Pinguinii regali nu isi fac cuiburi.
In timpul clocirii, pinguinii traiesc in colonii de 10.000 de indivizi.

Pisica de mare
Numele ei stiintific este Dasyatis americana. Traieste de regula in apele
40

oceanului de-alungul coastei de la New Jersey pana in Brazilia.

Are culoarea maronie, importanta pentru camuflaj, are forma oval turtit, are o coada cu
spini, iar burta este de culoarea alba.
Aluneca in apele oceanului precum un covor fermecat, cu gratie. Este inrudita insa cu
rechinii.
Traiesc de regula singuratice, sau in grupuri mici, si in mod regulat viziteaza locurile in
care traieste o specie de pesti care ii curata impuritatile.

Puma
Nmele stiintific al pumei este Felis concolor, ea mai este cunoscuta si sub
numele de Leul de munte. Face parte din ordinul Carnivora familia
Felidae. Este a doua felina ca marime de pe continentul american.
PUma se intalneste pe continentul american, din Canada pana in
Patagonia.
Puma poate atinge 70 de kg.
Perioada de gestatie dureaza cam 93 de zile. Puii raman un an de zile langa mama.
Puma este carnivora se hraneste cu pasari si mamifere mici.
Doarme in general in copaci.
Puma este un animal amenintat cu disparitia.

S
Strutul
Strutul - Struthio camelus - din ordinul Struthioniformes, familia
Struthionidae traieste in savanele din Africa.
Are un gat si picioare foarte lungi si un corp acoperit de pene.
Perioada de incubatie dureaza in jur de 40 de zile, numarul de oua fiind de 15-20.
Strutul este omnivor, mananca frunze, flori, fructe dar si mamifere mici.
Exista 4 subspecii principale: strutul de Sahara, strutul de Cabo, strutul de Somalia si
strutul de Masai. Acestea difera dupa culoarea penajului.
Desi are aripi, acestea nu ii folosesc pentru zbor.

41

T
Tigrul
Unul dintre cele mai maiestuoase feline, tigrul populeaza in general padurile dar poate fi
gasit si in campii, de obicei pe langa sursele de apa.
Sunt in general 5 specii de tigru, dintre care cel mai mare este tigrul
siberian (Amur-ul).
Tigrul vaneaza de obicei singur, animale de talie mare.
Este un animal cu un puternic instinc al teritoriului, pe care si-l marcheaza.
Masculii isi pazesc teritoriul de ceilalti masculi in timp ce femelele pot
imparti mai multe acelasi teritoriu si pot vana impreuna.
Deosebit de rar este tigrul alb bengalez, care poate fi zarit destul de rar in libertate, cea mai
recenta aparitie, potrivit site-ului efamilia.ro articol de autor Silviu Petre, fiind in anul 1951
in zona centrala a Indiei.
Tigrul alb are ochii albastri si de obicei are blana nu chiar alba ci ceva mai deschisa decat a
celorlalti.

U
Ursul polar
Locuitor al Polului Nord, ghetarilor, insulelor si coastelor inghetate, ursul
polar are blana alba, peste un strat considerabil de grasime care ii regleaza
temperatura corpului, dimensiuni impresionante, sunt printre cele mai mari
animale carnivore de pe pamant.
Ursul polar vaneaza singuratic, in general foci, morse, pesti, are un simt al
mirosului de 100 de ori mai dezvoltat decat cel al omului.
Una dintre tacticile folosite de ursul polar pentru a prinde o foca este aceea de a sta ore
intregi deasupra copcilor in gheata, asteptand momentul in care foca s-ar ridica la suprafata
apei pentru a respira.
Poate ajunge la o viteza de 40 de metri/h.
Sunt foarte buni inotatori, cand sunt suparati maraie ca si pisicile,
sunt extrem de jucausi si inteligenti.
42

Urangutanul
De regula singuratici si nomazi, atunci cand locuiesc impreuna, urangutanii adopta o serie
de comportamente comune.
Studiile si observatiile efectuate confirma faptul ca urangutanii din Suaq Balimbing (in
nord-vestul insulei Sumatra, Indonezia) detin o bruma de "cultura tehnica".
Acesti urangutani se folosesc de un betisor pentru a extrage semintele fructului de Nessia
in timp ce urangutanii de Kinabatangan (din nord-estul insulei Borneo) emit o vocaliza
specifica, atunci cand se pregatesc sa-si construiasca un adapost cu crengi, in arborele in
care isi vor petrece noaptea.
Altii isi pun un fel de manusi din frunze, atunci cand vor sa apuce fructe cu spini, sau chiar
se protejeaza, de soare sau de ploaie,cu ajutorul unei umbrele facute din frunze.

Z
Zebra
Numele stiintific: Equus burchelli
Zebra, animalul ce are pe corp dungi de culoare alba si neagra, traieste
de regula in savanele din estul Africii.
Se hraneste cu radacini, frunze, flori, scoarta.
Sunt vanate de lei, hiene, dar din fericire zebrele au simtul vazului si simtul auzului foarte
dezvoltate. Dungile de pe corpul zebrelor, le ajuta confuzand rapitorii.
Zebrele traiesc in grupuri conduse de un mascul, dar deseori mai multe grupuri se alatura si
formeaza grupuri si mai mari.

Efectul de sera provoaca schimbari asupra faunei..Cele mai grave cause si efecte ar fi
distrugerea padurilor tropicale.
Desi padurile tropicale acopera doar 8% din masa lemnoasa de pe pamant,in ele se
adapostesc 40% dintre speciile de animale si plante de pe Terra.Ele protejeaza solul si
lucreaza ca un burete, deoarece atrag apa din sol si o elimina in atmosfera prin frunze.Prin
43

influenta lor asupra concentratiei de vapori de apa si bioxid de carbon in aer ele
influenteaza atat clima locala cat si pe cea mondiala.
Multe specii de animale si plante sunt amenintate cu disparitia deoarece isi pierd
habitatul natural sau acesta este distrus prin poluare.Se apreciaza ca astazi disparitia
speciilor se produce de 400 de ori mai repede decat in trecut.Astfel unele animale si pasari
Europene sunt acum in pericol.Vulturii aurii traiesc in paduri si se hranesc cu pasari
mici,soareci,sau sobolani.Oamenii au taiat padurile masiv s-au le-au luat ouale din cuiburi
contribuind astfel la disparitia lor.
Alunarul sau pasul traieste in paduri iar astazi este pe cale de disparitie din cauza
poluarii sau a substantelor chimice folosite de om.
Veveritele rosii sunt si ele pe cale de disparitie deoarece omul le-a modificat
habitatul.
Ursii cafenii sau lupii au ajuns animale rare astazi in Europa
deoarece oamenii au taiat padurile si si-au construit locuinte
distrugandu-le habitatul si implicit contribuind la schimbarile de
clima.
Defrisarile masive au dus si la disparitia pasarii ibis
calugar(Geronticus eremita)care era raspandita candva in
Europa,Orientul Mijlociu si nordul Africii.Astazi au mai ramas doar
400 de exemplare.
Guvernul marocan a creat Rezervatia naturala Souss-Massa
pentru ibisi.
Urangutanii sunt si ei pe cale de disparitie.Aproximativ 80% din habitatul lor a fost
distrus prin defrisarile din Indonezia. Din 1996 taierile legale sau ilegale, au distrus doua
milioane de paduri pe an. Toate efectele acestor defrisari asupra schimbarilor de clima se
vor vedea in timp dar efectul cel mai imediat este disparitia unor specii de animale si
plante.

44

45

46