Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Enciclopedia Disney 5
Enciclopedia Disney 5
6
I
,r't
.
\}}
/ \{\ t,,,
)! )l)
t-/!I
/L
W
Cuprins
lntroducere in ,,Corpul uman" I
ln interiorul corpului l0
Celulele corpului l2
Pielea, pirul, unghiile gi dinfii l4
Scheletul t 6
' si miscarea t 8
Muschii
Plemanii 20
Circula{iasingelui 22
lnima 24
( fu Mereu in formi 26
Digestia 28
,,Reziduurile" corpului 30
f:ty Alimentafia gi sinitatea 32
Puterea creierului 34
Sistemul nervos 36
Vizul ;i pipaitul 38
Sim{ul olfactiv 9i gustul 40
Auzul ;i echilibrul 42
Femeia si birbatul 44
O no"a viafi 46
Cretterea 48
: A ,, v Fiti voi ingivi 50
Sistemul de iparare 52
'p Mainile care vindeci 54
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
IrrrrRoDUcERE IN
Corpul umarr
Construit pe o structuri de oase mai dure
decAt ofelul, corpul tiu este o matinirie
foarte complicati. Poate respira, mirosi 9i
gusta; poate sim{i, vorbi 9i merge; mininci,
bea 9i gAndegte. Se poate repara singur daci
este rinit.
Creierul este organul principal 9i asiguri funcfionarea
corecti a organismului, controlAnd toate sistemele
din corp. Pe durata cre;terii, corpul tiu se schimbi,
dar daci ai griji de aceasti ma;inirie extraordinari,
aceasta ,,va funcfiona" timp indelungat.
+e
CoRPUL Uruaru
/\
Venele (albastru)
Corpul este sustinut de o structuri transporta sAngele
"!lHELEruL
osoasi, scheletu l, care protejeazi cdtre in ima
organele interne si indeplineste
functia de ancord pentru muschi.
Coastele
Coloana
ve rte b rald
Mugchii
Bazinul bragu lu i (bice ps
g i trice ps)
c'MuscHIr
Toate'm i5cari te co rp u I u i
,
*srEMUL
Este
crncuLAroR
alcituit din inimi, sange
precum alergatul sau siritul, si reteaua de vase sangu ine.
sunt provocate de mu;chi, Pompat de citre inimi,
care opere azd, in gen eral , sdngele f urnizeaza oxigen si
actionAnd oasele scheletului Mu Ech iu I elemente nutritive intregului
pe care sunt fixate. coapsei corp si elimina produsii ce nu
(cvad rice p s) sunt necesari organismului.
Scheletul Sistemul
l0 muscular
lrurrRroRUL
Nasul
Gura
Trahee
PldmAnii
.tr RESPTRATIA
Pentru a trai, corpului ii trebuie energie, Gura
aceasta fiind produsi prin alimentatie, in
combinatie cu oxigenul furnizat de
sistemul respirator. CAnd se inspira pe nas
sau pe gurd, aerul ce contine oxigen este
transportat prin trahee cdtre plamani.
Stomacul
r:EE
Mdduva
e
7
DrcEsnA
Fiecare aliment pe care il
sptnant minanci si pe care il bei
este transformat de sistemul
digestiv in substante simple
(elemente nutritive),
*srEMUL NrRVos transportate de sdnge cf,tre
Toate activitatile corpu lu i,
fiecare parte a corpului si
' precum mersul, vederea,
utilizate pentru a-ti da
gandirea ;i vorbirea sunt Sistemul
energie si pentru a te ajuta sd
controlate de sistemul nervos. digestiv
cre;ti.
Acesta este comandat de creier,
care primegte mesaje ti trimite
instrucliuni prin intermediul
rr -rr-rrr rr-- --'l
--r
maduvei spinarii si al retelei
ffirrr: gr DEScoPERA I
de nervi. -p cAurA
-P-;N;;:11
l------ -t--: }
Sistemul
nervos -€>
CoRPUL Uunnr
Cplulele corpului
&Celulele sunt ,,cirim izile"corpului, ?&*E*lzl Prrurnu CotrtsrRucTtE
t t.. t t.t .. r. .r. r r In fiecare zi, corpul produce miliarde de
aGesta Tlln(I COnStltUlt (Iln mlllaf0e Oe cetute noi, datoiita procesutui cie diviziune
asemenea Unitafi vii minUSCUle. FieCare ce,lulari: unele sunt necesare pentru a le
*
--:::tnfazd, a
*,RUCTURA CTLULEI
O celu la vie este constitu ita d intr-u n
invelis extern su btire (mem brana),
ce inconjoara o masa gelatinoase
(citoplasma) . Toate celelalte particule
minuscule plutesc in interiorul
citoplasmei. Centrul de control al celulei
(nucleul) contine informatiile necesare
pentru a mentine celula vie si in stare
buna de functionare.
Citoplasma este
un fluid apos din Membrana celulard
interiorul celulei esfe peretele extern
al celulei
I
rt
i
I
;
lI
.L
Nucleul controleazd I
functionarea celulei
Diviziunea celulari
lnteriorul unei celule
'2{r
CeLULELE CoRPULUT
l- i
I \---z-
I
g'\
\
t-
?i \t-
qi
.1 .fi
\;
Globuli rosie
?A PnrvrM I^TDEAPR.APE
Celuli a muschiului Dupa functia pe care o indeplinegte,
fiecare celu la are o d imensiu ne ti
o formd proprie. Este atat de mici,
incAt se poate vedea doar cu ajutorul
microscopului, care o face sa pari
mai mare 5i permite ochiului uman
sa ii examineze componentele.
I
I
L------r-r-
-----------
CORPUL
e7
Fir de pdr Piele exfoliatd
.t7 DINTII
PARUL Dinti i, fixa!i in maxitare
Firele de par sunt alcatuite prin radicin i, taie si macini
din cheratini,, substanta durA si mancarea. La virsta de trei
im permeabila. Celu lele firu lu i de ani, multi copii au 20 de dinti
par sunt moarte; unica parte vie ,,de lapte". incepAnd cu Sase
este ridicina, ce se afla in partea an i, cresc d intii noi, cei
de jos a foliculului, o cavitate a permanenli, care ii inlocuiesc
pielii. Celulele de la ridacini se pe cei de lapte. Adultii au 32
divid si impingand in sus, Firele de pir cresc din folicule gi de dinti permanenti.
cau zeazi cresterea paru lu i. sunt inconjurate de piele exfoliati
Dintii permanenli
*' cresc prin gingii
lN VARFUL DTGETELoR
Unghiile, ca ti pirul, sunt formate
din cheratina. Acestea protejeazi Secliune a
degetele de Ia mAini si de la unui maxilar Dinlii de
picioare gi ajuta la apucarea de copil lapte sunt cei
care apar
obiectelor. Aceeasi functie primii
o au si varfu rile degetelor, ce
prezinta striati i subtiri, amprentele
digitale, unice pentru fiecare
individ in parte.
sfs
-9
6
o@6
@ G--
Gqo
e(9
(?
I-- r - - - - - - - r - - Y- - - --- rr
8;a zP
----- - - -- -- - -
s=a
s-5
CoRPUL Uunru
Scheletul
lmbindrile intre
*Tt''A5.heletut unui adult, format din 206 oasele craniului
sunt fixe gi nu
oase, este o structuri lejeri dar puternici, permit migciri
ce sustine corpul. Oasele, Iegate intre ele
prin articulafii, datoriti actiunii mutchilo[
pot si indeplineasci o gami largi de
mi5ceri . Scheletul proteje azd, parti
importante ate corputui: coastele Omoplat
protejeazd, inima gi plemAnii, iar
craniul apari creierul.
rtrMIcr sr Mnnr
Oasele pot avea diferite forme ti Articula{ia din
dimensiuni. Acelea lungi si puternice cot permite
brafului si se
ale picioarelor permit corpului sd indrepte sau
alerge si si sari, acelea mici ale si se indoaie
mAinilor utureazd sarcinile precum
rid icarea gi apucarea obiectelor. Coloand vertebrald
Bazinul
t
Articulafia sferici
a bazinului permite
piciorului si se
roteasci in aproape
toate directiile
Femur
t:.:':
\
Peroneu
-r{
Tibie
I
SCHELETUL
-.------------"--
I
,i
DATT ULUITOARE
Articulatia in
l
* Piciorut este format doar
formi de ga a din l* oas€, talpa picio-
degetului mare '\ rutui, din 25.
p"i-ite migciri in
sus, in jos gi in lateral * Un os este de 6 ori mai dur dec6t o
bari de olel de aceeagi greutate.
Oasele si
articulatiile
corpului Osul spongios se
gisegte la capitul
oaselor lungi
UIna
dius
Osul compact este
partea cea mai dura
a osului
uruur os
Oasele sunt rezistente, dar usoare, Secfiune a osului
"firERroRUL
d ato rita p reze nle i u n u i strat exte rn lung al unui copil
format dintr-un material foarte dur
(os co m pact) , care im b raci os u I
rt r ARTTcULATTTLE
-+
.J
.+
'l
'.: j'
:.
siguranti in interiorul coloanei
verteb rale.
*17
Co-Ti.uL***M-
a
&Mutchii scheletici, in numir de
aproximativ 640, dau formi corpului ;i
permit mitcarea acestuia. Sunt fixa{i de
Mu;chii faciali
oase 9i actioneazi prin contractare, adici determ ina
stringandlr-se. Atunci cAnd un mugchi se expresiile fetei
Mugchii trunchiului
ne ajuta sa ne indoim
si sd ne rotim
Mu;chii
''lrRME 5r MAsuRr DTFERTTE coapselor ne
Muschii sunt rispanditi in tot corpul permit sa sdrim
formi si dimensiune.
gi vari az6, ca si sa alergam
Cei mai Iungi sunt cei ai coapsei,
cei mai mari sunt cei fesieri, utilizali
in alergare si in citirare, iar cei mai Mugchii ;i
mici se afla in ureche. migcirile
Mu;chiul noastre
gambei
Un grup de patru
mu5chi ai coapselor,
cvadricepsul, permite
Tendoanele unesc inti n d e rea p i ci oare I o r
mu5chii de oasele in timpul mersului
piciorului
Tendonul Mugchiul piciorului
lui Ahile ne ajuta sa indoim
CdlcAi
e ' I ENDOANELE
picioarele 5i degetele
c
' (TRIMASE
Pe fata ;i pe gat existi mai mult
Privire incruntatd,
produsa de muschii
de 40 de mutchi mici. Atunci cand
in c retiti
ace5tia se co ntracta, trag p ie lea,
ai fru ntii
provocAnd o gami larga de expresii
faciale. Aceste expresii, spre
exem p lu , incretirea fru ntii
sau zdmbetul, arati daca o
Muschii falcilor
persoani este tristd, fericita,
intind buzele intr-un
infuriata sau speriata. zAmbet
Tricepsul se contractd
Tricepsul se relaxeazd
si se strAnge pentru a
si se alu ngeste
cobori antebratu I
Bicepsul gi
Bicepsul se contractd tricepsu I
si se strAnge pentru lucreazi
a ridica antebratul impreuni
Bicepsul
se relaxeazd
se a lungeste
t'ErREcHr
DE MuScHr
in general, m usch ii lucrea 26, in pereche
si fiecare provoaci mi5cdri opuse.
Acestia su nt n u m iti m utch i antagon ici.
DATE ULUITOARE Bicepsul se contracta pentru a indoi
* Mugchii constituie bratul din cot, in timp ce tricepsul
aproape jumitate din se contractd pentru a-l intinde.
greutatea corpului.
*Fre
CoRPUL Uunnt
Bronhie
secu n d ara
Vas sanguin
Alveold
lnteriorul
unui plimAn
2o4F
PdnnAul
PnoDUCEREA SuNnrELoR
I
1l
Coardele vocale
Aerul ,i Aerul este impins
esfe aspirat afara din plamAni
in plam1ni
lnspira{ia Expirafia Coarde vocale
deschise
in timput
resp ira!ie i
DATT ULUIT()ART
>k in ptimani exist; mai muLt
de 300 de mitioane de alveole.
Puse cap [a cap, Er acoperi o
suprafa!5 mai mare de jumitate
de teren de tenis.
'cnurA gt DEscopERA
rrr r-
- -rr-rrrrrr -rl
/r-r :-
!
DANs, TEATRU $t MUztcAr pp. 36-37
PIdmAnul
I PISNTELE: p. 13
I
-fl$* stAng are
l--rr---r
-- --rr-rr-r--
A
*a s&m elui
&Sang"le este vehiculul de schimb pentru
corp. Pistreazi in viafi celulele furnizAndu-le
hrani gi oxigen gi eliminind produsele nocive.
Printre altele, pistreazi corpul cald ;i il
protejeazi de boli, distrugind bacteriile 9i
virusurile. SAngele este pompat de citre inimi
in tot organismul prin intermediul unor tubulete
numite vase sanguine; acestea sunt de trei
tipuri : arter€, vase capilare ti vene.
Globulele rogii Plasma este
transporta oxigenul partea lichida
cdtre tesutu rile d in d in sAnge
corp
Compozi{ia
singelui
intr-o arteri
6A'MA 5r CTLULELE
Sangele este compus din doui componente
principale: plasma ;i celulele sangvine. Plasma
este Iichida, transporta elementele nutritive din
alimente citre toate celulele corpului si elimini
resturile. Transporta miliarde de celule de sAnge,
in special globule rogii, trombocite si globule albe.
CTRcULATIA SAruFEruf '
' ' '
' r-:.ir,''i .;.'',: ,t ,li 't
c 7
BATATLE lrurMrr
De fiecare dati cand inima
Inima
z-
S-
pompeazi un flux de sdnge :\\
\"h
:\\
't
\
{r
o bitaie. Acestea se pot simti I
& cu degetele pe partea interioard
k a pulsului si viteza se poate
rdqe"
E
5 masura calculand numirul
batailor pe minut. Bataile inimii
unei persoane in stare de repaus,
vari azd, intre 60 Si B0 pe minut.
Vene si artere
Globule
mirite
{*cuLATrA oxTGENULUT
lnima pompeazi sAngele bogat
in oxigen in tot corpul prin
intermediul arterelor, care se
ramifici, formand vase capilare.
Acestea se reunesc apoi, formand
vene, prin intermediul carora
sAngele sdrac in oxigen se
intoarce Ia inima, care il
pompeazi in plamAni pentru
a-ti procura oxigen proaspat.
.--l
{;;;-;;.;;;GOPERA i
MARI PERSONALITATI: p. 33
REPTILE $l AMFIBIENI: p.44
L------rr
-- ---r----rr-
CoRPUL ''Unnaru
:, , _.': "
ffNffi&
Aorta transportd
Vena cavd superioard sAngele bogat in oxigen
duce sAngele sdrac de la inima cdtre corp
in oxigen din partea
./Ll . superioard a corpului
{J lnima este un muschi cavitar care cdtre inima
pompeazi sAngele in tot corpul.
Se afli in piept, pufin deplasati inspre
partea stAngi, fiind despir,titi de un perete
in doui pa(i: dreapta gi stAngi.
Fiecare prezinti doui cavitifi, in partea
de sus atriul 9i in partea de jos ventriculul,
..---"l g,Si,'ffii
care are un perete muscular mai gros decit
al atriului. Vasele sanguine principale aduc
sAngele in fiecare atriu ;i il scot din fiecare
ventricul. 3
Secf iune
a inimii t]:,/l
:t/t I /
t'
DATE ULUITOART rt.n
"rB/
/'rF
-t in cursul unei vieli de durati
medie, iflima omului bate de peste /W
3 miliarde de ori, firi si se
op reasc;.
Valvele impiedicd
oxigen de la plamAni, iar ventriculul sAngele si circule in
stAng il pompeazi in tot corpul prin d i rectie gresitd
artera aorta. Sangele sirac in oxigen
se intoarce Ia atriul drept de-a lungul
venei cave ;i este pompat in plemani Ventriculul drept
pentru a se oxigena prin artera prime5te sAngele de
la atriul drept 5i il Vena cavd anterioard
pu lmonari.
pompeazd in plamAni aduce sAngele sdrac in
prin artera pulmonara oxigen din partea
inferioard a corpului
cdtre atriu lu i d rept
INIMA
Artera pulmonard
BArAr lr CnnDtAcE Artera
pulmonard
spre deosebire de SAngele Aorta
alte artere, duce din plamAni
sAngele sdrac in
oxigen de la inima
spre plamAni I
Atriul
Atriul
n!#;:
!
f.
crept
stAng
P: Ventriculul
:fl\
t\'.
\',
\'. ', E--- snng
\
SAngele din Ventriculul
'-l \
partea inferioara d rept \-- V, lva \
a corpului se in c, ide
Venele pulmonare,
spre deosebire de alte
vene, aduc sAngele bogat
in oxigen de la plamAni la
frscu LrATI BArAr LE I rrr rMr r
Valva impiedicd
circulatia sAngelui
inapoi in atriu
Ventriculul stAng
prime5te s1nge din atriul
stAng 5i il pompeazd in
corp prin intermediul
aortei
\. -*.*" :
esfe un muschi
+zi
CoRPUL Unnnru
ereu e 7
ExERcrTrr AERoBTcE
Saritul corzii, mersul pe bicicleti, patinajul cu rolele
si alergatul sunt modalitati optime pentru
im bu natatirea rezistentei. Aceasta inseam na ca
organismul devine mai eficient, deoarece reuseste
si fu rnizeze mai mult oxigen si mai multa hrana
m usch i lo r.
incdttdmintea
trebuie sa fie
comoda si sa
.. ri, r.6\ aiba mdsura
( corecta
Siritul corzii
Patinajul cu role
reprezinti un
exercifiu aerobic amplifici bitiile
inimii
,e4f
MTREU IN FonruA
c 7
ExERcrrru sr RTLAXARE
in yoga, ;intea si corpul lucreazi
impreuna. Un anumit numar de pozitii
(den u m ite postu ri) alu ngesc m ugch ii,
in timp ce exercitiile de respiratie incetinesc
bataile inimii si produc o stare de relaxare.
:
MARI PERSoruaurATt: pp. 54-55
complet favo rizeaz6, res p i ratia p ute rn ici si
SPORTURI: pp. 42-43
regu Iata.
L-------
- --r-r-r---rr-
CoRPUL Urvrnru
Bfi
e 7
O CAIAToRIE LutrtcA
I
Odata inghitita, hrana este impinsa
prin esofag in stomac, acolo unde se
transformd intr-o substanta pastoasd
&Corpul are nevoie de hrani pentru care intrd in intestinul subtire. Aici
a-ti procura energie, pentru a crette ;i are loc f aza principala a digestiei
si elementele simple trec in sdnge.
a se regenera. Hrana pe care o consumdm Reziduurile intrd in intestinul gros
si rdmdn in rect, inainte de a fi
este formati din substante complexe, eliminate din corp.
elemente nutritive, care trebuie
descompuse in elemente mai simple
astfel incAt corpul si le poati utiltzaz
aceasta este responsabilitatea sistemului
digestiv. Substanfele nutritive simple trec
in sAnge gi sunt conduse citre toate Pirtile sistemului
celulele din corp. digestiv
Esofagul
Limba
Hrana
Hrana
Epiglota
Esofagul
Hrana este impinsi in Esofagul
spatele gurii de citre
limbi Ficatul
Traheea
Epiglota
c7
PnrMA ErnpA
Prima etapi a digestiei incepe cu
Traheea
Epiglota inchide
traheea pentru a
Intestin sublire,
unde se
produce digestia
*
Iw SToMAc Esofag
Peretii stomac'--. j: - ::::e;rtru a face spatiu
pentru hrana. ,',',-.:::j: -,:: r^,acului elibereazi
un suc acid care ): - -- =-:=-1 cu hrana, initi az6, Perete muscular
procesul de di,_ees: : s -. -'le bacteriile. Peretii
musculari, prin c:-:"::-,'i, agitA hrana ti sucul
gastric creand c p:-i:a::'emoasA. Pe durata
Sectiune a stomacului
digestiei, mai ales : -. la c masa copioas5,,
ne simtim somncr'os:.
Hrana
amestecata cu
sucu rile gastrice
I ntestinul
DATT ULUITOART su btire
Stomacul amestecd
hrana transformAnd-o Vilozitdti
intr-o pasta consistenta Stratul ?f,^NsFoRMAREA HnnNEr
celulei
Mare parte a digestiei se realizeazA
in tim p ce h rana trece p rin intestin u I
r r
- - - -- - - - - --r--I -----al
cAUTA $r DESCOPERA
Secfiune a intestinului subf ire tNSEcrE $t pAlnru.lENt: pp. 54-55
SAngele care circuld cu prim plan asupra vilozitifilor
prin vasele capilare L------------
---r----r
{pzs
CoRPUL Urvrnru
, ,'*.,:%*r:i,.*it{*,q it':*'t;
Vena renald
scoate sAngele
*' din rinichi
ELIBERAREA UnINEI
Urina se formeazd in rinichi si intrd intr-o
cavitate elastici (vezica) unde rimAne pana
cand aceasta se umple. Atunci cind aceasta
este plind, vezica transmite mesaje cdtre
creie[ iar noi simtim nevoia de a merge la
toaleta. Copiii foarte mici nu sunt in mdsura
de a sti singuri cAnd sd urineze ;i din acest
motiv au nevoie de scutece.
in partea
externd a rinichilor Uretrul aduce
sunt milioane de urina in vezicd
nefron i Secf iune
Copil cu scutece a unui rinichi Organele
,**r.;
€
,, R Ezr DU u R rLE" CoRPU LU I
Traheea
*
Iw lrurERroRUL Frcnrulur
PIdmAnii Ficatul este foarte important si are
d iverse ro lu ri. in afara de a contribu i
Ficatul
DATE
ULUITOART
* in fieca re zi, prin rinichi
trec aproximativ 1800 t de
s6 nge?
Rinichiul
* 9i pietea eLimini
rezid u u ri : in f ieca re zt
U reterul elimini circa 200 ml
transpira!ie.
Vezica
L----r-------rrr-r--r-
*.3r
CoRPUL Urunru
Imentnlia Qi c 7
O AIEGERE BocnrA
s$m&tafea Dieta este hrana pe care o minAnci in fiecare
zi. Este ech ilibrati atu nci cand fu rn izeaz6,
corpului un ansamblu de substante nutritive,
mentinAndu-l astfel sandtos. Carbohidratii ar
H rana contine substante trebui si constituie partea principala a dietei,
nutritive care dau energie corpului iar proteinele ti grasimile, partea secundari
(in proportie mai mica): este bine si mdncim
gi il ajuti si creasci. Pentru a ne si multe fructe 5i legume proaspete in fiecare zi.
menfine sinitogi, avem nevoie de
o dieti completi.
{
T.:F
\
Copiii au nevoie si bea
un litru de lichide pe zi
Hamburger
Cartof i
praji{
Sucuri .t
'MuLrA ApA
Aproximativ doui treimi din
inghelatd
greutatea corpului este format
din apa, care prevaleazi fata
O de orice alta substanle. Fara
apa celulele nu pot functiona,
din acest motiv este important
sd se consume multa apa pe
parcu rs ul zilei.
PAinea integrald,
orezul, pastele si faina
su nt alimente bogate
in carbohidrati si fibre
O mare parte a
c
Fructele gi legumele apei din corp se
contin, in afara de fibre gisegte in celule
si vitamine ti minerale
'CALoRULE
H rana furn izeazS, corpu lu i energia
necesard pentru activitatile cotid iene.
Aceasta energie se mdsoard in calorii.
Atunci cdnd consumim mai multe calorii
decAt este necesar, Ie inmagazinim sub
forma de grisimi, crescAnd in greutate;
daca le consumdm in cantitate mai mica
decAt cea necesari, pierdem in greutate.
{Fr3
CORPUL
c
Partea stilngd se Partea dreaptd Pirf ile
ocupd cu activitatile se ocupa cu principale
sti intifice activitatile creative ale creierului
7
PAnnLE CnEIERULUT
Creierul este impartit in trei pa(i.
Partea cea mai mare este cortexul
cerebral acolo unde este localizal
centrul gAndirii, al emoliilor 5i al
actiunii. Cerebelul, aflat sub creier,
asigu ri ech il ibru I 5i coordoneazi
mi5carile. Trunchiul encefalic
controleazi respiratia ti bataile
inimii.
Emisferele
creierului O BUN;, OntHNA
In partea externd
subtire a cortexului
cerebral su nt el aborate
informatiile
uNUr conPUrER
Ne trebuie mult timp pentru a invita
"ftEMENEA
si facem lucruri noi, cum ar fi sa adunim
si sd scidem, sau pentru a cdnta la un
instrument. Odati invdtate, aceste
aptitudini sunt inmagazinate in ,,banca
de date" a creierului, pentru a putea
fi utilizate atunci cand este necesar,
fara a fi nevoie si le invitdm din nou.
Adunarea 9i sciderea cu ajutorul abacului
Mesajele transmise
de creier permit degetelor
sd se miste pentru a cAnta DATT ULUIT()ARE
notele corect
* Creierul, care fotosegte o cincime
din energia corputui, este numai a
cincizecea parte din greutatea sa.
4:.:-;-:-.-:;: ;--l
cAUTA $r DESCOPERA I
MARILE INVENTII: pp. 52-53
MARI PERsorualtrA1: pp. 22-23
+3s
CoRPUL Uunru
Ref eaua
Creierul
&F,"."r" activitate umani, incepind de co ntro I eaza
activ itati I e
la mirositul unei flori 9i pAni Ia ci{iratul pe corpului
.h
1- -**d.*,
':
i,
1#
le inmagazineazA ;i apoi transmite instruc(iuni
I
,tr
rl'
..31
jt
:,
'r"
#
ry
cetre corp. Meduva spinirii este o 1r w
.l1ji*,i ,
.:.*.',
Mdduva spindrii,
*7 d in coloana
RTTEAUA DE NrRVt vertebrald, transmite
Nervii sunt rispAnditi in tot corpul. mesaje de la corp la
Nervii cranieni, din creier, ne creier si viceversa
controleaza expresia fetei si
transporta informatii de la ochi si
urechi Ia creier. Nervii spinali, din
miduva spinarii, ne controleazd
Nervul sciatic
miscdrile si transporta informatii
controleaza muschii
cu privire la simtul tactil. picioarelorti a talpilor
Nervii spinali
se ramifica
din mdduva
DATT ULUITOARE spinarii
* Nervut cu cele mai mari dimensiuni
este nervuI sciatic, de grosimea degetului
mijlociu a[ unui copit? Se intinde incepdnd cu
miduva spinirii, de-a tungut fiecirui picior.
f
7
RrncTrE IwTEDIATA
Reflexele actioneazd cu viteza mare pentru a ne
proteja de pericole. Daca ti se intAmpla sa te
intepi cu u n ac, sen zorii pielii picioru lu i transm it
mesaje cdtre maduva spinarii, care transmite
imediat mutchilor piciorului instructiunea de a
retrage piciorul. Creierul nu primegte mesajul de
durere pani in momentul in care apare reflexul.
Actiune reflexi
{) Creierul primegte
e
J tesajul cje simf al
t a durerii dupa ce piciorul a
fost retras.
cAurA $l DEScoPERA
MARILE INVENTII: pp . 42-43
L--rrrr--r---rr--r-rrr
.t
*F37
a
t
t I
:
I
CoRPUL Unnnru
Vasele sanguine
hrdnesc ochiul Cri stal i nul concentreazd
Dimensiunile normale ale pupilei
Iu m ina pe retina
rEa
.*4i
?Z Corneea este
Celulele retinei
transformd lumina fe reastra
in semnale och iu lu i
nervoase \
in cazul luminii de intensitate mare,
pupila se micgoreazi pentru a
proteja retina
384F
YAzUL gr PtpArrul
t nAlnREA ocHruLUI
de-a lu ngu I
obrajilor
p rotejeazd
och iu I
descarca lacrimile
in interiorul nasului
Lacrimile sunt produse 1n mod
continuu de glandele lacrimale, /
pozitionate deasupra fiecArui ochi. /
La fiecare cl ip ire a p leoape lor, acestea
cu rati och iu I : in d e parteaza p rafu I
, Un canal conduce
omoari bacteriile si pastreaza corneea lacrimile catre nas
umeda. Acestea se golesc prin
intermed iul cond uctelor lacrimale Glandele
/
din interiorul nasului. Din acest motiv, produc lacrimi
daca plangi, lacrimile curg pe obraz
ti iti curge nasul. Lacrimile se
colecteaza in
interiorul
Curif area iffi: nasului si il pot
ochiului
face sa curgd
DATT ULUITOARE
* OchiuI omenesc conline
70 ta suti din senzorii
corpului.
*.
PIPAITUL
lmediat sub piele se gdsesc milioane
de mici senzori. Unii reactioneazi Ia
o u;oari presiune, altii la o presiune
mai mare, iar altii la durere, la
caldura gi la frig. Atunci cAnd atingi Flacdra este f oarte
ceva, ace;ti senzori iti comunica dacd fierbinte, d in acest m otiv
suprafata este asprd sau fina, duri tineti mAinile departee
sau moale, caldi sau rece sau daca de aceasta
gadila. Partile corpului cu cel mai
I
I
mare n u mar de se nzori su nt och ii,
I
limba, buzele, degetele si picioarele.
5-:.I
t-;
nA.,'**j-
n. It':; qz \r'-
)
i
'cnurA $r DEscoPERA
/r--:-------] ,'--t
i
)- CUM FUNCTIONEAZA: pp. 41-42
gnrNTA ilu .tLtRUL NosrRU: pp.20-21
Cuburile de gheafd sunt
L--------r---rr------r
dure, reci si umede Pdrul de pisicd
esfe moale si cald
+3e
CoRPUL Unnnru
:ffi.,
Gustul alimentelor
\
s
fl
ir at HA.EREA DE A MArvcA
Simturile gustului si cel olfactiv lucreazi
.-, a
kfl \,i*ai"**.o/
Dulce
nasul infundat, alimentele nu au gust. Daca iti
acoperi nasul in timp ce minAnci, simti cu
d ificu ltate gustu I mincarii.
Doud tipuri
de papile
Limba priviti
prin microscop
*'
PAPTLELE GUsTATIVE
Suprafata limbii este strabatuti de
r rrrr- r r rr
-:- -rr
m ilioane de m ici protu berante,
-rrrrl
MAMIFERELE: p. 31
baza si pe partile laterale ale limbii. cAunroRt $t EXPLoRAToRT: pp.
L---------- r r--r-----
-
+4t
CoRPUL Unnaru
Neruul vestibular
transm ite cdtre
creier semnale
legate de echilibru
Pavilion I
au ricular I
Canal
auditiv extern Timpan
e
Nicovald
Neruul acustic
transm ite creieru lu i
7 mesaje despre auz
OnsELE
in u rechea
medie existd trei mici
oase: ciocinelul, nicovala Spirala din urechea
si scarita, care se numesc internd contine senzori
in acest fel, datorita formei care pot percepe
Ciocdnel Scdri{a este
fiecireia. Aceste oase transmit osul care se sunetele
vibratiile de la timpan citre Oasele din afla cel mai la
interiorul urechii ureche medie interior
i424r
Auzul gr EcHTLTBRUL
Tanp gr ixcEr dB
DATE ULUIT()ART
180
Intensitatea diverselor sunete este mdsuratd in
decibeli (dB): o goaptd are 20 dB, o explozie
* Pisicite 9i titiecii pot auzi
sunete cu tonalititi mult mai
de artificii circa 100. Sunetele de peste
?nalte, sunete pe care urechea
130 dB prt-rduc daune urechii omului.
Canalele semicirculare
comunici creierului unde
anume se afli corpul tiu
gi astfel pofi rimine in
4RE.HILE ATTtMALEL'R echilibru
Anumite animale, cum ar fi iepurele
sau vu lpea, au u rech i cu pavilioane
auriculare foarte mari, care se pot
orienta dupi sunete. Sunt foarte utile
pentru cautarea hranei sau pentru
evitarea pradatorilor, deoarece perm it
perceperea sunetelor slabe si
'cnurA $r DEscoPERA
/rrr:---rr--l' .'rr!
:
+43
CoRPUL Uunru
F ovuLULUr
$tffi
Odata pitrunsi in corpul femeii,
"?T.'NDAREA
spermatozoizii inoatd in trompa lui Fallopio.
Daci existd un ovul, il inconjoari pand ce un
singur spermatozoid reuge;te si rupd stratul
extern si sa il fecundeze. Ovulul fecundat se
Penisu
DATE ULUIT()ARE
-t in f ieca re zi, in testicuLeLe unui
birbat se formeazi mitioane de
spermato zoizi.
Birbat
Testiculele
* Femeia se naste cu toate
ovu le[e: ECBStea s u nt in ju r de
p rod uc
un mition ?n ovarele de dimensiuni
spermatozoizi
f oa rte m ici.
Scrotul
FeMEn gt BAnBATUL
Dupd 36 de ore,
ovulul fecundat se
divide in doua
celu Ie
Embrionul, o masd
mica de celule, se
instaleazd pe peretii
uteru lu i Gemenii identici
.t 7
FTMEIA
GunnENrr
Atunci cdnd un ovul fecundat se
gvulele unei femei se gisesc in ovare. imparte, cdteodatd cele doud celule
ln fiecare lund este eliberat un singur se separd, insd con{in aceeagi
Femeia
Uterul sau
pentece le
gasesc ovu le le A€ v v r
Colul uterin
- ) ) cAurA
-' $r DEScoPERA I
{F4s
CoRPUL Uvlnru .j
$mffi*vi$& \p}
,F-
&Ert" nevoie de noui luni ca ovulul Dupi cinci siptimini, in interiorul
embrionului sunt formate mai
fecundat si se transforme complet in multe pe(i ale organismului
copih in aceasti perioade ovulul se
divide de mai multe ori pentru a produce
miliarde de celule necesare si cre eze
o fiinfe umani. La inceput este denumit
embrion, dar dupa opt siptemAni
petrecute in uter este denumit fet.
Fitul este legat de mami prin intermediul Dupi noui siptimAni, toate pa(ile
importante ale fitului sunt formate
placentei prin care ii este procurati .,*r .
hrana gi oxigenul.
Copilul cregte in
siguranta in uterul
mamei
#
DATT ULUITOART
* Pe perioada
gravidit;!ii uterut se
miregte chiar gi de 20 de
ori fa[i de dimensiunite
sale normale?
La 16 siptimAni, fitul
are o lungime de 16 cm,
poate lovi cu picioarele
gi se poate risuci
O NouA VnrA
f CoRDoNUL OrvrBrLrcAL
Ux Nou N,q,scur
Placenta este prinsA de peretele
uterului. Hrana ii oxigenul din sdngele Copilul respird cu ajutorul
mamei trece prin intermediul placentei pldm6nilor imediat ce se nagte.
si pitrunde in fetus printr-u tub numit Atunci cdnd cordonul ombilical
cordon ombilical. Atunci cAnd acesta este tdiat, copilul se separd de
este taiat, la nastere, sub abdomenul corpul mamei qi iqi incepe
copilului ramane o adancituri (buricul). propria via[d.
Buricul
La 38 de sdptdmAni pozilia
copilului este cu capul in jos Cordonul ombilical
5i este gata de
a se naste
Placenta
Un copil nou-niscut
Lichidul amniotic
esfe apos 5i
inconjoard copilul
p rotejAnd u-l
l
e 7
Gnrn DE Nn5rERE
Atunci cAnd un copil este gata
sd se nasci, peretii musculari ai
uterului mamei il imping prin
colul uterin si vagin. in mod
normal, nou-niscutii ies cu capul
Uterul
inainte. Placenta alu neci in afara
corpului mamei la citeva minute
\\ -, de la nastere.
':
1.-
t.
1
t
1
Colul uterin se
deschide si astfel
copilul poate fi impins
in afard
ai uterului I
Vaginul
l--
Copilul este gata de a se nagte
CoRPUL Uunru
|lr'
i I
lr
'i,b'
I r lii
rl
ti tt \,
t
,t:
o
&Corpul fiecirei fiin(e umane urm eazd, ,\. i
,l
i.
{t
I -'--
[&,
tit
'J''
I
I
1
aceea;i schemi de dezvoltare. lmediat ce t,
I
I
lq--
i
Y*. *
P'
- tr,. !,
se na;te, copilul plinge pentru a primi laptele
t?-.,
'. /lr
-
7t'.F
4,! f-"
1
\
li
t
I
i
"v-1i
pe care il suge de la sAnul mamei, insi micuful I
t
,'
tir
v..
\ fi'
{
r.,':'i *'**-*---.**-'
'1 /' ;'\-. ari$.-_
PRIMII PASI
4 Un nou niscut de cinci luni
Lincepe sd mearga de-a butilea,
impingAnd inainte genunchii.
2 L" zece !uni, multi copii gtiu deja f_La un an, cu puf in ajutor, E La aproximativ 14
rJ sa mearga de-a butilea, chiar daca r*copilul reuseste si stea in Jluni multi copii merg
unii se tArasc pe sezut. picioare. fara a fi ajutati.
484F
CnegrEREA
-J7
/
I
1B 14 10 2 ani
S DATE ULUITOARE
L DE irvreArnArrr
Corpul se schimba mai putin Ia o vdrstd
";-ocEsu
adulta. Dupa 40 de ani, pielea incepe
sa produci riduri si uneori pirul albeSte.
r RE
N
Crija fata de propriul corp ne ajuta si
* 0 fati ating€, in jurul ne pistrdm sdnitatea pAni Ia o vArsti
virstei de 7 ani, trei sferturi in aintati.
din initlimea pe care o va avea
cind va fi aduttS, iar biielii in
jurut virstei de 9 ani.
f
--r--rr----rr-----rr-
{ts4s
CoRPUL Uunru
' "':'';'rrj:,;r16;l',:rll{,r;.*fijit;;lji:J;.j''lr' .'
d 7 DIFERENTELE
Persoanele sunt diferite, nu numai din punct de
Melancolie
Exprimarea
sentimentelor
c 7
EmonrLE
Zdmbetele ti lacrimilesunt semnale
externe ale sentimentelor noastre,
influentate nu numai de alte
Seriozitate persoane ti evenimente, ci si
de fotografii, m u zic6,, comed ii,
carti si film.
Timiditate N
Fotografia unei
AwUNTTRT DrN CoPrLARtE familii in vacanti
Experientele copilariei si educatia
influente azl, personalitatea unui individ.
rr r rr r- r r rrrrrrrt
Am intirile fru moase sau u rAte su nt 'cnurA $t DEscoPERA
/rrr:-
- -
:
colectate de creier: uneori este de ajuns
COMUNICATIILE: pp. 1 4-15
o fotografie dintr-o vacanta pentru a PLANTELE: p. 51
reaminti emotii putern ice
*.5r
CoRPUL Uunru
'E
siomul dg affrrar€ Bac,ere
O globuli albi
&Coryul sub un constant atac se afli mininci o bacterie
din partea bacteriilor si a virusilor, cauze Globuld
ale bolilor. alba
* 'LA
Un corp sinitos are multe modalitifi de Arncr
Anumite globule albe,,iti amintesc"
apirare: de exemplu, rinile pielii se inchid identitatea fiecirei bacterii sau a fiecdrui
pentru a nu pitrunde bacteriile. Globulele virus agresor. Daci acestea revin,
globulele albe elibereazi imediat
albe le consumi sau elibereazi substanfe substanle chimice mortale, anticorpi,
chimice (anticorpi) pentru a le distruge. pentru a le distruge. Alte globule albe
alunga bacteriile si Ie elimini,
mdncdnd u-le.
f
7
VnccTNAREA
O modalitate de prevenire a bolilor
periculoase este aceea de a injecta mici
cantitdti de bacterii in corp: in acest
mod,globulele albe pot recunoatte
inamicul si pot pregiti apararea prin
asa-numita imunizare.
r * ,r' .,,
i--.
+tUta
t*-*#' ft
L.s'
t:,;
v.'
.#"
Vaccinare
't
a".
/c\
\ 'o'
i{
\ Vaccinul poate fi
n jectat in ante b rat
Y*:Y\
i
..-'{J
,d- ,.
52
t-
t 1t-",
STSTEMUL DE ApARARE
a,
Vr DEcAREA FnncruRrloR
ru
Mui:=:*--
a,e corpului se potvindeca
sing-": rs rupt se regenereazd
daca := = r lJl extremitati
sunt unite.
N'1a: ' - --=
l ge le se coagu leaza pe
s a
frac: ,'= .; l: se transformd intr-un
tes'J-- : -:::-:cr, Ia final, celulele produc
un : a:=" a eIastic, cartilaginos care
VA :,,
Os fracturat
SAnge
Radiografia arati un
deget rupt
DATE ULUITOARE
* Este nevoie de mitiarde
de virusuri pentru a acoperi
Febrd mare,
39 0C gimitia unui ac. Un adult ifi
poate misura
* Bacteriile se descompun temperatu
Febrd med ie .
ta f iecare 20 de minute.
37,8'C
Temperatu ra
normala a
corpului, :- -
4,MPERATURA CORPULUI
Temperatu ra Febra este o creStere a temperaturii
este indica:' -: corpului, cauzatd in general de
nivelul unt, :' reactia organismului Ia bacteriile care
pe o scara il invadeazd. O febra utoari poate
numerotata creSte sistemul de aparare a corpului
si il ajuta in combaterea bolilor.
Te m peratu ra se misoara c u u n GnurA gr DEscoPERA
/rrr:--rrrr-r-rrrrr----t
I
ir'l
CoRPUL Urvraru
c
. ^. r
,
... ..lj;. .-.tr-,,,i;.-ri;,:'-,i, :. .;:.. .
e&Fe 'VINDEcAREA cu
AluroRUL AcELoR
in China, acupunctura este
m
folosita de peste 3500 de ani.
Este fondata pe ideea ci in
corp curge un flux de energie,
-)
fl;ilN
?entru
.f I a5a-numiti,,qi" care trebuie
{tp
ZELftI5-- I
- r ingnjirea corputui este mentinuti in proporlie corecta
pentru a avea o sdnitate buni.
necesar si cunoastem functionarea Sunt introduse in piele ace subtiri
]
corpului.
ncturist
Sunt necesari mulfi ani de studiu gi cercetiri
pentru a gesi medicamente care si invingi
o anumiti boali. in spitate, chirurgii se Acupunctura:
harta corpului
confrunti mereu cu noi operafii ;i tehnici. ' .,-.i
'' ;-,'r
.'\
; 'L '\".,
r \ji
noi, plimAni sau o inimi noui, daci aceste ''\
i
r*\
organe nu funcfioneazi bine. Anumifi /\, )
Un ac din olel
t!
1.,
I
SUpUNEREA
LA O INTTRVENTTE
CHTRURGICALA
Medicii pot folosi
chirurgia (practicarea
unei incizii in corp)
pentru a vindeca boli sau
rdni, ac[iondnd asupra
organelor bolnave.
Interven[iile se reali-
zeazd, in camere speciale,
sdlile de opera[ie, acolo
unde totul este sterilizat
pentru a preveni
infecliile. 0pera!ie chirurgicati
- -, : : - -: parfumate pentru a
. -'::legatedesanatate.La
- . : rasajul special al talpilor,
- - - .: . -r a se trata intreg corpul.
I
€
tb"
t"r:: t *
'qir*}lt|l#-
-k
Meinile rr'r2<4272
Ill{-lJtgges
pielea - -
'.. +, : 4:"
'.iiJ,,,r,g.,.tfi,'
Glosar de euvintereheie
Arteri: vas sangu in care ale corpu i, simtu rile,
lu inm agazi ne az6,5i purifica
transporti sAngele de Ia gandirea;i mi;carea. singe Ie.
in ima citre restu I corpu Iu i.
lnimi: organ muscular care se Grisimi: totalitatea
Articula{ie: punct in care afla in piept si care pompeazi elementelor nutritive care
se intalnesc doui sau mai singele Tn vasele sanguine. fu rn izeaz6, energie,
multe oase. Multe articulatii inm agazi nate sub piele pentru
sunt flexibile si permit Diafragmi: mu;chi plat care a mentine caldura in corp.
m i;carea. separi pieptul de abdomen si
Creier: centru I controlu lu i Ficat: organ de mari Nerv: structu ri lu nga si su btire
sistem u Iu i nervos care dimensiuni situat imediat sub care transmite semnale intre
reglementeazi multe functi i d iafragma ;i care corp, creier si maduva spinirii
Organ: :-a= a corpului care sub diafragma, cu functia de a Spermatozoizi: celu le
desfa; : =', : 'r i-'lctie speciala elimina reziduurile 5i apa din minuscule, similare
(de e>13-: e'^:rna sau singe prod ucind u rina. mormolocilor, produse
ureche= d e, care au
e testic u I
57,';