' J-.' .1 ?-.

' ti
T-.-j

i '.'rf
F Il..'^':f

=- *&=

;l \-

-\
i. fl
rl
C
 Cuprins
lntroducere in ,,ltiinfa in jurul nostru" 8
o
Lumea oamenilor de ;tiinfa t 0
Observafi lumina l2
p Lumini gi umbri 14
Culorile curcubeului l6
Lumina se reflecti t I
Lumini 9i culoare 20
Zgomote 9i sunete 22
Undele sonore 24
( f;-tr l\/lr.rltafii
?*-; Magnefii )t
26
For.ta de gravita{ie 28
A pluti 9i a merge Ia fund 30
Forte gi mitcare 32
Energia in mitcare 34
,S, Etectricitatea 36
€E*

Temperatura 38
Transferul cildurii 40
Sr Energia in ac{iune 42
Materia solide 44
Lichide gi gaze 46
Schimbarea stirii 48
p Reac{iile chimice 50
Observarea materialelor 52
Stiinfa gi tehnologie 54
O

Glosar de cuvinte-cheie 56
4{
k 4 j lndex 58
 ITTRoDUcERE irv

a
$tiinfa in
lurul rnostru
Pentru a fi un om de ;tiinti, nu trebuie decit
si incerci si afli cum funcfioneazi tot ceea ce
ne inconjoari. De ce se invArte Pimintul?
Ce ne {ine cu picioarele pe pimint? Cum ajung
bulele in biuturile carbogazoase?

De-a lungul secolelo[ oamenii de gtiinla au gisit rispunsuri

la multe dintre marile intrebiri pe care gi le pun tofi 9i au reugit
astfel si ne imbunitifeasci viata. Totu;i, sunt inci numeroase
probleme complicate de rezolvat pentru oamenii de giinti
din zilele noastre.

%
@@
@reM
@
@
%*@ffi
 $nrNTA iru JURUL NosrRU

f,umoa oamenllor
d9afiry
&O"t.nii de gtiinla fac experimente pentru
a-ti demonstra ideile referitoare la cum
functioneazi lumea. Multi dintre ei lucreazi
in laboratoare, unde pistreazi instrumentele
9i aparatura; discuti 9i se informeazi despre
respectivele descoperiri gi publici rezultatele
experimentelor lor in reviste sau pe lnternet,
pentru a le cunoagte gi al1ii.
Eprubete care
co nti n d ive rse
Oameni de ;tiin{a care su bstante
* 'LABoRAToARELE lucreazi intr-un laborator
Existd multe tipuri de laboratoare,
fiecare avind diverse dotari gtiintifice.
in majoritatea acestora sunt prezente
microscoape ti eprubete. in prezent,
aproape toti oamenii de stiinta folosesc
computerul pentru experimentele lor.

:!-
.:: .,

DATE ULUITOART 1

* Atbert Einstein avea $

\
intotdeauna note mici la
gcoa[;, dar a continuat studiite -r'"\- ...r___
_ |
f (
pini cind a devenit unul ..ii

dintre marii oameni de

gtiinli ai lumii.

Microscoapele ne permit
sd vedem lucruri foarte mici,
invizibile cu ochiul liber

A
 LUM€A OannENILOR De $mtNTA

*7
OnmENI DE SnlrurA
FAnA ExPERferulA' Un fir electric
Existd multe activitati simple sau legat Ia o simpla
experimente pe care oricine este baterie ne poate
capabil si le efectueze pentru a face sa intelegem
verifica teoriile stiintifice. De exemplu, cum functioneazd
se pot experimenta fenomenele electricitatea.
electrice cu ajutorul bateriilor si al
becurilor electrice ti se pot cAntari
si misura obiectele pentru a intelege
diferitele tipuri de materiale care
ne inconjoard.
Copii care executi
experimente simple Se poate folosi un cAntar
pentru a mdsura greutatea
Chiar gi cele mai mici detalii trebuie
sa fie inregistrate pentru a fi folosite
obiectelo r
in experimentul urmdtor.

Aparatul de mdsurat
arata dimensiunile
Computerul se unui obiect
folose5te pentru a
examina rezultatele
experimentu lu i

ffiOauENr DB $urNTA CElpBRr

Dintotdeauna, oamenii de gtiintd, cum
ar fi Aristotel, Marie Curie sau Albert
Einstein, au fdcut diferite descoperiri.
Albert Aristotel a trdit cu mai mult de 2 000
Einstein AristoteI
,4*:;- de ani in urmd. Descoperirile sale din
i_
uv 9lrl lll s^llrs. uvvv

N$.,*Antichitate au fost fundamentale pentru

*o?x.'€; toti qtiintd care i-au urmat.
; totri oamenii de stiintd
.C.t
urma

T" Marie Curie

r:-

Placa Petri folosette

'cnurA $r DEscoPERA
/rr
--rrrrrrrrr---- --t

:
pentru culturile de COMUNICATIILE: pp. 49-51
microrganisme, cum MARI PERsorumlrATt: pp . 20-23
ar fi bacteriile

*r.rt
 $nrNTA ilv JURUL NoSTRU

Ohserva$ lumlna t- FrmmENr lrucnNDEscENr

Becu I este o su rsd de lu m ina
incandescenta artificiala. Metalul
de la bazi se leaga la o sursi de
&Ftrt lumini nu am putea si vedem nimic. electricitate. Becul prezinta un fir
Orice lucru care emani lumini este o sursi de lung 5i subtire, filamentul, care,
traversat de electricitate, se incdlzeste
lumini. Sursa de lumini cea mai importanti si se aprinde, emanind lumina.
pentru noi este Soarele, care ne permite si vedem
lumea care ne inconjoari. Lumina se formeazi
in doui moduri diferite: incandescen{i 9i Filament
luminiscenfi. Un obiect incandescent emani in spirala
lumini cind se incilzegte, un obiect luminiscent
creeazi lumini firi a avea nevoie de cilduri.
1,..1

qt
LUMTNA SonnELUr
Suprafata Soarelui este foarte calda
si emani Iumina prin incandescenta.
Un exemplu similar este flacara unei
lumAnari care, arzAnd, emand lumina si
T
caldurd. Atat Soarele, cdt 5i flacara sunt
surse de lumina naturale.

Filamentul electric
incandescent devine
alb si emana lumina

Sticla susline
Soarele firele electrice
.li
.t
legate cu
t'
! filamentu I

Punct de contact
cu sursa de
electricitate

Becul emani lumin

incandescenti
l:

-"
i-li
 OgSERVATI LUMI

+fr
Uw Gnz Cnnr Fncr LuMrrrrA
Anumite becuri functioneazi prin
luminiscenla. in tubul lor de sticli existi
un amestec de gaze. CAnd electricitatea
trece prin tub, gazele produc o Iumina
invizibila ochiului uman: Iumina
ultravioleta. Vopseaua de pe peretele
interior al tubului se ilumineazd, astfel
incAt emand lumina vizibila.
Spectacol cu [umini laser
intr-un concert

LuvrrNr Lnspn
un dispozitiv numit laser produce
Tub de sticld o razd, intensd de lumind prin
cu gaz luminiscentd. in spectacolele
cu lumini laser, raze subgiri se
Suprafafa internd a deplaseazd in toate direc[iile,
tubului este acoperita de formAnd desene surpri nzdtoare.
vopsea care ilumineaza

Becul cu gaz lumineazi

prin luminiscenfi

Barele metalice mentin

becul in suport si in,
contact cu electricitatea

DATE ULUITOARE
* Licuriciul are in corp substante tra-
chimice speciale care reaclionea zd, -r---------r-----rr
A{Y v Y
eman6nd tuminS.
Et emani tumini
UI CAUTA $r DESCOPERA
SPATIUL COSMIC: pp. 14-15
pentru a-9i atrage L-
----r ------------r--
perechea.
 $nrNTA irv JURUL NosrRU

&D".a atazi un obiect in apropierea

se
unei surse de lumini, raza luminoasi se poate
comporta in trei feluri diferite: traverseazi
in intregime obiectul, il traverseazi doar
parfial, nu il traverseazi deloc.
Daci lumina nu poate trece prin obiect,
se formeazi o pati inchisi.
Este vorba despre o umbri care are aceeagi
formi cu obiectul, deoarece razele luminoase
se propagi in linie dreapti.
Pe cadranul ceasului

c
'UN OnoLocru SoLAR
Umbra proiectati de o tija metalica pe
solar sunt scrise
numere, ca la
u n ceaso rn ic

cadranul unui ceas solar ne indica ora exacta.

Lumina soarelui cade pe cadranul solar si il
lumineazd, dar nu poate trece prin tija
m etal ici care este in ce ntru 5 i , in co n sec i nti,
proiecteaz6, o umbra pe discul cu numere.
Datorita faptului cd in timpul zilei soarele isi
schimba pozitia pe cer, umbra se deplaseazi
in jurul discului, indicAnd ora.

Tija metalicd se nume1te

gnomon. Lumina nu o poate
trave rsa

Umbra se creeazd pe
partea opusa soarelui

Umbra are aceeasi

forma ca 5i gnomonul.

Copii care citesc ora

pe un ceas solar
 LUMTNA gr UrvlBRA

UvTBRA Se Mr$cA
4 CAnd soarele se afli O De-a lungul zilei, Q Seara, soarele se
I in
stAnga arborelui, lsoarele isi schimba vlgasegte in dreapta DATE ULUITOABT
umbra se va afla in pozitia, ceea ce duce arborelui, in timp ce
d reapta Iu i. la schimbarea pozitiei umbra se afla in
* Cu 4 000 de aniin urm5,
umbrei. stAnga lui
oamenii se foloseau de umbre
pentru a afla ora exacti

Obiect
Umbri
*
DTSTANTA $r DrMENsruNr Sursi de lumini Raze de lumini
Dimensiunile umbrei unui obiect
nu depind numai de dimensiunile
sale, ci si de distanta fata de sursa
de lumina

Umbra este mare pentru Umbra este mici pentru

ci sursa de lumini este ci sursa de lumini este
aproape de obiect mai departe de obiect

*
MnTERTALE Pnrnt
Cnnr TnEcE LUMTNA
tte'

Materialele care lasa Iumina si treaci

se numesc transparente. Materialele care
{ impiedica Iumina si treaci se numesc
opace. Cele care lasa sd treacd putina
lumin[, dar nu sunt chiar transparente,
se numesc translucide

I
l

I fu- r rr- r- r--rr-r -- -r - ---i

+\ 6"urA gr DEscoPERA :

I \ ? MARTLE INVENTu: p. 30 /
Folie de desen Carton SPATIUL COSMIC: pp. 14-15
tran s I ucida opac L---rr--------------r-
 $utruTA

Culorlle oureubeulul
*'
&Lu.in" soarelui pare a avea o singuri INTREGUL SpEcrRU
culoare, albi, dar de fapt este compusi Curcubeul este un exemplu de
spectru . N e arati ca lu m ina este
dintr-o combinafie de culori. Acest lucru ni-l formatd d in m u lte cu lori . Spectru I

arati curcubeul, care apare deseori dupi cuprinde o gama de culori: rosu,
oranj, galben, verde, albastru, indigo,
ploaie, intr-o zi insoriti. Curcubeul se formeazi violet.
cAnd piciturile de ploaie descompun lumina
soarelui intr-un fascicul de culori, numit spectru.
$i prismi, o formi speciali, din sticli sau din
plastic transparent, produce un spectru Culorile
plecind de la lumina albi. Rogul esfe fntotdeauna
curcubeului

in partea superioard a
curcubeului, iar violetul
in partea inferioard
Lumina care iese din
prisma se descompu:e
intr-un spectru de culori

Prismi

Lumina albd dintr-o

sursd de lumina intra
in prisma Picitura de ploaie
actroneaza ca o pnsma
-a v

* 'LuMrNA
Sr DrvrDE
Fiecare dintre culorile care compun
lumina alba intri in prisma sub
propriul sau unghi, dar iese sub un
unghi putin diferit. Astfel, Iumina
se divide, producAnd un spectru.
Picatura de ploaie actioneazi in mod
similar: face lumina sd se reflecte
in interiorul sau, descompunAnd-o.

?,,.1 64F
 CrdtOnrLE CuRcu

DATE ULUITOARE
N * V;zut de pe pimint, curcubeul
apare ca un arc de cerc; dintr-un
avior, ins5, deseori apare ca un
cerc intreg.
N\ \i\
* UneLe persoane sunt daltoniste.
Acest lucru ?nseamni ci ochii lor nu
pot distinge diferenta dintre
anumite culori.

*'
FTLTRAREA LUMINII
Daca facem si treaci lumina alba
printr-un filtru colorat, lumina care
rezulti are aceeaSi culoare ca gi
de lumind
filtrul, deoarece nici o alta culoare
ro5ie, albastra si
d in cele care com pu n lu m ina albi
verde
nu poate si treaci prin filtru.

Razele de lumind
colorata ilumineazd
spatele ecranului 5i
formeazd o imagine

Lumina pe care o vedem

F
esfe rosie pentru cd nici o alta
Filtru rotu

culoare nu poate trece prin

filtrul rosu

lnteriorul unui ecran

de televizor
Mirirea ecranului
*' televizorului
PuNcrE CoLoRATE arata o imagine alcatuita
in interior,ecran u I televizoru lu i este din puncte colorate
acoperit de puncte minuscule de
culoare, care se aprind pentru a forma
I-rr rr r rr r rr r r r !
imagini. Exista numai puncte in trei - - - -r -- - -

culori - rotu, verde si albastru, care se q

combina pentru a forma orice culoare
cuM FuNcTloruenzA: pp. 46-47 I
i PI-ANETn pArtaArur: pp. 4o-41
care apare pe ecran. I
L--r---rr----r-r-rr-rr
 $rrNTA iru

f,umlna se refleett
Luna vizuti
&Noi putem si vedem obiectete care de pe Pimint

ne inconjoari pentru ci lumina care ajunge

la ele, cea a soarelui sau a unui bec, este
reflectate: acest fenomen se numette
reflexie. Suprafefele albe sau de culoare
deschisi reflecti lumina mai mult decAt
cele negre sau de culoare inchisi. Oglinzile
reflecti aproape toati lumina care ajunge
a,
LUNA SrnALUcEsrE
Luna este vizibila pentru cd reflecti lumina
Soarelui. Luminii ii trebuie putin mai mult
de opt minute pentru a cf,latori de Ia
Soare la Lund. O parte din aceastd lumina
se reflecti pe suprafata Lunii si ajunge la
noi, pe PamAnt, aproximativ doui
secu nde mai tArziu.

la ele.

f,,Nr Pnrvr Pr Nor inrSrNE

Lumina se reflecti in mod uniform
in oglinzi. De aceea, cAnd te privesti
in oglindi, vezi o reflexie clard a ta.
5i ferestrele, de multe ori, dau o
reflexie, ceva mai redusd, deoarece
sticla nu reflecti toatd lumina.

Becul emand
lumina

Oglinda reflectd
aproape toatd lumina
care ajunge la ea

O micd parte din

lumina becului se
reflecta pe fata

Lumina este
reflectati de oglindi
 LUMINA ST RTFLECTA

inr ocLrNDA
Razele luminoase ale becurilor electrice se reflecti pe
"fiAGTNEA
imbricimintea, pe fata si pe parul fetei. Apoi Iumina se COoURI Dn BNnn
reflecti de la oglinda;i ajunge la ochii fetei. in acest mod, Atunci cAnd un cod de bare este
ea poate si vada propria imagine reflectati. trecut prin fa[a unei raze laser,
diverse por[iuni de lumind sunt
reflectate de cdtre liniile negre gi
albe. Computerul folosqte informafia
pentru a identifica produsul qi
Oglindd costul sdu.

Bec Lumina se reflectd

in oglinda si in
och ii fetei
Lumina becului
lumineaza fata

Reflexia
in oglindi
Codut de bare este citit de o razi laser
Lumina este [a casa unui supermarket
reflectata de fata

t^RU Rr LE AuroMo B r LE Lo R
in farul din fata al unui automobil
este o oglinda concavd. Lumina
becului este dispersatd peste tot,
dar suprafata oglinzii reflecta toata
lumina in aceeati directie, formAnd
u n fascicu I intens de lu m ina.

Suprafala
luminoasa 5i
ref lecto rizanta

Farul din fafi al

unui automobil
Lumina
ref lectata
DATT ULUITOARE spre
* Grecii antici foloseau ogtinzi
II
exterior
mari, concave, p€ntru a reflecta
rl
---r - -- -II---I-r-- - -
I

pe navele inamice [umina soaretui cAurA $l DEScoPERA I

pini cind acestea se TncSlzeau SPATIUL COSMIC: pp . 22-23

9i Iuau foc. L--------------r----r-

{FIe
 $nrNTA irv Jun

f
-:
1 , .L:- , ..t -'

luminf, $i
'
FTBRELE Opncr
Fibrele optice sunt fibre de sticli
lu ngi si foarte su btiri. Lu m ina se

0uloard reflecti de-a lu ngu I su prafetei lor

Noi vedem obiectele care ne
inconjoari atunci cind lumina care
se reflecti pe ele petrunde in ochii
no;tri . Aceasta provine de la o sursi
luminoasi gi este propagati in linie
dreapti in toate directiile.
Cu toate acest€?, cAnd lumina trece dintr-un *
material in altul, de exemplu din aer in sticli 'PTcTURA CoLoRATA
sau in ape, parcursul siu este deviat. Acest
lucru poate schimba aspectul lucrurilor; ata
cum se intimple cu un pai intr-un pahar
cu api. Devia{ia (refracfia) luminii este ceea
ce se intAmpH intr-o lentili. Forma lentilei
determini modul in care lumina se curbeazd,
pentru a face ca un obiect si pari mai mare
sau mai mic.
5i culoarea obiectelor pe care le vedem in
jurul nostru depinde de lumini: acestea absorb
unele culori ale spectrului gi reflecti altele.
interne de la un capat la altul.
Unele semnale de televiziune ti
de telefon sunt transportate de-a
lungul fibrelor similare, sub formd
de impulsuri de lumini.
Lumina se reflectd
de-a lungul fibrei optice
Lumina este transportati
de-a lungul fibrei de sticli Mdnunchi de fibre optice:
lumina straluceste la
extremifiti
Fara lumina nu am putea vedea culorile.
Lumina albi, ca si cea solari, este o
combinatie de diferite culori. Daci ea cade
pe o coali de hArtie alba, toate culorile sunt
reflectate si hartia pare albi. Culoarea retine
sau absoarbe unele culori si reflecti altele.
Cea albastri absoarbe lumina tuturor
culorilor, dar o reflecti pe cea
albastra: astfel vedem albastru l.
Culoarea galbend
reflecta luminile rosii si
verzi , care im preu na
par galbene

Culoarea rogie reflectd

numai lumina rosie

Culoarea albastrd reflectd

numai lumina albastra
Razele de lumini
sunt deviate cind
traverseazi dp?,
astfel incAt paiul Pictarea unui tablou
pare rupt. in culori
^A*{. -.q. r^.--^-rl
 fuMrN A $r ! ? rt3i:Jl

€r, !r Apnnnrr Dr ForocRAFrAr

Lumina care provine de Ia un obiect trece printr-o
lentila din partea anterioard a ochiului si cade pe
retin5., su prafata d in partea posterioard a och iu lu i.
Aceasta este in legaturi cu creierul, care stabileste
cu exactitate ce imagine este. Aparatul de
fotografiat este sim ilar och iu lu i, dar capteazi
imaginea pe o peliculi, nu pe retina.
k' ,&'
Razele de lumind
intra in ochi

Aparatul de Aparatul de fotografiat capteazi

fotografiat imaginea pe o peliculi
se bazeaza pe
:
lumina pentru
a crea o imagine,
ata cum face ochiul
Peliculd fn partea
Lentila ochiului Imaginea apare posterioara a aparatului
rasturnata pe retind, de fotografiat
Culoarea albd gi hArtia
alba reflecta toate in partea posterioard
culorile luminii a ochiului
Lumina trece
prin lentile
Lumina intrd in
de fotografiat

YLzUL PE INTuNERIC

v< Chiar dac5 noaptea este intuneric, existd

intotdeauna pufind lumind. Spre deosebire
de oameni, unele animale vdd bine pe
intuneric. Ochii cucuvelei capteazd,
chiar qi cele mai mici semnale de lumind,
astfel incdt noaptea poate vedea clar
lucrurile

Cucuvetete v5d destul

de bine incSt si poati
vina pe intuneric

MARILE INVENTII: pp. 44-45

CORPUL UMAN: pp. 38-39
|t
 $urtrvTA

ngomote
CAnd chitaristul atinge

Ql sunete
o coardd,, aceasta vibreazd
imed iat

&Tromotele;i sunetele care ne

inconjoari sunt foarte variate. Toate
Muzicienii creeazi vibratii
sunt produse de vibratiile obiectelor cu instrumentele lor
gi pot fi acute sau grave, puternice
sau slabe. Lovind ceva, sufland in
tuburi sau atingind corzile, se obtin
de exemplu, sunetele muzicale.
n[rlrnrA

* 'VTBRATTA
ATRULUI
Cand un obiect vibreaz6,, el mi;ca aerul
din jurul siu. Aceste vibratii se propagi
prin aer pAna cind ajung la urechile
noastre, iar noi auzim un sunet. Coarda
u nei ch itare vibreazi cand este atinsi.
Sufland intr-un clarinet, faci sa vibreze
aerul prezent in interiorul siu.
.t,

hq

CAnd tamburul este lovit,

la suprafala acestuia sunt
vizibile mici vibratii
 ZsoMorE $l SUNETE

UTTRASUNETELE
f 'ZcoMorE NocrvE
Cd;tile
protejeazd
urechile de
in general, un sunet foarte puternic zgomotele prea
lnil[imea unui sunet ne spune sau care deranjeazi se nume;te p ute rn ice
cdt este de acut sau de grav. zgomot. De fapt, munca alaturi de
Ultrasunetele sunt foarte acute, aparate zgomotoase poate dauna
astfel incdt oamenii nu le pot auzi.
auzu Iu i . Se fo Iosesc casti pentru a
Multe animale insd, printre care im pied ica patru nderea zgomotelor
qi liliacul, aud sunete foarte acute
puternice in urechile noastre.
qi se folosesc de ele pentru a se
orienta.
Litiecii folosesc ultrasunetele
pentru a se orienta.

Persoani care
lucreazi
cu o instalafie
zgomotoasi

1l nltil
DATE ULUITOABT
* Omut poate percepe
sunete cu frecventa maximi
Chitara de 15000 de Hertz. Liatiacul
percepe frecvente de pini ta
120000 de Hertz lHertz este
unitatea de misuri pentru
f recven!51.

Clarinetul

{trE irrrALrE 5r JoAsE

Cu cdt vibreazi un obiect mai repede,
cu atAt mai acuta este nota. Dacd sufli
intr-o sticli, aerul din interior vibreazd
si produce un sunet. O sticla aproape
plini contine doar putin ae[ care vibreazi
imediat, producdnd o noti acuti. O sticla \

goali contine mai mult aer; care vibreazd

mai lent, emitAnd o nota mai joasa.
s Experimente cu sunetele
r-----I I-
--r -- --II -rrrl
I
Degetele apasd tastele cAUTA $r DESCOPERA :
care acopera orifici i le
pp.
clari netu I u i, modificAnd
lungimea coloanei de aer L--rr--r-r-r-------r rr

{F?R.*
 $vrtNTA
I'

'i
I

Undele $llnllns
I

I
'rl

,,,''.*li-*;;=!
,.a.# .._-
--

,,'.-rl:--j. ,
.: . {..1 =t:
&Sunetul
.L
/ t unui obiect care vibre azd, ..r.aab

cilitorette in fiecare direcfie, ca gi undele >>J

trt

care pleaci de la o piatri aruncati in ape.

in general, sunetele pe care le au ztm se
propagA ?n aeli dar 9i prin pimint sau prin
ape. Cand lovesc un obiect solid, o parte
sunt trimise inapoi, adici se reflecti.
Sunetul reflectat este ecoul.

Undele sonore
se propagi de la
sursa spre exterior
f
'lMAGrNr
Cu SoNARUL
Tehnica sonarului folosegte ecoul
pentru a desena ha(i ale adancimilor
oceanelor. O navi emite sub apa
sunete foarte acute gi capteazi ecoul
cand un obiect solid il reflecti.
Timpii pulin diferiti de care are nevoie
ecoul pentru a se intoarce sunt
transformati in imagine. Cu aceste
informatii se creeazi o harti a
fundului mdrii.

Sunetul este mai pufin puternic

cu cAt se indepirte azd, de sursi

a,PurERNtc DATE ULUITOARE

Snu SLns * Sunetul se propagi cu
Daca ne indepartam de sursa unui
extraordinara vitezi de
sunet, acesta ni se pare mai slab; 343 metri/secundi
sunetul se propaga de fapt in toate
directiile si noi au zim numai acea
parte care ajunge pani la noi. Daci
* Undele sonore nu se propagi
in spaliul cosmic, deoarece aici
suntem departe, ajunge la noi doar nu existi aer. Din acest motiv, in
o mica parte. spaliut cosmic nu existi sunete.
 AcUSTICA
Panourile reflectd
La un concert fiecare spectator trebuie sunetul cltre public
sd poatd, auzi muzica. Pentru a
imbundtdti cali tatea sunetului
Dispozitivul (acustica), in sdlile de concert
sonar emite
se monteazd, pe pere[i qi pe
su nete acute
podea panouri care reflectd
sunetele, astfel incdt cei
care stau in spatele sdlii
sd poatd, auzi.
Panourile montate pe podea
rdsp6ndesc sunetele in toatd
sala
M uzician

Acustica intr-o sati de concerte pe scend

* 'SUNETUL
TnnvERsEAzA
OaTEcTELE SoLTDE
Se poate folosi ecoul pentru a face
hirti ale formatiunilor de roci pe teren.
Diferitele tipuri de roci reflecta sunetul
in moduri diverse ti fiecare produce
un ecou particular. in acest mod este
posibil si se descopere si prezenta
Un vehicul antiseismic relevi
petro lu I u i intre roci .
formarea rocilor

Timpul de care are nevoie

unda sonord pentru a se
intoarce indica la ce
adAncime se afla obiectul

Sonarul colecteazi
7'6p6(

V
informatiile
:vh
' oO\
A o-../

;)
a
Undele sonore se propagd
prin ap| si sunt reflectate de
obiectele sonore
'cnurA $t DEscoPERA
/---:--rrr--rrrr--rrr--ll
:

MARILE INVENTII: pp. 48-49

Epava navei zace II COMUNICATIILE: pp. 32-33
pe fundul mdrii L-------r------------r

,
 ma$$
&Magnetul poate si atragi obiecte
metalice (fiel; o{el) datoriti efectului
fo4ei sau atrac{iei magnetice. Aceste
obiecte rimin atagate de magnet, pini
cAnd ele vor fi desprinse. Doi magnefi
care se afli in contact se pot ?ndepirta
unul de celilalt, adici se pot respinge,
dar pot si se li atragi.

Pilitura de fier aratd

cAmpul magnetic din
c 'FoRTA DE ArnncTIE
jurul unui magnet
"
ln jurul unui magnet existi linii
invi zibile de fo(a magnetici: cimpul Obiectele din fier sunt
magnetic. Un obiect din fier sau din atrase de extremitdti le
otel, pus aproape de acest cAmp, va fi magnetului,
atras de magnet. Campul magnetic
poate fi vizualizat cu ajutorul piliturii
de fier: aceasta se va aduna acolo
unde fo(a magneticd este mai mare.
th=
Cuie

Polii opugi
se atrag Magnet in formi
de potcoavi

*' 4.LUL NoRD 5r PoLUL suo

Polul nord ;i polul
sud al magnetilor
Legenda
Apropiind poli identici,
ace5tia se resping si I Potut nord
Cele doui extremitati ale unui
magnet sunt polii sai. Daci
apropiem doua poluri identice.
magnetii se vor respinge. Dacd,
dimpotrivi, apropiem poluri
contrare, magnelii se vor uni.

magnetii se deplaseazd
in direc;ii opuse
I Potut sud
 MAGNETII

*
OBrEcrE MncNETlcE
Numai obiectele metalice
MAGNETII \)
\i
care contin fier, nichel sau
LA LucRU cobalt sunt magnetice.
Otelul este fier combinat
Magne[ii pot fi folosi[i in
cu alte metale, de aceea
scopuri practice. Uqu frigiderului h' obiectele din otel, cum ar
are o garniturd din plastic ce ,ru fi agrafele pentru hArtie,
con[ine elemente magnetice care / s u nt m agn etice
fac ca u$a sd adere la partea din
.

/
metal (inAnd uEa bine inchisd.
/
Bandd
Magnelii pot fi gi decorativi mag n eticd

q5|r.: "

Copii care probeazd, efectele magnefilor

}, DATE ULUIT()ABE
Polul Nord
* Pe Pimint au fost gisite
roci similare magnelitor,
restru
I te
magnetiteLe

-J V-F * in anul 2 500 i.Hr., in

'\\ "w,$:
iBf,
Chiho, s-au folosit
magnetitele ca buso[i,
pentru a ghida trupete
* 'INDIcAREA printr-o ceati groasi.
NoRULUI
Acul busolei se indreaptd
intotdeauna in aceeagi directie, Polul Sud
deoarece PamAntul se comporta te restru
ca ti cum ar avea in centru un
magnet enorm. Acul busolei
este un mic magnet care se bnurA gr DEscoPERA
/--r:----r-rrr-rrr--:--t
!

al in iazd cu cim pu I magnetic CUM FUNCTIONEAZA: pp. 14-15

terestru, indicand nordul. Sagefile indici direc{ia acului II CALATORI $l EXPLORATORI: pp. 15
busolei, oriunde te-ai afla L--r---rr
-r
r-rr------
-/

pe Pimint
 $ntNTA ilv JURUL Nosrfiu

30ryde * 'ScAMAToRT
LA LUcRU
Cand mingea se desprinde din
mainile scamatorului, ea sare. Fara

padtafie ' fo4a de gravitatie, ea ar continua sd

urce. Fo4a de gravitatie o incetineSte,
o opreste un moment ti apoi o trage
din nou in jos, pani cAnd scamatorul
o prinde.

&Cind sari, existi intotdeauna

o forti, gravitafia, care te
Dupd o scurtd oprire in punctul
readuce la sol. Aceasti forti cel mai inalt al zborului sdu, orice
invrztbile atrage orice lucru ln minge cade.

jos gi da fiecirui corp greutatea

Jonglerul aruncd mingea
sa. Daci mergi cu vitezd, mare in sus, in sens opus fortei de gravitatie
cu o racheti, poti scipa de Un scamator
gravitafia PemAntului gi si demonstreazi
atracfia exercitati
ajungi in spafiul cosmic. de gravitafie

f
7
FrrcARE LUcRU Cnpr
PE PAwrArur
Persoanele care triiesc in partea opusa
a PimAntului, fata de tine, nu cad
pentru ca forla de gravitatie atrage orice
lucru catre centru I PamAntu lu i. Deci,
oriunde te-ai afla, ,,jos" este Legendi
intotdeauna citre pdmAnt. D irectia
fortei de
Oriunde te-ai afla
gravitatie
pe glob, o minge
cade intotdeauna For,ta de gravitalie face
pe pdmAnt. ca mingea sa cadd apoi
pe pdmAnt

DATE ULUITOABI
* Forla de gravitalie a Soarelui
Fo(a de este suficient de puternici incit
gravitaf ie si menlini pe orbita sa toate
atrage orice ptanetele sistemutui nostru
lucru citre solar, inclusiv pe Pluto, care
centrul se afli la 5,9 mitiarde de km
PimAntului. d ista nti,
 FORTA DE GnnVITATIE

FUGA Dr FoRTA Dr GnnvrrATrE

Com bustibilu I ars em isin partea posterioarA a
unei rachete o propulseazi pe aceasta departe
de PamAnt, impotriva fo(ei de gravitatie.
Odati ce racheta este in spatiu, viteza cu care
se invarte in jurul planetei compenseaza forta
de gravitatie a Pamantu lu i.

Lansarea unei
navete spafiale Gravitatia di greutate unui obiect

*
in prima parte a cdtdtoriei, proputsorut se desprinde' g,REUTATEA Oel qCTELOR
naveta spatiala este conectata sunt grele
Obiectele )ullL
CAnd faCheta eSfe pe Ofbita \JUleLLele din cauza
E,lele ulll Ld'uLd'
la un rezervor de carburant si fortei de gravitatie care actioneazA
la doua propulsoare asupra lor. Poli masura greutatea
Rezervor enorm unui obiect punandu-l pe un
de combustibil lichid cAntar. Daca ai masura greutatea
aceluiasi obiect pe Luna, el ar
Gazele de emisie, emise cantari mai putin, deoarece pe
la viteza mare, imping in Luna forla de gravitatie este mai
sus vehiculul spatial m icd.

GnEUTATE $T DTMENSIUNI
Greutatea unui obiect este for[a de
gravita[ie care ac[i oneazd asupra masei
(cantitatea de materie, sau material, din
care este fdcut acel obiect). Un automobil
are o masd mai mare decdt un scaun, de
aceea for[a de gravita[ie
asupra automobilului
este mai rnare qi
acesta cAntdregte
mai mult
Forta de gravitatie este mai mare asupra
automobitul,ui dec6t asupra scaunului

rr-!

6;;;-;;-;;;COPERA i
MARILE INVENTII: pp. 22-23
SPATIUL coSMlC: pp. 13
L---------------------

*.2s
 $rrrNTA itv Junul Nosrffu
e
A gla$e
'PLUTIREA Pr ApA
itpingerea in sus a unei buciti de
lemn in apa este mai mare decit
greutatea lemnului, de aceea lemnul

dumlafund pluteste. itpingerea in sus a unei

monede metalice este mai mica decAt
greutatea monedei, de aceea ea se
scufunda.

&CutunUi in api diverse obiecte: unete

plutesc, altele se scufundi. For.ta de gravitafie
atrage lucrurile la fund, dAndu-le greutatea lor; Acvariu -:*{'
dar o alti for.ti, for-ta de plutire, le impinge in {
sus, in aer gi in api. Daci aceasti fo(a este
mai puternici decit atracfia gravitafionali,
obiectul plutegte. ?
I
t
Forma argilei determini daci
plutegte sau se duce la fund
Alga de apd dulce trebuie
sd stea pe fundul apei

NIvELUL DE ixcnRCARE
Cu c6t o barcd este mai grea, cu atdt mai mare va
trebui sd fie forfa de impingere in sus pentru a o face
sd pluteascd. Dacd, ea poartd o incdrcdturd excesivd, ea
pluteqte mai jos de nivelul apei. in acest ca4 mare
parte din barcd este sub apd gi for[a de impingere a
apei in sus este mai mare. Atdta timp cdt o barcd nu
Argila fn formd Argila in formd poartd incdrcdturi excesive, ea pluteqte intotdeauna
de barca pluteste de minge se duce la fund
0 barci goati-plutegte 0 barci incircati
pe api pluteste, dar mai adinc

tcHEsruNE DE FoRMA
O minge din argili se scufunda in apa,
dar daca ii dam forma unei bdrci, ea
plute;te, deoarece, chiar dacd este facuta
din acelasi material ca ti mingea, forma
sa contine mai mult aer

,'',30$
 A Pr-uTt $l A Se DucE LA,FUND

lmpingerea in sus, in aer, face ca

baloanele colorate si pluteasci

DATE ULUITOART
* Portavioanele sunt nave
enorme, care transporti mii de
marinari gi sute de avioane. Pot
si aib; o greutate de pAni [a
95 000 tone gi totugi ptutesc.

Impingerea fn
face lemnul sa
p luteasca
:-: #' PLUTTREA iw Arn
Exista ofo(a de plutire ti in aet, mai mica
decAt cea din apa. in acest moment, esti
Hrand rogie impins in sus, dar forla de gravitatie este
pentru peste mult mai puternici, de aceea rimAi cu
picioarele pe pamAnt. Baloanele colorate
sunt u;oare in comparatie cu dimensiunea
Ior, astfel incat forta de impingere in sus
este suficienta pentru a le face sa pluteasci
in aer.

PeStele controleazd
forta arhimedicd care
se manifesta asupra
corpu lu i sd,u , astfel ca
poate sd inoate sub
suprafala apei

in apd, greutatea monedei 'cnurA gr DEscoPERA

/---:-
---------------r-i

!
esfe mai mare dec|t forta MIJLOACE DE TRANSPORT: pp.22-33
sa ascensionald, de aceea cuM FuNcTtoNEAzA, pp . 24-25
aceasta se duce la fund L------------------r--

.lb3r
 $nlNTA iru JURUL,II RU
f
'PUNEREA
iru MIScARE
Cand pedalezi, exerciti forta ta

Fq{e $i asupra bicicletei. Aceasta forta

face ca bicicleta si se puni in
miscare ti si ia vitezi. Daci nu

ml$Offi mai pedalezi pe un teren in

panti, continui si te misti pAna
cAnd te opre5te fo(a de frecare.

O forte este o tractiune

sau o
impingere care poate modifica mitcarea Dacd tragi de mAner
unui obiect. O forti face astfel ca obiectele numai dintr-o parte,
' exerciti o for{a care il
si inceape si se migte, si ia vitezd,, si
y ,\ v v a r v a or v v

face si se roteascd

incetineasci sau si schimbe direcfia.

Frecarea face ca obiectele si incetineasci
ayv

5r sa se opreasca.

For{ele pot si se echilibreze una pe cealalti, iar

in acest caz nu existi o schimbare a mi;cirii. De
exemplu, fo4a de gravitafie impinge barca in jos,
dar fo(a de impingere in sus a apei face ca ea
si pluteasci. Fo(ele pot determina corpurile si CAnd pedalezi,
se roteasci sau sA-ti schimbe directia. Greutatea rotile se invArt
.!
si bicicleta
unei persoane aflate la extremitatea unui leagin acce le reazd I
impinge in jos acea laturi. Cel care sti la cealahe
extremitate produce o fo(i in sens contrar. Daci
cele doui fo(e sunt echivalente, leaginul este
in echilibru.

Greutatea celor doi copii fine

balansoarul in echilibru
Forla picioarelor
care imping in jos
face ca pedalele sd
se roteascd

Bicicleta arati o actiune

'
de for.ta ;i mi;care
 * 'lN FoRT_E gt MtgcARE,
Jos cu TonrA VlrEzA
Cu atentie, lasi frAnele bicicletei in
varful unei pante de cobordre: forta de
gravitatie va face bicicleta si continue -- Tensiunea corzii face

coborirea, fara a fi nevoie sa pedalezi. I ca mingea sd cantinue

sJ se fnvSrtd fn cerc
Actionind franele vei incetini bicicleta,
din cauza fortei de frecare

$
Nu este nevoie sd
pedalezi cAnd faci o
coborAre cu bicicleta
Tensiunea line
mingea in aer

A Srn ix TnxSIUNE
O bu catd de coardd exercitd o for[d,
tensiunea, asupra oricdrui obiect de
care este legatd, contrabalansdnd
greutatea obiectului. Dacd rnigti coarda
Patinele
frAnelor
in jurul capului tdu, tensiunea va
face ca clbiectul sd se miqte in cerc

Bicicleta prinde vitezd

deoarece forta de gravitatie
o impinge in jos

Cablul
f rAnelor

*
'FRECAREA
i:?::i::,::,:;z?iit,,^neto,r

CAnd doud obiecte se freaci unul de celdlalt,

se creeazi o forta (frecarea) care face dificili
alunecaiea. Frinele bicicletei creeaza o frecare: trar--rrrr---rrrr-r r r r rrr- r

t\ F"urA
- - - - -- - -I - - -l
,/r

actionAndu-le, patinele de cauciuc sunt cAUrA $r DEscopERA

$t DEscor
:
i

apasate pe roti 5i astfel acestea nu pot si Y SPORTURI: pp. 52-53

se mi5te Iiber, iar bicicleta incetineste t'! cUM FUNGTIONEAZA: pp. 23
I r--r----rr-
- ------- -r

*t33
 U

mner$a
flnml$ore
&Orice activitate are nevoie de
energie. Sunt multe moduri de a
descrie energia. Daci un obiect se
mitcA, energia pe care o posede se
nume;te energie cinetici. Atunci
cAnd nu se mai mi;ci, o pierde. Un
obiect care a inmagazinat energia
sa posede ceea ce se numette
energie potenfiali.
Windsurt-ul
in mi5care posedd
energie cineticd

*7
EruERGIA MoToRULUI
Motorul unei barci consumi combustibil VAntul sufld impotriva
pentru a produce energia necesard pentru pAnzei mari, furnizAndu-i
ca barca sd avanseze pe apa. CAnd se energie cinetica
opre;te motorul, barca continud sd se
mi;te pentru un timp scurt, dar in curind
se opre;te pentru ca isi epuizeazd, energia. Surferii pot orienta pAnza
astfel incAt sd foloseascd vAntul
la maxintum

Surferii folosesc forta vAntului

TAt este ntai mare viteza,
cu atat mai mare esfe energia
O barci cu motor cinetica a barcii
FoRTA VAruTULUI
Un windsurf se migcd datoriti energiei cinetice
pe care i-o da vintul. Deci, daci nu este vAnt,
windsurful nu se poate mi5ca. Cu cit este mai
puternic vintul si cu cdt este mai mare pdnza,
cu atAt mai mare este energia disponibili care
face ca windsurful si se miste.

s:+
 ETERGIA lru Mr$cARE
Arc\
* 'ENERGIA
PorENTInr-A ,/
I INIA
-a-v

Energia cinetici necesard unei sageti

sa ajungi la tinti se datoreazi corzii
arcului. Cand tine coarda ti o trage
inapoi, arcatul ii inm agazineazd o
energie, numita energie potentiala.
Cand da drumul corzii, energia se
@
transferi sagetii si o proiecteazi in
fata. /11
Arcagul estepregitit
si ocheasci tinta

ExERGIE CINETIcA gI VITEZL

Yitez1 rapiditatea cu care se miqcd
ceva, este un mod de a infelege
cAtd energie cineticd posedd.
lJn lucru care std nemiqcat
nu are energie cineticd, un
lucru care se miqcd repede
are multd energie cineticd

TahometruI indici cu ce vitezi

inainteazi un automobit
DATE ULUITOARE
* in 1997, Andy Green a fost
primuI om care a mers cu un
automobiI cu o vitezi mai ftr - - - - r r - - r - - - - - - r - r - - - rI
A€ v Y I
mare de 1 200 km/h, vitezi -))-cAurA
Y' gl DEscoPenA
care depigegte viteza cu care sPoRTURt: pp. 44-4s (
Y
sunetul se propagi prin aer :.
----r--- -r --r---r--r -@

.*t3s ']
Elechicitatea
&CtnA pornegti televizorul sau lumina,
energia electrici este cea care le face si
funcfioneze, producind curentul electric.
Acest curent reprezinti migcarea unor
particule care poarti o cantitate minusculi
de electricitate, numiti sarcini electrici. Dar
pentru trecerea unui curent printr-un obiect,
este nevoie de un traseu (circuit) inchis,
astfel incit sarcina si se deplaseze. Trebuie
si existe gi o sursi de energie electrici, de
exemplu o baterie, care si introduci sarcina
in circuit.
Sursi alimentati de o

Bec
Un fir electric acoperit
cu plastic mentine Borni
curentul in circuit
Bateriile alime
circu itu I

Becul se aprinde
numai cAn d ci rcu itu I
este in ch is
\

\
\

\,..
Un bdt de chibrit \
nu perntite trecerea
curentului electric

I tucHr DEREA Cr ncurruLUr

Pentru a inch ide u n circu it, se pot folosi
numai materiale care permit trecerea
curentului electric: conductorii. in general,
metalele sunt buni conductori, in timp ce
./
lemnul, plasticul, tesiturile si aerul nu sunt Stofa nu este '
buni conductori. u n cond uctor bu rt Crearea unui circuit Creion

',W*3 s,*
 (ELEcTRrcrrAT

{ERGTA Urur BnrERrr

Existi doua tipuri de sarcini electrice pozitivi 5i Electromagnelii puternici
sunt fotosili pentru a
negativi. Fiecare sectiune a unui circuit electric ridica blocuri enorme de
contine particule minuscule cu sarcind negativi, degeuri din fier gi olet
electronii, care se deplaseazd liber. O baterie
poate si constrAnga toli electronii sd se mi5te in ETECTRICITATE e{*r=
circuit in aceeasi directie, formand un curent care
face ca becul sd se aprinda.
$r MncNETr
Curentul electric care strdbate
un fir creeazd, un cdmp magnetic.
infdqurdnd firul in jurul unei bucd[i
de fier, acesta devine un electromagnet.
AclionAnd butonul se fnchide
circuitul si elementele chimice lntalnim electromagne[i la soneriile
continute in baterie produc de la u$d, in radio qi chiar in unele
energia electrica trenuri cu tehnologie avansatd.

tEcrRrcrrArEA srnrcA
Electricitatea staticd este o sarcini
electricd ce nu trece printr-un circuit.
Daci freci un balon de par, parul tau
va cipita sarcind negativd iar balonul
sarcina pozitiva. Sarcinile pozitive si
negative se atrag, de aceea pirul tau
se va I ip i de balon .

Punct de contact
intre baterie si bec

Foartecile sunt fdcute

)
ll= '/ din metal 5i pot inchide

re ,C ci rcu itu I Bateria conline

substanle chimice

Electricitatea statici ifi

ridici pirul ti tine lipit
balonul de bluza ta.
,"'',-J

^--*'#

Cheie
DATE ULUITOARE
* Prima baterie a fost creati
cu circa 200 de aniin urmi de
Atessandro Votta. Era ficuti fu- - rr- rr - r----rrr-r r r-r!
din discuri din meta[ altern6nd f\ 6"urA $r DEscoPERA :

cu tesituri imbibate cu acid ? MARILE INVENTII: pp. 18-19 I

CUM FUNCTIONEAZA: pp. 18-19
L---rrrr-------------r
 $ulNTA irv JURUL Nosmu

DATE ULUITOART
* Temperatura suprafelei
Soaretui este de aproximativ

C;Temperatura ne spune cit de cald sau 6 0000c

rece este un obiect. Temperatura apei care * Nucleul Soaretui este

9i mai cald: circa
fierbe, de exemplu, este mai mare decit cea 15 mitioane oC.
a ghe{ii. Termometrul misoari temperatura
in unitili numite grade Celsius (oC) sau
Fahrenheit (oF). Anumite temperaturi au
semnul (-) in fafi, pentru a indica faptul ci
sunt sub zero. Temperatura cea mai mici
posibili este zero absolut (-273 oC), in timp
ce cildura unui corp nu are limite.

4MPERATURA CoRPULUI
Tenrperatura corpului tau este in general Sufldtoare care
de 37 oC. Daca eSti bolnav, aceasta poate modeleazd sticla
si creasci sau si scade. Existi termometre
speciale pentru a mdsura temperatura
corpului. De obicei se aplica pe frunte,
in gura sau in ureche.

Termometrul adeziv igi

schimbd cu loarea pentru
a indica temperatura

Sticla lichidd poate

fi ntodelata in diverse
fo rnt e
Sufldtorul rotegte tubul
pentru a da sticlei o forma
regu latd
Misurarea temperaturi i
unui copil mic Suflitorii de sticli la lucru.
 TeMPERAT'RA.**,iii*
.r.i" i r''ri1' 1.:'1- ;"' t

* 'FoLosrREA
CALDURTT
Sticla poate fi modelati in diverse
forme, daca a fost mai intAi topita.
Sticla se lichefiaza numai la temperaturi
TBIIPERATURILE JoISE
foarte inalte, de aceea trebuie si fie Unii oameni de qtiintd studi azd, cum
introdusd intr-un cuptor la circa 1000 oC. se comportd obiectele la temperaturi
foarte joase. Aceste studii constituie
criogenia. Oamenii de qtiinfd rdcesc
obiectele la o temperatura putin mai
mare decdt zero absolut, adicd
'21 3 "C sub punctul de inghet (0 "C).
Sufldtorul de sticld
sufla prin intermediul
0amenii de gtiinli folosesc azotuI lichid,
unui tub in sticla care este atit de rece, ?ncit congeteazi
lichida ra pid obiectete.

4AsU RAREA TTMPERATU RI I

tipuri de termometre.
Exista multe
Unul dintre cele mai comune este un
tub subtire de sticli care contine Apa fierbe
metal u I argintiu, mercurul. la 1000 oC
Temperaturile foarte ridicate se pot
misura cu bolometrul, care arati
caldura unui obiect fara Cea mai inalti
si- | atinga. temperaturi
a aerului
Bolometru inregistrati pe
PimAnt este
de 580 oC

Temperatura
corpului este
de 37 oC

Apa ingheafi
la0oC

Termometru

rr-rl

d;;;.;;-;;;GOPERA i
PICTURI $l SCULPTURI: pp. 36-37
CORPUL UMAN: pp. 53
L---r-----------------
 $HIiliTA iw JURUL
' -^', ' - ',,:. *;-'
; :''":iir" - ir'' ' :

Transmlterea oililurll
&Crtoura cind moleculele,
se creeazi InADIEREA
minuscule particule din care sunt alcituite CAT,DURII
toate corpurile, incep si se migte tot mai Pogi simgi cdldura focului
Si:rr.i rt S0arelui", det)aIece
repede. Cind un corp se ricegte, moleculele caldrira iradtazA de la accstea.
Rrr'r.t- it.t "vrLi bils, It unti Le
sale se migci mai incet. Cildura se poate i r r i'r tn r rEii " t r artsf erd caldur a

transmite de la un obiect la altul in mai irt i r i rtt-' r cru us t trlt occs ije
rl .ri'r nuUtc t r adiet'c.
multe feluri: daci doui obiecte sunt in
Animalele cu singe rece,
contact, cildura trece datoriti unui proces cum ar f i gopartele, se
incilzesc absorbind
de conductie; daci ele nu sunt in contact, razete Soa relu i

celdura trece prin convecfie ti prin iradiere

prin lichide ti aer.

Apa se evapord
cAnd fierbe

- Prin conducfie, cdldura este

transferatd de la masina de gdtit
la vas si la continutul acestuia

Mdnu;ile funclioneazd ca
izolatori : ele incetinesc
trecerea cdldurii la mAini
5i fac mai usoara prinderea
vasu lu i

* 'CoNDUcTIA
CArDuRu
Daci un obiect cald 5i unul rece se
ating, moleculele celui cald, mai
rapide, intalnindu-se cu cele ale
obiectului rece, mai Iente, transferi
caldura. Metalele conduc rapid
caldura. Alte materiale, cum ar fi
stofa , izoleazi, sau mai bine zis
inceti nesc trecerea caldurii.
 TnnNSFERUL CAI-DUR,u

a,
nl
Aburul transferd
caldura in aer prin BuNr CoNDUcroRr
co nvectie Diverse materiale conduc cAldura Ia
diverse viteze. Metalele sunt buni
conductori, in opozitie cu plasticul.
Atunci cAnd cufunzi in apa caldi un
Apa se transformd obiect metalic si unul din plastic,
in aburi cAnd fierbe extrem itatea obiectului metal ic se
va in cAlzi mai repede decAt cea a
obiectului din plastic.
Apa din vas urcd atunci
cAnd se incalzeste si
coboara cAnd se raceste

L$= Cdldura iradiazd

rn aer

Cdldura trece prin conduclie

Lingurild
din metal
de la masina de gatit la vas

I Apa fierbe
in vas
CURENTU DE CoNVEcTTE \11
Lichidele si gazele pot fi incalzite datorita
Lingurila
procesului de convectie. Atunci cAnd apa dintr-un vas
d in plastic
se incalzeste, urca si transfera caldrrra sa in aer. Dupa
ce a cedat caldura sa, apa se racette ti coboara Ia
fundul vasului, unde este incalzita din nou. Aceasta
mi5care circulara, sau circulatie de cald ;i rece, se
numeste curent de convectie.
Cildura apei trece prin conduclie
la metal si Ia plastic cu viteze diverse

DATE ULUITOART
* Vantu[ este un curent
convectiv, provocat de
deptasarea citdurii. PimintuL
9i marea au temperaturi
diverse gi aerut care circulS
produce v6ntu[.

r--l

6;;;-;I-;;;GOPERA i
REPTILE$l AMFIBIENI: pp. 38-39
I
I
PLANETa pAruArur: pp.34-42
L-----r-
----------rr--

+::
 $r*tluTA iru

rc$atn
4-N'FERUL EnrERGrEr
RidicAnd o sferi Ia unul dintre capete in cadrul
unui joc cunoscut sub numele de sferele lui
Newton, i se da energie potentiala. Daca ii dam

&_ace
drumul, energia potentiali se transformd in ,ry'l
i
energie cinetici, sfera deplasdndu-se in jos. Cand
lovegte sfera urmitoare, energia trece mai
departe, pani cand sfera din celdlalt capit este

ry Existi diverse tipuri de energie. aruncati in sus si procesul se repetd.

in afari de faptul ci poate face

lucrurile si se migte, energia poate 4 in punctul cel mai inalt
I al oscilatiei sale, sfera are
lua forma de cilduri, lumini sau
.t

energie potentiala, dar nu

are energie cineticd
sunet, care ne pot fi folositoare.

Energia necesari pentru a provoca un fenomen

nu se pierde odati ce acfiunea a fost efectuati;
ea doar se schimba dintr-o formi in alta. Acest
lucru inseamni ci suma totali de energie in
Univers rimine tot timpul aceeati: energia nu
se poate distruge. De exemplu, cind aprinzi
un bec, ai nevoie de energie electrici. O parte
din aceasti energie electrici este transformati
in lumini, in timp ce restul se imprigtie sub
formi de cilduri.

Jocul sferelor
lui Newton

tln punctul cel mai

Lde jos al oscilatiei,
sfera are toati energia
cineticd, dar nu mai
are energie potentiala

{l., o AcTruNE FAnA AuMENTE

Corpul nostru are nevoie de energie in fiecare
zi si o procurdm din alimente. Unele alimente
furnizeaz6, mai multa energie decat altele. Energia
Energia electrici poate
fi transformati in lumini, in exces se acumuleazi sub forma de grasimi
cilduri sau sunet sub piele, gata pentru a fi folosita mai tArziu.

M44
 EruERGn iru AcTtuNF

Energia chimici intr-un foc de artificii

este eliberati sub formi de cilduri,
sunet si lumini

Energia acumulatd
in substantele chimice
care constituie focul de
artif ici i

t^r-DURA , LuMTNA tr suNEr

intr-o lumdnare romani, focul de artificii cel mai
simplu, existi multa energie acumulata in substantele
chimice pulbere pe care aceasta Ie contine. Aprinzind
focul de artificii, aceastd energie chimicd se transforma
in energie cinetici si aceasta este proiectata pe cer.
Energia este eliberata si sub forma de caldura.

+o
? L"parte
vlo
fiecare coliziuh€,
din energie
devine caldura 5i sunet,
de aceea la sfArsit oscilatia
Y*
se opreste \tr

Cantitatea de energie posedati de un obiect se misoari in

unitili numite Joule. Un futger emite mitioane de Jouli in
c6teva secunde.
------I----I-------- - -t
I

MASURAREA ExnRGIEI cAurA $t DEScoPERA

Fulgerul transformd energia electricd in cdldurh. PLANETn pAruArur: pp. 42-43
lumind qi sunet L-----r----------r--
-r

**43
 $nrNTA iru JuRUL NosrRU

Structura moleculari
rarefiati a creioanelor
din grafit

SOITdfi
&F,ecare obiect care ne inconjoari este
materie. Materia este constituite din
molecule atAt de mici, incat punctul de la
sfArgitul acestei fraze contine milioane de ?fioLEcuLELE ir.rrR-u N soLr D
molecule. Materia solidi, de exemplu o Un creion din grafit si un diamant sunt facute
amindoua din carbon, dar se comporta diferit
roci, are molecule legate unele de altele pentru ci tipul de legaturd intre moleculele
astfel incit si nu se poati mitca. De lor este diferit. in creion, moleculele nu sunt
legate strAns intre ele, astfel ca unele dintre
ace€?, solidele nu isi schimbe usor forma. ele rimAn pe hirtie cAnd desenezi. Legitura
dintre molecule in diamant este, in schimb,
foarte puternic5. De aceea, aceasti piatra
pretioasi este greu de zgAriat.

Desenilnd cu un creion,
pe foaie ramAn molecule
din mina acestuia

Mina unui creion

este facuta din grafit,
un tip de carbune,
amestecat cu argila

Diamantul este un material foarte

Structura moleculari dLtr, deoarece moleculele sale au o
strinsi a diamantului I egatu ra foarte putern ica
 MATERIA s-gtM,

P,q,nrICULE
IxvtzrBrLE
Moleculele care for meazd,
materia sunt prea mici pentru
a putea fi vizibile cu ochiul
liber. Cu un dispozitiv special,
microscopul electronic cu
baleiaj, computerul este capabil
sd reprezinte aspectul
molecu lel or
*
DtzoLVAREA
Unele solide par sa dispari atunci
cAnd sunt amestecate cu un lichid.
Daca pui sare in apa, moleculele de
apa, amestecindu-se cu cele de sare,
le separa unele de altele. Acest proces
se numeste dizolvare
lmaginea unei molecule vizuti
pe monitor - este mirit5 de
mil,ioane de ori Apd

Sticla este un solid ale

cirui molecule nu prezinti
o schemi regulati

Particulele se separd Sare

de sare 5i se amesteca
Sarea se dizolvi in api,
cu particulele de apd
formAnd o solutie

€RUcruRA Urrrur solrD

Crafitu I si d iamantu l, a m bele matpriale
solide, sunt cristale. Acest lrrcru inseamna
ca moleculele formeazA o structrrra regLllata.
in atte solide, cum ar fi sticta, moleculele
nu formeaza structuri, dar au totrrsi o DATE
legatu ra p ute rn ica
.

\ ULUIT()ARE
Molecule de sticli dispuse * Diamantu[ este substanla
in moct intAmplator cea mai duri care existS.
Este utilizat in industrie
pentru a tiia alte materiate,
cum ar fi piatra, gi poate f i
tiiat numai de un alt diamant.

rr-r--r-rr-rr!

'cnurA $l DEscoPERA
/r----t--r

i
MARILE INVENTII: pp. 44-45
I
I
l------
-----------r- --

fuw
 $wNTA ilv JuRUI _l)lg;6Ru
.,.,,,,,,,;;;i1i.1gjf$$;1l$i''-{rtti\:f if$SliiHi#.Ti'litrj

Gwe Qillchide Gnz Sus PnESTUNE

Atunci cdnd umfli cauciucul
&Mol..ulete din care sunt alcituite lichidele unei biciclete, impingi moleculele
de aer in micul spatiu interior.
gi gazele sunt menfinute laolalti de acelagi tip Aerul intrd astfel sub presiune,
de forte ca in cazul moleculelor substantelor deoarece moleculele sunt for[ate
sd se comprime una contra
solide: in substanfele lichide acestea se pot celeilalte ocupdnd tot spa[iul
disponibil.
migca liber, de aceea lichidele curg. Un lichid
turnat intr-un pahar va lua forma paharului.
Moleculele unei substanfe gazoase se pot mi;ca
gi mai liber, astfel, gazul se rispAnde;te pini
umple spa{iul in care se afli.

UmfLarea unui cauciuc pune sub

presiune aerut din interior
DATE ULUIT()ART
* Mercurul este singuruL metaL
ce se gisegte in stare lichidi ta
tem peratu ra a m bienta [i.

* Majoritatea vieluitoarelor au
nevoie de oxigeh, un gdz, pentru
a supravielui. Noi i[ respirim din
aer. De fiecare dati c6nd respirim,
in p15 m6 n ii nogtri p;tru nd circa
3 titri de aer.

Saltea gonflabilA, umpluti cu

aer (care este, in fapt, un gaz)
.2(.J,AZELE
intr-o substanta gazoasd, moteculete nu
sunt legate intre ele, fiind libere sd circule.
Acesta este motivul pentru care un gaz
umple uniform spatiul din interiorul unei
saltele gonflabile. Daci in saltea existi o
gaurd, moleculele de gaz in miScare vor Parti cu I el e substanlelor gazoase
iesi, iar salteaua se va d ezumfla. nu sunt,tegate intre ele si circula cu
o mare ',',i'.ezi

q 64F
 /
Gnze gt LlcHtDE I
I
I

Miere
*
VAscozrrATE Lapte
U nele lich ide cu rg m u It mai usor
decat altele. Spre exemplu, mierea
si laptele se scurg de pe lingura
cu viteze diferite. Laptele curge
mai repede, deoarece are
-/
o viscozitate redusi. Mierea are
2 o vAscozitate mai ridicata, de aceea
,,\o
curge mai lent.
vg,

Mierea picurd de pe lingurd

mai lent decAt laptele

Lichidele curg
cu vite ze diferite
* 'LICHIDELE
Un lichid poate curge, ceea ce inseamnd Lichidele pot
ca nu are o forma definita. Acesta ia fi varsate
forma vasului in care se afla si il umple _g

incepAnd cu partea de jos. Daci umpli

un pahar peste mdsurd, apa care curge
pe Ianga pahar va lua o alta formd.

Moleculele unui lichid stau

impreund, fara a fi legate

cAurA $r DEScoPERA I ..:.i

CORPUL UMAN: pp.20-21

'.;. F
.f
"41
id
il'
-;

?. j'
 $rnNTA irv JURUL Nospu
Apa fierbe Ia 100 oC:

tuhln
la aceastd temperaturi se transforma
intr-un gaz numit vapori

stirll de asregarc
&Cea mai mare parte a substantelor
poate si existe intr-una din cele trei stiri:
solidi, lichida sau gazoasi, in funcfie de
temperaturi. incilzind un solid, moteculele
sunt constrAnse si se migte mai rapid gi de
multe ori si se separe unele de altele. Acest
proces transformi solidele in lichide.
Evaporarea se obline incilzind un lichid
astfel incAt moleculele si se migte gi mai
rapid gi si se separe, formind un gaz.

Apa se solidificd
la 0 oC, devenind
gheata

Gheafa trece in stare lichide gi formeazi ape atunci

st vapon
cAnd temperatura este mai mare de 0 oC

€LrD, LrcHrD !r Gnzos DATE ULUIT()ARE

Apa in stare solidi este gheata. Cand se
incilzeste, devine lichida si poate sa curgi. * Apa poate sparge roca. Atunci
Daca se incalzeste pana in pu nctu I de c3nd ingheali, opa se ditati, rdici
isi miregte votumut. Daci se gisegteZ
,\rw-tY\-
oC
fierbere (100 ), trece in forma gazoasa.
Acesti nori de gaz ne apar ca vapori .
Tn roc5, s€ poate dilata atat de tare,
incit roca crap5.
 Apa in stare solidi,
/ Iichide gi gazoasi

in zitele catde apa se evapori at

I) de pe suprafetele tesiturilor ude T
EVR'ORAREA
lntr- o zi insoriti hainele ude intinse
afari se usuci repede. Moleculele de
apa de pe suprafata hainelor se incdlzesc
suficient de tare pentru a se transforma
in gaz si pentru a se evapora in aer. Cu
cAt este aerul mai cald, cu atAt mai
repede se evapori apa.
1* fiERUL LTCHID
l $i fierul existd in formd solidS, lichidA
qi chiar gazoasd. Pentru a deveni lichid
trehuie incdl zit la cel pu[in | 525 "C.
Apoi se poate vdrsa
in diferite forme.
fdc0ndu-l sd se
rdceascd ca sd
redevind solid.

Fierut tichid are

cutoarea rogu aprins

Vaporii de ape condenseazi pe o

Apa este in stare lichidd fereastri rece sub formi de picituri

f
lao temperatura mai mare
de0 oC si mai mica de l00oC
'CoNDENSAREA
Exista apa si in respiratia ta, dar nu
o vezi pentru ci e sub forma de gaz.
Atunci cAnd sufli pe o oglindd sau pe
fereastra rece, moleculele de apa isi
incetinesc miscarea si devin lichide.
Pe sticli se pot vedea picaturile: este
procesul de condensare.

\\\r'

lr +g
 $u NTA iru, J u
ly.*5_*.N,s'$T
RU

Reaefllle ohlmloe +, FLACARA LuruAruAnu

Atunci cAnd se aprinde o lumAnare,
&Un"l" substanfe, care intri in contact cu are Ioc o reactie chimica. Caldura
altele, se modifici gi formeazi alte substanfe flacarii face ca o parte din ceard si
se topeascd gi apoi sa se transforme
noi. Pentru ca acest lucru si se intimple, in gaz. Aceste molecule de gaz
fiecare substanfi trebuie si cedeze sau si reactioneazd cu moleculele de oxigen
din aer formand substanle noi, vapori
primeasci particule de la alta: acest fenomen de apa si anhidrida de carbon, un gaz.
se numegte reacfie chimici. Un foc care se
aprinde este un exemplu de reacfie chimici
foarte rapidi, fierul care ruginegte este in
schimb o reactie lenti.

Flacdrd

f TnruNGHruL FocuLUr
Pentru a pistra focul aprins este nevoie
de trei lucruri: oxigen, combustibil si
caldurd. Daci elimini unul dintre acestea,
focul se stinge. Pompierii sting incendiile CAnd o lumAnare arde,
ceara reactioneazd cu
cu apa rece: elimina caldura ti impiedica
oxi gen u I
oxigenul sa ajunga Ia combustibil.

Oxigenul necesar
pentru ca focul O lumAnare
sd arda care arde
Cdldura este necesard
pentru a aprinde focul
LumAnare
d in ceara solida

Cele trei elemente

necesare pentru foc

Combustibilul este ceea ce arde:

ceara (la o lumAnare), lemnul sau carbunele

'-'*s9,4F
 RencItLE Cnlnntcn

Anhidrida carbonicd
face dopul sa sara * 'UN
AwrEsrEc ExPlozrv
Amestecand otetul cu bicarbonatul de
:7 sodiu, are Ioc o reactie care produce
\ bule de anhidrida carbonicA care se DATE ULUITOARE
degajA. Se poate forma atAt de mult
gaz, incat sa se umple o sticli de plastic
* Lum6nirite ard in ritm
constant. in urmi cu sute
si dopul ei sa sara. de ani, inainte de inventarea
ceasornice[or, [um6nirite se
foloseau pentru a misura
trecerea tim pu [u i

t"N puiuMAr inr ir,rrnEc rME

Ofetul ;i bicarbonatul
Sticld de apd cu olet de sodiu au o reactie
si bicarbonat de sod iu
chimici
s
Daci un recipient din sticla
pe o luminare aprinsi, flacira
se va stinge repede, deoarece tot
oxigenu I care este in interiorul
recipientului este consumat de
luminarea care arde. Fara oxigen,
reactia chimici a focului se intrerupe.

RucrNrREA PnrN RnecTrE

lJn ohiect din fier ldsat in aer umed ruginqte.
Este o reac[ie chimicd: particulele de fier se
combind pu[in cAte pu[in cu cele de oxigen LumAnarea se stinge cAnd tot oxigenul
in aerul umed qi se produce o substan[d din interiorul recipientului s-a consumat
noud, rugina, de culoare lnaro-roqiatica.

0biecte de fier
ru g in ite ft---- ---rr--rrr-- ------ t
t\ 6"urA $r DEscoP E RA i

?I MARI INVENTn: pp. 10 t

MIJLOACE DE TRANSPORT: pp, 18.19 ) .\
1--r--------r----r-r - - C-''-'\
2/]
 $dtNTA ilv JuRUI No$Tnu
sunt ficute din unul sau mai multe
materiale. Fiecare material este compus
din molecule particulare, dispuse astfel
incAt si il faci unic. Existi multe
materiale diferite gi Ie putem folosi
c'METAL Drru PrnrnA
Anumite roci contin minerale. Un
mineral este un metal combinat cu
oxigen. Daca acesta este introdus
in cuptoare industriale, in care se afla
si cirbune, se produce o reactie
chimica care elimina oxigenul.
RamAne metalul pur, din care se
fabrica multe obiecte,
Minereul se
gisegte in sol
d,
.,i

d;
Si q/
in foarte multe feluri . h*l.:l c

Pentru a produce un material, sticla de exemplu,

Cutit
se combini diverse materii prime care se
gisesc pe Pimint. Multe sunt supuse unei t -'9#'**1'-
,_\e-cl**.dnr
reacfii chimice pentru a obtine o substanfi
cu totul noui, cu proprietifi speciale. Multe
Suruburi
:pcFoarrece
obiecte care ne inconjoari sunt ficute din
materiale care au fost tratate intentionat
in acest mod.
e
'SncLA Dlru NlstP
Ferestrele, ochelarii si paharele sunt ficute
din sticla. Materia prima principala pentru
producerea sticler este nisipul, care este topit
intr-un cuptor impreuna cu alte materiale.
Moleculele de nisip se separa si acesta devine
,.-.r
lichid. CAnd lichidul se riceste, moleculele se
{-**it.b__. ) rearanjeazi si rezulta sticla.
-rir--*

Farfurie
Nisipul este unul dintre materialele
folosite pentru a produce sticla

Ochelari

Pahar

f'"
 E

Recip ie nt
din plastic
Petrolul este un
tAsrrcul DrN Prrnol
Cea mai mare parte din materialele
lichid dens care
se afli in pimint plastice provine din substante derivate
d in petrol . Reactii ch im ice atent
controlate pot produce diverse tipuri
l+"
t de plastic, care sunt folosite pentru
t

Pungi din a fabrica o mare varietate de obiecte:

plastic sticle, pungi, jucirii si decoratiuni.
Periute de dinti

iN CuproR...
Au loc reacfii chimice
Pantofi
qi cdnd coci o prdjiturd
plastic
in cuptor. Una dintre
aceste reacfii produce
un gaz care face prdjitura
sd creasc5.
ucirii din lemn
$ervetele
de hArtie

Revisti ilustrati
0 prijituri coapti in
cuptor este foarte diferiti
* 'HAnnn de ingredientele sa[e
Drru AnBoRr Lemnul poate fi folosit
Lem n u I esteficut d in fibre - molecu Ie in stare bruti sau
lungi si rezistente. Se poate produce transformat in hArtie
hArtie prin tocarea lemnului si imbibarea
lui cu apa pentru a obtine un amestec, o rl ------I----------- - - - - i

pastd din fibre. Apoi, pasta este presati cAUTA gr DEScoPERA :

si uscati, pentru a o transforma intr-o MARILE INVENTII: pp. 24-25 (t.

coali de hartie. a-\
L---rrrrrrrrr--rrrr- - -
@
 $urtNTA iru JURUL NosrRU

Suport
pentru calcAi

cum este alcituiti lumea. Multe

descoperiri
;tiinfifice sunt foarte utile: de exemplu, firi
cuno;tinfe gtiinlifice privitoare la materiale
sau la for{e, nu am avea pantofii de sport
moderni ;i nici marile poduri. Folosirea
cunogtin(elor gtiinfifice pentru a face
viata mai confortabile se numeste Talpa internd flexibild
permite piciorului sd se
tehnologie. m iste si sd ,, resp i re "

e)
'SA ScApAru DE Zconor
Tehnologia moderni poate reduce
-"_.ol:r

-?'
lFf*

Pungile de aer formeazd

zgomotul maSinilor gratie cunoStintelor o perna intre picior si teren
cu privire la vibratiile care produc
zgomotul. in viitor, un computer va
putea sd asculte sunetul unei masini si Talpd durd gi modelatd
sa produca o serie de vibratii care vor ca sd nu alunece
elimina zgomotul.

t^NroFr SpoRr H rcH:TrcH

lnventiile care folosesc tehnologia cea mai recenti
de multe ori sunt numite high-tech (de inalta
tehnologie) . Pantofii sport de exemplu, sunt realizati
dintr-o varietate de materiale noi care dureazi mult,
Folosind cunogtinfele noastre despre
lasa piciorul sa respire;i sustin calcAiul si glezna.
zgomot, se vor putea construi malini
de spilat silenfioase

'',",,54$l
 $trtNTA $r*_:t

Diferitele pa(i ale

unui pantof sport

Un pod suspendat este susfinut de

cabluri groase de ofel

tcoNsrRur cu FoRTELE
Un pod mare trebuie si fie proiectat
cu multa atentie de catre un inginer
expert in cunogtintele despre
materiale ti despre forte. Dacd se
* 'ENERGIE folosesc materiale necorespu nzdtoare
,,CURATA,'
sau daca fo(ele nu sunt echilibrate,
in prezent obtinem o mare parte
podul se poate prabuti.
din energia necesara in casele
noastre consumand combustibil i
cum ar fi cirbunele, petrolul si
gazul. Arderea lor insd produce
poluare. Oamenii de stiinta cautd
sa giseasci modul de a produce
energie care si nu cauzeze DATE ULUITOART
poluare, de exemplu folosind
fo rta vintu I u i s i ca ld u ra so lari.
* Ce[ mai tung pod suspendat
Energiasolari poate fi transformati este Akashi-Kaikyo, ?n Japonia.
in energie electrici, prin intermediul Are o lungime de 4 km 9i au
unui sistem adecvat de oglinzi fost necesari 12 ani pentru
a-[ construi. Este proiectat
speciat pentru a rezista [a
v6nturi puternice gi ta
CHIRURGIA OCHIULUI cutremu re.
in viitor, medicii nu vor mai opera
cu bisturiul.
Lumina laser este destul de
puternicd pentru a distruge celulele
cu probleme. Raza sa este asa de
subqire incAt se p(rate t-rrienta astfel - -- - --r ---r-rr -r r r- - I
incAt sd actit-rneze dt'r21r asupra bnurA sr DEscoPERA
-?--
:

zonei in cauzd. MARILE lNvENTl: pp. 18-19

r rata CORPUL UMAN: pp. 38
".1 5 |.i;J;,i i,'j; x H L--rrr-rr---r-----r-rr

*.t5

GIosAr de euvintgreheie
Baterie: dispozitiv ce
contine elemente chimice
care reactioneazi, producind
un flux de electricitate.
Carbon: element chimic
nemetalic. Se gase;te in
naturd ca diamant sau grafit.
Este prezent de asemenea la
toate fi inte le vi i . Energie: capacitatea de a
Celuli: structu ra m in uscu
care constitu ie baza vietii.
Diversele pa(i ale plantelor
si animalelor sunt deseori
formate din milioane de
celule.
Condensare : tran sfo rm area
u n u i gaz intr-u n lich id, de
exem plu atu nci cAnd vaporii
de ape din aer se ricesc si se
transforma in apa.
Conductor: material care
perm ite trecerea electricitati
sau a cild u rii. Metalele
bu n i cond uctori . care se produce atunci cAnd
Curent electric: flux de
e lectric itate , d eseo ri p rod u s
de o centrala electrica sau
*sF4F
$rltNTA irv JURUL Nosmu
de o baterie, care face
matinile si functioneze.
Element chimic: substanta
elementara ce constitu ie
materia care nu poate fi
descompusi prin procese
ch im ice.
face si se deplaseze sau de a
li, acliona obiectele. Energia
poate fi produsa de cdtre
Soare, de combustibili si
de m igcarea vAntu lu i si
a apei.
Experiment: verificare
stiintifici efectuati pentru
a incerca sau pentru
a intelege ceva.
Evaporare: fenomen care
are loc atunci cAnd un Iichid
se transforma in gaz.
i caracter distinctiv al unui
su nt Frecare: rezistente la mitcare
doua corpuri sunt puse in
contact.
Fo4e: orice impingere sau
tracti u n e. Fo rte le pot face si
se deplaseze obiectele, pot sa
le be viteza sau d irectia
sch im
sau le pot opri .
Gaz: substanta ale carei
molecule sunt foarte distantate
intre ele si se misci liber. Aerul
este un amestec de gaze.
Gravita{ie: forta care ne
mentine pe sol. Forta de
gravitatie atrage cdtre Pamint.
lradiere: transferul de
energie, deseori sub formd
de caldur5,, prin aer sau prin
spatiu.
lzolator: material folosit
pentru a bloca transferul
caldurii, electricitatii sau
al su netu lu i.
inal{ime (tonatitate) :
sunet care indica daca este
acut sau grav.
Laser: sursi speciala de
lumina care produce un
fascicul de Iumina de o
slngu ra : J,care Solidificare: trecerea din este cald sau rece. Se
(monoc:3natic) . starea lichida in cea solida, misoard in grade Celsius ("C)
ata cum se intampli cu apa sau Fahrenheit (oF) .

Lentile: i'i^, ateri al transparent cand devine gheata.

cu una sau rnai multe
suprafete curbate care
deviazA (aze le lu m inoase.
Lichefiere: trecerea de la
starea gazoasa la cea Iichida.
Lichid: substanla ale cirei
molecule se misci mai putin
I iber d ecit ce le d e gaz, dar
mai I ibe r d ecit ce le ale
solidelor. Astfel, lichidele,
cum ar fi apa, curg.
Magnet: corp care produce
forte (cAmpul magnetic) care
atrag sau resping un alt corp.
Magnetii atrag orice obiect
din fier.
Moleculi: fiecare dintre
minusculele particule din
care sunt ficute toate
lucrurile care ne inconjoara.
Solid: substanla care i;i
mentine forma mai mult decAt
gazele si lichidele, deoarece
moleculele sale sunt in pozitii
fixe. Piatra este un solid.
Sonar: sistem pentru gasirea
obiectelor care se afla sub ape
prin intermediul sunetelor care
se ref lecti.
Spectru: grupul de culori
care impreund compun
lu m ina: rosu, oranj
,
galben , verde, albastru,
indigo si violet.
Sursi luminoasi: orice lucru
care poate si produci lumini.
Soarele este o sursi de lumini
naturali, iar o torti este
o sursi artificiali.
Tensiune: forta care
provoaci alungirea.
Translucid: care lasa si
treacd numai pulina lumini.
Transparent: care lasd sd
treacd lu m ina, atdt de m u It
incit se vede dincolo de
ob iect.
Ultrasunet: sunet atit de
acut, incit fi intele umane
n u il pot auzi.
Unde sonore: perturbatii
ale aerului care transporti
vibraliile din care sunt
formate sunetele pe care
le auzi m.
Vibrafie: mitcare
osc i lato rie.

Opac: care nu lasi sd Temperatura: mirime care

treaci lu m ina. indici in ce misuri un obiect