ALCATUIREA CORPULUI UMAN

ALCĂTUIREA CORPULUI

anatomic = morfologic
Grupurile de organe formează sisteme de organe!
Epigastrul are forma triunghiulara → baza evazata se găsește în partea inferioară
Fața convexă a ficatului vine în raport cu inima!
Planul frontal și sagital sunt dispuse vertical, iar cel transversal este dispus orizontal!
formațiunile palmei =/= formațiunile mâinii

CELULA

Fibra musculara neteda → ​mononucleată​!

Hepatocitele sunt binucleate, NU polinucleate!
Forma neuronilor depind de numărul de prelungiri ce emerg din pericarion!
Celulele gliale NU sunt numai globuloase!
spermatogonia → forma globuloasa
Fibra musculara striata scheletica NU are forma fusiforma!
Eritrocitele → trăiesc 10 zile!
Hematia face și ea parte din celulele sangvine (care au formă globuloasă)!
Grupările de organe formează sisteme, NU aparate!
Transmembranar = transplasmalemal
lipide =/= fosfolipide
Modelul mozaicului fluid este constituit și din spațiile intra si extracelulare!
Celulele prezinta in plasmalema si colesterol si lecitina!
Adipocitele prezinta lipide in citoplasma (​colesterol​)!
versanții (foita) membranari = de o parte și de alta a membranei
interstițiu = spațiul dintre 2 piese ale aceluiași sistem
diferențierile celulare = prelungiri
Pseudopodele sunt implicate în diapedeza!
Desmozomii sunt acoperiți de plasmalema!
La gustativ, celulele au cili! (rar microvili)
platou striat = diferențiere celulara a polului apical al enterocitelor, alcătuită din numeroase vilozități
Discurile intercalare = sisteme jonctionale prezente între extremitățile fibrelor musculare cardiace (unesc fibrele)
Mișcarea browniana = mișcare dezordonată!
Hialoplasma este un ​sistem coloidal​!
Organitele celulare → proprii citoplasmei
Atât RER cat și RER sunt sisteme circulatoare intracitoplasmatice!
Înainte de a fi RER, acesta este un REN cu ribozomi asociați REN-ului!
REG NU are rol în metabolismul glicogenului!
REN NU leagă plasmalema de membrana nucleara!
Ribozomii sunt particule sferice foarte mici și sunt sediul sintezei proteice, NU a aminoacizilor!
Aparatul Golgi este un sistem membranar → are rol ȘI în sinteza de membrane!
Sistemele enzimatice ale mitocondriilor sunt prezente ȘI structural, NU doar funcțional!
Mitocondria are ADN!
Mitocondriile NU au rol în sinteza proteica!
Mitocondriile NU se găsesc în hematii!
Mitocondriile NU furnizează direct energia diferitelor procese, ci sub forma de ATP!
Mitocondriile au în structura fosfolipide și proteine (membrana)!
Lizozom → are perete dar NU cu structura trilaminata (Na+ și K+ difuzează în celulă)!
lizozomii = in neutrofile, celule gliale, osteoclaste
Centrozomul NU se poate afla in vecinatatea lizozomului, deoarece centrozomul se afla în apropierea nucleului iar
lizozomul se află în întreaga hialoplasma!
Centrozomul se manifestă în timpul vieții celulare, însă NU conține centrosfera, ci e înconjurat de ea!
NU toate celulele au organite specifice!
Miofibrile → elemente contractile, DOAR în fibrele musculare, NU și în celule (în general)!
Miofibrilele glisează unele printre altele, NU unele fata de altele!
Neurofibrilele au rol de susținere și de transport de substanțe (vezicule cu mediator)!
Incluziunile citoplasmatice conțin substanțele de rezervă (de ex: glicogen) NU hialoplasma!
Spațiul perinuclear poate înconjura carioplasma (în unele grile)!
Nucleoplasma = carioplasma
Carioplasma are aspect omogen oricum, NU doar electromicroscopic!
Nucleul celular are legături ​structurale și​ f​ uncționale​ cu ribozomii!
Nucleul NU are rol în diviziunea celulara! (la complement simplu aleg centrozomul)
Cromozomii au proteinele histonice si nonhistonice, NU carioplasma!
Cromozomii se formează în perioada dintre 2 diviziuni!
Întâlnim proteine în structura ​carioplasmei, plasmalemei, ribozomilor, mitocondriilor

TRANSPORTUL TRANSMEMBRANAR

Membrana celulară - permeabilitate selectivă pentru anumite molecule (se referă la cele ​hidrosolubile​)!
Difuziunea → capacitatea MAXIMĂ de transport
Difuziunea→caracteristică moleculelor si ionilor (cea facilitată) aflați într-o soluție
Difuziunea simpla → specifica pentru testosteron (hormon steroid – sexosteroizi = androgeni → si estrogenii)
Membrana NU permite pasajul ionic liber, însă canalele ionice DA permit pasajul ionic liber!
grad de concentrație = grad de presiune
Pompa de Ca2+ → transport activ!

POTENȚIALUL MEMBRANAR

Pompele ce utilizează ATP = pompe ATP-azice!

Pompa Na/K NU este cotransport!
Pompa Na/K – asigura transportul Na dar și a lui K împotriva gradientului de concentrație (activ), iar pompele în
sensul gradientului (pasiv)!
La potențial, atât Na iese cât și K intra în prezenta stimulului!
-65 mV ~ -85 mV → Valori medii mai ​mici​ de -65 mV DOAR (NU invers)!
Potențialul de repaus - aceeași valoare la TOATE celulele!
Potențialul de repaus are valoarea de -65 mV ~ -85 mV , NU potențialul de acțiune (el are +40 mV)!
Când am ambele variante la valoarea medie a potențialului de membrană aleg -85 mV!
NU confunda PA cu PR!
La neuron, diferența PR - PA = 125 mV!
Potențialul de acțiune se desfășoară în 3 faze (​prag, depolarizare​ și ​repolarizare​)!
Potențialul de acțiune NU are amplitudinea proporțională cu stimului aplicat!
Când crește depolarizarea, în timpul pantei ascendente, Na difuzează în celulă (canalele de Na se deschid)! Deși
canalele de Na se inactivează după depolarizare, ele NU sunt inactive in PRR! → NU se deschid când potențialul
membranar revine către perioada de repaus (se deschid DOAR în perioada depolarizării)!
PRA si PRR NU sunt faze/etape ale potențialului de acțiune!
PA obținut în PRR are viteza de apariție mai mică și o amplitudine mai redusă decât în mod normal deoarece
valoarea potențialului de membrană este redusă la un nivel critic!
Perioada refractara este în relație de inversă proporționalitate cu labilitatea!
TOATE celulele își sintetizează substanțele proteice și lipidic proprii!
TESUTURI

pavimentos = celule turtite

Țesutul epitelial cubic este DOAR in bronhiole (mici)!
Mucoasa tubului digestiv → TOATE componentele (+mucoasa bucală)!
Glandele mixte sunt ​mixte​, NU doar endocrine!
Organizarea celulelor glandelor exocrine, endocrine se face si după tipul de așezare al celulelor secretoare!
Celulele secretoare ale glandelor endocrine se organizează, printre altele, si in celule secretorii izolate!
uroteliul → în vezica și în căile urinare
Fibrele conjunctive​: colagen, elastina, reticulina​.
condrocitele = celule cartilaginoase mature
Țesutul conjunctiv al dermului NU este sursa de nutriție pentru epiderm și hipoderm!
Țesutul conjunctiv lax se găsește în TOATE celulele!
Bolile sângelui pot apărea și prin afectarea țesutului conjunctiv reticulat!
Țesutul adipos combate termoliza ( = proces fiziologic prin care organismul cedează surplusul de căldură mediului
ambiant)
adventice = învelișul exterior al peretelui arterelor și al venelor (stomac, tub digestiv) format din țesut conjunctiv
(al unor organe)
țesut fibros =/= țesut dens
Țesutul fibros are numeroase fibre (DOAR) de colagen și are rol mecanic!
cartilajul hialin → se găsește în piramida nazala
Țesutul osos formează oase a cărei matrice organică este alcătuită din substanța fundamentală și fibre de colagen!
Intensitatea proceselor de diviziune NU depinde de numărul de nuclei!
Avem țesut spongios în clavicula (deși NU se deosebesc diafize si epifize)!
Osteoclastele sunt celule gigant uninucleate, NU se găsesc în matricea osoasa a osului compact!
ganglionii bazali = nucleii bazali (corpii striați) → în ei NU se găsesc neuroni bipolari