SANATOASE = Smoothie-uri, shake-uri, infuzii si alte baucuri sanatoase Cure pentru purificare si pierderea in greutate Scanned with CamScanner_SUCURI SANATOASE Smoothie-uri, shake-uri, infuzii si alte bauturi sAndtoase Cure pentru purificare si pierderca in greutate GeorGE D, PAMPLONA-ROGER actor in medina 4 iran (Universitatea din Granads, Spar) Specialitin chirurgie generals cigest (acteditat de Univnea Europeans) Specialist in educat'a pentru séndtate (Universitatea UNED, Spania) Master in s8natate publica (Universitatea Loma Linda, California, SUA) tMembru al SocietdpiValdence de Meccin Even Traducere din limba engleza de Cristina Sava S Safeliz ev ats sisanstate Pantelimon 2017 Scanned with CamScannerNota catre cititor Informapile din aceasta carte sunt doat pentry scoPo0 educative sinu po eeu in icin {el functile unui specialist, Sfatuile si tratamentele rezenate fr 9e3e8 care 0 natu + a nurmare, nupot tine cont de situatite particularein cere se pe general si prin urmare Po stica boalaagadar autotatareasimptomela patologice nueste Doarun speci noes dine bivtutle prezetate 9 conc, aeese9 Nu pr 3 ln. aera cerul dar reduc riscul de apariiea [ul yi completeazs ate tratamente. ‘Autorul, editow Gi dstnbutori acestel lucrarinu sunt ¢Sspunzatorl pentru niciun ‘fect advers sau consecin| scars indaiduale de cate ciotor a tratamentelarsfaturlr prezentate fn aceasts carte ler rice aliment inclusiv ructele, poate cauza alergi alimentare. Anticoagulante oral Paccnticcare urmeazs un tratament cu Sintrom sau warfarind (anticoagulante orale! rebuie 43 fe atent| cénd consumé béutun bogate in verdeturi si alte allmente Bogate In vitarnina K (wedeti p. 19). Textcle biblice sunt preluate din Bibhio sau Sfanto Scripturd, traducere de Dumitru Cornlescu, Asociatia Casa Bibliei, Bucuresti, 2012 Copyright pentru dita in iba romina © 2017 - Editura Viata gi Sinatate. Toots drepturilerezervate. Nico parte din aceasts carte (text, Imagini su design) nu poate fi reproduss In nicio limba, procesaté 3 ttansmiss sub nicio form’ 3 rin niciun mijloe, mecanic sau electronic (inclusiv fotocopiere, imregistrare sou alte mifoace), fr3 petrisiunea scisd a detinstorilor drepturilor de copyright. Allrights feserved © Editorial Safeliz, .L. ‘Alleights reserved. No part of this book may be transmitted or reproduced in any form or by any means, ‘electronic or mechanical, including photocopying and recording, or by any information storage and retrieval system. without peimission in writing from the publisher. ‘Tluloriginal Heolthy ees Smocthieg Shates Infusions, ond Other Healthy Drinks Purifying and Weight Loss Cures ‘Autor George D. Pamplona-Roger Design silayout:ectipa edit Safeliz Focoaraic unele fotografi imaginfoloste sunt preluate de pe Thinkstockphotos. Pentrutimba romind: Redoctae:Cristine! Sava Corecturd Lvia Gobanu-Mtihal Tehnoredactare:trina Toney rile Ein Vags yi Sanatate pot f achiatonate princeteaua sa rationald de liber eur vatassanatateroflibrant Pentru camenti prin pox sau arin agenii de vAnzare: Editura Vats pi Sinsiate Telefon-021 323 60 20,0740 10 10 34 Fax: 021 32300 40 E-mail comenziaviatasisanatatero Ske: wwautatapnamatatero loth Nona Raman Punch ‘ROGER, GeORGED, wooing ] estas area shake if clan shabeur of ate tu sinacoase: er punt otter ‘vad: Cristina Siva - Panton, a: Cond Sd Pantelmon Vays Sanaa, 2017 SSNO7E6C5.911.161.1 1.Savo,Crtina tad) 6132 Scanned with CamScannerDedicatt studentilor mei de la cursul »Nutritia in America de Sud si Europa Cuvant cdtre cititor Daca a ménca este important pentru sandtate, a bea este la fel de important, dacit nu chiar mai important, Deoarece a ménca iu este totuna cw a bea. Fiecare dintre aceste activitati ist are propria functie fiziologica, are impact asupra nor factori de siinatate fizica si mintala diferiqi si trebuie huaté in calcul in mod independent. De aceea apostolul Pavel le seria credinciosilor din Corint: ,Deci, fie ca mancati, fie ca bet, fie cd faceti altceva, sa ‘faceti totul pentru stava lui Dunmezen” (1 Corinteni 10:31), Aceasté carte este dedicata activitatii de a bea, 0 activitate pe care toate fiintele umane o fac, incepand de la nastere (s-a observat ca un fat bea inca din ier lickid amniotic) si pana in ultimele zile de viata. Nu toata lumen poate sd méandnce, insd cu topii trebuie sa bem, Bebelusii nu pot mesteca rand solida, dar pot inghiti lichide. In anumite cazuri, nici persoanele in varstd nu pot manca, dar pot bea, Multi pacienti au dificultati de a consuma alimenie solide, dar pot constama lichide, lar un adolescent sau un adult prins in valtoarea vietii moderne s-ar putea sit nu-si gaseascd timp sd mandnce, dar isi gaseste timp cel putin sit bea ceva. Ca gi in cazul alimentelor, existi si bituturi inzestrate cu putert curative, iar prin faptul ca sunt sub formé lichidd, ele pot curdfa corpul prin climinaren toxinelor. Ne folosim de aceasta capacitate de purificare a bduturitor sdndtoase atunci cind urmam cure de detoxificare, de curatare si de pierdere in greutate, dupa cum vom veden in ultimele trei capitole ale acestei lucritri, Sa bem este usor, rapid, placut si revigorant, In plus. ca sin cazul méncatului, bautul poate fi canza unei boli sau, din contra, un remeditt vindecdtor; totul depinde de batuturile pe care le alegem. Doringa autorului este ca bduturile propuse in aceasta carte sa contribuie la sdmitatea, starca de bine si placerca cititorului, Dr, George D, Pamplona-Roger Scanned with CamScannerx aE _ ~——sh 2 | . Cupringy] . { Capitlul 2 Capitotul 1 eee Bauturi pentru fiecare parte a corpului.... Bauturile r Geile : Sucuri, smoothie-Uri, Supe, supe tec, infuai 5 Btu snitose site biuturi sinitoase potrivite pentru prevenire an gitratarea celor mai comune boli ale feciru organ osu amouthi-u = 1 Sau sistem al corpulul uman y Socun moot wi 2 Saco ssmovebe ur apa Bauturt pentr oh Indies bituor ator pentru sistem neT¥OS co onov eee “7 Boru phar de cereale fajnur ponte sistema eardioeasolr oes J6 Lape vege tur pentra sige 2 Lapec ere iutori penta sistemul epiator iB Tate de wi vu pest cst Late denial utr pentru toma Iaptede oar 1Butor pentruimtestine Shit pera tract urna. Laptede quinoa. Bioter fra aka Vin gbete fb alcool 0-22 Cocktaluns~ 1 Cochalati-2.. Cohtaluri-3.. Biutue penta sparatul reproducstor., iutur penteu metabolism BBiutuci pentru sparatul locomotor Butur pente plete... ators pent sister imunitar aster cu dervantaie Lapte de vac Biron carbogssoase (Cae, ces, mate 9 guarand os. Biuturt disnstoare Btn alcolice Scanned with CamScannerCapitalul 3 Cura de detoxificare .. is, 208 Sfaturi practice pentru a urma curi de detoxifi- care, sau de purificare, bazat’ pe biuturi sinitoase Cura de detorificare. Touinele Curatareslnterioar’ a Cele pstra canale de clininare... (Clnd si facem gi cand 68 nu facen ‘curd de detoxiicare Beneficile curci de detnificare Tipariyivariante..., ‘rel zle pentru detonificare Variantealecurei de detorfcare Pasties seseese Limonadele, Supa depuraticd total Tnfurii depurative. Cure de fracte., Ajutoare in cura de detoificare. : ‘Tratamente naturale complementare (Care de detouticare pentru situa spec! Detoxificare de cfeing Detoxificare de tutine. 1 Detoniicare de alcool... Detoxificarede pesticide pi metale gree, 228 278 232 Capitolul 4 Cum sa va vindecati cu ajutorul bauturilor,. sD Meniark practice pe bask de boter’ pentru curd- {area organismului sau cure de prevenire pentru diferite afectiuni Gur pentru curdtareaficatul Cura pentru curdtarca itestinelor « Curd de akealinizare....... Incarcitura acida (valoares PRAL) Alimente aealinizante yiacidifiante. Curh antidiabetich oes ceeeee Curd pentru vedere «- Cur neuruprotectoare Curs anticolestrol Curd cardioprotectoate... ‘Cura pentru luarea in greutate,. na e282 2264 266 268 270 am 274 275 2276 277 278 Cura Impotriva hipertensiunit ateriate 279 Curd antiimbatednice a rer | ara petra farce pil ety 282 as 284 286 2288 Curd antialergica . Cur imunostimulatosre.. Curd anticancer = 1 Curd anticancer 2s... Capitola 5 Cum sa slabifi cu ajutorul bauturilor.......290 Sfaturi practice pentru slabit cu ajutorul bauturilor, fird riscuri pentru sanatate Cum ai tic frat. Biutur pent sibit ‘Citevasucuridealubit Aplaticaea abdomenstui Toloccinea meselor cu smoothie uri Cums inogaii smooth unk Termogenice. Sucurl cae ard gris Infuiy supimente care ard gros Condimente ere ard grasimile Cari de sabire 7 Situ generale ooo. Alimente solide Modalities urma curd, ence unci cure a Car invingetidependenia de mincare “Tipurt de bautar care pot fi floste. Carn sa sabia tree Epieg. Ingredient alternative. tide masa! abrevier. os Zinica Recomancdata pen ruven. Indexul blr ves Indexul Btuteron.” Inndexulingreientelor Indeaulprepree3ilor medicinal Index afabetic general, Scanned with CamScannerPaginile cu reteta Bolt Desi bavturile din aceasta carte sunt recomandate pentru Aanumite afectiun, ele sunt potrivit pentru oamenil care auo stare de sindtate bun. Tipulde bauturd Rieron rsa ses DericienqA be Fier Aparate ‘Am simbolzat printr-c iconita aparatele necesare Proprietagi + Vedeti descrierea fecarei propriet8ti la p. 340. + Degi toate biuturile din plante sunt elcalinizante intr-o ‘masura mai mare sau maimicd, aceastd etichetd le este atribuitS atunci cand incarcitura acids (PRAL) a unei Porti este mai mics de -3,5 mEq/100 ml (de exemple, ~3.6). Pentru explicatii privind valoarea PRAL, vedett pp. 268-269. + Desi toate bauturile din plante sunt antioxidante intr-o. ‘masura mai mare sau mai mics, Ise atribuie propriet ati antioxidante doar dac3 0 portie ofera mai mult de 5 G00 dde unitay) ORAC. Grafice OZR . + DZRinseamn$ Doza Zilnicd Recomandata pentru un ‘adult, bazat3 pe un consum zilnic de 2 000 de caloti + Nevoile nutritionale pentru fecare individ in parte pot ‘mai mari sau mal mici-in funcjie de sex, vist sau nivel de activitate fica, + Graficele DZR constituie un sistem nou de etichetare jnutritionala la nivel internajianal, care indies, intr-o forma coerents si clar8, cantitatea de energie 3ide futrienti pe care o oferdo portie de mancare comparativ ‘cu cantitatea de care avem nevoie int-o 2, + Conform Ghidului de etichetare DZR, procentajete sunt rotunjite in sus sau in jos la cel mai apropiat numdr intreg. De exemplu, 44% = 4%, 45% = 5% Valorile de referint’ pentru calcu ul procentajelor sunt prezentate lap.a3. + Cantitatea de zahar care apare in graficele DZR corespunde doar zaharurilor care se gsesc in mod ‘natural in fructe silegume. Aceastd reprezentare nu ia in calcul zaharul care ar putea fiadugat Vitamine siminerale Pentru vitaminete si mineraele co”? se gisesc in camtitayi mai marino bautur, este indicats o-cantitate absolut si relativa (raportat a DOZe Zlinica Recomandta) Noté Culoarea si aspectu fecei bsutur pot varie In functie de tipul de ingredient flast creativitatea celul care o prepar’ Prin Ure foroarafile din aceasta lucrare sunt doar is! Sinu trebuie s8 se pottiveascd exact cu rezultat! ‘objinut in urma prepararit unei bautUr: Scanned with CamScannerde bauturi Vegetarian ‘otal: optional, cu lactate: vegetarian {poate include un ingredient de arigine animald. Ingrediente + Cantititile indicate se refer$ la un produs Intreg, crud, cu tot cu coa)s, simbure sau alte pirgh care ar trebui aruncate. + Pentrua le face mai limpezi, se poate adduga apa la sucun sau smoothie-ur Gtuten In cazul bautunilor care contin ovaz este necesaré o _mentiune specials. Desi ov8zul poate contine gluten, in general acesta este bine tolerat de cei care sufers de boald celiacS siar fichiar recomandat, potrivit unor studil (vedeti p32). Diabet Recomandat; consumati cumoderafie: nerecomandat. Alergitalimentare In teotie, orice aliment poate provoca o reactle alergic3. In aceasta lucrare sunt indicate doar alimente'e care produc . 26) Printre acestea se numsra maltul in Europa, atole in Ame- rica Centrala si chicha in garile sud-americane din zona Anzilor. « Nutritive si digestive, prin proceduri mecanice, cum ar fi centrifugarea, stoarcerea sau presarea. «= Bogate in vitamine siantioxidany) j Lapre veceral (P. 28) Facut din cereale precum ovazul seminte precum soia sau tuberculi recur caprisorul comestibil (ciufa). Un inlocuitor ssnatos pentu laptele de vacd. + Sursa de proteine, grasimi esentiale, vitamine si minerale, ‘Smoornie-uat (P, 18) Obyinute prin mBcinarea sau liefietea(amestecarea)fructelo,, | os Ingeneral desi se potobtine g din legume. Optional e poate adduga pA, lapte vegetalsaulapte de vac *Cortn tot tit de multe fe, F vitamine sali natient ca L fructete legumele din care sunt Dreparate, darn tare semilchids, BAuTunt FARA atcoot (P, 34) * Vin f3r4 alcool (p. 34), + Bere fardalceot(p. 35) + Cochtailurivirgine(p.36), 4 Scanned with CamScannerLimanaoe (P. 244) Bauturl preparate cu suc de limale dizolvat in aps i optional, zshar sau alte ingrediente. + Depurative si detoxifiante. ! = Invuzu (P. 247) ¢ CObtinute prinadaugarea \ de ap ferbinte peste frunze,flori sau alte parti Nee ale piantelor. == = Digestive, laxative, sedative ete. Aare BAuTURI + Nectarurl:,nectar de fructe”este numele une! bautut comerciale preparate din: = apa = pulpa si suc de fructe (minimum 50%; = zaharusiartificiale sau inductor = aditivl, precum acidul citric Se poate spune c& nectarul este sucul din fructe impreund cu pulpa, dluat cu apa, Continutul lui de vitamine, minerale 3| substante ftechimice antioxidante este mal mic decat celal sucurlor de fructe, Daca ave la disporitie suc de fructe, este preferabil nectar + Aguas frescas: biututinealcoolice foarte populate in Mexic si America Centrala. Reprezint’ o variant bund la bauturile carbogazoase, Se prepara cu tamarin, chia(p. 178), orez(p. 138) au flori de trandafiras(rozelal(P. 86). + Siroputl: b3uturi dense, pe baza de zahir sau miere cu sucuri din eucte, legume sau alte produse medicinal. ecu SaNATOASE* H+ Bauturile ‘Sure DE LEGUME (246) 4 Vichide obsinute prin eel gitirea uneia sau mal smultor lequme in ap 8. —_— + Sursh de sirur minerale. ‘Sure ect Preparate cu legume date prin blender (un exemply de astfel de sup este ‘g0zpacho). + Sursd de vitamine gt mineral. BAuTuR CU DEZAVANTIUE (P, 42) + Lapte de vaca (p42) + Bautur catbogazoase(p. 43). + Ceai,cafea, maté si guarona 40, + Bauturl energlzante (p. 45), BAUTURI DAUNATOARE + Bauturi alcoolice de orice tip sicu orice concentratie de alcool, deta bere givin pindia coniac si tequila (p46). 15 Scanned with CamScannerBAUTURI SANATOASE APA nu potoleste setea ca apa proaspata $i curata. Nicio alta bauturd CE FEL DE APA SA BEM « Api potabili: este apa adecvati din punct de vedere legal pentru consumul umn. Lei. fertoare la caltatea ape, in multe fr, pecmteg apa potabil s& congind cantiati mic, da impey tante din numeroase toxine, precum arsenicu, cadmiul sau cianura, Efectele toxice cumulat se acestor cantitaji mici de toxine consumate lnc data cu apa potabili nu sunt inca studiatein profunzime. « Apa alcalind, sau ionizata: se objine in urma | /)trataril apei de baut prin procedeul electrotze 1 sau prin alte procedce electrice. Cei care propin [4 scesttip de apa sustin cpt I ei alcalin (aproa- | pe de 88) 0 face eficienta din punctul de vedere al neutralizati acizilor in exces din singe. Ise atribuie un efect ant- oxidant siantiimbatcinire, tolusi nu exist suficiente doveri stiinjifice carest sustind aceasta teorie. + Api filtrata: apa potabili trecuta printr-un filtru, de obicei de carbon activ. Filtre elimina in general particule suspendate, microorganistel (nu virusurile, care tec prin filtru), cloral si pesticidele dar permit trecerea maj contaminantilor chimict Apa minerali: provine: din invoare, confinand o canta variabils de mineral. de® imbuteliat, existé garantia AP tuluie& este ipsits de germen” «+ Api tratati prin asmor ar. inversa: este, practic, 0 ap! Po Datorita unor mernbras Ter ale, intce 90% $1 95% din sir mineral si din contaminant! climinati din apa potabil Indiferent cat de multe sucuri, smoothie-uri sau alte bauturi consumam, exista un lichid care nu ar trebui si ne lipseasca niciodata - apa. Toate curele de detoxificare sau de slabire descrise in ulti trebuie si fi de pahare de apa pe zi Apa este solventul universal al materiei vil, Curaa corpul pe induntru si pe dinafari. In acelasi timp ins’, apa poate fi si mijlocul prin care toxine nedorite intra in ‘organism. Din aceast& cauza, este yportant si alegem ce apa si bem. 16 _all Scanned with CamScanner+ Api purificata: ap8 potabils care a suferit diferite procese, cum ar fi clorurarea, filtrirea, osmoza inversa gi oronizarea Apa distilata: ap’ pura din punct de vedere chimic; apa gi nimic altceva. Procesul de distilare consta in fietberea apei, $i apot ricirea aburului pentruia se condensa sia forma picaturi de api pura, Apa distilata este cca mai pura si mai lipsita de toxine biuturd care ar putea exista, [ati avantajcle sale: -Nu contine microorganisme, virusuri, bacterii sau paraziti, deoarece a fost fiarti. Acest lncrit eo asigurare cd nu va transmite gastroenterita sau orice alld boala infectioass. —Nu contine metale grele sau contaminanti chimici, deoarece depunerile rimin in recipientul de fierbere sau, daca sunt volatile, in filtrele de carbon ce intra in componenta dispozitivelor de distilare, ~Este adevarat ci, spre deosebire de apa minerala, apa distilata nu contine sicuri minerale de niciun fel, calciu, potasiu sau alte minerale. Insa in egala masura nu confine nici toxine. Sucumt sivkrouse 1 Bauurite CATA APA SA BEM Daca bem doar cind ne este sete, s-ar putea sd nu fie de ajuns pentru a ne mentine @ hidratare buna. Daca rinichii functioneazi bine, este recomandat sibem suficientd apa incit urina s3 fie deschisi la culoare. Daci culoarea urinei este galben-inchis, Inseamni ¢X nu bem suficient’ apa + In general, 6-8 pahare (1,5-2 1) pe zi sunt suficiente; totusi, aceasta cantitate depinde de temperatura ambientali sau de tipul de alimentatie. + In timpul curelor, 2-4 pahare (0.5-11) tind sa fie de ajuns. Apa distilata, cea mai sigura Ups suitor mineral in apa dat my prez un tr sanatate Once uct sau legum’=integ fob formd desu sou sup echlreasa in aura ipsa de minerale dn apa dstiataObsnereamineaetor din apa potabils presupune de asemenea consumarea de rhumeroase toxine nedorit. ‘Apa distilata nu contine nici toxine, nici vreun at tip de {germeni,sieste adecvat3 perfect pentru consumul uman, Distitator de opd casnic 7 Scanned with CamScannerBAUTURI SANATOASE SucuRI $I SMOOTHIE-URI ~ 1 Cele mai revigorante si mai sindtoase Obtinerea de sucuri si smoothie-uri implica procesarea mecanica a fructelor sia legumelor, $icla fel ca orice procesare de alimente, ate $i avantaje, si unele dezavantaje. AVANTAJELE SUCURILOR « Sunt naturale: sucurile sunt ficute din alimente vegetale crude si proaspete, cea ce ne permite si profitim la maximum de puterea lor preventiva gi curativa. + Contin dore mari de vitamine si antioxidant: sucurile ne permit si consumam multe vitamine, minerale gi antioxidanti, eare cu grew ar putea fi bauturi, dupa apa. obinute prin consumul alimentelor integrate, De exemplu, pentru a mesteca 6 morcovie nevwieg, timp 5i de dinti bun, insd a-iconsuma sub form de suc este la indemana oricui. Concentrayia mare de prineipii active din sucuri face ca aceteg si fic adecvate pentru prevenirea multor boli « Aun grad optim de absorbtie: pentru ci nu contin fibre insolubile (fibre dure), sucurile per- mit o digestic si 0 absorbtie mai usoard si mai rapida a vitaminelor, mineralelor si antioxidan. jilor, in comparatie cu alimentele integrate « Detoxificd gi purificd, ceea ce le face ideale pen. tru eliminarea toxinelor si pierderea in greuiate, + Se poate profita de toate pirtile unei legume. tulpinile de broccoli, baza conopidei sau tulpi- nile de anghinare, de exemplu, sunt de reguli aruncate. Totusi, ele pot fi folosite pentru suc. + Sunt mai bine acceplate: sucul de legume este in principiu mai bine primit si tolerat decit legu mele gilite intregi, in special de citre copii, AVANTAJELE SMOOTHIE-URILOR + Contin toate fibrele: smoothie-urile contin to te componentele fructelor si legumelor intregi care au fost folosite pentru a le face. O cantitate mai mare de fibre asigura o absorbjie mai lenti a glucozei si un efect laxativ mai pronuntat. + Sunt sitioase: deoarece contin toate fibrele din fructe gi legume, sunt mai sijioase decit sueurile, lucru util pentru reducerea pottel de mancare in timpul curelor de slabire, + Sunt nutritive: smoothie-urile gi shake-urile contin de obicei lapte vegetal (optional, lapte de vaca), seminge si alte ingrediente nutritive: prin urmare, ele pot inlocui in ultima instant Mancarea solidd (vedeti p. 300). AVANTAJELE SUCURILOR §1 ALE SMOOTHIE-URILOR + Disconfort digestiv: dacd sunt consumate prea rapid si fara a fi diluate, pot provoca UP disconfort usor gi de scurtd durati. Scanned with CamScanner+ Cresterea nivelului de glucozi: sucurile si smoothie-urile cu zahar adiugat pat provaca 0 crestere bruscd a nivelului de glucozi din singe, Pe de alta parte, sucurile si smoothie-urile fard zahar adaugat sunt tolerate chiar si de diabeti (vedeti p. 272). Exces de nitrati: legumele frunzoase {cum ar fi spanacul), in special cele crescute in sera, precum gi tuberculii sau ridacinile (ca, sfecla royie) ce provin din culturi conventionale (neorganice) pot conting o cantitate mare de nitrafi. Nitrafii sunt ingrediente naturale din legume gi verdeturi; totuyi, nivelul lor creste atunei cand se abuzeazs de fertilizatori chimici. Un consum ridicat de nitrafi din alimente nu prezinta probleme de sanitate pentru majoritatea adultilor, dar pentru copiii sub 3 ani da. Se recomands ca acestia si nu consume mai mult de 200 g de spanac pe 7i, lucru foarte putin probabi Interactiuni cu anticoagulante orale: dacd sunt ficute din verdeturi si fructe bogate in vitamina K, pot interactiona cu anticoagulantele orale (vedeti caseta aliturata). Pawturile SucURI SiyATORSE ed Sintrom sau warfarind: interacfiuni cu anumite sucuri Pacien care sunt trata cu Sintvom sau warfaring {onicongulnte ol) tebe sais ararate mut de precautieatund cand consumi b3uturi bogate in verdetur sau alte simente bogate in vitamina K. CO bivturd sau un aliment este bogatt) in vitemina K atuncl cid contine mai mult de 20% din aecesarul zine din aceast3vitamind. Sucurle j'smoothie-uile ce congin une dintre urmitosrele ingrediente sunt bogate in vitamina K: + spanec: vara + alte verdeguri; + roi sialte legume Sintrom si warfarina neutralzeazd actiunea vitamine!K. Brin urmare,atunci cind consumim bautur bogate in aceastd vitamind este nevoie de: ‘so monitorizare mai recventd atimpului de protiombin§Gindicele INR): + opposbia cestere a dozajului medicatiel anticoagulante, Insinte de a consuma bautori bogate in vtamina K, trebuie #3 consultalimedicul.Alcoolul yi nurneroase medicamente interactioneaza de asemenea cu Sintrom sau cu warfarina Energie matinalé Consumul de suc dimineaja oferd un impuls noturo! de energie, ceca ce face inutil consumul de stimutente, cum ar fi cafeaua. 19 Scanned with CamScannerBAuTURE SANATOASE MOOTHIE-URI ~ 2 minerale si antioxidanti. elentat de vitamine, «s Grdsimi: putine, dar de bund calitate, cum ar f NUTRIENT! SH ANTIOSIDANTEIS rai grag eseniai omega-3 din sucurile very sucU H1E-UR ; SUCURT §1 SMOOTHIE ae sitile ocantitate mal ee cari confin ocanttaNe ar —Hidrosolubile, in principal vitamina C s cele so eeia din grupa B (cu exceptia vitaminei Br), -Liposolubile, cum arf vitaminele A ‘taming, sub forma de betacaroten gia . it pal, in sucurile de fructe. {provitamina, sub | si alti asbarortin Ree crotenoizi), E si K. Recent, s-a descoperit cd Vitamina K protejeaza impotriva osteoporozei sia diabetului. « Minerale: magneziu, calciu, fier gi zinc, care se absor usor. « Fibre: in mare parte solubile, formate din pectine, gume si mucilagi ~Fibrele insolubile: crese volumul fecalelor gi previn constipatia. - Fibrele solubile: fac fecalele mai moi, facilitind defecatia; regleazi absorbjia glucozei; hrinese bacteriile din flora intestinali (efect prebiotic). + Antioxidanti fitochimici: cum ar fi licopenul, polifenolii, antocianinele siclorofila. Pe Langa faptul ci dau culoare sucurilor, protejeazi impotriva cancerului, a bolilor degenerative $i a imbatranirii. nzime: faciliteara digest, usurind munca stomacului, a intestinelor gia pancreasului, ++ Proteine: oat considerabila de proteine. De exernp! Ge suc de morcovi furnizeaza 2 g de proteine, felca 2linguri de iaurt. Conginut scdzut de calorii ‘Sucurile veri sismoothie-unile obtinute din verdeturisialtelequme proaspet® sunt detonifante siauun conginurt scdzut de Zoharuri; de aceea, sunt esenpialeintr.curd a de slabive(p. 290). Scanned with CamScannersucum sivtrosse 1+ Bdusurile PASTRAREA SUCURILOR $1 A SMOOTHIE-URILOR Ideal este si consumim smoothie-urile si sucurile proaspat ficute, Totusi, dacd nu este posiil, valoarea nutritiva si proprictatile lor s¢ pot menfine chiar gi tri zile daca wrmam aceste sfaturi simple: « Addugati sucul de la o jumatate de Limaie pentru fiecare pahar de suc sau smoothie, in Eivaul in care lamaia nu este printre ingrediente! Lamaia este un antioxidant puternic, care impiedica descompunerea nutrientiler. « Pastrati bautura intr-un recipient ind tactul cu oxigenu! favorizeaza oxidarea vitami- nelor sia substantelor fitochimice antioxidante din sucuri si smoothie-uri, ingredientele cele mai delicate din cle. «+ Pistrati la frigider! Caldura gi lumina accele~ reaza de asemenea descompunerea vitaminelor sia antioxidantilor; prin urmare, un loc rece §h Intunecos ajuta la pastrarea acestora, Cel rei dusmani ai conservaril ‘eral lumina $icéldura sunt ceitreimari dusmaniin procesul deconservare a sucuritor gia smoothie-utlor. PREPARAREA SUCURILOR §1 A SMOOTHIE-URILOR ig Pentru a prepara cum trebuie un suc sau un a oes > smoothie, este recomandat si urmati pasii de mai . jos: «+ Spilaji bine fructele gi legumele! «Cand este posibil, decojiti-le, dac& nu sunt cultivate organic! « indepartati partile stricate sau mucegiite! «+ Indepirtali simburii si seminiele ori de cite ori este posibil, in special in cazul familiei rozaceelor, din care fac parte fructe ca piersicile si merele. Serine mai moi, precum cele de castravete, strugure sau citrice, pot fi ineluse in suc. Semintele de papaya sunt medicinale (antiparazitare), dar adaugi o aroma picanti. 2 Scanned with CamScannerBAuTurI SANATOASE SUCURI $1 SMOOTHIE-URT : APARATE Fara ajutorul aparatelor, transformarea | fructelor sia legumelor in lichide se dovedeste foarte dificila. Storcéitor de fructe prin centrifugare Separd fibrele insolublle de suc. + avantaje: vitezd + Dezavantaje:rtiea Ia vitez3 mare a lamelorincitene alimentele $i poate provoca degradarea anumitor | vitamine. + Sucul contine: = Cea mai mare parte a vitaminelor, mineraeler, \ “antioxidantilor si enzimelor din alimentul solid = Doar fibre solubile, au siinsolubite. Blender Zdrobeste in intregime fructele, 8 a elimina vreuna din ‘componentele lor + Avantaje: smoathie-urile contin toate companentele din fructe sau din legume, dar in stare semllichida + Dezavantaje: unele legume (precurn morcovil, lina sau ridichile) gi uncle fructe (precum merele) se transforms, inte-un lchid foarte gros care trebuie s8 fle diluat cu un alt lichid, + Un smoothie contine: aceleasi componente ca fructele sau legumele,inss zdrobite, Storcétor de fructe prin presare la rece dtine sucul prin impingerea fructelor gia egumelor pit ‘iste melt care se rotesc a viteza mich + Avantaje: deoarece meleu! se invite la vitezi mc. ‘Ruse produce cSldurd, cain cazulstorc3toarelor Pn cenirifugare sau al blenderelorin acest fel, nutrient! se pierd. + Dezavantaje: duratd mare de preparare, pret mai ma" + Sucul confine: | ~ Majoritatea vitaminelor, mineralelor, antioxidant“ enzimelor = Fibrele solubile 10 parte din fibrele insoluble. 2 ad Scanned with CamScannerRomana Storcitor de fructe & Blender Blender de mina fe! Storcator de fructe prin presare la rece Robot de bucatarie {(potrivit pentru nud) [Ppasatordelegume manual) Toate aparatele fo} losite pentru a produce bauturi Engleza Trasiturl Mustratie Juicer + Aparat electric folosit pentru a Julee extractor ‘extrage sucul din fructe legume prin cencitigare. asiygtoase 1s Binturite Blender Apt electiccw motor, ae face co lames se oteac, mde sou ) zdbindaimentt Hand Blender * Apaat electri ce pernite micnarea Ingedientelor uel rejeteinacels/vastn ‘reese pregitit Masticating Juicer Aparat electric folost pentruzextrage Suc dinate Tegume pin prevame - (ier Juicer *Disportv pentru cinerea de suc din dice, f Food chopper + Apaatelecrflosit pentiu2 maul f almertele,povtin speci penta | seminte. i.e Vegetable mill Scanned with CamScanner =F care se rotete, flo pentrua rmcinaaliment mol cum ar firosile sauslegumele sf leguminoase cSt, transformandu-e In pure sau sup8 rece.“i BAUTURI SANATOASE InDULCIREA BAUTURILOR Dintre toate optiunile disponibile pentru indulcirea bauturilor, ‘stevia si melasa sunt cele mai recomandate. + Reduceti dulcitori adaugati biuturilor! In acest fel, poate fi evtat un exces caloric si vi puteti bucura mai mult d savoarea naturald a sticurilor, smoothie-urlors infuziilor. * «+ E preferabil si folositi indulcitori nenutritivi (fied calorii), cum ar fistevia. Se estimeazi ca’, in alimentatia occidental’, moderna, 149% din calorii provin din zaharurile adaugate', dintre care o bund parte se gisese in bauturile noastre. Cafeaua, bauturile ricoritoare sicele carbogazoase contin in general cantitati considerabile de zahir, ceca ce creste riscul de: + obezitate: + diabet de tipul 2: + osteoporozi; + boli cardiovasculare, RECOMANDARI Un indulcitor este adaugat ca ingredient in biutu- rile din aceasti carte doar cind are un rol specific, pe Kingt acela de a indulci, cum este cazul melasei in anumite smoothie-uri, (Cand nu este adaugat un indulcitor, consumatorul este lsat si aleaga ce produs s utilizeze gi in ce Zohérul crear Cantitate, finnd cont de urmitoarele recomandiri: dependenta. Pofta de dulce este nnascutd. Avetignia ins TERR cde Tita ithe Katina 1 Frets Cran 4,9 Academy of Nation and Dette Postion hay the Academy of Nutwton and Dietetics: Ure of rutitiveandmonnatne Aime mult, Sweetener. InJownslofthecadenyofNuron sadDiret. vol Nia, Cwatdtvefiavea 5 ras 3012 pp 739-738 rrevate de mai rm. Indulcitori nenutritivi (fara aport caloric) NaTuraur Sunt extracte din diverse plante foarte dulci; cu toate acestea, nu au un aport caloric. + Stevia (Stevia rebaudianay: planta tropicals recomandati pentru dlabetict 51 hipertensivi. In general, se foloseste sub forma de extract lichid. + Luo han quo (Siraitic grosvenori);fructul unei plante chinezesti, al carui extract a fost aprobat de Administratia Alimentelor si Medicamentelor (FDA) din Statele Unite. Stevia, cel maifolosit + Yacén (Smalianthus sonchifollus): tubercul din Anzicu gust dulce, datorat unor zaharuri induleitor (zero catori neabsorbabile. Este folosit sub forma de sirop. Datorta folosirisoleuseare eco a i siqure, stevia este cel ARTIFICIAL si sgue se eran + Acesulfam de potasiu, aspartam, neotam si zaharina: desi nu au un apert caloric, indukeitornecatoric. unele studii au sat a eet somtibule la luarea in greutate deoarece provoacs 0 Aproximativ. Pande crestere a consumului de alimente calorie ivaleazdeu Ning echivaleazacu agro + Sucraloz&: substanta produsa printr-o alterare chimie8 a zahdrului de mass (zaharoza) pentru a indukc fard a adduga calor 24 Scanned with CamScannerBaurrile SUCURESENATOASE Indutcitori nutritivi (cu aport caloric) Acest indulctor dau buturilor alimentelor un gust duce, Deoarece contin zaharuri, furnizeazs calor Pel langs ‘zaharur, tof contin vitemine yi minerale in cantitay diferite, cu exceptla zaharului rafinat MELASA, SAU SIROP DIN TRESTIE-DE-ZArtAR + Se obtine concentrand sucul de tresie-de-zahr prin Ferbere + Este cel mai nutritivindukitor dintre toate: bogat in Fe, magneziu i vitamine din grupa 6. PLONCILUO, SAU PANELA (CONURI DE ZAHAR BUN) + Se bin prin soldificarea melase. + Naloatea sa nutritiva este ridicats, egald cu ceaa melasel Melasa sipiloncillo/panela (conuride zahdr Brun) Dintre tot! Indutcitoril eu aport caloric, malasa i forma ei solid, pilonciio/paneta conuri de Zahdr brun), sunt cele mai hranitoare, urmate dezaharul neratinot. in plus toate acestee ‘auomare capaciate antioxidant. ZAHAR BRUN, SAU ZAHAR BRUT + Varietayt: zahar muscovado, sau zahér centvifugat + Contine o anumits cantitate de vitamine si minerale, totus! considerabil mai putine decat melasa. + Atengie: existd un tip de zahsr brun care ar trebui de fapt numit zaha brun-deschis si care este de fapt zahar rofinat colorat cu caramel Zahacust Aproximati 65 de ‘calor per finguri. SiROP DE ARTAR * Contine polifencol antioxidant In special de culeare inchiss. « Este folosit in cure depurative (vedeti p. 226). SIROP DE AGAVE + Se obtine din seva tulpinilor (frunze cBrmoase) de agava-albostid, o specie de cactus foarte prolifca din nordul Mexiculul. + Siropul de agave crude favorizeaza cresterea florel intestinale benefice tefect prebictic + Bine tolerat ce diabeticl ‘Mire DE ALBINE + Este cel mai vechi indulcitor. Desi nu conjine aproape deloc vitamine gi minerale, contine anumite proteine cu activitate antimicrobland, ALGARROBINA (SIROP DE ROSCOV-NEGRU) + Sirop gros, asemanator mieri, de culoare inchisa, ‘obtinut din acest sol de roxcov originar din Peru. + Conine proteine fi vitamine, pe LingS zaharur Anitove (so De stRUGUR) 1 Stop abpinut prin ferberea si deshidratarea Suculutde stugui Por Radaugatedifete fructe ‘cum ar fi fructe de cactus sau pepene. ‘Sia Ds PORUMS + Slropul de porumb, cu un continutridicat de fructoz3, ‘este Indulctiorul calorie folosit cel mai des in industria alimentara. Este un zahir rafinat gare o valoare putritionals limitats. ZAHARUL ALE, SAU RAFINAT + Cel mai putin hrdnitor $1 sinitos dintre toate zaharurile. + Este rafinat cu ajutarul unor aditivi ca dioxidul de sult gi acidul fosforc. + Nu furnizeazd decdt caloril goale. ‘Melasa, mierea sausiropurile Aproximativ 50 de colori pelingurd. Capacitatea antioxidantd a diferitor indulcitori nutritivi (calorici)! _ + Ridicaté: melas§, zahar nerafin: + Medle:sirop de arjar,zahir run, miere; + SeAzuta:zahar rafinat, sirop de porumb, sirop sau nectar de agava, 11 Philips KM, Corser, MH, Blombor, R, Total antioxidant ‘content ofatematives to ened suparIn Journal oh American Diets Asrocioton, vo. 109, 1, tapuane 2009 pp 64-71, — SSS 25 Scanned with CamScannerBAuTURI SANATOASE, Desi toate bituturile p existd bauturi al Prin cereale intelegem semintel gramineclor, cum ar fi graul, lumane, dar sunt gi materia prima pent Maur Biutura objinutd din boabe de orz - 0 cereala asemanitoare griului ~ incoltite $i coapte (prijite). Maltul con{ine proteine, vitamine din grupa B (in special acid folic [Bs)) si minerale precum fier, zinc si calciu. Deoarece este nutritiy si energizant, maltul este recomandat atletilor, copiilor, femeilor insircinate sicelor care alapteaza. —_— Pe MOTE CON HUESILLOS (BAUTURA DIN GRAU SI PIERS! Bautura tipic chiliand, foarte racoritoare, ficuta din grdu fiert 5i piersici uscate la soare, numite Jhuesillo. Furnizeaza carbohidrati si proteine din griu, precum si vitamine gi antioxidangi din piersic. Mod de preparare «+ Seinmoaie peste noapte piersicile uscate, + Se fierb piersicile timp deo jumiatate de ord in ap§ cui zahar Ge preferat, ahr nerafinat sau piloncillo/panela, in cantitate mica) si un bit de scortigoard sat cuigoare. In loc de zahir, se poate i sirop din trestie-de-zahar jelasi) sau miere de all + Se adaugi griul fiert gise serveste rece. rezentate mai jos sunt fard alcool, ave{i grija: Icoolice pe bazd de cereale! BAUTURI PE BAZA DE CEREALE 1 sau boabele diferitetor specti din familia 1 si porumbul. Cerealele sunt baza alimentatiei tru prepararea de biuturi nutritive, ATOLE (BAUTURA FIERBINT PORUMB) Bautura de origine prehispanicé, Facuta din boabe de porumb si apa, In prezent, se prepara de obice; din urmatoarele ingrediente: + Malai (intre 100 si 200 g/l de lichid). + Diverse fructe. « Lapte (poate fi de soia). «+ Piloncillo/panela (conuri de zahir brun) sau zahar din trestie-de-zahar. + Vanilie sau scortigoard. Ingredientele amestecate sunt incilzite la flaciri mic’, fird a fi aduse la punctul de fierbere, iar biutura se serveste fierbinte, Atole se consumi ca mic dejun energizant, impreuna cu tamales (aluat din porumb, umplut). Exista diferite varietati de afole, de exemplu: + Champurrado (atole dens, fierbinte, cu ciocolat’): este un derivat din atole, obtinut prin adiugarea de cacao jifierberea amestecului pind se Ingroasa. + Chitate (atole cu po- rumb prijit, ghimbir siboabe de piper): a porumbul prajit, seadauga ardei jute, cacao pudri, DIN anason, ghimbi siscortisoara, Se serveste teu dulciuri traditionale, Scanned with CamScannerEMOLIENT PERUVIAN Bauturd medicinal3 din Peru, ficuts din orz siplante medicinale, un exemplu de amestec intre cultura incagi si cea spaniola. Se crede ciemoliental era deja folosit din timpul Imperiului Incas, dar era preparat doar din plante medicinale. Odat3 ajuns in Spania. an fost adiugate boabe de orz, seminte dein gi Limiie pentru a objine astfel o biutura multiculturals gi complet, In prezent, exist multe variante de emolient, dar toate au in comun orzul, semintele de in si plantele medicinale. Se mai pot adiuga maca (Lepidiim meyenii), pentru cresterea potentei sexuale, gheara-mitei (Uncaria tomentosa), pentru cresterea imunitati, si alte plante medicinale. Emolientul se consums in principal fierbinte, dar si rece, fie dimineata, la micul dejun, fie dup3-amiaza, Proprietati + Diuretic, impiedica formarea de pietre la rini + Digestiv; + Reduce nivelul colesterolului si previne diaberul, datorita fibrei solubile din orz (betaglucanul) siseminjelor de in, care incetinesc absorbfia zaharurilor, Ingrediente pentru un emolient (4 portii de 250 ml) +L cand de ort prajit + 1 cana de seminge de in +6 frunze de boldo + 1 cand de matase de porumb + 4 Limai proaspit stoarse + Optional: gutuie si alte plante medicinale Mod de preparare + Se pun toate ingredientele, cu exceptia sucului de limaie, intr-o oali plina cu 1 I de api gi se fierb timp de 1 ord sau pana se desfac boabele de or. + Se strecoars. + Se adauga sucul de limiie. «Se indulceste dupa gust, preferabil cu stevia, dar optional si cu melasa (sirop de trestie-de-zahar) sau miere de albine (vedeti p. 25). Svcuer sanaronse 1 Batuurite ALTE BAUTURI PE BAZA DE CEREALE « Chicha morada (bauturd din porumb mov) (p. 80): bautura nefermentats, originars din Peru, obtinuta din porumb mov. Este antioxidanta si anticancerigend. Alte forme de chicha morada, de asemienea fara alcool, sunt: ~ Chicha din estul Boliv porumb mov si arahide, - Colada morada (bautura picanta din fructe) din Ecuador: pe ling’ porumb mov sau negru, se mai adaugi si afine din Anzi sialte fructe pentru a intensifica culoarea mov a bauturii, ficind-o si mai antioxidants decat chicha morada, + Horchata mexicani (bauturd de orez) (p, 138): in Mexic, hrorchata este numele unei biuturi fficute din orez, nucd de cocos sau migdale i scortisoara, Se consuma de obicei la micul dejun, fiind o bauturd sinitoasi si energizanta, Este foarte recomandata in caz de diaree. + Kurozu (otet negeu) (p. 307): biutura specific japonezi, preparata din orez brun. Se mai numeste ofet negra sieste folosité ca produs de slabit. preparati cu 7 Scanned with CamScannerBAUTURI SANATOASE LAPTE VEGETAL Lichid alb a carui valoare nutritiv de vaca, dar preparat din boabe, Lapte dealune Este mai bogat in acizigrasi polinesatura si vitamina Ececat orice alt lapte vegetal. Contine ‘maiputin zahar decdt majortatea ceforlate tipuri de pte. Recomandat in coz de dispepsie (digestie proastd) sidiabet. Laptele vegetal constituie un inlocuitor sinitos al laptelui de vac3, at&t pentru copii, cét gi pentru adulti. Cu toate acestea, copii alaptati la sin au nevoie de laptele mamei cel putin in primele G luni de viata gi nicio alti bautura nu-I poate inlocui, cu exceptia formulelor de lapte, atunci cind aliptarea maternd nu este posibild. Loptede orez Este cel mai digerabit dintre toate tiputlle de Iapte vegetal Este ideat in cazul gostrlefor, gostroenteritelor coltelar si ori de cdte ori apare diareeo. Este recomandat pentry hipertensivi ‘Areun conginut scazut de grdsinl x proteine, 1a este similara cu cea a lapteluit seminfe sait tuberculi, CARACTERISTICI COMUNE TUTUROR ‘TIPURILOR DE LAPTE VEGETAL = Toate contin: = Proteine $i zaharuri, ~ Acizi grasi polinesaturati omega-3 (aproape deloc prezenti in laptele de vac’): _Vitamina E (laptele de vac’ este foarte sirac in aceasta vitamina)s — Fier (mai mult decat in laptele de vacd), caleiu (imai putin decit in laptele de vaca) si alte minerale. + Niciunul nu confine: = Lactozis ~ Gluten (cu exceptia celui pe baza de oviz)s -Colesterols = Vitamina Bu (cu exceptia celui imbogatit cu aceasta vitamina). Lopte din seminge de iarba-céndrasotut Jarba-céndrosului este o planta (Phalaris canariensts) cle cdrei seminte sunt folosite ca hrand pentru pasari, ~ cuvatd in Mexc $i Orientul Miocty Exist studi stiintifice ‘care atesté efectul benefic al acestor seminte incaz de diabet, tensiune arteriald ridicatd si valor’ ridicate ale colesterclului;cu toate acestea, fi sunt ‘atribuite mutte proprietétinefondate. Pentru aproduce lapte din aceste seminte, ar trebui sas foloseascd semintele fard fibrele de siliciu din invelisul lor, deoarece aceste fibre pot cauza cancer esofagian. Scanned with CamScanner(CUM SE FACE LAPTELE VEGETAL 1. Se inmoaie boabele, seminfele sau tuberculit (150-250 g pentru a obtine 1 I de bautura), de obicei peste noapte. Cantitatea suficient& ar fi 250g. 2, Se scurge apa folosita la inmuiere. 3, Se pot adauga curmale sau stafide ca surse de zaharuri sinatoase (aproximatiy I mana la tL de api). 4, Se adaugi suficientd apa incat sa se acopere boabele, semintele sau tuberculii si se zdrobese pini cind se objine o pasta moale, 5, Se strecoara printr-o panzi sau printr-o. strecuritoare. 6. Daci doriti si indulciti laptele, folosifi stevia (indulcitor necaloric) sau, poate, melasi, zahir nerafinat si piloncillofpanela (conuri de air brun), Dupi dorinta, se adaugi un praf de scortisoara sau vanilie, Horchata din céprisorcomestibi (cut) Fécuta din cépnigor camestbi(ciufd), un tubercul mie af plantei Cyperus esculentus, care aparine aceleias famili borenice ca papirusul.Regiunea Valencia (Spania) este faimoasa pentru productio de captijor ‘comestibilsipentru deliooasaeihorchata. Acecsta conjine, pe Yanga carbohidraf si qsiml nesaturate, proteine, vitamine din grupa 6, viominaEsiminercle ‘precum calc, magnezu fier. Contin de asemened cenaime digestive puternice care facihteaze digesta. Ete recomandatd inca de diaree gical. ——— Alte tipuri de lapte vegetal «= Lapte de sia (p. 30) «* Lapte de migasle (p.31) «+ Lapte de ova2(p. 32) += Lapte de quinoa (p.33) «= Lapte de cocos (p. 222) = revw sandnoase © > Biiuturile su 29 Scanned with CamScannerLAPTE VEGE*"" LAPTE DE SOIA i J mai popular lapte vegeta Este cel mai pop volosiren i Este recomandata. Laptele de soia sau biuturile pe baz de sola sunt cele mai nutritive dintre toate tipurile de lapte " Vegetal. Proteinele lor sunt complete, iar grdsimle Jor sunt sanatoase datoriti continutului de acizi grasi omega-3. Proprietati Pe Langa cele comune tuturor tipurilor de lapte ve getal (p. 28), laptele de soia: Contine de 15 ori mai mult fier decat laptele de vaca. « Este de obicei imbogitit cu calciu (laptele am- balat), asigurind aceeasi proportie de caleiu ca cea prezenti in laptele de vaca (125 mg/100 ml). Exist’ si companii care produc lapte din boabe de soia nemodificatd genetic. Laptele de soia este nu- tritiv glprevine cancerut Loptele de soia este singurullapte vegeta! a drut voloare nuttifional ajunge si fe comparctikt cu cea a aptelui de vacé, ‘avdnd in plus multe alte beneficii pentru sandtate, Copaciatea wide a preveni cancerul de sans! de prostate este femarcabild in special dacd este consumat din adolescentd. Flecare portie (1 pahar sau 1 cand de 250 ml) contine G8G888 din DIR (oza Zinicd Recomandata) pentru un adult 30 si cel mai bogat in proteine. iptelui de soia ambalat. « Nucontine hormoni de origine animala, spre deosebire de laptele de vaca din zilele noastre, Care contine estrogeni sialti hormoni, = « Protejea7 impotriva cancerului de sin side prostata (doug dintre cele mai comune tipur de Cancer) sia osteopororel «Nu favorizeaza alergiile, astmul si producerea de mucus, cum se intampla in cazul laptel vach, CLARIFICARI REFERITOARE LA FITOESTROGENT « Degi numele poate induce in eroare, efectele fitoestrogenilor nu sunt aceleasi cu cele ale estrogenilor de origine animala. « Fitoestrogenii din soia nu favorizeaza cancerul, asa cum se afirma in mod nefondat in anumite cereuri; din contri, apira organismul de can- cer, Numeroase cercetiri de laborator si studii epidemiologice ficute pe oameni confirma acest lucru, + Izoflavonele din soia gi alti fitoestrogeni se gisesc din abundenta in alimentele de origine vegetala, Toate semintele ii contin in diferi- te cantitati, in special leguminoasele. Daca fitoestrogenii ar fi daunatori, cei care consu- mi seminge in cantitati mari, ca parte a unei alimentatii sindtoase, ar avea un risc de cancer mai mare; cu toate acestea, realitatea aratd exact opusul. + Majoritatea studiilor negative referitoare la folo- sirea soiei in alimentatie au fost ficute pe animale si nu se aplica oamenilor. toestrogenii din soia sau din alte seminje nu au efecte feminizante sau cancerigene, aga cum au, pe de altd parte, estrogenii din laptele de vacé, al cirui consum este legat de cancerul de prostat’. + Femeile care au avut cancer de soia gi derivate din soi pot consuma normale. Scanned with CamScannerLAaPTE VEGETAL LAPTE DE MIGDALE Are un gust foarte plicut $i proprietati medicinale. Laptele si bauturile din migdale sunt un alt inlocuitor al laptelul de vaca, in special in eazul in care acesta din urma provoaca alergi sau in= toleranta. Cu toate acestea, desi prezinta anumite avantaje pe care laptele de vaca nu le ate, valoarea lui nutritionals este inferioari, Anummite mérei comerciale imbunititesclaptele de migdale cu calciu si vitaminele A, D si Br, Deravantajul este ci au tendinga dea adiuga mult zahir. Proprietati Pe langa cele comune tuturor tipurilor de lapte ve- getal (P. 28), laptele de migdale este: «+ bogat in vitaminele din grupa B gi in vitamina Es +o sursi de calciu, magneziu gi potasiu; + digestiv; + potrivit pentru redobindirea mineralelor dupa gastroenteriti sau diaree; + recomandat in cazul eczemelor la copi + bun pentru a reduce nivelul colesterolul + prebiotic: ajutd la regenerarea florei intestinale, S Ingrediente (pentru 4 portii de 2 + 250g de migdale +46 curmale sau ] mani de stafide fard simburi sau 2 linguri de melasa ori zahir nerafinat +4.cini deaps + % lingurita de scortisoara sau vanilie 'O ml) Mod de preparare Acelagi ca pentru toate tipurile de lapte in general. Migdalele pot fi decojite inainte de a fi pisate intro- ducindu-le in apa clocotitl. Atenie: Desi mai rar decat in cazul laptelui de vaca, laptele de soia, cel de alune sau cel de migdale pot declansa reactiialergice la persoanele sensibile, Pentrucopil Laptele de migdate este foarte recomandat Incazde diaree sau eczema, Fiecare portic (1 pahar sau 1 cand de 250 ml) contine (490278 (Oona Discs Recomandst) pent un adit 3 Scanned with CamScannerLapTE VEGETAL LapTE DE OVAZ Desi nu este la fel de bogat in prot mai digerabil sé mai bine tole Degise giseste in multe magazine, gata prepitit laptele de ovaz poate fi ficut cu usurint’ acas’ Cu toate e8 nu contine decat 1,2 g proteine pe 100 ml (laptele de soia si cel de vaca apropiin- du-se de 3 g/100 ml), laptele de ovdz se dovedeste a fi nutritiy si foarte digerabil Praprietagi Pe ling’ cele comune tuturor tipurilor de lapte vegetal (p. 28), laptele de ovaz: + este nutritiv: sursa de proteine si de vitamine din geupa + este mai usor de digerat decit laptele de soia gi cel de vaci: + este emolient pentru stomac si intestine; «+ este in general bine tolerat de cei ce sufer’ de intolerant la gluten; + este nealergenic si potrivit in cazul alergiilor la laptele de soia sau de vaca; + este bogat in fibre solubile de tipul betaghaca- nului, avind un efect prebiotic, adica favo- rizeaza dezvoltarea unei flore intestinale echilibrate: + reduce nivelul colesterolului gi al trigliceridelor; Fiecare portie {1 pahar sau 1 cand de 250 mi) contine EE ; CEG Win DZR (Dora Zihied Recomendata) peneu un adult eine si calciu ca laptele de soia, este rat de stomacurile sensibile. « favorizeazi concentrarea mintald si munca intelectuala; a. «s sjuta la calmarea anxieti{ii prin efectul stu user sedativ. Ingrediente (pentru 4 portii de aproximativ 250 ml) + 150 g (aproximativ 10 linguri) de fulg de oviz cruzi «4-6 curmale sau | mani de stafide fird simburi 1a 2 linguri de melasa ori zahar nerafinat + 4cani de apa +4 linguriti de scorfigoara Mod de preparare « Se pun fulgii de ovaz impreuna cu curmalele, stafidele sau zaharul gi 1 cand de ap’ in blender gi se macina pana se formeaza o pasta moale. «Se adauga restul de apa, se amestecd gise lasi si stea intre 2 sid ore. «+ Se strecoara printr-o sit foarte bine. + Se adauga scortisoara si, optional, stevia. 3 din pani, scurgindu-se Ovazul si glutenul Ovszul este in general o cereals fard gluten sleste foarte bine tolerata de cei ce suferd de boals celiac. Exist3 totus! tipuri de ovaz rare, care pot cavza intolerants, Cu toate acestea, copili sau adultiicare suferd de boala celiacd nu prezintS in general efecte nedarite cauzate de consumul regulat de oviz. 383 vreme este vorba de boabe de ova fara grdu adaugat.! Ovszul poate ficontaminat cu grau ca utmare a faptului ca ambele cereale sunt combinatein timpul recoltaii sau al process ulterioare. + Recomandari pentru persoanele care suferd de boala celiaca: Pot consuma ovaz;totusi, sunt de preferat produsele ambalate gi etichetate C2 fiind (td grdu gi gluten. 1 Kaukinen,K. Coll, Petal af oxi i Petal Long-term consumption ef 6 Adult celine disease patents tn Auents ol § nt. 11,6no}enit® 200, pp. 4380-4389, See Scanned with CamScanner= LAPTE VEGETAL LAPTE DE QUINOA O bauturd foarte nutritiva originard din Anzi. Quinoa, alituri de cartofi este un aliment traditio- nal al popoarelor din Anzi, Boabele de quinoa sunt asemanatoare celor de cereale; cu toate acestea, in realitate ea nu este 0 cereala, prin urmare, nu apar- {ine familie: botanice a gramineelor, ci familici botanice a amarantaceelor, la fel ca spanacul. Inst bogitia nutritivs a plantei quinoa o depaseste pe cea a unor cereale ca graul si orezul, Quinoa are un continut seszut de grisimi; de ace- ea, se recomanda adaugarea unei mici cantititi de ulei sau lecitina pentru a favoriza dispersarea ei, Proprictati Pe linga cele comune tuturor tipurilor de lapte ve- getal (p. 28), laptele de quinoa: + are un aport caloric de 100 de calorit la 1 cand de 250 ml; + este usor de digerat, datorita faptului c3 nu contine lactozi sau gluten; + este foarte bine tolerat de cei ce sufert de boals celiaca sau de intolerangi la gluten; + are proteine de inalta calitate biologics, iar proportia de aminoacizi este foarte echilibrats, deoarece nu are deficienye de lizina, asa cum este cazul cu majoritatea cerealelor: + di o senzatie de satietate, cea ce contribuie la impactul lui in procesul de scddere in greutates + este nealergenic, motiv pentru care este potrivit, in cazurile de alergie la laptele de soia sau de vacd; + are un indice glicemic scdzut, ceea ceil face bun pentru diabetici + reduce nivelul colesterolului, Laptele de quinoa iese in evidenta datoritd cahitti proteinelor sale, moi bogate decat cele din alte cereale. Ingrediente (pentrte 4 portii de aproximativ 250 ml) + Tani de quinoa + 4cani de apt + I prafde sare + Llingura de lecitina de soia + lingura de lei de soia sau de floarea-soarelui + Vlingura de sirop de agave sau de artar Mod de preparare Se inmoaie quinoa timp de 2 ore. + Se pune la foc pana incepe sa farbi, in aceeagi api in care a fost inmuiatd, timp de 2-3 minute, Ia foe mie. + Se lasi si se riceased gi se strecoard printr-o panzi. + Se adaugi sarca, lecitina din soia, uleiul s siropul, Se amesteca pana cind comporitia devine moale. «+ Poate fi pastrat 2. zile in frigider, Scanned with CamScannerBAUTURI FARA ALCOOL VIN SI BERE FARA ALCOOL Inlocuitoare sanatoase ale Cei care nu doresc s8 renunfe la gustul anumitor Eauturi tipic alcoolice, cum ar fi vinul sau berea, pot gist acum variante fira alcool ale accloragi biuturi. VIN FARA ALCOOL Vinul fird alcool este un inlocuitor sinitos al v nului tipic, Este produs prin eliminarea alcoolulut din vinul fermentat. Vinul {ard alcool este diferit deoarece a de sucul de struguri - numit must trecut prin procesul de fermentatie si nu contine SANGRIA aproape deloc zaharuri. FARA ALCOOL Este clar ca efectul cardioprotector al (Pp. 102) bauturd mediteraneean’ foarte revigoranta, ficuta din must 1 bucati de fructe. vinului nu se datoreaz’ alcoolului. ci polifenolilor din struguti. Vinul fara alcool sau, mai bine, su- cul de struguri (mustul) protejeaza inima mai bine decit vinul, fara a prezenta numeroasele dezavanta- jeale acestuia din urma. Avantaje + Nu prezinta efectele negative ale alcoolului (distrugerea neuronilor, risc crescut de cancer gi deteriorarea ficatului, printre altele). « Pastreazd resveratrolul si polifenolii din vin, « Spre deosebire de vinul alcoolic, vinul fir’ alcool reduce stresul oxidativ din singe 51 previne ateroscleroza, sau ingustarea arterelor.! LICHIORURI FARA ALCOOL Preparate in general cu un amestec dep duse chimice gi arome naturale si/saua ficiale, Nu au proprietiti medicinale, al decat faptul ci nu contin alcool a 1 Stocker R # OHalloran,F.A_.Dealcoholized red wine decreases _atheros¢le‘oss in apolipoprotein E gene deficient mice independently oF inhibticn of pid peroxidation In the artery wall in The Americaa SourmaheFhavcol Nutrilon, vol.79, 1, jaruarie 2004, pp. 123-130. Scanned with CamScannerBERE FARA ALCOOL. © variant sinitoasi pentru inlocuirea beriicualcool. Avantaje + Este ideala pentru hidratare dupa practicarea de sport, + Stimuleazs producerea de amilaza side alte enzime digestive, lucru pe care berea alcoolica sau alte biuturi alcoolice nu-l fac? + Previne tromboza (formarea de cheaguri in vasele de singe) mai bine decit berea alcoolica, pottivit unui studiu ficut de Deutsche Klinik fiir Diagnostik (Germania),’ + Stimuleaza sceretia de lapte in cazul mamelor care alapteaza. 2. Gatiot A Sige MLV, Feck, Peer But not wine RIEL. oF pure ethanol imatates slave screvon oft parceate acme [Fvirorin Acaolam Cincal ond fapermerto eseor,wl 39.%2 9 septembre 2009 pp. 1585-1558 3 Basis S. Mabel Reta, fect of dealcoholaed beet (burger Drie) consumption on hemostasis numa Acero CMa and Exponent esearch, vol 78.85, a 2008 Pp 785-731 Sucumt sivdtoase + 1+ Hauturite CocKTAILURI VIRGINE (PP. 36-41) Bauturi plicute care pot avea efecte siitoase prin faptul cd nu contin alcool. BrrreRUR Bierurile, numite si aperitive, sunt bauturi con- centrate, cu aromi intensi, preparate din arome amérui derivate din plante (musetel, cimbru, bu- suiocul-cerbilor si altele). Ritterurile fara alcool, a Amargo serrano, din Argentina, se consumi cu gheati si diluate cu api rece gi au urmitoarele efecte benefice: + Atunci cind sunt consumate inainte de mas’, stimuleaza pofia de mincare. + Cresc productia de sucuri digestive, inclusiv de bila. iteazs digestia, + Combat flatulenta (gaze intestinale in exces), ‘Atentie: Bauturile Amargo de angostura (originari din Venezuela) si Hernet (de origine italian8) au un confinut ridicat de alcool (pina la 45%), de aceea nu recomandim consumul lor ca bauturi sdnitoase. 35 Scanned with CamScannerBAUTURI FARA ALCOOL COcKTAILURI — 1 Cocktailurile fara alcool, sunt la moda si au muilte a numite si »mocktailuri” sau cocktailuri virgine, vantaje faya de cocktailurile traditionale. i i ati de lichioruri. D: i jonale sunt preparate din combinatii de lichioruri. Dar, Cecil ringtoase, far alcool, ale cocktailurilor, pe din fericire, existl si variante care unii le numese mocktailu Prepararea unui cocktail, inclus indemanare si creativitate, care pot constitui o varianta s 1” compas engieesc format pe taza covintlor mock wa Bioopy Mary Numele acestui cocktail, Broopy Magy, vine de la numele reginei Maria I a Angliei (1516-1558), cunoscuta ca Maria Tudor, nepoata regelui si a reginei catolice a Spaniei, Regina Maria a devenit cunoseuta pentru instituirea romano-catolicismu- Jui in Anglia, supunand fara autorit3tii papale si persecutindu-i in mod crud pe protestanti. Aroma puternicé 36 unuia firi alcool, necesita o anumita Cocklailurile fira alcool sunt bauturi plicute, ‘sndtoasa in cadrul unei intalni intre prieteni, bateoct socket, Insemndnd oars decocttai: Cocktailul original Broopy Mary este ficut din rosii si votcd; totusi, putem obtine o biutura sti. mulenta fird alcool gi fard a fi nevoiti s¥ folosim voted, Ingrediente (pentru 1 pahar) + 120 ml suc de rogii + Llingurd de suc de limaie + % lingurija de sos Worcestershire, total vegetarian (vedeti caseta) + % linguriqa de sare din ierburi + % lingurita de pudra de ardei-de-Cayenne +2 cuburi de gheata Mod de preparare + Se pun toate ingredientele in paharul de cocktal si seamestec’. + Se serveste intr-un pahar potrivit, ornat cuo frunza de {elini si o felie de limaie. Proprietati + Aperitivs + Cardioprotector: + Anticancerigen; + Moderat in calorii (aproximativ 80 pe 125 ml). Un Booey Mare virgin (a irgin (fea alcool) este o bdutura puteric aromatd sienergizantd, ate progtietatile sucululde rogit Scanned with CamScannerTERREMOTO (CUTREMUR”) FARA ALCOOL Cocktail specific } —_regiunii Santiago, Chile, folosit pentru acombate caldura in perioada verii Daca primul pahar ru este de ajuins, mai puteli servi altcle mai mici, numite ,replici” De asemenea, puteti in- cepe cu un ,cataclism” sau un tsunami” din acelasi cocktail, servit in halbe mari. Ingrediente + 1 felie (sau 1 cups de inghetata) de ananas + suc de struguri (must) sau vin fir3 alcool + un strop de sirop de rodii (grenadin3) Mod de preparare + Se amesteci ingredientele intr-un shaker de cocktail. + Se serveste intr-un pahar potrivit, ornat cua jumilate de felie de ananas, + Moderat in calorii (aproximativ 90 pe 125 ml). Stunt sivaroase* T+ Bdeturile ee eS Sos Worcestershire total vegetarian Sosul Worcestershire, foarte popular in Anglia. poate fi facut rd ingrediente de origine animals, cum ar {angoa, care fac parte din reteta original. Desi prezenta ofetului null face foarte sinatos. sosul Worcestershire poate fifolosit sporadic sin cartitate mic& pentru a inviora’ anumite butur gi feluri de mancare. INGAEDIENTE + Whcand de otet de mere + 2linguri de sos de sola + Dlinguri de aps + Mingurdde zahat bron + Walingurité de pudtd de ghimbir + Va lingunia de star (uscat sau pudr3) + Weingut de pudré de ceaps + lb lingurita de pudea de usturol (sau jum3tate de cite! deusturcizdrobie) + lnlingunt® de pudra de scortigoars + Vilingusita de pudré de ardei-de-Cayenne ‘Mob bE preranane + Se pun toate ingredientele intr-un vas se incalzesc ‘pind la punctul de fierbere. + Se fierb la foc mic timp de céteva minute, amestecénd continu, pina cand volumul se reduce ls jumstate. + Poate fi pastrat la frigider. intr-un vas, timp de 3uni Ponturi pentru prepararea unui cocktail bun LMasurag bine ingredientelet 4.Récitipoharul 5. Glazuroyi Paharut (p. 39)! Inainte de serve! 2Agitoticu fnete 6. Folosiy fructele shakerofpentra potrlvite pentru cocktoit!, LL omamentare! 2 Scanned with CamScannerBAuTU! COCKTAILUR: Un cocktail inseamnd combina diferite pentru a obfine 0 PISA COLADA VIRGINA coLapa este 0 biutura specifica insulei puerto Rico si multor insule din zona Caraibelor. Versiunea fri alcool pe care v-0 propunenm este nutritiva 41 digestiva, pe Linga foptul eX este deli- cioasi si ricoriloare. Ingrediente (pentru 3 pahare de 125 ml) cani de suc de ananas «+ 44 cand de lapte sau cremi de cocos + Tbanani + Yacani de gheat& zdrobiti Mod de prepararc + Se pun ingredientele in blender si se amesteca pana se objine un lichid cu o texturd ugor densa. «Se indulceste dupa gust (nu este abligatori). + Se orneaza paharul cu o felie de ananas io Cireas3 in sirop maraschino (cireash pentru cocktail). + Optional, bordura paharului se glaseara cu nuca de cocos rasa. +» Se serveste in pahare ricite gi se bea cu paiul. Proprictaqi «+ Digest; « Antiacid; + Energizant (aproximativ 162 de calorii pe 125 ml). rea corecta a cdtor alta binuture RI PARA ALCOOL I-2 va bauturi cu arome acu o aromd noud $f un gust nou. SAN FRANCISCO VIRGIN Gocktailul Sax FRANCISCO VIRGIN (fir8 alcool) cote o biuturd delicioasa, sindtoasi, antioxidants si bogata in vitamina C. Ingrediente (pentru 3 pahare de 125 ml) « % cand de suc de piersici «% cana de suc de ananas + ¥ecana de suc de portocale sirop de rodii (grenadina) 2 gheata pisatd si sub forma de cuburi Mod de preparare + Se pun cuburile de gheata in shakerul pentru cocktailuri gi se adauga parti egale din sucul de piersicd, de ananas si de portocale. + Se agit shakerul pana se amesteci totul si miinile vi se ricese. « Se glaseazA bordura paharului cu un amestec de zahir gi sirop de radii (grenadina). + Se pune gheati pisata in pahar gi se toarni conginutul shakerului firs a-I deschide tot, indepartind doar capacul, pentru a filtra cocktailul. + Se adauga siropul de rodii (grenadina), + Se orneazi paharal cu 0 felie de portocali gio visind. Proprietaji + Antioxidant; + Vitaminiza + Anticancerigen; + Moderat in calorii (aproximatiy 78 pe 125 ml). San Francisco esteo bauturd ages fealé pentru noptite calde de vard. Scanned with CamScannerSucurr styitoase +1 + Bduturile Cum se glaseaza bordura unui pahar? Glasarea bordurit unul pahar consti in ormarea margin paharului de cocktail cu zahir sat sare in functie de tipul de bauturd. In mod normal, bordura se glasears adiugind scortigoar’ sau sirop de rodii (grenadina) la zahar. fn cazul anumitor cocktailuri, cum ar fi BLoopy Many, bordura se glaseaza cu sare giun pic de pudri de ardei jute. paharului cu fete de portocala saude lamdie, se ntoarce ’ | ppaharul cu susutin jos se freacé de o farfurie pe care afost pus un strot wy subjiredeprodusce ‘lasare (zahér sare, Inuca de cocos rasa Fates uli de ciocoatd. seared recepénd la momentul serviri | ~ 1. Dupa cese umezestemarginea » COCKTAIL DE ALGARRORINA (SIROP + Scuburidegheata DE ROSCOV-AMERICAN) + scorfigoara micinata La fel cain cazul tuturor biuturilor din aceasta. = Mod de preparare carte, vi oferim o versiune sinatoasa, nealcooli- da cocktailului de algarrobina. Acest cocktail, originar din Peru, are ca ingredient principal algarrobina, un sirop delicios si nutritiv, derivat din boabele de rogcov, deschise la culoare, care provin din aga-numitul pale, sau roscov-ameri- can (Prosopis pallida), ce apartine familie Botanice a leguminoasclor, la fel ca roscovul-mediteraneean (Ceratonia siliquay. + Se mixeazi iote-un blender toate ingredientele, cu exceptia ghetii gia scortigoarei, Puteti folasi in shaker pentru cocktailuri pentru a agita si a amesteca ingredientele. + Se adauga cuburile de gheata si se continua mixarea pind sunt zdrobite bine, « Se serveste in pahare, presirand un pic de scortisoara pe deasupra, Proprietati Ingrediente Papin (pentru 6 pahare de 125 ml) waitin + 5 linguri de algarrobina + 1 cand de lapte de sofa (alta varianti: lapte de vack evaporat) «3 linguri de lapte sau crema de cacos (reteta originald se prepara cu 2 gilbenuguri de ou, dar folosirea oullor crude nu este recomandata) + 2 linguri de melas sau miere + Moderat in calorii (aproximativ 70 pe 125 ml). 39 Scanned with CamScannerBAuTURI Fi ARA ALCOOL CocKTAILURI = 3 Cocktailurile vits foarte potrivite pentrit 10 Mojito VIRGIN Mojito este un tip de cocktail foarte specific Cubei, care poate fi prepatat §¢ shea ce numim Mos170 VIRGIN: rut pahar de 150 ml) revigoranty farialcool, Ingrediente (pent +8 frunze de ment 1 felie subjire de ghimbir + Lfimetd, stoarst «+ Llingurd de zahar brun +60 mil suc de ananas {60 ml apa mineralS carbogazoas4 (de preferat sifon) + ghea{’ pisata Mod de preparare run mojar menta, sucul de Time 25 si se amestec’ clibereze esenta + Se pun ghimbirul sizaharul, sp bine, pentru ca menta sé gine sunt bauturi opfite de vara. toarna amestecul intr-un pahar sau intr-o cup (pahar cu picior). «Se adaugd gheata, sucul de ananas si apa minerala «Sc orneaza CuO frunza limeti. «_ Bordura paharului sau a cupei se poate umeri caro fimetd si glasa apoi cu zahar brun (vedeti p39) de menta gio felie de Proprictafi + Digestivi sdativs + Aniihiperten: « Maderat in calorii (aproximativ 70 pe 125 mb. Scanned with CamScannerPISCO SOUR VIRGIN Pisco sour este cocktailul national al statului Peru sise prepara cu lichior tare (aguardfente) din stru- guri cultivati in zonele de coasta din Peru, Din ne fericire insd, continutul sau ridicat de alcool (intre 38% si 48%) il face daunstor pentru sdnatate. Din acest motiv, noi vi propunem © versiune sinatoa- Si, firi alcool: Prsco SOUR VIRGIN, Ingrediente (pentru 1 pahar de aproximatiy 200 ml) + 125 ml must de struguri nealcoolic + 2 linguri de suc de Limaie «| lingura de sirop simplu (sirop cu guma arabici) de albus cuburi de gheagi Mod ile preparare + Se pun toate ingredientele intr-un shaker pentru cocktailuri saw inte-un blender gi se amesteca 5-10 secunde, Sceunr sinaronst* Es Baterife Proprietati + Antianemic; « Tonifiant; 200 mil). nergizant (aproximativ 190 de ealorii pe CAIPIRINHA FARA ALCOOL ‘Vedeii capitolul ,Limonade’ p. 244. , Scanned with CamScannerBAUTURI CU DEZAVANTAJE LAPTE DE VACA Un lapte foarte po! Laptele de vaci este una dintre cele mai con- sumate bauturi in {rile vestice. Valoarca lui nu- tritiva este foarte ridicatd, deoarece farnizeaza 18 din cei 22 de nutrienti important. Totusi, faptul ci este hranitor nu este suficient pentru a-l considera sinatos. Fara indoiala ca este recomandat pentru vifei, avind in vedere caa fost conceput pentru ei, Tocmai din acest motiv, lap- tele de vac’ contine de 3 ori mai mule proteine si de 4 ori mai mult calciu decit laptele matern. Cu toate acestea, indiferent cat de bogat in nutri- enti ar fi, laptele de vaca nu se dovedeste potrivit pentru oameni si nu poate fi recomandat ca bi- ‘uturd sindtoasd, nici macar pentru copii! si cu siguran{a nu pentru adult. DEZAVANTAJELE LAPTELUI DE VACA Nu este digerat cu usurin{i de multi copii gi adulfi, este greu tolerat din eauza continutului de zahar (lactoz’), cauzand alergii, si are un continut scdzut de fier. In plus, sunt din ce in ce mai multe studii care asociaz consumul de lapte de vacd cut accidentele vasculare cerebrale, boala coronaria- na, cancerul de endometru, de ovare si de prosta- 4, precum si osteaporoza. Cu siguranja, fracturile sunt mai des Intalnit randul celor care consumé din abundenta lapte de vaca, in ciuda a ce s-a spus tot timpul; 1 George Parone Rar Hey and Song. Nertonal defor ‘Nether, Rov on Adoeacents Sela Mach 2514 pp. 9991216, 2 trivit pentru vifei. doar fracturile, csi bolile cardiovasculare, rata de imbitranire ¢i mortalitatea in general erese pro- portional cw consumul de lapte, Aceste dezavan- taje ale laptelui de vaed au fost confirmate de unl dintre studiile majore derulate la nivel mondial cu privire la efectele consumului de lapte, pubicet de British Medical Journal, in cadrul ciruia au fost {urmarite aproximativ 100 000 de persoane timp de 20deanie ‘Dupa cum au ardtat deja alte cercetari, un aport de lapte de vacl la varsta adult3 nu favorizeaza mineralizarea oaselor si nici nu protejeaz§ im- potriva osteaporozei: din contri, cu cit este con- Sumat mai mult, cu atat este mai mare riscul de fracturi 2 michowsvon KWo, A. etl, Milntake and rsk of mortality and iactresInworten and men: Cohort Suchen BHU OL 389,28 foetombie 2014,p.g6015. Oase puternice Laptele vegetal, In special laptele de sola, favorizeazd cu adeverat ‘mineralizarea sistemului 0505 $1 protejeazd impotriva osteoporoze!. Scanned with CamScannerBAUTURI CU DEZAVANTAJE BAUTURI CARBOGAZOASE Poate ct sunt racoritoare, ins nu astémpard setea sinici nu contribuie la sanatate. Aga-numitele biuturi rcoritoare, carbogazoase sau acidulate sunt ficute cu zaharuri rafinate, cum ar fi sirop de porumb (cu continut bogat de fructoza), colorant, extracte gi dioxid de carbon, Consumul regulat al acestor biuturi cauzeaz’ diferite efecte nedorite, dintre care se remarcd urmatoarele: + diabet; + obezitate; + boli de rinichi, in special in cazul bauturilor ce contin cola’; «+ densitate minerala osoas’ sedizutd; + osteaporozi, Studiul Framingham cu privire la osteoporozi a aritat cd femeile care consumi o biuturi car- bogazoasi cu cola pe zi, chiar daca este vorba de tuna fird cofein’ sau zahir, au o densitate mine- rali osoasa mai micd cu 5,4% decit femeile care consuma mai putin de o biutur’ carbogazoasd Consumut de butur! Pu Onno eEe carbogazoase, untise cu cola pe lund.? Acidul fosforic pe care il contin ants aceste bituturi este principalul responsabil pentru Exar uke btu efectul lor decalcifiant racontoare ysandrocse pe carele puter consuma, 1 Cet i fehuak Mehul ar ondacrne ets of conic pentru recurgela Coit in ur rtelPychopharsaclgy, wl 2a 0 octane bauturicarbogazoose Sore pp. 1383-1572 focuteculogrediente 2 Tucker klar. erat Cl bu not other carbonated beweage%. errno are amsoxisted mith fom bone meal denity im elder woven: The Feamegham Onieaporas Stadyin he ert sour Ce! eon vol 4 ra crore 2008, pp 996-94? Bauturile carbogazoase indulcite cu zaharuri accelereazé procesul de imbatranire Un studiu desfagurat la Universitatea din California Pede alts parte, acelay! studiu a aratat cd aportul de (Statele Unite) pe 5 309 indivizi a ardtat in mod clar cd sucuri de fructe creste lungimea telomerilor eromozomiall tn consum regulat de bduturi carbogazoase indukite —_—,ca.urmare, creste longevitatea. produce schimbsriin ADN asociate cu imbatranirea, Mai exact, 0 dozs de 330 mide biuturs carbogazoash Indulcita (inclusiv bsuturi pe baz3 de cola) pe zi scurteazd e telomeri (sectiuni ale cromozomilor care au legaturd cu longevitatea) into proportie echivalent cua rata de 46 ani, Aceasts imbateanire celulard accelerat’ este produs} ‘de combinatia de zahar $i gaz 4i predispune la boli degenerative precum diabetul, bollle de inima si cancerul 1 Leung € Waar, As eta Soda and cl aging: Anolon germans ne ameter itanemannantnaes Sec paeareees nena —oeeeee—————— 43 Scanned with CamScannerBAUTURI CU DEZAVANTAJE Bauturi ce CAFEA, CEAI, MATE $1 GUARANA contin cofeind, un alcaloid psihoactiv daundtor in special in cazul femeilor insdircinate si al copiilor. cofeina sunt printre cele mai consumate biuturi din lume si se bucuri din plin de reclame sponsorizate de firme importante din domeniu. Totusi, in ciuda unor studi care arata efectele pozitive ale cafelei si ceaiului, realitatea ‘este cd aceste bauturi au dezavantaje numeroase sibine documentate, desi rareori deavaluite. DEZAVANTAJELE BAUTURILOR CE CONTIN COFEINA Iatd unele dintre ele: + tulburiri de somn; + gastritd si reflux gastro-esofagian (arsuri in capul pieptului); + anxietate si hiperactivitate (in special la copii); + aritmii cardiace; + anemie (cafeaua si ceaiul interfereazd cu + tulburari gestationale; «+ dependents fizica si psihologica, posibil cel mai neplacut efect al lor, manifestat prin; = nevoia de a creste doza pentru a objine aceleasi efecte, lucru cunoscut sub numele de tolerant. ~sindromul de sevraj ce apare la incetarea consumului lor. itatea la cofeina depinde de factori ere- ditari, lucru care explica de ce pe unii oameni it afecteazi mai mult decit pe ali Date fiind toate lucrurile le mai sus, bauturile ce contin cofeina nu pot fi considerate sinatoase si, daci sunt folosite, ar trebui si fie folosite in mod exceptional, in cazuri foarte particulate, si nu in mod uwzual Existi o curd de detoxificare de cofeina (vedeti p. 252), recomandata pentru toi cei eare ajung sh sufere de pe urma consumului de cafea, ceai, maté sau alte bauturi cofeinizate. CAFEA Efectul protector al eafelel se datoreaz3 polifenotior ~antioxidanyi pe care ii contine, dar este obtinut doar atunei {ind sunt consumate mai putin de 3 cini pe zi Nu exist 0 relaie doz +8spuns linia, spre deosebire de ce se intamplé in cazul bauturilor cu adevarat sin3toase. Existd ins8 multe surse vegetale de antioxidany! mult mai efeciente dec8t cafeaua, dar Fira dezavantalele acesteia, + Tan de cafea contine aproximativ 100 mg de cofeind } } | fect subiectiv SF | SS Sub efectul cofelel, un ‘ Student citeste mal a multe pagini si simte ~~ cGavanseard oa rein Ss aN dar de fap. et fetine mai putne informatis-a dovelt dejan tecut cb dactilograitasteaza moirepede dupa ce beau caea, dare simoi mute greje — Variante de inlocuire a béuturilor cofeinizate Cafeaus, ceaiul, maréul sl alte bauturicofeinzate nu aducniciun beneficiu care si ny poats f obyinut dia alte bSuturi cu efect antioxidant, dar cere nu produc dependents, cum ar fi cele de mai jos: + malt (p. 26) sau cicoare; * cealde rooibos (p. 306): antioxidant, digests F38 + intuzt de plante medicinal; + cafea decofeinizata; + sucur din fruce silegume. Scanned with CamScannercen Cealul la fel ca maté-ul, este o infuzie din frunze de plante, In timp ce cafeaua se cbtine prin prijires seminycler la 0 temperatura foarte ridicats (peste 200°C). Aceasta face ca In comparatie cu cafeaua, ceaiul | maré-ul sa fie mai bogate in pelifenoti antioxidant care incetinese absorbyia cofeinci iti neutralizeazs partial efectele nedorite. Asa se explica de ce efectele ceaiului si ale maté-ului sunt mal putin periculoase decat ale cafe. ‘Ocand de ceai poate fibeneficd 5 in car de greats, diaree sau Y ameteals ‘ - +1 canddecceainegrucontine aproximativ 50mg de cofein3. + T cand de ceai verde contine aproximativ 40mg de cofeina Antioxidant, dar nenecesar Deyiceaiul este un bun antioxidant, ru este necesar sl consumd. Sunt mmultealteplonte antoxidonte caren ‘aureectele nedonite ole cofeine Komsuca eal fermentat, bogat in zaharuri, Pe lings cofeins, congine slaproape 2% alcool etic. GUARANA Guarana este 0 bauturd nezicoolicé cu sau féré dioxid de carbon, facutd din pudré obtinutd prin m&cinarea seminjelor plantei c3,2rétoare guorana (Paulina cupana} Este folosit3 ca stimulent pentru atletisi pentru sciderea in grevtate, Poate cavza hipertensiune arterial aritmi idiace si insomnie. + 1 pahar de guarana contine aproximativ 40 mg de cofeins. ‘cunt sivhroase © H+ Bauturile Mare ; ‘ObSuturd foarte popular in America de Sud, derivata din france ponte lex paraguayenss Mate) est un stimu al sistemulu nervos ce, Soemenes ceaucafelel poate aduce oinviorore temporaran car de oboseais trintls sau fied Este de asemene foloatin detele de sabi Deoarece se bea foarte ferbinte consumul de mate este asocint cu conceral de es0fag Ealat alternative lafelde L— eficiente sau mai eficiente Qo decat mate-ul fara efectele adictive Jy ae acestuia, care se J “antes in prcipal sub forma de dureri de cap sidisconfort in momentul renungarila el. Tenene Bauturd specifics Paraguayului, facut din mate (Hex paraguayensis), ierburi aromatice precum verbin3-de-India (Aloysia triphylla), ments (Mentha piperita) sau cocum (Allophylus edulis 31, optional, suc de lamile, Desi contine maté, tereré are anumite particularitati care it diferentiazh de maté-ul traditional: + Se consuma rece: astiel, se dovedeste afi foarte ricoritor sinu mai existdrisculde a afecta esofagul. + Contine considerabil mai pugin§ cofeind decat maté-ul, + Celelate plante pe care le contine fi ofer8 mai multe proprietati medicinale, BAUTURT ENERGIZANTE Sunt bogate In cofeins si zahir si periculoase pentru persoanele cu sensibiltate la cofeins. + 11doz8 de biturd energizants confine aproximatiy 80 mg (sau mal mult) de cofeins. ‘Ocombinatie periculoasa Bauturile energizante combinate cu alcoolul au efecte foarte toxice asupra sistemului nervas sipot ojunge chiar $4 provoace stop cardiac, Scanned with CamScannerBAUTURI DAUNATOARE BAUTURI ALCOOLICE Nu exist o cantitate minima de alcool pe care Lilet lat are efecte daundtoare asupra sanataii fizice si mintale. de risc. Orice cantitate Din momentul in care Noe a plantat o vie si s-@ imbatat cu sucul de struguri fermentat, biuturile cetat si le provoace oamenilor alcoolice nu au i In prevent, stim ed bauturile tot felul de tra, alcoolice caureara: seancer de gurd, esofag, stomac si sin, printre altele; Nieio béuturé alcoolicd nueste sanétoasd Promovarea vinului ca find benefic enter inimé corespunde mal degraba intereselor comerciale decdt opinillor since 46 sao putem consuma feird niciun fel «ciroza hepatica si alte afecyiuni ale ficatului; + accidente rutiere; + comportament violent; «+ tulburici neurologice gi psihiatrice. Unicul comportament sigur $i sindtos este tole- ana zero, Multiplele riscuri ale consumului de alcool nu compenseaza in niciun fel beneficiile atribuite bauturilor cu continut scazut de alcool, cum ar fi vinul gi berea. ALCOOLUL $1 CANCERUL Desi anumite studii arat’ c doze moderate de b3- uturl alcoolice pot avea un efect protectar asupra mii, acest lucru nu este valabil si pentru cancer, Toate cercetirile arata ci, indiferent daca este consumat in doze moderate sau mici, alcoolul cregte riscul de cancer. Unul dintre studiile care au arstat cel mai clar efectul cancerigen al alcoclului consu- mat in doze moderate sau mici a inclus pes- 350 000 de indivizi din 8 yri europene. Rezultatele arata ci, printre altele, can- cerele de esofag, stomac, ficat is semnificativ mai frecyente in rindul consu- matorilor moderati. [n acest studiu, publicat in British Medical Journal, se spune ci nt exist un prag minim al consumului de alco- o! sub care riscul de cancer si se reduc si ch efectul alcoolulut in orice doza este daunator. Prin urmare, consumul de bauturi alcoolice cum ar fi vinul rosu nu ar trebui recomandat cu obiec- tivul de a reduce mortalitatea cardiovascular deoarece presupusul lui efect cardiopratector este aca de cresterea riscului de aparitie a canceru- i 1 Sete M.Boeing Me. Ache atbutbie bade ot dence of cancer neigh European counties Baved on celts rom BosPECTNE ‘oor stud7: In BUY vol 342, Papaite 2011p 01384 Scanned with CamScannerBauturile Svcuet skvATOASE* eS SS Cateva bauturi alcoolice Prezenta in anumite bauturlalcootice a unor ingre vegetale, cum arf rctele sou plantelemedicoale Fle confera niciun fel de propriet3ti medicinale + Absint: biuturd de origine europeans cu un continut fidicat de alcool, preparata din cateva lerbur, principal peli (Artemisia cbsinthium). Este interzis3 imulte tari deoarece este extrem de toxic’ pentru sistemul nervos. + Bauturi spirtoase: biuturialcoolice distlate, cute din sucul fermentat al oricdui tip de plante, ce au un ontinut de alcool de 30-60%. ‘+ Amarula:lchlor cremos specific Afici de Sud, preperat din fractal copaculurcunoseut sub nurmele de oborele= elefant (Sclerocaryabirrec). Amarula este considerat aftediziac, dar tealitatea este c8, din cauza continutuhs 38u de alcool (178%), acyionaaza mal degraba ¢a un. inhibitoral performantel sexuale. + Anason: biuturd distlstS derivatd din fructul ‘anasonului verde (Pimpinelio anisum}, cu un continut tidicat de alcool (38-70%). + Brandy: bauturd spirtoasd obtinutd prin distilorea Vinulu, care poate ajunge pina la un continut de alcoo! de 60%. Coniacul este una dintre variesapie ll cele mai cunoscute, + Cachaga: bSuturé braziliand objinuta prin distilarea sucului de trestie-de-zahar fermentat. Continutul de alcooleste intre 38% 551%. har: bSuturd cu un conginut 16 35% $1 544%, objinut& prin fermentarea distilatea melasel (sitopul de trestie-de-zahar), la care se poate adsuga zahar si/sau caramel. Oou3 dintie cele ‘mai cunoscute sortimente ale acestel buturi sunt cea argentinians si cea paraguayand. + Chicha: este numele dat unor b3uturi din America Latind care se obtin prin fermentarea alcoolicd a porumbului sau a anumitorfructe, Mayoritatea \ariantelor de chicha contin alcool, mai putin chicha ‘more (wedet) p. 80), care este foarte sinstoasa =Prezenta alcoolului metilic In chicha, Oin cauza metodelor rustice de fermentare folosite pentru obtine chicha, aceasta contine in mod cbisnuit © anumita cantitate de alcool metic, care este chiar mai toxic decst alcoolul etic. Alcoo|ul metic, chiar siin doze mici,couzeaz’ o deteriorare cerebral3 ireversibil si afecteazd in mod special nervul optic, provocand orbire + Guarapo: bavturd specifics Columbiel, Americli Centrale 5 Cara belor, facut din sue de trestle- dde-zahar fermentat. Se poate ad3uga 41 porumb. Desiexisté si 0 versiune de guevapo nefermentats, Inmajoritatea cazurilor aceasta bautura contine anumité cantitate de alcool (pind la 7%). Consul Uuzual de quorapo fermentat este 0 cauza a citozei hepatice. Este interesant de stit faptul cB in La Gomera, Insulele Canate, quarapo este produs prin fierberea la foe mic a seve) palmlerului de Canare (Phoenix canariensis) sinu contine alcool + Gin: obtinut prin distlarea orzulu afructelor de ienupae sia altor plante aromatice, ate un continut alcool intra 4399 $1 47%. + Mied (hidromel): bauturd alcoolicS obtinuta prin fermentarea unui amestec de aps simiere. Continutul de alcool variaz3 intre 10% 41 15%, + Mezcal: biuturd spirtoash mexicand obtinutd prin distilatea tulpinilor de agava, cu un confinut de alcool de poste 453%, + Pisco: béututd spirtoass specific peruvians, obtinuts prin distilarea vinului, cu un continut de alcool de 43%. + Rom: objinut prin fermentarea s) distilares sucului de ttestie-de-zahdr,are un continu de alcool de 40%. + Tequila: bauturd asemanatoare cu mezcalul,cu un contiaut de aleoal de $5% sau mai mare. + Voted: obtinuts prin fermentarea orzului,a grdulul sau acattofilor,cu un continut de alcool de 40%. + Whisky: obtinut prin distilarea maljuluifermentat de (rz sau de alte cereale, cu un continut de alcool de 40-62%. eee eee, Scanned with CamScanner 47Caprrouct2 Bauturi pentru fiecare parte a corpului Sucuri, smoothie-uri, supe, supe reci, infuuzti $i alte bauturi sdindtoase, potrivite pentru restabilirca sandtafii fiecdrui organ, aparat ori sistem din corpul nostru. P tuterea curativi a alimentelor vegetale este bine-cunoscuta, in special cea a fructelor sia Iegumelor. Cu toate acestea, nu este intotdeauna ugor si le mancim intregi. Transformarea lor in lichide le face de obicei si fie mai bine primite gi Sunt permise variafii mai usor de consumat. Dezvoltat-va creativitatea In plus, sucurile contin mai putine fibre insolubile —_‘"ocuindun ingredient decat alimentele intregi, ceea ce contribuie la Hueciuconiekeleh ‘Bh 4 . bduturile prezentate In absorbtie rapidi a vitaminelor sia antioxidamilor, —_acestcopitolf Sunt multe Fiecare suc sau smoothie prezentat in acest capitol este revultatul combinari ideale de fructe, legume si seminte. Proprietitile curative ale acestor ingre- diente se amplifica reciproe, facandu-le potrivite pentru a fi folosite in diferite boli. Sunt cuprinse aici si supele reci, supele 51 infuziile cu efect spe- cific in anumite afectiuni. Cu siguran{i ci exist multe alte combinatii de in- grediente; in plus, unele din cele indicate aici pot fi inlocuite cu altele pentru a descoperi arome noi $i proprietiti sin3toase, 48 rerultotele sunt uimitoare, combinarii posibile iar Scanned with CamScannerSS Combinarea de fructe si legume {In unete sucuri sau smoothie-uri din acest capitol sunt combinate fructe gi legume, cum ar i mango gi spanac sau capjuni si broccoli. Aceste combinatii pot rea socante pentru sustindtorii anumitor trendut in alimentatie, care refuzd s8 manince fructele silequmele ‘impreung. Pentru cei care au dubli cu privirela boneficile acester combinati, prezentim urmatoarele consider + Desi amestecul fructelor suculente sia lequmelor fibroase poate figreu de digerat pentru persoanele ‘cu.un stomac sensibil, acesta nu este cazul sucurior i Smoothle-urilor in care sunt combinate putine fructe gi legume, dups ce s-au eliminat sau zdrobitfibrele insolubile, partea cel mai greu de digerat. + Nueste niciun fel de dezavantaj din punct de vedere fiologic in cea ce priveste combinarea a 1-2 fructe 1-2 legume. Cu toate acestea, intoleranta la ax | ‘almentele cele mai bogote “ in carotenoiz: pigment ws portocalt glbent rostsou a vera sunt necesor penta funcqionareo retine Flecare portie {1 pahar sau 1 cand de 250 ml) contine Susanuteste 0 sursa de zine, ‘mineral! celmai abundentIn retind. (din DZR [Doza nics Recomandatd) pentru un acu 52 Scanned with CamScanner | | |ra giten epee Sess cos atientare bee tera ree rac oe INGREDIENTE pentru 3 portiide oproximatly 250ml + mango faproximati 3369) 11 cand de spanac fazroximativ 30g? 1 Tiingurd de past&ide susan (hind forroximativ 15.0} 1 %pahare de suede portocale oproximati 250m! pepahar) MOD DE PREPARARE 2. Spanacul pasta de susan si sucul de portocale se ;pun int-un blender, Se amesteca ping se formeaza wun icid fin b Apo), se adaugi mangoul decaft si Bia bucd se Cortina se ier pn cnc amesecl devine in CU treba indulet vedefip 24) 33 Scanned with CamScanneri 5H BAUTURI PENTRU OCHT GLaucom ensiunii din interiorul globului ocular tai prin fructe de culoare mov si citrice. —— Cresterea t poate fi controlal Bo Smoothic | Ereiieea Sas OcHI LIMPEZI Glaucomul este una dintre cele mai temute boli ‘ale achilor, deoarece provoaci o pierdere lenta gi ireversibili a vederii, fri durere sau alte simptome. Cresterea tensiunii in globul ocular, care se produce in cazul glaucomulni - misurabil5 doar eu dispo7 tive speciale - comprima si deterioreaza pentru (ol- _ deauna nervul optic. {- Vitamine $! minerale $-adovedit ci antocianinele, acei pigmenti de ae culoare mov din anumite fructe cum ar fi coacd- Re atttna eal tutina, un alt flavonoid prezent in eae zele-negre' grepitul sin toate celelalte citrice,regleaz3 tensitt- [Fie 284mg) nc 188 fea intraacula’ si contribuie la prevenirea pierderii Pata (687n9) 4 vederii in caz de glaucom. Waning Br 016) TDS Magneziul si vitaminele din grupa B, care se gases lone oh aaaeed ae dinabundenta in eaju, ajuta de asemenea la inhiba- | Vearinaf (1247). (aly Pa). rea dezvoltarii glancomului, Din aceste motive, smoothie-ul ocHit LIMPEZI este mai potrivit pentru cei ce auto tensiune intraocular’, Ingrifireaochilor ——_crescut3, prevenind astfel afectarea vederii Pekingareducerea tensisni intraocular, smoothie-ul oon wre imbunaroreste de ‘osemenco calitatea Tacrimior siactiunea forprotectoare asupra conjunctive. in acest fel, calmeazé ochii intap simentine vederea. Selena 2.6p9. 1 rh 5. Oto wOhawo Ma Blckcuran anthocyanins nomad anaeratin mure of Osu Fumecoeghons eeepc a tunie 2013, pp. 480-487. aL spome eles Flecare porte Antioxidant paternie (1 pahar sau 1 cand de 250 ml) confine Smoothie-ufoon uns este un ont puteinic. Un singur pahar contine a de doud or) mai nuit decat Doza 21) Recomandata de antionidanti. Din oer motiv, pe fange faprulcd protejeos aceasté bautura intareste sistemul de 2 ent in pre al organismulu seste ecient in Pree, See in OZA (Doze Zinkcd Recomandata pentiy un adit Re) 34 —— Scanned with CamScanner