Tema 15.

Rezolvarea ecuatiilor neliniare: metoda Newton-Fourier, metoda tangenta-secanta

Descrierea metodelor. Evaluarea erorii. Exemple. Program in Mathcad.
-x
Determinati solutiile ecuatiei 5 sin x - 10 e =0 din intervalul [0,4] cu o precizie de sase zecimale.

-x
5 sin( x) - 10e =0
-x
f ( x) := 5 sin( x) - 10e
-6
Precizia data ε := 10

Solutie. Se reprezinta grafic functia f(x) pentru a determina numarul radacinilor reale si
intervalele in care se gasesc acestea.

100

- 10 -5 0 5 10

- 100
f ( x)
- 200

- 300

- 400

Se reface reprezentarea pe un interval

x mai mic.
5
4
3
2
1

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6 6.5 7 7.5 8 8.5 9 9.5 10
-1
-2
f ( x)
-3
-4
-5
-6
-7
-8
-9
- 10

x
Reprezentarea grafica arata ca ecuatia are patru solutii reale.
Determinarea solutiei din intervalul [0,4].

d -x
Derivata functiei: Df ( x) := f ( x)  10 e + 5  cos( x)
dx
2
d -x
A doua derivata a functiei: D2f ( x) := f ( x)  -10 e - 5  sin( x)
2
dx

Reprezentarea grafica a primei derivate a functiei.

16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
Df ( x) 5
4
3
2
1

- 1 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6 6.5 7 7.5 8 8.5 9 9.5 10
-2
-3
-4
-5
-6

x
Reprezentarea grafica a celei de a doua derivate a functiei.

5
4
3
2
1

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6 6.5 7 7.5 8 8.5 9 9.5 10
-1
-2
D2f ( x) - 3
-4
-5
-6
-7
-8
-9
- 10
- 11

Se observa ca una dintre solutiile ecuatiei se afla in intervalul [0,1.5], iar cea de a doua
solutie in intervalul [2,3.2], intervale pe care functia ia valori de semne contrare la capete, iar
prima si a doua derivata a functiei au semne constante.
Partea 1. Rezolvarea ecuatiei prin metoda Newton-Fourier

Determinarea solutiei pe intervalul [0,1.5]

10
0 1.5

0 1 2
f ( x)
- 10

- 20

x
Definim sirurile Neton-Fourier
x := 0 z := 1.5
0 0
Sirul x a fost ales notat incat functia f(x) sa aiba semnul derivatei a doua pe intervalul [0,1.5], iar sirul
0
z reprezinta celalalt capat al intervalului ales.
0

Numarul de iteratii propus

m := 5 k := 1 .. m

Sirul din metoda Newton

x := x -
( k- 1 )
f x
k k- 1 Df ( x )
k- 1

Sirul din metoda Fourier

z := z -
( k- 1 )
f z
k k- 1 Df ( x )
k- 1
Valorile iteratiilor
k= z = x = z -x =
k k k k
1
1.316255 0.666667 0.649588
2
1.078213 0.891999 0.186214
3
0.939557 0.92056 0.018997
4
0.921229 0.921024 2.048184·10-4
5
0.921025 0.921025 2.383746·10-8
 z -x <ε =
<-Criteriul de stopare a procesului iterativ.
k k

0
0
0
0
1

x +z
m m
Solutia ξ11 := ξ11 = 0.921025
2

-8
Verificare f ( ξ11) = 8.350413382984812  10

( m) = -5.906386491005833  10- 7
- 14
f x
f ( z ) = 1.670083271676504  10
m

Determinarea solutiei din intervalul [2,3.2].

4 2 3.2

f ( t)
2 2.5 3 3.5
-2

-4

t
Definim sirurile din metoda Newton Fourier
x := 3.2 z := 2
0 0
Sirul x a fost ales notat incat functia f(x) sa aiba semnul derivatei a doua pe intervalul [2,3.2], iar sirul
0
z reprezinta celalalt capat al intervalului ales.
0

Numarul de iteratii propus

m := 4 k := 1 .. m

Sirul din metoda Newton

x := x -
( k- 1 )
f x
k k- 1 Df ( x )
k- 1
Sirul din metoda Fourier

z := z -
( k- 1 )
f z
k k- 1 Df ( x )
k- 1

Valorile iteratiilor

k= z = x = z -x =
k k k k
1
2.696605 3.047401 0.350796
2
3.024806 3.046388 0.021583
3
3.046337 3.046388 5.120688·10-5
4
3.046388 3.046388 2.76859·10-10

z -x < ε = <-Criteriul de stopare a procesului iterativ.

k k

0
0
0
1
x +z
m m
Solutia ξ12 := ξ12 = 3.046388
2
- 10
Verificare f ( ξ12) = 6.232180327359060  10

( m) = 0.000000000000000 - 9
f x
f ( z ) = 1.246434178092670  10
m
Partea a 2a. Rezolvarea problemei prin metoda tangenta-secanta

d -t
Derivata functiei: Df ( t) := f ( t)  10 e + 5  cos( t)
dt

Determinarea solutiei din intervalul [0,1.5]

Definim sirurile din metoda tangenta-secanta

t := 0 c := 1.5
0 0
Sirul t a fost notat astfel incat functia f(x) sa aiba semnul derivatei a doua pe intervalul [0,1.5], iar sirul
0
c reprezinta celalalt capat al intervalului ales.
0
Numarul de iteratii propus
m := 4 n := 0 .. m

Sirul din metoda tangentei

t := t -
( n)
f t
n+ 1 n Df ( t )
n

Sirul din metoda secantei

t -c

( n) - f (cn) ( n)
n n
c := c - f c
n+ 1 n f t

Valorile iteratiilor
( c) = t = c -t =
n = n n n n

0 1.5 0 1.5
1 1.175901 0.666667 0.509235
2 0.957818 0.891999 0.065819
3 0.921634 0.92056 1.073827·10-3
4 0.921025 0.921024 2.833795·10-7

c -t < ε = <-Criteriul de stopare a procesului iterativ.

n n

0
0
0
0
1
 t +c
m+ 1 m+ 1
Solutia ξ21 := ξ21 = 0.921025
2 - 14
Verificare f ( ξ21) = 1.021405182655  10

Determinarea solutiei din intervalul [2,3.2]

Definim sirurile din metoda tangenta-secanta

t := 3.2 c := 2
0 0
Sirul t a fost notat astfel incat functia f(x) sa aiba semnul derivatei a doua pe intervalul [2,3.2], iar sirul
0
c reprezinta celalalt capat al intervalului ales.
0
Numarul de iteratii propus
m := 3 n := 0 .. m

Sirul din metoda tangentei

t := t -
( n)
f t
n+ 1 n Df ( t )
n

Sirul din metoda secantei

t -c

( n) - f (cn) ( n)
n n
c := c - f c
n+ 1 n f t

Valorile iteratiilor
c = t = c -t =
n = n n n n

0 2 3.2 1.2
1 2.984364 3.047401 0.063037
2 3.046381 3.046388 7.563524·10-6
3 3.046388 3.046388 8.615331·10-14

c -t < ε = <-Criteriul de stopare a procesului iterativ.

n n

0
0
0
1
t +c
m+ 1 m+ 1
Solutia ξ22 := ξ22 = 3.046388
2
Verificare f ( ξ22) = 0.000000000000
Rezultatele determinate prin cele doua metode sunt urmatoarele.
Rezultatele determinate prin metoda Newton-Fourier: ξ11 = 0.9210245616
ξ12 = 3.0463883432

Rezultatele obtinute prin metoda tangenta-secanta: ξ21 = 0.9210245497

ξ22 = 3.0463883434