LUCRAREA DE LABORATOR NR.

CHEI DINAMOMETRICE ŞI CHEI LIMITATIVE

CONSTRUCŢIE ŞI ETALONARE

1. SCOPUL LUCRĂRII

- Cunoaşterea cheilor dinamometrice şi limitative şi a diferenţelor dintre acestea;

- Cunoaşterea modului de funcţionare şi a caracteristicilor acestora.

2. OBIECTIVELE LUCRĂRII

- Calculul şi trasarea caracteristicilor teoretice ale cheilor dinamometrice şi limitative.

- Trasarea caracteristicilor experimetale a cheilor dinamometrice şi limitative
Momentul x =ţ ie ( s ă geata x );

3. CONSIDERAŢII TEORETICE

La montarea grupurilor de şuruburi cu prestrângere iniţială este necesară folosirea unor dispozitive
specializate care să asigure liniaritatea şi constanţa forţei de strângere în fiecare element al grupului. Acest
deziderat se realizează cu ajutorul cheilor dinamometrice sau cu ajutorul cheilor limitative.
3.1. Cheia dinamometrică
Cheia dinamometrică serveşte la stângerea controată a piuliţelor, prin indicarea forţei sau momentului
de strângere pe toată perioada efectuării acestei operaţii, figura 1.

Figura 1. Principiul de funcţionare a cheii dinamomentrice

Cheile dinamometrice se execută în mai multe variante constructive. Una dintre acestea, reprezentată
în figura 1, este formată dintr-un arc lamelar (1) care are la capete mânerul de acţionare (2) şi capul de
conectare (3). Acesta este adaptabil la trusele standardizate de chei tubulare. Solidar cu capul de conectare se
află montat suportul comparatorului cu cadran (4).
Dacă asupra cheii se acţionează cu momentul încovoietor M
M =F ∙ l , (1)
arcul lamelar se deformează.
Se asociază arcul cu o grindă de rigiditate constantă ( E I z =ct ), încastrată la un capăt şi încărcată în
capătul liber cu o forţă concentrată F , figura 2.
Funcţia de efort M x în secţiunea x este
M x =−F ∙ x (2)
71

Internal
 Figura 2. Starea de încărcare şi deformatiile din grinda deformată

Ecuaţiile pentru definirea deformaţiei unghiulare şi a săgeţii în secţiunea x sunt următoarele:

( )
l
df 1 x2
E ∙ I z ∙ =−∫ ❑−F ∙ x ∙ dx +C1 ⇒ φ ( x )= F ∙ +C1 (3)
dx 0 E∙I z 2

( ) ( )
l 2
x 1 x3
E ∙ I z ∙ f ( x )=∫ ❑ F ∙ +C 1 dx +C2 ⇒ f ( x )= F ∙ +C 1 ∙ x+C 2 (4)
0 2 E∙I z 6
Din condiţiile la limită (în încastrare) se determină constantele C 1 şi C 2:
2 2
φ 2 ( l )=0 ⇒ F ∙ l + C1=0 ⇒ C 1=−F l (5)
2 2
3 3 3 3
f 2 ( l )=0 ⇒ F ∙ l +C1 ∙l+C 2=0 ⇒ C 2=F l −F l =F l (6)
6 2 6 3
Rezultă funcţiile φ ( x ) şi f ( x )
F
φ(x) ( x 2−l2 ) (7)
2 EIz
F
f ( x )= ( x3 −3l2 x+ 2l3 ) (8)
6 E Iz
Săgeata la distanţa (x) de punctul de aplicaţie al forţei (F) va fi:

( )
3 3
F∙l x x
f x= 2−3 + 3 (9)
6 ∙ E∙ I z l l
Se observă că expresia
6∙ E ∙ Iz
K=

( x x3
l 3 ∙ 2−3 + 3
l l ) (10)

reprezintă o constantă dependentă de secţiunea arcului, lungimea acestuia şi distanţa unde se măsoară săgeata
.
Înlocuind expresia (10) în (9), expresia (9) va avea forma următoare.
F
f x= , (11)
K
Momentul încovoietor M i este dat de următoare relaţie:
M i=F i ∙ l (12)
Cu ajutorul forţei F i şi constantei calculate cu ajutorul relaţiei (10) se determină mărimea săgeţii
măsurată la distanţa x de punctul de aplicaţie al forţei.
Cunoscându-se momentul cu care trebuia să se acţioneze asupra cheii M i şi lungimea braţului de
acţionare l, se determină forţa F i cu care se se încarcă lamela arcului, relaţia (12).
Principiul de măsurare cu ajutorul cheilor dinamometrice se bazează pe aceste constatări.

72

Internal
 3.2. Cheia limitativă
Cheia limitativă serveşte la strângerea uniformă a şuruburilor dintr-un grup sau a şuruburilor izolate,
cu momente de înşurubare a căror valoare este limitată superior, figura 3.
Cheia limitativă este compusă din cheia tampon (1) acţionată printr-un sistem limitativ de cuplu.
Capul superior (2) antrenează bucşa culisantă (3) care formează cu tija cheii tampon (1) o cuplă cinematică
elicoidală.
Reglarea cuplului necesar se realizează prin pretensionarea arcului elicoidal cilindric (4) cu piuliţa (5).
Cu notaţiile din figura 3 echilibrul cuplei cinematice elicoidale determină legătura dintre momentul
limită de înşurubare M ins şi forţa axială din arc F ax .

Figura SEQ Figura \* ARABIC 3. Formă de cheie Figura 4. Geometria cheii limitative

de
M ins =F t ∙ d e =F ax ∙ ∙ tan tan ( β +φ ) (13)
2
unde
d m – diametrul exterior al piesei tip bucşă, vezi figura 4, [mm];
β – unghiul de înclinare al canalului de glisare a tijei [° ]
φ - unghiul de frecare, [° ],
φ=arctg μ (14)
μ - coeficientul de frecare
Rezultă că forţa axială din arc este dată de relaţia
2 ∙ M ins
F ax = (15)
d e ∙ tan tan ( β+ φ )
Ţinând seama că la arcurile elicoidale cilindrice legătura dintre sarcina F ax şi deformaţia f ax este
liniară, acestă de pendenţă se exprimă prin relaţia
3
8∙ Dm ∙n
f ax = 4
∙ F ax , (16)
G∙d
73

Internal
unde
D m- diametrul mediu al arcului;
n – numărul de spire;
d m - diametrul minim al cuplei cinematice elicoidale, [mm];
d - diametrul sârmei arcului, [mm]
G – modulul de elasticitate transversal [MPa]; G=8,1∙ 104 [Mpa]
Dependenţa dintre momentul de înşurubare şi săgeata arcului este dată de relaţia
de G ∙ d4
M ins = ∙ ∙ tan tan ( β +φ ) ∙ f ax (17)
2 8∙ D3m ∙ n
Notând
' d e G∙ d 4
K= ∙ ∙, (18)
2 8 ∙ D3m ∙ n
expresia finală este
M ins =K ' ∙ f ax (19)

4. INSTALAŢIA EXPERIMENTALĂ

Instalaţia experimentală constă într-un stand format din cele două chei, dinamometrică şi limitativă,
fixate pe un soclu cu ajutorul unui dispozitiv de fixare, figurile 1 şi 3.
Cheile se etalonează după fixare într-un dispozitiv de prindere şi încărcare directă.

5. METODOLOGIA DE MĂSURARE ŞI PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

5.1. Cheie dinamometrică

Capul tampon al cheii dinamometrice (3) din figura 1 se fixează într-un dispozitiv de prindere, astfel
încât braţul are poziţia orizontală. La distanţa de 300 mm, se montează platanul pentru încărcare cu greutăţi.
Se poziţionează comparatorul la zero. Platanul se încarcă în trepte, cu greutăţi etalonate.
Pentru fiecare greutate aşezată pe platan se citeşte deformaţia f x a arcului lamelar.
Determinările se repetă de minim trei ori şi se trec în tabelul 4.

5.2. Cheia limitativă

Capul (1) al cheii limitative (2) din figura 3 se fixează într-un dispozitiv de prindere astfel încât cheia
să aibă axa verticală.
În această poziţie comparatorul cu cadran se poziţionează la zero.
Se pretensionează în trepte arcul (4) prin înşurubarea piuliţei vernier cu cantitatea ( ∆ L p ) şi de fiecare
dată se acţionează cu cheia dinamometrică, până la declanşare. Se înregistrază cuplul limită ( M ins) la
decuplarea cheii limitative.
Determinările cuplului limită se repetă de minim trei ori pentru fiecare poziţie a piuliţei vernier.
Valorile experimentale obţinute se trec în tabelul 8.
Cu valorile medii se trasează caracteristica de etalonare a cheii
M x =ţ ie ( f ax )
Panta caracteristică de etalonare se compară cu valoarea teoretică rezultată conform relaţiei (18).
Pentru reprezentarea grafică se foloseşte programul Excel.

74

Internal
Facultatea de Inginerie Student ……………………………………
Departementul: MEI Anul ………………………………………
Laborator: Mecanisme şi organe de maşini Grupa………………………………………

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 7

CHEI DINAMOMETRICE ŞI LIMITATIVE

1. Etalonarea cheii dinamometrice

1.1. Etalonarea teoretică

Tabelul 1. Mărimi măsurate şi constante

Mărimea Simbol Valoare

1.1.1 Lăţimea arcului lamelar b [mm] 30
1.1.2 Grosimea arcului lamelar h [mm] 3
1.1.3 Lungimea braţului l [mm] 300
1.1.4 Distanţa pânăla punctul de măsurare a săgeţii x [mm] 200
5
1.1.5 Modulul de elasticitate longitudinal E [MPa] 2,1 ∙10
1.1.6 Rezistenţa admisibilă la încovoiere σ ai [MPa] 800
1.1.7 Acceleraţia gravidaţională g[m/s2] 9.81
1.1.8 Mase de încărcare a arcului. Pe lângă masa talerului arcul se mtaler [Kg] 0,5
încarcă cu un număr de 5 mase etalonate m i de câte 2 Kg
mi [Kg] 2
fiecare, reprezentând o masă totală de 10 Kg.

Masele însumate pentru încărcarea

mtaler m1 m2 m3 m4 m5
1.1.9
arcului m [kg]
0,5 2,5 4,5 6,5 8,5 10,5
1.1.10 Momentele de încărcare ale cheii M taler M1 M2 M3 M4 M5
dinamometrice M i [Nmm]
1471,5 7357,5 13243,5 19129,5 25015,5 30901,5

Tabelul 2. Mărimi calculate

Mărimea Simbol Relaţia de calcul Valoare

1.1.11 Momentul de inerţie 3
bh
I z [mm4] I z= 6.75
12
1.1.12 Constantă dependentă de secţiunea
arcului, lungimea acestuia şi 6 ∙E∙ Iz
distanţa unde se măsoară săgeata K=

( )
E - punctul 1.1.5 K x x3 10.631
3
[N] l ∙ 2−3 + 3
I z - punctul 1.1.11 l l
l - punctul 1.1.3
x - punctul 1.1.4

75

Internal
1.1.13 Forţa maximă de încărcare a arcului
b - vezi punctul 1.1.1 b ∙ h2
h - vezi punctul 1.1.2 F max [N] F max= ∙ σ ai 120
6∙l
l - vezi punctul 1.1.3
σ ai- vezi punctul 1.1.6
1.1.14 Săgeata maximă F max
F max- vezi punctul 1.1.13 f x max [mm] f x max = 11.287743
K
K - vezi punctul 1.1.12
Mi
Forţele de încărcare ale lamelei F i [N] F i=
l
cheii dinamometrice
1.1.15
M i – punctul 1.1.10 F taler F1 F2 F3 F4 F5
l - punctul 1.1.3
4.905 24.525 44.145 63.765 83.385 103.005
1.1.16 Săgeata Fi
F i- punctul 1.1.15 f xi [mm] f xi =
K
K - punctul 1.1.12
f taler f1 f2 f3 f4 f5

461.386 2.306 4.152 5.998 7.893 9.689

1.2. Etalonarea experimentală

Tabelul 3. Mărimi constante

1.2.1 Momentele de încărcare ale cheii M taler M1 M2 M3 M4 M5
dinamometrice M i [Nmm]
M i- vezi punctul 1.1.10 1471.5 7357.5 13243.5 19129.5 25015.5 30901.5

Tabelul 4. Mărimi măsurate

Se repetă măsurătorile de trei ori
1.2.2 Săgeata f x [mm] f x taler f x1 f x2 f x3 f x4 f x5

SeriaI de măsurători 0,4 2,25 4,05 6.25 7,95 9,61

Seria II de măsurători 0,35 2,05 4,13 6.18 7,64 9,65
Seria III de măsurători 0,5 2,15 4,19 6,17 7.57 9,78
❑
1.2.3
f xmi [mm]
∑
❑
❑ f xi
f xmi =
3
Săgeata- media aritmetică
f xm taler f xm1 f xm 2 f xm3 f xm 4 f xm5

0.416 2.15 4.123 6.2 7.72 9.69

1.2.4 F xi [N] F xi =f xi ∙ K
Forţa de încărcare F x taler Fx 1 Fx2 Fx 3 Fx 4 Fx 5
K- vezi punctul 1.1.12
4.42249
22.856 43.831 65.912 82.071 103.014
6
1.2.5 M ex i [Nmm] M ex i=F xi ∙ l
Momentele de încărcare ale cheii
M taler M1 M2 M3 M4 M5
dinamometrice M ex i [Nmm]
1326.6 6856.8 13149.3 19773.6 24621.3 30904.2

76

Internal
 1.3. Se vor trasa următoarele diagrame:
- Caracterisitica teoretică
M i=F ( f xi )- punctele 1.1.10 şi 1.1.16
- Caracteristica experimentală de etalonare a cheii
M exi =F ( f xmi ) - punctele 1.2.5 şi 1.2.3

2. Etalonarea cheii limitative

2.1. Etalonarea teoretică

Tabelul 5. Mărimi constante- faza 1

Mărimea Simbol Valoare

2.1.1 Momentele de înşurubare a cheii M ins1 M ins2 M ins3 M ins4 M ins5

limitative M insi [Nmm]
800 1200 1600 2000 2400

Tabelul 6. Mărimi măsurate- faza 1

Mărimea Simbol Valoare
Caracteristicile geometrice ale cheii limitative
2.1.2 Diametrul exterior al capului tampon (3) al cheii d e [mm] 40
dinamometrice
2.1.3 Adâncimea canalului de decuplare h[mm] 10
2.1.4 Unghiul de pantă al canalului elicoidal β [° ] 30
2.1.5 Coeficientul de frecare μ 0,1
2.1.6 Diametrul sârmei arcului d [mm] 3
2.1.7 Diametrul exterior al arcului De [mm] 38,8
2.1.8 Diametrul interior al arcului D i [mm] 32,8
2.1.9 Numărul de spire n 10
2.1.10 Lungimea necomprimată a arcului L0 [mm] 150
2.1.11 Lungimea maximă de comprimare a arcului Lmax [mm] 110,5
2.1.12 Deplasarea capului tampon 3 la decuplare h[mm] 8
5
2.1.13 Modulul de elasticitate longitudinal E [N/mm2] 2,1 ∙10
5
2.1.14 Modulul de elasticitate transversal G [N/mm2] 0,83 ∙10

Tabelul 7. Mărimi calculate- faza 1

Mărimea Simbol Relaţia calcul Valoare
2.1.15 Diametrul mediu al arcului De + Di
De - punctul 2.1.7 Dm Dm = 35.8
2
Di - punctul 2.1.8

77

Internal
 2.1.16 Unghiul de frecare φ=arctg μ
μ- punctul 2.1.5 φ[°] 5.7105
Se iau patru zecimale

2.1.17 Forţele axiale corespunzatoare F axi 2∙ M insi

momentelor de înşurubare stabilite F axi=
la punctul 2.1.1, relaţia (15) d e ∙ tan tan ( β +φ )
[N]
M ins- punctul 2.1.1
F ax1 F ax2 F ax3 F ax4 F ax 5
d e - punctul 2.1.2
β - punctul 2.1.4
55.6443 83.4665 111.2887 139.1109 166.9331
φ - punctul 2.1.16
2.1.18 Săgeata arcului corespunzătoare f axi 8 ∙ D 3m ∙ n
momentului de înşurubare (forţelor f axi= ∙ F axi
axiale necesare) [mm] G∙ d 4
D m- punctul 2.1.15
n - punctul 2.1.9 f ax 1 f ax 2 f ax3 f ax 4 f ax 5
G - punctul 2.1.14
d- punctul 2.1.6
30.3806 45.5709 60.7612 75.9516 91.1419
F ax- punctul 2.1.17
2.2. Etalonarea experimentală
Tabelul 8. Mărimi constante şi măsurate la etalonarea experimentală
Mărime Simbol Relaţie Valoare
Mărimi constante
2.1.19 Lungimea de pretensionare a f pi f p1 f p2 f p3 f p4 f p5
arcului din piuliţa (5) înainte
de acţionarea cheii limitative [mm] 24 38 55 72 87
2.1.20 Deplasarea capului tampon 3
h[mm] 8
la decuplare, vezi figura 3.
Mărimi calculabile pe baza mărimilor determinate experimental
2.1.21 Săgeata arcului corespunzătoare f axmi f axmi =h+ f pi
momentului de înşurubare
(forţelor axiale necesare) [mm] f axm1 f axm2 f axm3 f axm4 f axm 5
32 46 63 80 95
Se verifică dacă săgeata f axmi nu de păşeşte valoarea maximă- punctul 2.1.11
Mărimi măsurate
2.1.22 Forţa de pretensionare F axm 1 F axm 2 F axm3 F axm4 F axm 5
corespunzătoare săgeţii totale a
arcului- forţa de pretensionare
F axmi
totală
Se determină în funcţie de [N]
deformaţia f axmi- vezi diagrama din
figura 8.
2.1.23 Momentul de înşurubare M insmi M insm 1 M insm 2 M insm3 M insm 4 M insm5
Se determină în funcţie de forţa de
pretensionare F axmi- vezi diagrama [Nmm]
din figura 9.

78

Internal
 Figura 5. Dependenţa dintre forţă şi săgeata arcului

Figura 6. Dependenţa dintre momentul de înşurubare şi forţa din arc

2.3. Se vor trasa următoarele diagrame:

79

Internal
 − Momentul de înşurubare M insi în funcţie de săgeata calculată f axi- vezi punctele 2.1.1 şi 2.1.18
− Momentul de înşurubare a cheii dinamometrice M insmi în funcţie de săgeata experimentală f axmi- vezi
punctele 2.1.23 şi 2.1.21

80

Internal