FORME DE

ORGANIZARE POLITICĂ ÎN ANTICHITATE

Monarhia egipteană.
Unificarea

Necesitatea apărării față de atacurile externe -apariția regatelor Egiptului de Sus și a

Nevoia coordonăriia irigațiilor și îndiguirilor Egiptului de Jos

-3200 î. Hr. –regele Narmer( Menes) unifică cele două regate, instaurând puterea faraonică

Regatul Vechi ( dinastiile a III-a – aVI-a)

-prima epocă de prosperitate

-regele Djoser (dinastia a III-a) - piramida în trepte de la Saqqara

-dinastia a IV-a –construcția Sfinxului din Gizeh și a celor trei piramide ale faraonilor
Keops, Kefren și Mikerinos

Instituțiile Vechiului Regat: -Faraonul ( fiu de zeu și zeu)- dispune de puterea religioasă

și de cea laică

-Vizirul - șeful justiției, administrației, armatei, lucrărilor

Publice

- Funcționari publici
- Scribi

La sfârșitul dinastiei a VI-a , nomazii din Canaan năvălesc în Egipt și ia sfârșit Regatul Vechi

Regatul Mijlociu- începe cu dinastia a XI-a

- se reface prestigiul regalității

- Amon-Ra devine marele zeu al statului, se impune cultul lui Osiris- zeul reînvierii
-orașul Teba devine tot mai important
-Sesostris al III-lea – cel mai important faraon al perioadei
-invazia hicsoșilor- Egiptul este cucerit
Regatul Nou
-epoca de maximă putere și înflorire culturală- în timpul dinastiilor XVIII-XX
- statul egiptean se transformă într-un imperiu care se întindea în Africa până în Nubia, iar în
Asia până la Eufrat
-Tutmes al III-lea-pune bazele unei ideologii imperiale
-Ramses al II-lea – templul de la Abu-Simbel