FORME DE ORGANIZARE POLITICĂ ÎN ANTICHITATE

COMPETENŢE:
1.2. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice.
2.1. Recunoaşterea unui context economic, social, politic, cultural, istoric.
2.5. Analiza critică a acţiunii personalităţilor şi grupurilor umane in diverse contexte.
5.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect istoric.

Lumea antică a creat forme de organizare politică diferite de la o zonă la alta:

- În Orientul antic s-a dezvoltat monarhia orientală (despotismul) în care monarhul (despotul) avea puteri
absolute fiind considerat de origine divină (zeu), modelul monarhiei egiptene fiind cel mai cunoscut;
- În Europa antică s-au dezvoltat alte tipuri de organizare politică: oraşele-stat greceşti (polis-uri),
Republica apoi Imperiul (la romani), regatul (la macedoneni şi geto-daci);

L3: MONARHIA ORIENTALĂ EGIPTEANĂ

1.FORMAREA ŞI ORGANIZAREA REGATULUI EGIPTEAN:

a)Prin 3000 î.H. faraonul Narmer (Menes) unifica Egiptul de sus cu Egiptul de jos; Apărea, astfel, marele
regat egiptean în N-E Africii;
b)Egiptul a fost modelul clasic al monarhiei orientale: faraonul era privit şi slăvit ca o fiinţă divină, de
origine zeiască (”cultul faraonului”), iar puterea lui era absolută, având drept de viaţă şi de moarte asupra
supuşilor săi;
c)Faraonul era ajutat la conducerea statului de către marii preoţi, vizir (şeful administraţiei), funcţionari
publici şi scribi;
d)Fiind un stat mare Egiptul era împărţit în mai multe provincii (nome) conduse de guvernatori (nomarhi)
controlaţi de vizir;
e) Egiptul era un stat centralizat şi bazat pe o birocraţie (administraţie de stat) foarte puternică.

S1:
Construiţi câte o frază cu fiecare dintre următorii termeni istorici:
despotism oriental, piramidă, scrib, nomă, faraon.

2.ISTORIA EGIPTULUI ANTIC:

a)”REGATUL VECHI” (3000-2400 î.H.):
- o perioadă de mare dezvoltare economică şi culturală, prima capitală la Memfis;
- se dezvoltă “cultul faraonului” (marile piramide ale lui Djoser - la Sakkarah - apoi cea a lui Keops - la
Gizeh, dar şi Sfinxul).
b)”REGATUL MIJLOCIU”(2400-1580 î.H.):
- o nouă înflorire economică şi culturală, o nouă capitală (Teba) şi ca zeu suprem s-a impus Amon-Ra
(zeul-Soare);
- spre sfârşitul perioadei N. Egiptului a fost cucerit de către hiksoşi (popor venit din Asia) alungaţi după
100 de ani de către egipteni.
c)”REGATUL NOU”(1580-525 î.H.):
- maximă dezvoltare economică şi înflorire a culturii egiptene (celebrele temple de la Luxor, Karnak şi
Abu Simbel, ultimul fiind construit de marele faraon Ramses al II-lea);
- în timpul faraonilor Tutmes al III-lea (sec. XV î.H.) şi Ramses al II-lea (sec. XIII î.H.) Egiptul face
multe cuceriri devenind un mare imperiu (până în Mesopotamia);
- în mileniul I î.H. puterea Egiptului începe să decadă, treptat, iar în anul 525 î.H. este cucerit de către
Imperiul Persan, apoi din anul 27 î.H. a intrat în componenţa Imperiului Roman.

3.INFLUENŢA MODELULUI POLITIC EGIPTEAN ÎN LUMEA ANTICĂ:

- multe alte popoare orientale au preluat acest model al monarhiei orientale “de origine divină”;
- chiar şi europenii au fost influenţaţi de acest model: regatele elenistice apoi Imperiul Roman în faza lui
târzie - dominatul - au îmbrăţisat acest tip de guvernare, pentru o vreme.

S2:
Citiţi cu atenţie textul de mai jos, apoi răspundeţi la întrebări (sfaturile date de un faraon fiului său).
"Păzeşte-te de cei săraci. Orice nemulţumire înăbuş-o din faşă. Fii fără milă faţă de conspiratori.
Sprijină-te pe nobilime şi pe armată. Instigatorul este periculos. Nimiceşte-l, omoară-l, şterge numele său
de pe faţa pământului, fă să dispară rudele sale."

- Care erau principalele pericole pentru faraon?

- Ce atitudine trebuia să aibă faraonul faţă de cei consideraţi periculoşi?
- Cum se pot justifica măsurile pe care trebuia să le ia faraonul împotriva celor consideraţi periculoşi?
- Comentaţi afirmaţia "instigatorul este periculos"!