See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/215486133

Percepţia jurnalistilor privind conditia jurnalistului, valorile

profesionale şi calitatea jurnalismului din România

Article · January 2010

CITATIONS READS

0 1,204

8 authors, including:

Rus Mihaela Elena Predescu

Universitatea Ovidius Constanţa Universitatea Andrei Saguna Constanta
127 PUBLICATIONS   101 CITATIONS    4 PUBLICATIONS   2 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Crisis communication View project

International Journal of Advanced Studies in Sexology View project

All content following this page was uploaded by Tănase Tasenţe on 03 June 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

UNIVERSITATEA “ANDREI ŞAGUNA”
CENTRUL DE STUDII SI ANCHETE SOCIO -UMANE
FACULTATEA DE ŞTIINŢELE COMUNICĂRII ŞI ŞTIINŢE POLITICE
FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLOGIE

PERCEPŢIA JURNALIŞTILOR
PRIVIND CONDIŢIA
JURNALISTULUI, VALORILE
PROFESIONALE ŞI CALITATEA
JURNALISMULUI DIN ROMÂNIA

Autori : Conf. univ. dr. Livica Frăţiman, Lect.univ.dr. Ioan

Damaschin, Lect.univ. dr. Rus Mihaela, Lect. univ.dr. Elena Predescu,
Lector univ.dr. Cristina Gelan, lect.univ.drd. Mihaela Naidin, Asist. univ. Oana
Enache, Asist.univ. Tănase Tasenţe
 Obiective
1. Identificarea opiniei jurnaliştilor
constănţeni privind profesia de jurnalist,
a dificultăţilor profesionale şi a măsurilor
de depăşire a acestora;

1. Evidenţierea deosebirilor semnificative

legate de vârstă, gen biologic şi domeniul
de lucru al repondenţilor.
 Ipoteze de lucru

1. Se prezumă că opinia jurnaliştilor

reprezintă cadrul propice pentru definirea
condiţiei jurnalistului în societatea actuală
din România şi, în particular, din Constanţa.
2. Se prezumă că opinia jurnaliştilor este
influenţată de caracteristici individuale sau
legate de tipul de jurnalism practicat.
 Metodologie

METODĂ: SONDAJ DE OPINIE

INSTRUMENT: CHESTIONAR DE PERCEPŢIE

Descriere : 31 de itemi
4 dimensiuni:
1. Percepţia privind condiţia jurnalistului în societatea românească actuală.
2. Percepţia privind valorile jurnaliştilor.
3. Percepţia privind calitatea jurnalismului românesc: cauze şi dificultăţi.
4. Percepţia privind soluţii de îmbunătăţire a profesionalismului în jurnalism.

Validitate: Metoda experţilor

Administrare: On line
Perioada de desfăşurare: 15 martie - 5 aprilie 2010
Prelucrare - program SPSS
Interpretare - pe itemi, comparaţii şi corelaţii.
 Participanţi la studiu

 Chestionarul a fost adresat tuturor jurnaliştilor

constănţeni.

 În urma eliminării chestionarelor invalide datorită

răspunsurilor incomplete sau care nu se încadrează în
cote, lotul a rămas constituit din 32 de jurnalişti.

 Caracteristicile lotului de subiecţi sunt:

 Percepţia jurnaliştilor privind condiţia
jurnalistului, valorile profesionale şi calitatea
jurnalismului din România

Lotul de cercetare
 Distribuţia eşantionului în funcţie de genul biologic
Gen Procentaj
Feminin 47%
Masculin 53%
Distribuţia eşantionului în funcţie de vârstă
Vârsta Frecvenţa
18-25 25.00%
26-31 34%
32-40 22%
41-50 19%

25% dintre repondenţi au vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, 34% se încadrează
între 26-31 de ani, 22% între 32-40 de ani. O frecvenţă mai scăzută, de 19%,
o întâlnim la categoria de vârstă 41-50 de ani
Distribuţia eşantionului în funcţie de tipul media
Tip media Frecvenţă
Radio 16%
Televiziune 28%
Presă scrisă 84%

84%
90%
80%
70%
60% radio
50% televiziune
40% 28% presa scrisa
30% 16%
20%
10%
0%
1

16 % dintre subiecţi lucrează în radio, 28% lucrează în televiziune şi 84% îşi desfăşoară activitatea în presa
scrisă.
 Distribuţia eşantionului după funcţia repondentului

Funcţia Procentaj
jurnalist fără atribuţii de 34%
conducere
şef secţie 16%
redactor-şef 9%
şef de departament 9%
director media 6%
Nu răspund 25%
director general 0%
editor coordonator 0%
secretar general de redacţie 0.00%

34% dintre participanţi nu au atribuţii de conducere, 16% dintre aceştia ocupă

funcţia de şef de secţie, 9% sunt încadraţi pe postul de redactor-şef şi şef de departament,
6% dintre repondenţi sunt director media.
  Distribuţia eşantionului în funcţie de nivelul de studii
Nivelul de studii Procentaj
studii de licenţă 44%
curs postuniversitar, 33%
masterat
facultate în curs 19%
doctorat 3%
şcoala postliceala sau 0.00%
colegiu
Altele 0%
Nu răspund 0%

44% dintre repondenţi au studii de licenţă, 33 % deţin studii de masterat şi 19% urmează în
prezent facultatea. Doar 3% dintre participanţi deţin studii de doctorat.
 1. Consideraţi că învăţământul superior jurnalistic
românesc oferă premisele teoretice şi aplicative pentru
buna pregătire a jurnaliştilor?

44% dintre repondenţi consideră că învăţământul superior jurnalistic din ţara noastră
oferă, în mare măsură, premise pentru o bună pregătire a jurnaliştilor, în comparaţie cu
40% care susţin că oferă în mică măsură o pregătire corespunzătoare.
 2. Consideraţi necesare probele de aptitudini şi de
cultură generală la selecţia candidaţilor pentru
învăţământul jurnalistic ?

Un procent semnificativ (94%) dintre repondenţi susţin necesitatea aplicării probelor

de aptitudini şi de cultură generală în cadrul selecţiei candidaţilor pentru învăţământul
jurnalistic, față de 6% dintre aceştia, care nu consideră aplicarea unor asemenea probe.
 3. Jurnalistul este protejat de o lege profesională
adaptată şi competentă?

În urma analizei rezultatelor s-au obţiunt următoarele procente: 41% dintre jurnalişti
consideră că se simt protejaţi în foarte mică măsură iar 38% consideră că sunt protejaţi în mică
măsură de o legislatie profesională. Un procent scăzut din rândul jurnaliştilor (22%) afirmă că
s-ar simti protejaţi de o legislatie adecvată. Nici un respondent nu a declarat că sistemul
legislaţiv protejează în foarte mare măsură jurnalismul.
 4. Codul deontologic al jurnalistului acoperă toate
situaţiile cu care se confruntă jurnaliştii în prezent?

Nici un repondent nu consideră că situaţiile cu care se confruntă jurnaliştii sunt întotdeauna acoperite
de către codul deontologic. 28 % şi 38% dintre jurnalişti sunt de părere că acesta acoperă deseori şi respectiv
uneori ipostazele cu care se confruntă jurnalistul. Codul deontologic acoperă rareori şi niciodată situaţiile cu
care se confruntă pentru 31% şi respectiv 3% dintre participanţi.
5. Consideraţi că învăţământul jurnalistic trebuie sa fie
actualizat prin forme de pregătire profesională
continuă?

Cei mai mulţi dintre repondenţi au fost de acord cu faptul că învăţământul jurnalistic
trebuie să se realizeze sub formă de pregătire continuă: 56 % dintre aceştia şi-au exprimat
acordul total, 31% acordul iar 13% acordul parţial. Nici un repondent nu s-a exprimat în
dezacord cu instituirea formării profesionale continue.
 6. Raportul ierarhic în profesia de jurnalist este
definitoriu pentru abordarea produselor jurnalistice?

43% şi respectiv 31% dintre jurnaliştii care au răspuns la acest chestionar se

declară de acord şi de acord parţial cu faptul că în abordarea produselor jurnalistice
o mare influenţă o are raportul ierarhic. O frecvenţă mai redusă întâlnim în rândul
subiecţilor care nu au fost de acord sau au prezentat un dezacord total în ceea ce
priveşte influenţa raportului ierarhic în abordarea produselor jurnalistice.
7. Primiţi pe cale ierarhică, de la patron, teme de lucru
şi/sau indicaţii de abordare?

Un procent semnificativ dintre jurnaliştii care au răspuns la acest chestionar,

respectiv 47% primesc uneori indicaţii , 16% primesc des indicaţii şi 13% foarte des. Un
procent mai mic găsim în cazul jurnaliştilor care au declarat că primesc rar (13%) sau
foarte rar (13%) directive cu privire la problemele abordate.
 8. Vă permiteţi să refuzaţi abordarea unui subiect
comandat de patronul organizaţiei?

În ceea ce priveşte posibilitatea de a refuza abordarea anumitor subiecte

recomandate de superior, întâlnim următoarea distribuţie : 13% dintre jurnaliști nu
îşi permit niciodată să refuze abordarea unei teme date de superior, 38% rareori,
28% uneori, 6% deseori şi 16% întotdeauna.
9. Aţi schimbat locul de muncă din cauza refuzului de a
realiza o temă primită pe cale ierarhică?

Un procent semnificativ de repondenţi (41%), susţin că nu au schimbat niciodată

sau rareori (9%) locul de muncă pentru că au refuzat să realizeze o temă indicată de
superior. 22% dintre jurnalişti declară că au schimbat uneori locul de muncă din acestă
cauză şi 19%, respectiv 9% susţin că au schimbat deseori sau întotdeana organizaţia în
care îşi desfăşurau activitatea din acest motiv
10. Aţi abordat subiecte la sugestia unor persoane cu
funcţii înalte în guvern, parlament sau justiţie?

Frecvenţa răspunsurilor cu privire la abordarea unor probleme sugerate de persoane

cu funcţii înalte în diferite domenii de influenţă se prezintă astfel: 3% dintre respondenţi
declară că abordează întotdeauna subiecte în astfel de manieră, 16% deseori, 44% uneori,
13% rareori şi 25% dintre jurnalişti nu se lasă influenţaţi niciodată în abordarea unor teme de
sugestiile persoanelor din arcul de putere.
 11. Aţi publicat sau aţi trecut sub tăcere anumite
informaţii în funcţie de anumite circumstanţe?

Influenţa anumitor circumstanţe în decizia de a publica diverse materiale, se face resimţită în

cazul a 3% dintre repondenţi care au declarat că publică întotdeauna astfel de materiale. 16% consideră că
deseori au publicat informaţii în funcţie de anumite circumstanţe şi 53% consideră că se lasă influenţaţi
uneori de circumstanţe. Frecvenţa celor care nu au publicat sau au publicat rar în această manieră se
prezintă astfel: 22% dintre jurnalişti au publicat rar influenţaţi de circumstanţe şi 6% dintre aceştia
niciodată.
 12. Cât de mult contează cunoştintele dobândite în
sistemul educaţional pentru exercitarea profesiei de
jurnalist?

Importanţa cunoştinţelor dobândite în sistemul educaţional necesare pentru exercitarea

profesiei de jurnalist se prezintă sub forma urmatoarelor frecvenţe: 28% dintre repondenţi
consideră că informaţiile dobândite prin educaţie contează foarte mult în profesia de jurnalist.
34% sunt de părere că sistemul educaţional influenţează mult activitatea jurnalistică, 25%
susţin o influenţă de intensitate medie, 9% și 3% dintre participanţii la cercetare consideră că
educaţia influenţează puţin şi foarte puţin profesia de jurnalist.
13. Câte cărţi/reviste de specialitate aţi citit în ultimule
trei luni?

Frecvenţa răspunsurilor participanţilor la cercetare în funcţie de numărul de cărţi citite în

ultimile trei luni se prezintă astfel: 16% dintre jurnalişti susţin că au citit o singură carte în acest
interval de timp, 41% dintre aceştia au citit mai puţin de 3 cărţi, 28% mai mult de 4 cărţi. 16%
dintre repondenţi au declarat că nu au citit nici o carte în ultimile trei luni.
 14. Gândindu-vă la activitatea dumneavoastră
profesională, aşezaţi în ordinea importanţei următoarele
aspecte:
15. Consideraţi că respectarea Drepturilor Omului
constituie limite ale jurnalismului de succes?

În urma analizei răspunsurilor, 19% şi 41% dintre jurnalişti consideră că respectarea

Drepturilor Omului constituie în foarte mare măsură respectiv în mare măsură limite ale
jurnalismului de success. 22% dintre repondenţi sunt în mică măsură de acord cu afirmaţia de
mai sus şi 19% nu sunt de loc de acord cu aceasta.
16. Alegeţi un jurnalist din Romania şi/sau din media
internaţională pe care-l urmaţi ca model în viaţa
profesională.

Cele mai multe dintre răspunsuri au vizat următorii jurnalişti: 27% dintre subiecţi îl au
ca şi model pe Cristian Tudor Popescu, 13% dintre aceştia urmează ca model în viaţa
profesională pe Mircea Badea şi 7% dintre jurnalişti îl consideră model pe Robert Turcescu.
Printre opţiunile repondenţilor s-au mai găsit următorii jurnalişti: Emil Hurezeanu, Cristian
Tabără, Victor Ciutacu etc. 20% nu au nici un model
17. Sunteţi mulţumit de rolul şi statutul profesional pe
care le deţineţi în prezent?

Frecvenţa răspunsurilor referitoare la gradul de satisfacţie privind rolul şi

statutul profesional sunt aproximativ asemănătoare. Astfel 44% dintre repondenţi s-
au declarat satisfăcuţi de rolul şi statutul ocupat şi 56% dintre aceştia s-au declarat
nemulţumiţi de statutul prezent.
18. Daca aţi raspuns NU la itemul 17, precizati ce rol
v-aţi dori să indepliniţi în echipa de redacţie?

28%

Editor
Reporter
49%
Tehnoredactor
NR

17%

6%
19. Obişnuiţi să faceţi presupuneri sau insinuări în
publicaţiile dvs?

56% dintre participanţii la cercetare suţin că fac insinuări în publicaţiile pe care le

realizează, în timp ce 44% declară că nu obişnuiesc să faca astfel de presupuneri .
20. Vi se întâmplă să utilizaţi cuvinte sau expresii care
pot fi interpretate în mai multe feluri?

Un procent semnificativ de 69% dintre repondenţi utilizează expresii interpretabile,

față de 31% dintre aceştia care declară că nu utilizează cuvinte sau expresii care pot fi
interpretate.
21. Respectaţi adevărul chiar dacă acesta nu favorizează
materialul sau stilul dvs. jurnalistic?

Toţi jurnaliştii care au participat la cercetare susţin, în diferite grade, că respectă

adevărul chiar dacă acesta nu favorizează materialul sau stilul jurnalistic pe care îl
practică: 41% dintre repondenţi respectă întotdeauna adevărul în practica jurnalistică, 34%
deseori şi 25% respectă uneori adevărul.
22. Obişnuiţi să prezentaţi lacunar ştiri sau evenimente?

34% dintre repondenţi susţin că obişnuiesc să prezinte lacunar ştiri sau

evenimente, spre deosebire de 66% dintre jurnalişti care declară că nu obişnuiesc să
ofere astfel de informaţii.
23. Materialele publicate de dvs. vă ajută să urcați pe
scara socială?

53% dintre cei care au răspuns la chestionar declară că materialele pe care le publică îi
ajută să avanseze din punct de vedere social. 47% dintre jurnalişti nu sunt de părere că
materialele publicate ar influenţa într-un fel ascensiunea pe scara socială.
24. Vă menţineţi poziţia faţă de un subiect/eveniment
indiferent de conjunctură?

Frecvenţa răspunsurilor obţinute în urma analizei se prezintă astfel: 28% dintre

repondenţi îşi menţin întotdeauna poziţia faţă de un anumit eveniment indiferent de situaţie,
53% declară că îşi păstrează atitudinea indiferent de conjunctură şi 19% îşi păstrează uneori
această poziţie.
25. Aţi publicat materiale negative având ca subiect
Preşedintele ţării?

69% dintre jurnaliştii care au răspuns la acest chestionar declară că au publicat

materiale negative referitoare la Preşedintele ţării. 31% dintre aceştia susţin că nu au oferit
informaţii cu caracter negativ referitoare la Preşedintele României.
 26. Credeţi că schimbarea socială după intrarea
Romaniei în UE a fost favorabilă jurnalismului
românesc?

Intrarea României în UE este văzută ca un avantaj de 66% dintre jurnalişti, în timp ce

34% consideră că aceasta nu a fost favorabilă jurnalismului românesc.
 27. Notaţi 3 argumente pentru varianta de răspuns
aleasă (la intrebarea precedentă) : Credeţi că
schimbarea socială după intrarea Romaniei în UE a fost
favorabilă jurnalismului românesc?

Argumente favorabile Frecvenţa

Subiecte noi 4
Posibilitatea de mişcare în Europa 4
Extiderea ariei de documentare 3
Aria de abordare a temelor este mai 3
mare
Protecţie 3
28. În ţara noastră, în jurnalism, predomină modelele
importate din străinătate?
 29. Care dintre modelele de jurnalism credeţi că
este urmat cu precădere în ţara noastră?

Frecvenţa răspunsurilor cu privire la modele străine de jurnalism care sunt urmate în ţara noastră se
prezintă astfel: 34 % dintre respondenţi consideră că modelul jurnalismului american este adoptat de
către jurnaliştii din ţara noastră, urmat de modelul meridional (Italia, Spania, Portugalia)-25%, S-au mai
obţinut următoarele frecvenţe: 19% consideră că modelul preluat este cel est european (Polonia,
Ungaria, Croaţia, etc.), 16% văd modelul francez ca cel adoptat de jurnaliştii români şi doar 6% dintre
cei care au răspuns la chestionar consideră că modelul englez este urmat în România.
 30. Alegeţi, în ordinea importanţei, cauzele şi
dificultăţile ce intervin în calitatea jurnalismului
românesc
 31. Alegeţi, în ordinea importanţei, soluţii pentru
creştere profesionalismului în jurnalismul românesc
 Analiză comparativă

 ÎN FUNCŢIE DE GENUL BIOLOGIC

1. Vă permiteţi să refuzaţi să abordaţi un subiect comandat de patronul

organizaţiei? feminin masculin
5.88% 6.67% Q8
17.65%
11.76% intotdeauna
26.67% deseori
uneori
rareori
niciodata

40.00%

29.41%
35.29%
26.67%

Se constată o diferenţă între subiecţii de sex feminin şi subiecţi de sex masculin în ceea ce priveşte posibilitatea
acestora de a refuza abordarea unui subiect comandat de patronul instituţiei. 27% dintre participanţii de sex masculin îşi
permit să refuze un subiect indicat de patron, în comparaţie cu 6% dintre respondeţii de sex feminin.
2. Obisnuiţi să faceţi presupuneri sau insinuări în publicaţiile dvs?

feminin masculin

da
29.41% nu

40.00%

60.00%

70.59%

Obişnuinţa de a face presupuneri sau insinuări în publicaţii de prezintă diferit în rândul repondenţilor de sex
feminin respectiv masculin. Astfel, 70% dintre participanţii de sex feminin recunosc că obişnuiesc să folosească
insinuări în activitatea lor publicistică, în comparaţie cu 40% dintre participanţii de sex masculin care recunosc
acest fapt.
3. Sunteţi mulţumit de rolul şi statutul profesional pe care le detineţi în prezent?

feminin masculin
11.76% Q15
17.65% 20.00% in foarte mare masura
26.67% in mare masura
in mica masura
in foarte mica masura

Pies show counts

17.65%

26.67%

52.94%
26.67%

Gradul de satisfacţie privind rolul şi statutul profesional diferă în funcţie de sexul paricipanţilor la cercetare.
57% dintre respondenţii de sex feminin se declară în mare măsură mulţumiţi de rolul deţinut în prezent şi doar 27 %
dintre cei de sex masculin sunt în mare măsură mulţumiţi de acest lucru.
4. Aţi publicat materiale negative având ca subiect Preşedintele ţării?

feminin masculin

20.00% da
nu

41.18%

58.82%

80.00%

Frecvenţa răspunsurilor cu privire la publicarea materialelor negative la adresa Președintelui ţării se

prezintă diferit la respodenţii de sex feminin în comparaţie cu cei de sex masculin. Astfel 59% dintre repondenţii de
sex feminin şi 80% dintre cei de sex masculin recunosc publicarea unor astfel de materiale.
 CONCLUZII
Dimensiunea I - Condiţia jurnalistului
 Profesia de jurnalist nu beneficiază de reglementări juridice
adecvate, astfel încât se pot insinua atitudini
necorespunzătoare în relaţia ierarhică a jurnalistului, precum şi
la nivelul drepturilor şi libertăţilor profesionale.

 Exemplificând, se remarcă faptul că domeniul profesional jurnalistic

este tensionat din cauza încercărilor de dominaţie politică sau
guvernamentală, obiectivate prin subiecte preferenţiale, abordări
particulare, orientări politice, etc.
 Domeniile profesionale marcate cel mai mult de aceste imixtiuni
aparţin presei scrise, urmate de televiziune şi radio;
 Cu cât nivelul ierarhic este superior cu atât presiunea socio-politică
este percepută mai accentuat;
  Se observă că femeile se conformează mai uşor la presiune,
percepând la nivel subiectiv mai accentuat disconfortul psihologic în
raport cu bărbaţii;
 Se identifică o slabă securitate profesională privind stabilitatea locului
de muncă având ca punct de plecare acest disconfort psihosocial
datorat mediului conflictual

 Învăţământul jurnalistic este performant în opinia majorităţii,

totuşi se pot formula măsuri de creştere a performanţei
profesionale, cea mai populară fiind introducerea unor criterii
de selecţie a candidaţilor între care se numără aptitudinile
specifice profesiei.
 Ca particularitate a acestei dimensiuni, se menţionează diferenţa de
opinie a jurnaliştilor cu experienţă îndelungată, care susţin în mai
mare măsură necesitatea ridicării standardelor de calitate ale
învăţământului jurnalistic în vederea creşterii performanţelor
profesionale ale acestora
 Dimensiunea 2 -Percepţia privind
valorile profesionale ale
jurnaliştilor
 Sistemul valoric al jurnaliştilor conform studiului efectuat nu
are sustenabilitate socială

 Deşi în opinia repondenţilor cunoştinţele profesionale sunt importante

pentru exercitarea profesiei, sondajul relevă că acest aspect este
prezent doar la nivel declarativ
 La nivelul realizării unui material primează noutatea informaţiei în
detrimentul principiilor deontologice şi a concordanţei cu realitatea
 În opinia participanţilor la studiu profesia de jurnalist este lipsită de
modele etice şi profesionale , acest fapt fiind observabil mai
accentuat la nivelul tinerilor jurnalişti
 Lipsa valorilor și modelelor etice şi deontologice îi determină pe
jurnalişti să perceapă drepturile cetăţeneşti ca impedimente în cariera
lor profesională
 se observă o contradicţie între rolul și statutul social şi satisfacţia
profesională, cei mai mulţi dintre repondenţi manifestându-şi
nemulţumirea în legătură cu recompensele materiale şi morale în
urma exercitării profesiei
 în ierarhia valorilor, simbolurile naţionale ocupă un loc secund,
putând fi considerate comune şi suportând acelaşi tratament din
partea media ca orice altă instituţie sau persoană. Această
categorizare este evidentă în special în opinia jurnaliştilor bărbaţi.
 Dimensiunea 3 -Percepţia privind
calitatea jurnalismului românesc:
cauze şi dificultăţi.

 Condiţia jurnalistului se reflectă în calitatea produselor

jurnalistice prezente în cotidian
 repondenţii recunosc, într-o proporţie considerabilă, că produsul creaţiei
jurnalistice individuale este perturbat de atitudinii şi percepţii eronate ale
socialului şi ale rolului profesiei de jurnalist în contextul socio-politic
actual;
 absenţa reglementării juridice a profesiei favorizează comportamente
lipsite de profesionalism, transformând mass- media într-un mijloc de
manipulare vulnerabil la influenţe din partea celorlalte puteri în stat
 lipsa de modele consistente şi neputinţa de a-şi percepe propriul progres
în carieră reduce calitatea actului jurnalistic şi perturbă exercitarea rolului
mass-media în societate ca putere independentă a statului
 Dimensiunea 4-Percepţia privind
soluţiile pentru îmbunătăţirea
profesionalismului în jurnalism.

 Măsurile pentru creşterea calităţii jurnalismului identificate

în prezentul studiu se referă la următoarele aspecte:

 Îmbunătăţirea legislaţiei
 Eliminarea imixtiunii politicului în mass-media
 Înăsprirea pedepselor pentru nerespectarea legislaţiei şi
deontologiei profesionale
 Adaptarea jurnalismului la caracteristicile culturale
româneşti
 Selecţia profesională pe criterii reale
 Implicarea jurnalismului în social.
 LIMITELE STUDIULUI
 Eşantionare – aleatorie - reprezentativitate
 Administrare – on line - control limitativ
 Investigare – dezirabilitate socială
 Interpretare - statistică limitativă; reducere la
unitate;
 Concluzii – preliminare

View publication stats