Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"

FACULTATEA DE MEDICINĂ NR 1

Catedra de Oncologie

Teza de licență

TRATAMENTUL CONTEMPORAN CHIRURGICAL ȘI

CHIMIOTERAPIC AL TUMORILOR OVARIENE
SEROASE BORDERLINE

MALANCIUC, Anastasia

Anul VI, grupa M1423

Conducătorul științific:
Vârlan Mariana
asistent universitar

Chișinău, 2020
 DECLARAȚIE

Prin prezenţa, subsemnata Malanciuc Anastasia declar pe propria răspundere, că teza

de licență cu tema ”Tratamentul contemporan chirurgical și chimioterapic al tumorilor
ovariene seroase borderline” este elaborată de către mine personal, materialele prezentate
sunt rezultatele propriilor cercetări, nu sunt plagiate din alte lucrări științifice și nu a mai fost
prezentată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate.
De asemenea declar, că toate sursele utilizate, inclusiv din Internet, sunt indicate în
teza de licență, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise cu referința asupra sursei originale;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori deține referința asupra sursei
originale;
 rezumarea ideilor altor autori deține referința exactă la textul original;
 metodele și tehnicile de lucru preluate din alte surse dețin referințe exacte la sursele
originale.

Data ____________________________

Absolvent Anastasia Malanciuc

____________________________ ___________________
(Prenume Nume ) (Semnătura)

2
 Cuprinsul
INTRODUCERE..........................................................................................................5
a. Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate.............................................................5
b. Scopul lucrării..........................................................................................................................7
c. Obiectivele tezei......................................................................................................................7
d. Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării………………………………………...7
CAPITOLUL I
1.ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI .............................................................8
1.1 Datele generale despre tumorile ovariene borderline..............................................................8
1.2 Clasificarea histologică a tumorilor ovariene borderline........................................................9
1.3 Clasificarea TNM și FIGO a tumorilor ovariene borderline..................................................14
1.4 Diagnosticul tumorilor ovariene borderline conform tipului histologic.................................15
1.4.1 Tumorile ovariene borderline tip seros................................................................................15
1.4.2 Semnificația markerilor oncologici în diagosticul tumorilor ovariene borderline..............19
1.4.3 Tumorile ovariene borderline tip mucinos…………………………………………...........22
1.5 Tratamentul chirurgical al tumorilor ovariene borderline………………………..................25
1.6 Tratamentul chimioterapeutic al tumorilor ovariene borderline……………………….……27
1.7 Supravețuirea pacientelor cu tumori ovariene borderline………………………...................28
CAPITOLUL II
2. MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE....................................................30
2.1 Materialul de studiu și metodele de cercetare utilizate
în cadrul studiului curent..............................................................................................................30
2.2.Etapele efectuării studiului.....................................................................................................31
2.3.Prelucrarea matematico-statistică a materialului....................................................................31
CAPITOLUL II
3. REZULTATELE PROPRII ȘI DISCUȚII.............................................................32
CONCLUZII GENERALE......................................................................................................40
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................41
Anexe………………………………………………………………...…………………………42

3
 Lista abrevierilor

BRAF- Proto-oncogene B-Raf, serină / treonină kinază

CA-125 – Antigen carcino-embrionar 125
CAP- Ciclofosfamida+Adriamicini+Doxorubicini
cca – circa
CMT- chimioterapie
CP- Ciclofosfamida+ Carboplatin
CT – tomografie computerizată
DW – pondere de difuzie
ERBB2- Receptor tirosină-proteină kinază erbB-2
FIGO - Federația Internațională de Ginecologie și Obstetrică
HE 4 – proteina umana epididimală 4
KRAS- omologul oncogenei virale de tip 2 a sarcomului Kirsten la şobolan
MAPK- proteină kinază activată mitogen
MCM3- componenta de întreținere a minicromosomului 3
Mt – metastază
OMS – Organizația Mondială Sănătății
P53- proteina p53
PChT – polichimioterapie
PCNA- proliferarea antigenului nuclear celular
PET-CT- tomografie computerizată cu emisie de positron
PFS – Supravețuire fără progresie
PW – pondere de perfuzie
Rc – recidivă
RMN – rezonanță magnetică nucleară
SG – supravețuire generală

TNM – stadializare clinică TNM

TNM – stadializare Tumoră, Nodul, Metastază
TOBm – tumorile ovariene borderline mucinoase

TOBs – tumorile ovariene borderline seroase

USG TVS – ultrasonografie transvaginală

USG– ultrasonografie

4
 Introducere
a. Actualitatea și gradul de studiere a temei investigate.

Tumorile borderline ovariene sau tumori semimaligne sunt un grup de leziuni ce prezintă
unele caractere de malignitate dar fără invazie stromală ovariană. Pentru prima dată aceste tumori au
fost diagnosticate cu mai mult de 40 ani în urmă, ce au inițiat diverse discuții controversate la
incidența şi supraveţuirea lor [66].

Neoplasmele epiteliale ovariene constituie 15-20% din totalul tumorilor ginecologice, iar

cele de tip borderline constituie 1,8-4,8 la 100 000 de femei, cu un prognostic favorabil în comparaţie
cu cancerul ovarian [76].

Conform Organizației Mondiale a Sănătății din 2003, tumorile ovariene borderline histologic
se clasifică în seroase, mucinoase, endometrioide, cu celule clare, Brenner, din celulele tranzitorii și
histotipurile mixte.
Tumorile seroase borderline evoluează clinic mai benign, cu excepţie, făcând cele care
prezintă implanturi peritoneale invazive ce pot evolua similar tumorilor maligne ovariene [1, 7].
Neoplasmele epiteliale ovariene borderline sunt tumori noninvazive care rareori posedă
răspândire intraperitoneală [65].
Termenul "tumori ovariene borderline" a fost publicat de către OMS în 2003 fiind actual și în
prezent. Ca sinonim, se folosește denumirea de „tumori ovariene cu grad scăzut de malignitate ",
“tumori semimaligne”, sau “tumori limitrofe” [89].
În ultimul deceniu, incidența tumorilor ovariene borderline a crescut de 5 ori [76].
Cele mai frecvente tipuri de tumori ovariene borderline sunt seroase în proporţie de 53,3% și
cele mucinoase rata fiind de 42,5%. Tipurile histologice endometrioide, cu celule clare și tipul
Brenner sunt destul de rare [1].
Tumorile ovariene borderline de regulă sunt diagnosticate în stadiile incipiente la paciente de
vârsta fragedă sau în perioada premenopauză. Vârsta medie fiind de 45 ani, în comparație cu
neoplasmele ovariene epiteliale maligne, care afectează de regulă vârsta peste 60-65 ani [29].
În rândul pacientelor cu tumori ovariene borderline se observă mai frecvent pacientele
infertile [20].
În prezent s-a stabilit că la o treime din paciente cu tumori ovariene borderline până la 40 ani
este posibilă efectuarea intervenției chirurgicale cu păstrarea organelor reproductive. La pacientele,
care nu doresc păstrarea funcției reproductive și cele în perioada menopauzală, intervenția

5
chirurgicală standart este histerectomia totală cu anexele, cu extirparea omentului mare şi cu multiple
biopsii ale peritoneului [12].
Unele cercetări descriu că chiar și în stadiile II-III ale tumorilor ovariene borderline este
posibilă efectuarea intervenției chirurgicale conservatoare cu păstrarea funcției reproductive. Autorii
descriu zeci de cazuri cu sarcini și naștere la aceste bolnave [94].
Rata de supravețuire la pacientele cu stadiu I ale tumorilor ovariene borderline la 5 ani este de
100%, la 10 ani- 90-95% . În stadiul stadiu II-IV ale tumorilor ovariene borderline există o relație
directă cu creștere stadiului , prognosticul devine mai puțin favorabil [25].
La pacientele cu stadiiile II-III ale tumorilor ovariene borderline rata de supravețuire la 5 ani
este de 65 - 87%. Supraviețuirea depinde de prezenţa implanturilor peritoneale, dacă acestea lipsesc
supraveţuirea ajunge până la 95,3%, în timp ce este invazia peritoneală supraveţuirea scade până la
66%.
Există probabilitatea ca, implanturile invazive extra-ovariene în realitate pot fi metastaze a
cancerului ovarian, care din greșeală histologic nu au fost diagnosticate corect. Pentru diagnosticul
diferențial al tumorilor ovariene maligne seroase cu grad înalt și cu grad scăzut de malignitate cu
tumorile ovariene borderline se pot aplica metode imunohistochimice cu aprecierea Ki67 şi p53 [54].
Până în prezent, problema utilizării chimioterapiei în tratamentul tumorilor ovariene
borderline rămâne controversă. În publicațiile ultimiilor autori sunt convinși că tumorile ovarine
borderline serosase sunt ineficiente către tratamentul radio- și chimioterapic [50].
Se indică tratament chimioterpic la prezenţa implanturilor peritoneale, dar rezultatul acesteia
rămâne a fi controversat [92].
Pe baza celor expuse mai sus, putem concluziona că studiul problemei tumorile ovariene
borderline sunt oportune și relevante.

Scopul cercetării studierea particularităților tumorilor ovariene borderline seroasae și

aprecierea tacticii de tratament chirurgical și chimioterapic, pentru optimizarea tratamentului.

Obiectivele cercetării:
1. De studiat factorii de decizie în aplicarea tratamentului chirurgical, fie radical sau
conservator, cu păstrarea funcției reproductive la pacientele cu tumori ovariene borderline seroase.
2. De apreciat volumul tratamentului chirurgical radical în tumorile ovariene borderline seroase.
3. De studiat aspectul intraoperator pentru stabilirea diagnosticului al tumorilor ovariene
borderline.
4. De apreciat indicațiile de tratament postoperator cu aplicarea tratamentului specific
chimioterapic.

6
 Importanța practică a lucrării
Rezultatele obținute vor permite elaborarea unor recomandări practice pentru medicii
ginecologi, oncologi, oncoginecologi și oncologi medicali, pentru individualizarea tratamentului
chirurgical și chimioterapic la pacientele cu tumori ovariene borderline seroase.
Studiul efectuat poate fi utilizat de către medicii clinicieni pentru obținerea deciziei și aprecierea
tacticii celei mai potrivite de tratament chirurgical conservator, la pacientele nulipare sau cu vârsta
până la 35 ani, pentru păstrarea funcției reproductive și înbunătățirea calității vieții, și cel radical
pentru pacientele după 35 ani sau care nu vor să își pastreze funcția de reproducere și mestruală.
Vom scoate în evidență importanță tratamentului chimioterapic la pacientele cu tumori ovariene
borderline tip seros cu răspândire peritoneală şi în oment.

7
 1. Analiza bibliografică a temei
1.1. Datele generale despre tumorile ovariene borderline.
Tumorile ovariene borderline sunt tumori ovariene epiteliale situate la granița dintre tumorile
ovariene maligne și cele benigne [70].

Howard C. Taylor Jr., este primul care a utilizat termenul de tumori „semimaligne” în 1929
pentru un subset de tumori ovariene care au avut un rezultat clinic relativ favorabil în pofida
prezenței afectării peritoneale [84].
Vârsta medie afectată este de 35-40 de ani. TOBs sunt neoplasme cu creștere lentă, unele pot fi
asociate cu implanturi peritoneale cca 35%, și limfadenopatie regională la aproximativ 27% dintre
paciente [83].
Unii autori consideră, că unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltare TOBs
este infertilitatea, sarcina şi alăptarea având un efect protector [68].

Conform studiilor molecular genetice din ultimii ani, în patogenia tumorilor ovariene borderline
în 30% de cazuri au rol mutațiile KRAS și BRAF [3, 53, 72].
În comparație cu TOBs, mutațiile protooncogenei p53 sunt în exclusivitate caracteristice
cancerului ovarian [42].
S-a descoperit că tumorile ovariene borderline pot fi sub forma a două tipuri de creștere (figura
1): tumoră atipică cu proliferare seroasă, care decurge benign, și adenocarcinoma seroasă
intraepitelială înalt diferențiată, mai rar se întîlnește, se caracterizează prin activitate agresivă fiind
un precursor direct al adenocarcinomului invaziv înalt diferențiat[68].

Tumorile ovariene borderline se caracterizează prin mutații de secvențe în oncogene KRAS,

BRAF și ERBB2 [74, 72, 56, 71, 69].

Mutațiile oncogene în BRAF, KRAS și ERBB2 au ca rezultat o activare constitutivă a căii de

transducție a semnalului de proteină kinază activată mitogen (MAPK), care joacă un rol critic în
transmiterea semnalelor de creștere în nucleu și contribuie la transformarea neoplazică.

Studiile anterioare au demonstrat că mutațiile KRAS la cromozomii 12 și 13 apar la o treime din

carcinoame micropapilare seroase invazive de grad scăzut de maligmitate și la o altă treime din
TOBs[71,72].

În mod similar, mutațiile BRAF apar la 30% din carcinoamele seroase de grad scăzut și la 28%
din TOBs [56,72,69]. Aceste descoperiri au fost confirmate de alți investigatori [69,72].

Mutațiile din KRAS, BRAF și ERBB2 se exclud reciproc. Prin urmare, mutațiile din oricare
dintre aceste gene sunt detectate la aproximativ două treimi din TOBs. În schimb, aceste gene nu sunt
8
mutate în carcinoame seroase [56,72].

Mutațiile KRAS și BRAF par să apară foarte devreme la dezvoltarea tumorilor maligne ovariene
de grad scăzut, după cum observăm în demonstrația din figura1 că aceleași mutații KRAS și BRAF
detectate în TOBs sunt detectate în epiteliul chistadenomului malign [33].

Figura 1. Reprezentarea schematică a relației tumorilor borderline seroase cu carcinomul seros

de grad scăzut de malignitate
Studiile histopatologice și genetice moleculare sugerează că TOBs poate apărea din
chistadenomul ovarian sau epiteliul de pe suprafață ovarului.
Unele dintre TOBs pot progresa până la carcinomul ovarian seros de grad scăzut, invaziv,
intraepitelial.
Pentru diagnosticarea histologică a tumorilor ovariene borderliene sunt specificate câteva criterii:
1. hiperplazia epitelială;
2. prezența atipiei nucleare și activitatea mitotică crescută;
3. prezența unui grup de celule atipice separate;
4. invazia stromală în tumora primară ovarian[9].

1.2. Clasificarea histologică a tumorilor ovariene borderline.

Clasificarea histologică a tumorilor ovariene (OMS 2014) [80].
1. Tumori seroase
 Benign
o Chistadenom seros
o Adenofibrom seros
o Papilom de suprafață seros
9
  Bordeline
o Tumori borderline seroase/tumori seroase cu proliferare atipică
 Carcinom in-situ/Neoplazie intraepitelială grad III
o Variante microepiteliale
o Carcinom seros de grad scăzut non-invaziv
 Malign
o Tumoră seroasă de grad scăzut
o Tumoră seroasă de grad înalt
2. Tumori mucinoase
 Benign
o Chistadenom mucinous
o Adenofibrom mucinous
 Bordeline
o Tumori borderline mucinoase/Tumori mucinoase cu proliferare atipică
 Malign
o Carcinom mucinous
3. Tumori endometrioide
 Benign
o Chistadenom endometrioid
o Adenofibrom endometrioid
o Chist endometriozic
 Bordeline
o Tumori borderline endometrioide/ Tumori endometrioide cu proliferarare
atipică
 Malign
o Carcinom endometrioid
4. Tumori cu celule clare
 Benign
o Adenofibrom cu cellule clare
o Chistadenofibrom cu cellule clare
 Bordeline
o Tumori borderline cu cellule clare/tumori cu cellule clare cu proliferarea
atipică
 Malign
o Carcinom cu cellule clare

10
 5. Tumori Brenner (tumori cu cellule de tranziție)
 Beging
o Tumora Brenner
 Bordeline
o Tumora borderline Brenner/Tumori Brenner cu proliferare atipică
 Malign
o Tumora Brenner malign
6. Tumori sero-mucinoase
 Benign
o Chistadenom sero-mucinos
o Adenofibrom sero-mucinos
 Bordeline
o Tumora borderline sero-mucinoasă/ Tumora sero-mucinoasă cu proliferare
atipică
 Malign
o Carcinom sero-mucinos
7. Tumori mezenchimale
 Malign
o Sarcom endometrioid stromal de grad scăzut
o Sarcom endometrioid stromal de grad înalt
8. Tumori mixte mezenchimale și epiteliale
 Malign
o Adenosarcom
9. Carcinom nediferențiat
 Malign
o Carcinosarcom

Tumori non-epitelieale
B. Tumori ale stromei și ale cordoanelor sexuale
10. Tumori cu cellule stromale
 Benign
o Tecom
o Tecom luteinizant asociat cu peritonită sclerogenă
o Fibrom
o Fibrom cellular
o Tumoră stromală microchistică
11
 o Tumoră stromală sclerogenă
o Fibrotecom
o Tumoră sromală cu cellule în ”inel în pecete”
o Tumoră cu cellule Leyding
o Tumoră cu cellule steroide
 Malign
o Fibrosarcom
o Tumoră malign cu cellule steroide
11. Tumori cu cellule Sertolli și Leydig (androblastoame)
 Benign
o Tumora granuloasă de tip juvenile
o Tumoră cu cellule Sertoli
o Tumoară a cordoanelor sexuale tubulară
 Malign
o Tumoară granuloasă de tip adult

12. Tumori mixte cu cellule stromata și ale cordoanelor sexuale

 Benign
o Tumora bie diferențiată
 Bordeline
o Tumoră cu cellule stromale-cordoane sexuale, NOS
o Tumoră reniformă-cu elemente heterogene
o Tumoră cu diferențiere intermediară-cu elemente heterogene
 Malign
o Tumora slab diferențiată (sarcomatoid)

B. Tumori cu cellule germinale

 Benign
o Teratom matur
 Malign
o Disgerminom
o Tumoră de sinus endodermic
o Carcinom embrionar
o Coriocarcinom non-gestațional
o Teratom imatur
o Tumora mixtă cu cellule germinale
12
C. Teratoame monodermale și tumoro de tip somatic din chist dermoid
 Struma ovari-benign
 Struma ovary-malign
 Carcinoid
o Bordeline
 Struma carcininoid
o Malign
 Carcinoid mucinous
 Neuro-ectodermale
 Tumori sebacee
o Benign
 Adenom sebaceu
o Malign
 Carcinom sebaceu
 Carcinom cu cellule scuamoase-malign

D. Tumori cu cellule germinale, ale cordoanelor sexuale și stromale

 Bordeline
o Gonadoblastom
o Tumoră mixtă cu cellule germinale +ale cordoanelor sexuale+stromale

E. Diverse tumori
 Benign
o Adenom de perete ovarian
 Bordeline
o Tumoră Wolffeniene
o Paraganglioma
o Neoplasm solid pseudopapilar
 Malign
o Adenocarcinom de rete ovarii
o Carcinom cu cellule mic, tip hiperclacemic
o Carcinom cu cellule mici, tip pulmonar
o Tumora Wilms

F. Tumori mezoteliale
 Benign
o Tumora adenomatoidă
13
  Malign
o Mezoteliom

G. Tumori ale țesuturilor moi

 Benign-Mixom

H. Leziuni tumor-like
 Benign
o Chist follicular
o Chist de corp luteal
o Hiperreacție luteală
o Chist mare solitar follicular luteinizant
o Hipertecoză stromală ovariană
o Fibromatoză
o Edem masiv
o Hiperplazia Celulelor Leyding
o Altele

I.Tumori limfoide și mieloide

 Malign
o Limfom
o Plasmocitom
o Neoplazie mieloidă

Tumorile ovariene borderline seroase se clasifică în:

- tumoare ovariană borderline seroasă de tip simplu care poate fi superficială sau chistică
- tumoare ovariană bordeline seroasă de tip micropapilar care poate fi invazivă sau neinvazivă [35].

1.3. Clasificarea TNM și FIGO a tumorilor ovariene borderline în corespundere

cu TNM, AJCC, ediția a 7-a, 2017.
TNM FIGO Tumoarea primara
Tx Tumoarea primară nu a putut fi stabilită
T0 Nu se evidențiază tumoare primară
T1 I Tumoare limitată la ovare (unul sau ambele)
T1a IA Tumoare limitată la un ovar, capsula intactă; nu există tumoare pe suprafața
ovarului. Nu există celule maligne în ascită sau lavajul peritoneal.
T1b IB Tumoare limitată la ambele ovare; capsula intactă; nu există tumoare pe

14
 suprafața ovarului. Nu există celule maligne în ascită sau lavajul peritoneal.
T1c IC Tumoare limitată la unul sau ambele ovare, cu una din următoarele
caracteristici: capsula ruptă, tumoare pe suprafața ovarului, celule maligne în
ascită sau lavajul peritoneal.
T2 II Tumoarea implică unul sau ambele ovare cu extensie pelviană și/sau implanturi.
T2a IIA Extensia și/sau implantarea la nivelul uterului și/sau trompei (trompelor)
uterine. Nu există celule maligne în ascită sau lavajul peritoneal.
T2b IIB Extensia către și/sau implantate în alte țesuturi pelvine. Nu există celule
maligne în ascită sau lavajul peritoneal.
T2c IIC Extensie pelvină și/sau implantate (T2a sau T2b) cu celule maligne în ascită sau
lavajul peritoneal
T3 III Tumoare implică unul sau ambele ovare cu metastaze peritoneale, confirmate
microscopic, în afara pelvisului
T3a IIIA Metastaze peritoneale microscopice în afara pelvisului (macroscopic tumoarea
nu se evidențiază)
T3b IIIB Metastaze peritoneale macroscopice în afara pelvisului, cu dimensiunea
maximă de 2 cm sau mai puțin
T3c IIIC Metastaze peritoneale în afara pelvisului cu dimensiune mai mare de 2 cm
și/sau metastaze în ganglionii limfatici regionali
1. Ganglionii limfatici regionali (N)
Nx Ganglionii limfatici regionali nu pot fi determinați
N0 Nu sunt metastaze în ganglionii limfatici regionali
N1 IIIC Metastaze în ganglionii limfatici regionali

1.4. Diagnosticul tumorilor ovariene borderline conform tipului histologic.

1.4.1. Tumorile ovariene borderline tip seros.
Aproximativ 30% dintre pacienle cu tummori ovariene borderline sunt asimptomatice în
proporţie de 50-60%. Unele paciente pot prezenta simptome nespecifice, cum ar fi durerea
abdominală, cresterea în volum a abdomenului, slabiciunile generale, scaderea monderală şi dereglări
de menstruaţie[15,85].
Cel mai des depistarea TOBs este prin USG, CT, Imunologic (CA125 şi He4), laparoscopic
cu biopsie sau în timpul intervenției chirurgicale cu scop curativ sau de diagnostic.
Obiectivul principal fiind direcționarea către algoritmul de tratament adecvat (figura 1.2).

15
 Figura 1.2. Algoritm de diagnostic tumorilor ovariene borderline
Ultrasonografia este o metodă de diagnostic utilizată frecvent în evaluarea tumorilor ovariene,
care ne permite evaluarea rapidă și noninvazivă a mai multor parametri ai structurii tumorii și a
vascularizării, ca un indiciu de diferenţiere dintre tumorile benigne sau maligne.
USG este utilizată pentru stabilirea în general a prezenței unei tumori ovariene, a lichidului
ascitic şi uneori a implanturilor masive peritoneale şi în oment, fără a preciza tipul histologic.
USG transvaginală este tehnica primară de depistare a imaginii în evaluarea oricărei mase
anexiale suspectate [49, 98].
Definirea criteriilor ultrasonografice caracteristice tumorilor ovariene borderline poate fi
astfel importantă pentru pacientele dispuse să-și păstreze capacitatea de reproducere, deoarece ar
permite planificarea unei intervenții chirurgicale miniinvazive. La fel pentru precizarea
diagnosticului al tumorilor ovariene borderline se utilizează RMN, CT, PET-CT, dar și acestea
examene instrumentale sofisticate nu pot diferenția tumorile borderline de cancerul ovarian în stadiu
incipient [14].
Aș vrea să menționez un studiu bazat pe studierea diferențierii cu ajutorul RMN a tumorilor
ovariene borderline de alte tumori benigne, îndreptat spre alegerea tacticii de tratament conservator
cu păstrarea fertilității sau radical. S-a calculat un algoritm bazat pe scoruri derivate din variabile
datele ecografice, perioada menopauzei și nivelul seric CA125. Până în prezent, patru versiuni, RMN
I, II, III și IV au fost stabilite și în general acceptate de către clinicieni pentru a distinge tumorile
ovariene maligne de cele benigne. [36].

16
 Modificările la RMN după Tingulstad și colab. a dezvoltat RMN II și III, cu alternanța
raportului scorului ecografic și a scorului postmenopauzei este în favoarea tumorilor borderline [88,
87]. Recent, RMI IV a fost creat de Yamamoto et al. prin adăugarea parametrului dimensiunii tumorii
[97]. Aceasta sugerează că RMN I a fost cea mai bună metodă de a diferenția tumorile ovariene
borderline de tumorile ovariene benigne.
Datorită RMN cu vizualizarea exactă a țesuturilor moi și structurii ovariene, ce permite o mai
bună caracterizare a maselor tumorale ovariene complexe, în special în ceea ce privește reprezentarea
secțiunilor și a componentelor solide. Caracteristica RMN de poate diferenţia masele tumorale
ovariene benigne de cele maligne în până la 93% și, respectiv, 89% din cazuri [34, 77,93].
RMN este o metoda superioară USG sau CT în evaluarea componentelor tisulare cu
identificarea componentelor solide [24,34,44].
A fost efectuat un studiu în spitalul universitar Kyungpook, Daegu, Korea, unde s-au revizuit
fișe medicale 2015-2017 a 70 paciente ( TOBs, n=38; carcinoma ovarian stadiul I, n=32 ), supuse
intervenției chirurgicale. Scopul acestui studiu este de a evalua combinația de secvențe tomografice
DW (pondere prin difuzie) și RW (pondere prin perfuzie) cu o secvență RMN convențională pentru
precizarea diagnostică în diferențierea TOB și a carcinoamelor ovariene în stadiul I.
Utilitatea acestor secvențe DW și RW au fost utilizate pentru evaluarea densității celulelor
tumorale și pentru evaluarea neovascularizației și microvascularizației tumorii ovariene [44,47,48].
Doi radiologi cu experiența 10 și 12 ani au analizat tumorile ovariene după următoarele
criterii: mărimea tumorii, uni sau bilateralitatea, pezența locurilor cu intensitate diversă ale
semnalului, prezenţă septurilor, prezența componentului solid, implanturilor peritoneale și a
limfoadenopatie.
Timmerman a definit porțiunile solide în tumorile chistice: proliferarea, porțiunea solidă și
septul îngroșat al peretelui sau septul masei a pledat pentru tumora borderline ovariană [86].
Pentru diferențierea TOB de carcinoamele ovariene stadiu I au fost calculate așa parametri:
ADC, Ktrans rata de contrast , Ve fracţia extracelulară între vase și țesuturi (tabel1).

Tabelul 1.1 Rezultatele comparației valorilor ADC – coeficient de difuzie aparentă, Ktrans și Ve
pentru tumorile borderline și carcinoamele ovariene în stadiul I

Radiologist 1 Radiologist 2 k-
Parameter Mean SD 95% CI Mean SD 95% CI value
Borderline 0.850
tumors
-3
ADC (×10 1.151 0.282 1.201- 1.132 0.301 1.094-
2
mm /sec) 1.335 1.412

17
 trans
K (/min) 0.236 0.054 0.201- 0.258 0.051 0.214-
0.284 0.291
Ve 0.148 0.053 0.132- 0.156 0.056 0.125-
0.197 0.207
Stage I 0.890
carcinomas
-3
ADC (×10 1.053 0.214 0.924- 1.087 0.195 0.956-
2
mm /sec) 1.103 1.102
trans
K (/min) 0.309 0.053 0.291- 0.326 0.038 0.279-
0.359 0.346
Ve 0.305 0.041 0.288- 0.318 0.046 0.288-
0.374 0.356

Notă: Ve fracţia extracelulară între vase și țesuturi; ADC – coeficient de difuzie aparentă; Ktrans
rata de contrast.
În concluzie, parametrii secvențelor DW și PW au fost semnificativ diferite între BOTs și
carcinoamele ovariene stadiul I. În acest studiu, toate componentele solide au prezentat o
intensitate a semnalului scăzută sau intermediară și nu au putut fi utilizate ca referință pentru
diferenţiere.
Studiile anterioare au sugerat că bilateralitatea, implanturile peritoneale și limfadenopatia
pot fi utile în diferenţierea dintre TOBs şi carcinomul ovarian în stadiul I.
Se știe că TOB au o suprafață solidă mai mică, septate mai subțire și valorile CA-125 sunt
mai mici, faţă de cancerul ovarian [48].

1.4.2. Semnificația markerilor oncologici în diagosticul tumorilor ovariene borderline.

Studierea expresiei markerilor protooncogenici p53, Ki-67, MCM3, PCNA și topoizomerază
Iiα în diagnosticul tumorilor ovariene borderline, pe baza unui studiu de 42 paciente a fost folosită
tehnica imunoperoxidazei cu anticorpi împotriva p53, Ki-67, MCM3, PCNA și topoizomeraza IIα.
Rezultate obținute au sugerat o expresie nucleară pentru p53 în 25 cazuri (60%) , inclusive
supraexpresie în 6 cazuri (14%). Expresia Ki-67, PCNA, MCM3 și topoizomera IIα la fel au aratat
imunoexprimarea nucleară.
Putem concluziona o rată înaltă de expresie a p53, ceia ce joacă un rol important în
dezvoltarea tumorilor ovariene borderline. La fel o expresie importantă a topoizomerazei II fiind şi ea
înaltă la TOB de ≥10 cm, poate fi relevantă din punct de vedere clinic și necesită studii suplimentare
cu un lot mai mare de paciente [40].

18
 Nivelul CA-125 este unul din primii markeri utilizați pentru testarea pacienților cu simptome
de tumoră ovariană. Sau efectuat diferite studii în care au aratat ca CA-125 este adesea negativ la
pacienlele cu tumori borderline [95].
La fel există un risc de rezultate fals-pozitive de CA-125 datorită unor variabilități clinice:
menstruația, ovulația , chisturi funcționale care pot duce la efectuarea unui șir de USG, intervenții
chirurgucale inutile. De aceea a fost introdus așa numit Scor ROMA, ce permite evaluarea
malignității tumorilor ovariene, utilizînd CA-125 şi HE-4 (proteină epididimală umană secretorie 4),
și prezența statutului de menopauză ( valorile de referință fiind 0.893 vs. 0.968) [95].
A fost efectuată o analiză prospectivă şi retrospectivă a 405 pacienţi cu tumori ovariene
borderline care au fost diagnosticate şi tratate în Institutul Naţional de știință „Centrul oncologic
științific rus N. N. Blokhina " din 1970-2013, în cadrul cărei a fost studiat nivelul markerului CA-
125, conform tabelului 1.2

Tabel 1.2. Repartizarea pacientelor cu TOBs după nivelul Ca125 (studiu clinic) [11,38].
CA-125, Nr. Bolnavi
E/ml (%)
≤380 148(80,4)
400-700 15(8,2)
700-6554 21(11,4)
Total 184(100)

Analizând acest tabel se observă că nivelul markerului CA-125 în perioada preoperatorie la

majoritatea pacientelor cu tumori ovariene borderline (80,4%) nivelul CA-125 nu a depăşit 380 E/ml.
În studiul dat media CA-125 pîna la prima intervenţie chirurgicală era egal cu 98,5 E/ml.
Corelația CA-125 cu stadiul bolii a fost clar definită, deoarece la stadiu IIIC s-a observat niveluri
foarte înalt de marker de la 1500 până la 6554 U /ml. Nivelul minim a fost de 380 U / ml, iar media -
420 U / ml.
Astfel, se poate afirma că un nivel ridicat de CA-125 (de la 700 la 6500 U / ml) este
caracteristic pentru stadiile IIB - IIIC ale bolii. [11, 38].
Diagnosticul definitiv se stabilește intraoperator prin prelevarea secvențelor histologice.
Pentru diagnosticarea histologică a tumorilor ovariene borderliene sunt specificate câteva criterii:

1. hiperplazia epitelială;
2. prezența atipiei nucleare și activitatea mitotică crescută;
3. prezența unui grup de celule atipice separate;
4. invazia stromală în tumora primară ovarian [9].
19
 Figura 1.3. Aspectul intraoperator al TOBs seros
suprafața externă cu capsula netedă, tensionată, vase proieminente, cu conţinut seros și zone fibroase
groase. (Foto efectuată de către Doctor Richard Stock)

La inspecția macroscopică Figura 1.3 tumoarea poate fi rotundă, ovală, cu dimensiunea de la

1cm la 35 cm, culoarea roză, albastru-galbuie, la palpație poate fi moale sau dură.
La examinarea microscopică tumorile ovariene borderline seroase se caracterizează prin
prezența unei cavitați chistice sau unor spații chistice complexe cu pliueri și structuri papilare
conform figurii 1.4.A, 1.4.B.
În TOBs la examenul hisologic se determină celulele epiteliale care sunt de obicei columnare,
asemănătoare celulelor secretoare ale trompei uterine, amestecate cu un număr variabil de celule
ciliate. Există atipii nucleare ușoare până la moderate, hipercromazie și detașare de celule („tufting”)
în lumen [67, 50].

A B
Figura 1.4. A.Secvență microscopică histologică a tumorii ovariene borderline seroase.
Papile de dimensiuni diferite atașate de stroma țesutului fibros. Colorație hematoxilină și eozină.

20
B Hiperplazia epitelială, hipercromazie. Lichid prezent în lumen.Colorația hematoxilină și
eozină.[67,50].
1.4.3. Tumorile ovariene borderline tip mucinos.
Tumorile ovariene borderline mucinoase cuprind aproximativ 32% din totalul tumorilor
ovariene limită [37].
Vârsta medie de afectare este de 45 de ani. Tumorile ovariene borderline mucinoase constau
din două subtipuri histologice distincte: histotipurile intestinale (90%) și histotipurile molleriene
(endocervical, 10%) [96].
Subtipul intestinal este de obicei unilateral și poate coexista cu pseudomixom peritoneal până
la 17% din cazuri [2].
Subtipul müllerian este, de obicei bilateral până la 40% cazuri și poate fi asociat cu
endometrioza ovariană sau pelvină ipsilaterală în 20-30% din cazuri [2,96].
Tumorile ovariene borderline mucinoase şi tipul müllerian imită într-o măsură oarecare
tumori ovariene borderline seroase și, prin urmare, sunt denumite și "tumori ovariene borderline
seromucinoase." Ca și tumorile ovariene borderline seroase, aceste tumori pot fi asociate cu
implanturi abdominale sau pelvine, care pot fi invazive în unele cazuri.
Rata de supraviețuire a paciente cu MBOT tip enteric sau intestinal este de 99–100% atunci
când tumorile sunt limitate la ovar[10,64,75]. Supraviețuire de 10 ani reprezintă 95% [32,39,41].
Una dintre complicațiile caracteristice tumorilor ovariene borderline mucinoase este
pseudomixomul peritoneal. [32,39,41].
Aceste tumori sunt de obicei mari, unilaterale și chistice, cu o suprafață netedă ovariană,
compuse din mai multe spații chistice cu diametrul variabil.

A. B
Figura 1.5.
A Secvență morfologică a tumorii ovariene borderline mucinoase [57].

21
 B Secvență histologică tumorii borderline ovariene mucinoase care prezintă stratificare epitelială,
atipie nucleară și mitoze. Resturile celulare sunt observate în lumenul chistului (Colorație
hematoxilină și eozină) [31,57].
Analizând figura 1.5 B nucleii sunt localizați în mod izomorf și cu cromatină distribuită.
Ca și în cazul altor tumori borderline ovariene seroase, invazia distructivă este cel mai
important criteriu pentru separarea tumorilor ovariene borderline sau de carcinomul invaziv.
Evaluarea invaziei distructive este deosebit de dificilă în tumorile ovariene borderline mucinoase
decât în cele seroase.
Ultrasonografic tumorile ovariene borderline mucinoase se manifestă ca chisturi uniloculare
sau multiloculare determinat în figura 1.6.

A B
Figura 1.6.A USG Femeie în vârstă de 44 de ani, cu o tumoră mucinoasă borderline ovariană. [6].
B Imaginea CT Femeie în vârstă de 44 de ani, cu o tumoră mucinoasă borderline. [6].

În figura 1.6 A se determină ultrasonografie transvaginală care demonstrează o masă chistică

multiloculată mare, cu secțiuni interne groase și componente solide mici (capul săgeții, B).
Localizarea mai mare (stea, A) pe aspectul anterolateral stâng prezintă ecouri interne fine.
În figura 1.6 B.se determină femeie în vârstă de 44 de ani, cu o tumoră mucinoasă borderline.
Imaginea CT amplificată prin contrast prin pelvis arată o tumorăchistică mare (capul săgeții) cu
secțiuni groase și noduli murari de-a lungul periferiei.
Tumorile ovariene borderline mucinoase apar în mod obișnuit ca tumori chistice
multiloculare, cu numeroase septe și conțin fluide cu aspect mucinos, cu intensități diferite ale
semnalului pe imagini la RMN cu pondere T1 sau T2 [6].
Câteva criterii referitor la tumorile ovariene borderline mucinoase sunt:
o Vârsta medie a pacientului este de 35 ani, între 9 și 70 de ani
o Unele tumori sunt de origine a celulelor germinative
o 75% se presupune că sunt metastazante
o 95% sunt unilaterale, 20 cm este dimensiunea medie

22
 o 98-99% supraviețuire a pacientului în stadiul I
o 40-50% supraviețuire dacă stadiu avansat
În momentul diagnosticării, aproximativ 82% din tumorile ovariene borderline mucinoase se
limitează la ovar și se comportă clinic în mod similar cu tumorile ovariene borderline seroase, cu rate
de supraviețuire de 5 ani de până la 99-100% [61].
Pacienții cu aceste tumori au rareori o recidivă sau deces. Tumorile ovariene borderline în stadiu
avansat (18%), cu toate acestea, pot avea o mortalitate de până la 50%, care depinde de stadiul
tumoral [45].

1.5. Tratamentul chirurgical al tumorilor ovariene borderline.

Managementul în tumorile ovariene borderline seroase este bazat pe tratamentul chirurgical.
Termenul de efectuarea intervenţiei chirurgicale variază de la apariţia primelor simptome, sau
depistarea tumorii ovariane care poate varia de la 2 până la 92 săptamâni (medie 1 lună).
Majoritatea pacientelor cu tumori borderline ovariene sunt diagnosticate în perioada fertilă.
Este important de a pune accentul pe păstrarea sau conservarea fertilității la femeile tinere până la 35
ani. Pentru categoria data de paciente luarea deciziei asupra volumului de tratament, în ceea ce
privește chirurgia conservatoare, care păstrează fertilitatea, previne menopauza prematură.[78].
Pentru managementul corect al tumorilor ovariene borderline există câteva indicații bazate pe
studii:
 Consilierea privind păstrarea fertilității pentru evitarea riscurilor nejustificate.
 Având în vedere evoluția imprevizibilă a bolii, în privința riscului înalt al recidivării
tumorilor ovariene borderline, ar fi indicate crioconservarea ovocitului.
 În hiperstimulare ovariană trebuie luat în calcul că Letrozolul teoretic influiențează
apariția tumorii borderline ovariene.
 La femei cu risc moderat de recidivă nu trebuie amânată sarcina[51].

23
 Figura 1.7 Algoritmul de tratament al TOBs după ESMO 2017 [79,89].

Analizând figura 1.7 algoritmul. de tratament al tumorilor ovariene borderline recomandate de

ESMO în funcție de vârsta pacientei și dorința păstrării fertilității și a funcției menstruale, tratamentul
poate fi clasificat în două grupe: conservative și radical. [79,89].
Tratamentul chirurgical conservator poate fi prin: chistectomie ovariană unilaterală sau
bilaterală, anexectomie unilaterală cu rezecția cuneiformă contralaterală în plan de diagnostic.
Tratamentul chirugical radical poate fi prin: histerectomie totală sau subtotală cu anexectomie
bilaterală.
Indiferent de tipul de tratament chirugical aplicat conservator sau radical, este indicată
omentectomia cu biopsia peritoneală. Apendiciectomia este indicate în tipul mucinos [79].
Datele din literatură sugerează că rata recurenței este mai mare după o intervenție chirurgicală
conservatoare de la 10% până la 20%, față de aproximativ 5% pentru chirurgia radical [89].
Pentru a defini stadializarea FIGO, tratamentul chirurgical trebuie să respecte câteva principii:
 revizia cavitații abdominale;
 examenul citologic al lichidului cavității peritoneale;
 biopsia multifocală peritoneală; și toate leziunile suspecte trebuie excizate în timpul
intervenției.
Pentru BOTs mucinoase, se recomandă apendicectomia pentru a exclude metastazare ovariană
de tumori primare apendiculare [89, 99, 100, 102].
Biopsia ovarul contralateral nu este considerată necesară decât dacă apare o anomalie
macroscopică, deoarece crește riscul de aderențe postoperatorii și totuși nu are o mare valoare
diagnostică, deoarece nu de fiecare data este informative, exact așa cum se întâmplă și în cazul
biopsiilor peritoneale multiple [21, 28, 55].

24
 Limfadenectomia este cea mai controversată problemă a operației. BOTs seroase tip
micropapilar, pentru care se recomandă limfadenectomia, este asociat cu implicarea ganglionilor
limfatici și cu o rată de recurență mai înaltă [2,18,19].
Deoarece metastazarea ganglionilor limfatici nu se știe că afectează supraviețuirea sau
reapariția, limfadenectomia nu este necesară atunci când stadiul clinic este incipient [15,23].
În cazul când tumora ovariană este bilaterală se efectuează chistectomia bilaterală, cu o rată
de recurență de 31%. Excepție fac pacientele foarte tinere, în cazul cărora se pastrează capacitatea de
reproducere[15].
Ruperea chistului intraoperator, tumora ovarină multifocală sau marginile insuficient
rezecabile ce conțin celule tumorale care favorizează recidivarea procesului [60,91].
Excepție fac pacientele aflate la tratament conservator cu tumori borderline ovariene
mucinoase, unde nu se efectuează chistectomia din cauza unui risc crescut de recidivă sub formă de
carcinom invaziv [43].
Abordare chirurgicală se efectueză prin laparoscopie sau laparotomie.
Avantajele intervenției chirurgicale efectuată prin laparoscopie este o intervenție
miniinvazivă, cu risc scăzut de aderențe, important pentru păstrarea fertilității [13].
La fel un avantaj ar fi traumatizare minimă, vizualizare bună, scăderea complicațiilor postoperatorii,
efect cosmetic [101].
Laparoscopia este mai frecvent utilizată la pacientele tratate în mod conservator.
Managementul laparoscopic al tumorilor ovariene borderline este asociat cu o rată mai mare de
ruptură de capsula chistului și stadializare incompletă [17].
Într-o cercetare realizată de du Bois și colab., a fost observată o rată de recidivă mai mare
după o intervenție conservatoare laparoscopică decât după o abordare laparotomică, ce ar fi un
dezavantaj (14,9 vs. 7,7%) [15].
Determinarea dacă o abordare laparoscopică sau o intervenție chirurgicală conservatoare
influențează rata recurenței este dificilă, deoarece chistectomiile și alte intervenții chirurgicale
conservatoare sunt adesea efectuate laparoscopic, mai degrabă decât prin abord laparotomic, iar
rezultatele după laparoscopie versus laparotomie sunt evaluate în principal din studii retrospective.
Toate procedurile laparoscopice ar trebui totuși efectuate de către chirurgii oncologici instruiți
în proceduri laparoscopice extinse pentru a obține stadializare chirurgicală optimă și rezultate mai
bune atât în ceea ce privește supraviețuirea fără recidivă, cât și rata de conservare a fertilității [62].
Recidiva bolii pot fi diagnosticate prin marcherii tumorali crescuți, plus diagnosticarea
imagistică a masei ovariene sau pelvine.
Supraviețuirea fără progresie (PFS) a fost definită ca momentul de la data intervenției
chirurgicale primare până la detectarea primei recurențe sau a ultimei monitorizări.

25
 Supraviețuirea generală (SG) a fost definită ca perioada de la data intervenției chirurgicale
primare până la moartea cauzată TOBs sau a ultimei monitorizări.

1.6. Tratamentul chimioterapeutic al tumorilor ovariene borderline.

Majoritatea tumorilor ovariene borderline sunt diagnosticate în stadiul I. Cu toate acestea,
TOBs pot fi depistate și în stadiu avansat [8].
Rolul chimioterapiei adjuvante este discutabil, în special în cazurile de stadiul III-IV. Unele
studii recente au demonstrate că chimioterapia în stadiu avansat oferă un anumit beneficiu pentru
tratament, dar alte studii au negat acest lucru [81,92,4,22].
În baza datelor din literatură au fost descrise efectele și rolul chimioterapiei în tratamentul tumorilor
ovariene borderline.
Rolul chimioterapiei adjuvante în tumorile ovariene borderline în stadiu avansat este mai puțin
definit, deoarece ratele de răspuns raportate variază mult. În literature este raport pe baza unui lot de
pacienți cu TOBs care au primit chimioterapie pe bază de platină [4].
În acel raport, 21 de pacienți cu TOBs în stadiul III sau IV au primit chimioterapie pe bază de
platină după o intervenție chirurgicală citoreductivă inițială. Dintre pacienții care au suferit
laparotomie cu aspect secundar, 2 (29%) pacienți cu boală reziduală macroscopică după o intervenție
chirurgicală citoreductivă inițială au avut un răspuns complet la chimioterapie. O rată de răspuns
completă de 26% din pacienții cu boală reziduală macroscopică la intervenția chirurgicală
citoreductivă inițială.
Un alt studiu al grupului ginecologic de oncologie (GOG) a evaluat chimioterapia adjuvantă
la 32 de pacienți cu stadiul III BOTs [82]. În acest studio 14 pacienți au suferit laparotomie
secundară, iar 2 pacienți (25%) cu boală reziduală la intervenția chirurgicală inițială au avut un
răspuns complet.
Mai mult, un studiu efectuat pe 73 de pacienți cu TOBs și implanturi neinvazive a raportat o
rată de răspuns completă de 5% la chimioterapie la pacienții cu boală reziduală macroscopică [27].
În plus, un studiu efectuat pe 39 de pacienți cu TOBs cu implanturi invazive a raportat o rată
de răspuns completă de 14% la chimioterapie la pacienții cu boală reziduală macroscopică [26].
Nu s-a demonstrat că tratamentul adjuvant (chimioterapie sau radioterapie) îmbunătățește
esențial rata de supraviețuire a pacienților cu TOBs. Răspunsul la agenții citostatici obișnuiți este
scăzut, probabil legat de proliferarea lentă a acestor tumori. Nici ele nu par să răspundă la inhibitorii
estrogenului, în ciuda faptului că sunt receptori pozitivi ai estrogenului în 90% din cazuri. Din acest
motiv, nu există indicii actuale pentru utilizarea chimioterapiei sau terapiei cu hormoni, chiar și în
cazuri avansate [ 4].

26
 1.7. Supravețuirea pacientelor cu tumori ovariene borderline
Chambers și colab., au analizat că nu este o diferență între ratele de supraviețuire dintre
pacientele care au primit terapie adjuvantă comparativ cu cele tratate doar chirurgical.
În Tabelul 1 este evidențiată supravețuirea pacientelor cu tumori ovariene borderline după
stadiul tumoral și tipul histologic la 5, 10 și 15 ani.
Tabelul 1.3 Supravețuirea tumorilor ovariene borderline după stadiul tumoral și tipul
histologic.

Conform Tabelului 1.3, putem evedenția faptul că supravețuirea pacientelor cu tumori

ovariene borderline după mai mulți autori este excelentă.
Stadiul I -II este de 97-100 % la 5 ani, 83-92 % la 10 ani și 86-96 % la 15 ani.
Stadiul II-IV este de 75-97 % la 5 ani, 60-83 % la 10 ani și 57-73 % la 15 ani.
Tumorile ovariene borderline mucinoase au un pronostic mai favorabil fața de tumorile
ovariene borderline de tip seros [63].

27
 2. Materiale și metodele de cercetare
2.1. Materialul de studiu și metodele de cercetare utilizate în cadrul studiului
curent
Materialul de studiu
În cadrul acestui studiu au fost cercetate pacientele cu tumori ovariene borderline tip seros,
tratate chirurgical și combinat (chirurgical și chimioterapic) din Republica Moldova pe parcursul
anilor 2017-2020.
Cercetarea actuală este un studiul descriptiv, prospectiv și retrospectiv bazat pe analiza fișelor
de staționar și de ambulatoriu ale pacientelor cu tumorile ovariene borderline.
Metodele de cercetare
Din punctul de vedere al volumului eșantionului de studiu, care cuprinde 26 de paciente cu
tumori ovariene borderline, cercetarea este integrală.
În studiul de față au fost utilizate fișele de staționar internate în cadrul IMSP Institutul
Oncologic din Republica Moldova și fișele de ambulatoriu ale pacientelor cu tumori ovariene
borderline aflate la evidența medicul onco-ginecolog din Centrul Cosultativ Diagnostic al Institutului
Oncologic.
Pentru cercetare au fost analizate 26 de paciente cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, cu
vârsta medie 45,4 ani.
În urma analizei documentației și pacientelor, au fost evaluate următoarele criterii:
 Vârsta pacientelor;
 Mediul de trai;
 Anamneza ginecologică și obstetricală;
 Patologiile concomitente;
 Tipul histologic;
 Aspectul tumorii intra-operator;
 Tipul de tratament chirurgical conservativ sau radical;
 Tipul de tratament chimioterapeutic;

Metodele de cercetare utilizate în cadrul studiului curent:

1. Istorică – studierea evoluții bolii.
2. Comparativă – compararea cazurilor cu tumorile ovariene borderline în raport cu
dimensiunile variabilelor.
3. Epidemiologie descriptivă – descrierea caracteristicelor cazurilor incluse în studiu.

28
 4. Statistică – calcularea indicilor din materialul studiat, efectuarea analizei calitative și
cantitative a acestora.
5. Matematică – calcularea mediilor aritmetice simple de grupă.

2.2. Etapele efectuării studiului

Etapa – I Planificarea efectuării cercetării

 Definirea problemei, a scopului şi obiectivelor studiului;
 Determinarea volumului, a dimensiunilor eşantionului şi a metodelor de cercetare;
 Elaborarea chestionarului de evidenţă şi analiză a cazurilor studiate.
Etapa – II Colectarea materialului:
 Colectarea datelor statistice;
 Completarea chestionarelor în baza fişelor de staţionar.
Etapa – III Prelucrarea informaţiei
 Gruparea şi sistematizarea materialului;
 Introducerea datelor în chestionar, conform compartimentelor sale:
 date generale (vârsta, data adresării, prezența cancerului la rude, prezența obezității);
 date despre debutul maladiei (acuze);
 date despre tipul histologic(sunt descrise mai sus);
 date despre datele imunohistochimice (sunt descrise mai sus);
 date despre metodele de tratament chirurgical (sunt descrise mai sus);
 date despre metodele de tratament chimioterapic (sunt descrise mai sus).
Etapa – IV Analiza şi evaluarea
 Analiza datelor prin intermediul componentei Excel a suitei Microsoft Office;
 Evaluarea rezultatelor analizei.

2.3. Prelucrarea matematico-statistică a materialului

Datele acumulate au fost prelucrate cu ajutorul calculatorului personal. Analiza datelor a fost
realizată utilizând componenta Excel a suitei Microsoft Office cu ajutorul funcţiilor şi modulelor
acestei programe.

29
 3. Rezultatele proprii și discuțiile

Vârsta pacientelor cu tumori ovariene borderline, în studiu a fost cuprinsă între 18 și 65 de

ani, vârsta medie fiind de 45,4 ani. Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline conform
vârstei este demonstrată în figura de mai jos.

6 18-25 ani
5 26-35 ani

4 36-45 ani
46-55 ani
3
56-65 ani
2

0
Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline seroase
conform vârstei.

Figura 3.1 Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline conform vârstei.

Din figura 3.1 putem constata că vârsta de vârf este cea de 36-45 de ani, cu 8 cazuri (27,7 %),
pe al doilea loc s-au plasat două grupe de vârstă, cu intervale de la 26-35 de ani și 46-55 ani câte 5
cazuri, ce constituie 19,4 % pentru fiecare. Pe locul trei s-au plasat pacientele cu vârsta cuprinsă între
18-25 ani și 56-65 de ani a câte 4 cazuri respectiv câte 16.6 %.
Repartizarea după mediul de proviniență a pacientelor cu tumori ovariene borderline este
demonstrată în figura de mai jos.

REPARTIZAREA
PACIENTELOR
DUPĂ MEDIUL
DE TRAI, Rural,
15, 42%

REPARTIZAREA
PACIENTELOR
DUPĂ MEDIUL
DE TRAI, Urban,
21, 58%

30
 Figura 3.2. Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline după mediul de
proviniență.
Din figura 3.2 putem deduce că din mediul urban au fost prezentate 16 de paciente (58,3 %)
cu tumori ovariene borderline, iar din mediul rural – 10 paciente (42 %).
Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline conform stadiului procesului tumoral
sunt reprezentate în figura 3.3.

Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline

după stadiul FIGO
Stadiul I Stadiul II Stadiul III Stadiul IV

0%

27%

46%

27%

Figura 3.3 Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline conform stadiului

procesului tumoral
Analizând figura 3.3 concluzionăm că tumorile ovariene seroase sunt diagnosticate
preponderent în stadiul I în raport de 46% din paciente, în stadiul II- 27% şi respectiv în stadiul III-
27%.
Din figura 3.4 deducem că cel mai mare număr de paciente cu tumori ovariene borderline sunt
în perioadă fertilă – 18 de paciente (69,4 %), 5 paciente (19,4 %) sunt în menopauză și 3 paciente
(11,1 %) sunt virgine. În figura 3.4 B sunt prezentate 13 pacientele care au 1 sau 2 copii (50 %), 7
paciente care sunt nulipare (27,7 %) și paciente care au 6 și mai mulți copii (22,2 %).

31
 (50%)
(69,4%)

(27,7%)
(22,2%)
(19,4%)
(11,1%)

A B
Figura 3.4. Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline după perioada de
reproducere (A) și după numărul de nașteri (B).
În urma examinărilor pacientelor cu tumori ovariene borderline s-au diagnosticat și un șir de
patologii concomitente extragenitale care sunt demonstrate în figura de mai jos.
Fără
patologii
concomitent
e, 10
Obezitate, 2
Patologia
cardio-
vasculară, 2
Patologia
uterină, 6
Patologia
glandei
mamare, 2 Patologia
glandei
tiroide, 4

Figura 3.5 Repartizarea pacientelor cu tumorile ovariene borderline conform prezența

patologiilor concomitente.
Din figura 3.5 s-a observat că 10 paciente (38,48 %) nu au avut patologii concomitente. Din
cei care au avut cel mai des au prezentat patologii uterine - 6 cazuri (23,07 %), patologii ale glandei
tiroide - 4 cazuri (15,3%) și câte 2 paciente (7,69 %) au fost diagnosticate cu obezitate, patologii ale
glandei mamare și patologii cardio-vasculare.
Manifestările clinice ale pacientelor cu tumori ovariene borderline sunt demonstrate în figura
3.6.

32
 Constipații 16%

Creșterea
abdomenului în
dimensiuni 10%
Simptomatice,
slabiciuni 56%
Masa generală 40%
palpabilă,14% Asimptomatice,
44%
Dureri abdominale
20%

Figura 3.6 Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline după prezența

manifestărilor clinice.
Conform figurei 3.6 se vede că predomină nesemnificativ pacientele cu prezența
manifestărilor clinice în 56 % faţă de 44,6 % care erau asimptomatice.
Simptomul clinic cel mai des întâlnit este slăbiciunea generală preyentă în 40% paciente
urmată de durerea abdominală, care s-a depistată 20% paciente. Alte simptome majore sunt
constipație în 16% și masa abdominală palpabilă în 14% din paciente.
Dereglări în ciclul menstrual au fost prezente și la pacientele cu tumori ovariene borderline
unde sunt descrise în figura 3.7.

Asimptomatic,
Sîngerări 8
vaginale
intermenstru
ale, 2
Amenorea, 4
Oligomenorea,
4
Polimenorea, 4
Algodismenor,
12
Hipermenorea,
10

Figura 3.7 Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline după prezența dereglărilor
de ciclu menstrual
După prezența dereglărilor de ciclu menstrual pacientele s-au repartizat în felul următor: 12
paciente (33,3%) au suferit de algodismenoree, 10 paciente (27,7 %) de hipermenoree, câte 4
33
paciente (11,1 %) de polimenoree, oligomenoree și amenoree, respectiv, 2 paciente (5,5 %) au avut
sângerări vaginale intermenstruale, iar 8 paciente (22,2 %) nu au prezentat dereglări de ciclu
menstrual.
Pacientele cu tumori ovariene borderline au fost supuse intervenției chirurgicale pe cale
laparoscopică și laparotomică cu aprecierea ovarului afectat și sunt demonstrate în figura de mai jos.

Laparos
copic,
Bilate
14%
ral, Unilat
17, eral,
19,… Laparot
47%
omic
86%
Unilateral Bilateral Laparoscopic Laparotomic
A B
Figura 3.8 Repartizarea pacientelor după afectarea ovariană (A) și după calea de acces
chirurgicală (B).
Analizând figura 3.8 se determina că în cele mai multe cazuri tumorile ovariene borderline
sunt unilaterale – 14cazuri (52,7 %) și în 12 cazuri (47,2 %) afectează bilateral.
Aproape la toate pacientele din cele 22 de cazuri (86,1 %) s-a efectuat tratament laparotomic
și numai la unele – laparoscopic 4 cazuri (13,8 %).
În figura de mai jos sunt reprezentate criteriile de diagnostic intraoperatoriu al tumorilor
ovariene borderline seroase.

Creșterea
papilară, 22
Afectarea
ovariană
bilaterală, 15
Prezența Ruperea
ascitei, 4 capsulei
tumorii, 2

Figura 3.9. Criteriile de diagnostic inraoperatoriu la pacientele cu tumori ovariene borderline.

Din figura 3.9. vedem că criteriu cel mai des diagnosticat intraoperator la pacientele cu
tumorile ovariene borderline este creșterea papilară a tumorii la 78 % din paciente în 47% s-a

34
diagnosticat afectarea ovariană bilaterală. Prezența ascitei s-a depistat la 4 paciente (16,6 %) și la 2
paciente ce a constituit 14 % s-a determinat ruperea capsulei tumori.
Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline conform tratamentului aplicat numai
chirurgical sau combinat sunt arătate în figura de mai jos.

Combinat 7

Chirurgical 19

Figura 3.10. Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline conform tipulului de

tratament efectuat.
Din figura 20. observăm că în studiul efectuat prevalează pacientele care au fost supuse numai
tratamentului chirurgical la 19 paciente ce a constituit 75 % și în 7 cazuri cu 25 % , care au primit
tratamentul combinat (chirurgical și chimioterapic).
Repartizarea pacientelor după tratamentul chirurgical efectuat, în dependență de vârsta
pacientelor și tipul histologic al tumorii, este reprezentat în figura 21.

Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline

după tratamentul chirurgical efectuat până la 35 ani

chistectomie uni- și
bilaterală+ RO 23,7%
anexectomie unilaterală+RO
11,7%
histerectomie totală cu
anexectomie+ RO 3,8%

35
 Figura 3.11. Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline până la 35 ani după
tratamentul chirurgical efectuat

Din figura 3.11. observam că pacientele mai tinere de 35 de ani în 6 cazuri (23,07%), au fost
tratate preponderent cu operații de tip conservativ (chistectomie uni- și bilaterală, anexectomie
unilaterală cu rezecția omentului), iar operații radicale au fost efectuate la 3 paciente (11,53) în
volum de histerectomie totală cu anexectomie + rezecția omentului, și numai la o pacientă (3,8 %) –
histerectomie totală cu anexectomie.
În cazul pacientelor cu vârsta mai mare de 35 de ani, 15 paciente, ceea ce a constituit 57,69%,
au fost supuse intervenției chirurgicale radicale. Volum tratamentului chirurgical radical a fost de de
histerectomie subtotală la 2 paciente (7,69%) Histerectomie totală cu înlăturarea colului uterin la 13
paciente (50%), în ambele situaţii a fost cu anexectomie bilaterală şi rezecția omentului. Adaugător
cu efectuarea apendectomiei a fost la o pacientă (3,8%) care la revizuire s-a confirmat de tip sero-
mucinos.

Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline

după tratamentul chirurgical efectuat după la 35 ani

histerectomie subtotală
anexectomie bilaterală şi
rezecția omentului 7,69%

histerectomie totală
anexectomie bilaterală şi
rezecția omentului 50%

histerectomie subtotală
anexectomie bilaterală şi
rezecția omentului
+apendiciectomie 3,8%

Figura 3.12. Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline după 36 ani după
tratamentul chirurgical efectuat
Tratamentul combinat și schemele de polichimioterapie aplicate la pacientele cu tumori
ovariene borderline sunt demonstrate în figura 3.13.

36
 4
5++

Chimioterapie 3 cure+ chirurgical

Chimioterapie 6 cure+ chirurgical
Chimioterapie >6 cure+ chirurgical CAP CP
A B
Figura 3.14. Repartizarea pacientelor cu tumori ovariene borderline conform numărului de
cure și tipul de chimioterapie efectuat la pacientele trătate combinat.
În figura 3.14. A la 9 paciente ce a constituit 25 % s-a aplicat tratament combinat, chirurgical
și chimioterapic. În 4 cazuri (44,4 %) sau administrat 3 cure de polichimioterapie, iar 3 paciente care
au constituit 33,3 % au primit 6 cure și la 2 paciente (22,2) li s-a efectuat mai mult de 6 cure de
polichimioterapie.
După cum observăm în figura 3.14 B, schema CP (Ciclofosfamida+ Carboplatin ) a fost
aplicată la 5 paciente ceea ce a constituit 55,5 %, iar schema CAP
(Ciclofosfamida+Adriamicini+Doxorubicini) în 4 cazuri – 44,4 %.

Concluzii
1. Factorii de decizie în aplicarea tratamentului chirurgical conservativ sau radical, a fost
vârsta până la 35 ani, dorinţa de păstrare a fertilităţii, unde conform studiului observam că pacientele
mai tinere de 35 de ani în 23,07%, au fost tratate preponderent cu operații de tip conservator cu
chistectomie uni- și bilaterală, anexectomie unilaterală cu rezecția omentului, iar operațiile radicale
au fost efectuate la 11,53% din paciente în volum de histerectomie totală cu anexectomie + rezecția
omentului, și numai la o pacientă în raport de 3,8 % s-a efectuat histerectomie totală cu anexectomie.
2. În cazul pacientelor cu vârsta mai mare de 35 de ani, volum tratamentului chirurgical
radical a fost de histerectomie subtotală la 7,69% din paciente, histerectomie totală cu înlăturarea
colului uterin la 50% din paciente, în ambele situaţii a fost cu anexectomie bilaterală şi rezecția
omentului, daugător cu efectuarea apendectomiei a fost la o pacientă (3,8%) care la revizuire s-a
confirmat de tip sero-mucinos.
3. Diagnosticul intraoperator al tumorilor ovariene seroase borderline s-a bazat pe: creșterea
papilară a tumorii la 78 % din paciente, afectarea ovariană bilaterală prezentă în 47% din paciente,
prezența ascitei depistată la 16,6 % și 14 % din paciente s-a determinat ruperea capsulei
intraoperatorii a tumorii.

37
 4. Indicațiile pentru tratamentul chimioterapic a fost prezența implanturilor peritoneale și în
oment, cu stadiul II-III al procesului tumoral în 25 % din paciente, iar schemele de polichimioterapie
au fost CAP și CP, celelate 75 % din paciente tratamentul a fost limitat la intervenție chirurgicală.

38
 BIBLIOGRAFIE

1. Acs G. Serous and mucinous borderline (low malignant potential) tumors of the ovary. Am J
Clin Pathol 2005; 123[suppl]:S13–S53
2. Acs G. Serous and mucinous borderline (low malignant potential) tumors of the ovary. Am J
Clin Pathol 2005; 123[suppl]:S13 –S57
3. Auner V, Kriegshauser G, Tong D, Horvat R, Reinthaller A, Mustea A et al (2009) KRAS
mutation analysis in ovarian samples using a high sensitivity biochip assay. BMC Cancer 9:111
4. Barakat RR, Benjamin I, Lewis JL Jr, Saigo PE, Curtin JP, Hoskins WJ. Platinum-based
chemotherapy for advanced-stage serous ovarian carcinoma of low malignant potential.
Gynecol Oncol. 1995 Dec; 59(3):390-3
5. Barakat RR.Borderline tumors of the ovary. Obstet Gynecol Clin North Am. 1994 Mar;
21(1):93-105
6. Bent CL, Sahdev A, Rockall AG, Singh N, Sohaib SA, Reznek RH. MRI appearances of
borderline ovarian tumours. Clin Radiol 2009; 64:430 –438
7. Bostwick, D. G, Tazelaar, H. D, Ballon, S. C, Hendrickson, M. R, & Kempson, R. L.Ovarian
epithelial tumors of borderline malignancy. A clinical and pathologic study of 109 cases.
Cancer, (1986). , 58, 2052-2065.
8. Cadron I, Leunen K, Van Gorp T, Amant F, Neven P, Vergote I. Management of borderline
ovarian neoplasms.J Clin Oncol. 2007 Jul 10; 25(20):2928-37
9. Chambers JT, Merino MJ, Kohorn El, Schwartz PE: Borderline ovarian tumors. Am J Obstet
Gynecol 159:1088-1094, 1988
10. Chen YC, Lin KH: Chemotherapy-related side effects in children with acute lymphocytic
leukemia inTaiwan: a nursing perspective. Zhonghua Min Guo Xiao Er Ke Yi Xue Hui Za Zhi.
1992 Mar-Apr;33(2):119-29.
11. D. Timmerman, B. Van Calster, A. C. Testa et al., “Ovarian cancer prediction in adnexal masses
using ultrasound-based logistic regression models: a temporal and external validation study by
the IOTA group,” Ultrasound in Obstetrics and Gynecology, vol. 36, no. 2, pp. 226–234, 2010
12. Dârai E, le Fauvet R, Uzan C, Gouy S, Duvillard P, Morice P - Fertility and borderline ovarian
tumor: a systematic review of conservative management, risk of recurrence and alternative
options, Human Reproduction Update, Vol. 19, No. 2, pp. 151–166, 2013.
13. Deffieux X, Morice P, Camatte S, Fourchotte V, Duvillard P, Castaigne D. Results after
laparoscopic management of serous borderline tumor of the ovary with peritoneal implants.
Gynecol Oncol. 2005 Apr; 97(1):84-9
14. deSouza NM, O'Neill R, McIndoe GA, et al. Borderline tumors of the ovary: CT and MRI
features and tumor markers in differentiation from stage I disease. AJR Am J Roentgenol.
2005;184:999–1003.
15. du Bois A, Ewald-Riegler N, du Bois O, et al. Borderline tumors of the ovary: A systematic
review. Geburtsh Frauenheilk. 2009;69:807–833.
16. du Bois A., Ewald-Riegler N., du Bois O., Harter P. Borderline tumors of the ovary — a
systematic review // Geburtsh Frauenheilk. — 2009. — 69. — Р. 807–833.
17. Fauvet R, Boccara J, Dufournet C, Poncelet C, Daraï E. Laparoscopic management of
borderline ovarian tumors: results of a French multicenter study. Ann Oncol. 2005 Mar;
16(3):403-10.
18. Fauvet R., Boccara J., Dufournet C., David-Montefiore E., Poncelet C., Darai E. Restaging
surgery for women with borderline ovarian tumors: results of a French multicenter study //
Cancer. — 2004. — 100 (6). — Р. 1145–1151.
39
19. Fauvet R., Poncelet C., Boccara J. Fertility after conservative treatment for borderline ovarian
tumors: a French multicenter study // Fertil Steril. — 2005. — 83. — Р. 284.
20. Ferlay J, Steliarova-Foucher E, Lortet-Tieulent J, Rosso S, Coebergh JWW, Comber H, Forman
D, Bray F. Cancer incidence and mortality
21. Fischerova D et al (2012) Diagnosis, treatment, and follow-up of borderline ovarian tumors
Oncologist 17 1515–33 DOI: 10.1634/theoncologist.2012-0139 PMID: 23024155 PMCID:
3528384
22. Fort MG, Pierce VK, Saigo PE, Hoskins WJ, Lewis JL Jr.Evidence for the efficacy of adjuvant
therapy in epithelial ovarian tumors of low malignant potential.Gynecol Oncol. 1989 Mar;
32(3):269-72.
23. Fortin A., Morice P., Thoury A. Impact of infertility drugs after treatment of borderline ovarian
tumors: results of a retrospective multicenter study // Fertil Steril. — 2007. — 87. — Р. 591.
24. Fujii S, Kakite S, Nishihara K, Kanasaki Y, Harada T, Kigawa J, et al. Diagnostic accuracy of
diffusion-weighted imaging in differentiating benign from malignant ovarian lesions. J Magn
Reson Imaging 2008;28:1149–56
25. Gershenson DM, Silva EG, Levy L, Burke TW, Wolf JK, Tornos C (1998) Ovarian serous
borderline tumors with invasive peritoneal implants. Cancer 82(6):1096–1103
26. Gershenson DM, Silva EG, Levy L, Burke TW, Wolf JK, Tornos C. Ovarian serous borderline
tumors with invasive peritoneal implants.Cancer. 1998 Mar 15; 82(6):1096-103.
27. Gershenson DM, Silva EG, Tortolero-Luna G, Levenback C, Morris M, Tornos C. Serous
borderline tumors of the ovary with noninvasive peritoneal implants. Cancer. 1998 Nov 15;
83(10):2157-63.
28. Göran Tropé C, Kaern J and Davidson B (2012) Borderline ovarian tumours Best Pract Res Clin
Obstet Gynaecol 26 325–36 DOI: 10.1016/j.bpobgyn.2011.12.006
29. Gotlieb W.H., Chetrit A., Menczer J., Hirsh-Yechezkel G., Lubin F., Friedman E. et al.
Demographic and genetic characteristics of patients with borderline ovarian tumors as compared
to early stage invasive ovarian cancer // Gynecol Oncol. — 2005. — 97. — Р. 780.
30. Gotlieb W.H., Chetrit A., Menczer J., Hirsh-Yechezkel G., Lubin F., Friedman E. et al.
Demographic and genetic characteristics of patients with borderline ovarian tumors as compared
to early stage invasive ovarian cancer // Gynecol Oncol. — 2005. — 97. — Р. 780.
31. Hart WR (2005) Mucinous tumors of the ovary: a review. Int J Gynecol Pathol 24(1):4–25
32. Hauptmann S., Friedrich K., Redline R., Avril S. Ovarian borderline tumors in the 2014 WHO
classifi cation: evolving concepts and diagnostic criteria. Virchows Arch. 2017; 470 (2): 125–
42.
33. Ho CL, Kurman RJ, Dehari R, Wang TL, Shih IeMCancer Res. 2004 Oct 1; 64(19):6915-8.
34. Hricak H, Chen M, Coakley FV, Kinkel K, Yu KK, Sica G, et al. Complex adnexal masses:
detection and characterization with MR imaging--multivariate analysis. Radiology
2000;214:39–46
35. International Federation of Gynecology and Obstetrics F (1971) Classification and staging of
malignant tumours in the female pelvis. Acta Obstet Gynecol Scand 50(1):1–7
36. Jacobs I, Oram D, Fairbanks J, Turner J, Frost C, Grudzinskas JG. A risk of malignancy index
incorporating CA 125, ultrasound and menopausal status for the accurate preoperative diagnosis
of ovarian cancer. Br J Obstet Gynaecol. 1990;97(10):922–9..
37. Jones MB. Borderline ovarian tumors: current concepts for prognostic factors and clinical
management. Clin Obstet Gynecol 2006; 49:517 –525

40
38. K. Holcomb, Z. Vucetic, M. C. Miller, and R. C. Knapp, “Human epididymis protein 4 offers
superior specificity in the differentiation of benign and malignant adnexal masses in
premenopausal women,” The American Journal of Obstetrics and Gynecology, vol. 205, no. 4,
pp. 358.e1–358.e6, 2011
39. Karseladze A.I. To the morphology of mucinous borderline ovarian tumors Arkhiv patologii
[Archive of Pathology]. 1989; 51 (5): 40–6. (in Russian)
40. Klaudiusz Ciepliński, Maciej Jóźwik, Anna Semczuk-Sikora, Marek Gogacz, Dorota
Lewkowicz, Atanas Ignatov and Andrzej Semczuk. Expression of p53 and selected proliferative
markers (Ki-67, MCM3, PCNA, and topoisomerase IIα) in borderline ovarian tumors:
Correlation with clinicopathological features. DOI: 10.14670/HH-11-902 Histol Histopathol 33,
171-179 (2018)
41. Kleppe М., Bruls J., van Gorp T., Massuger L., et al. Mucinous borderline tumours of the ovary
and the appendix: a retrospective study and overview of the literature. Gynecol Oncol. 2014;
133 (2): 155–8
42. Kohler MF, Marks JR, Wiseman RW, Jacobs IJ, Davidoff AM, Clarke-Pearson DL et al (1993)
Spectrum of mutation and frequency of allelic deletion of the p53 gene in ovarian cancer. J Natl
Cancer Inst 85(18):1513–1519
43. Koskas M, Uzan C, Gouy S, Pautier P, Lhommé C, Haie-Meder C, Duvillard P, Morice P.
Prognostic factors of a large retrospective series of mucinous borderline tumors of the ovary
(excluding peritoneal pseudomyxoma). Ann Surg Oncol. 2011 Jan; 18(1):40-8
44. Kozlowski P, Chang SD, Jones EC, Berean KW, Chen H, Goldenberg SL. Combined diffusion-
weighted and dynamic contrast-enhanced MRI for prostate cancer diagnosis--correlation with
biopsy and histopathology. J Magn Reson Imaging 2006;24:108–13
45. Kurman RJ, Shih IeM. Pathogenesis of ovarian cancer: lessons from morphology and molecular
biology and their clinical implications. Int J Gynecol Pathol 2008; 27:151–160
46. Kurman RJ, Shih IM (2016) Seromucinous tumors of the ovary. What’s in a name? Int J
Gynecol Pathol 35(1):78–81
47. Landis JR, Koch GG. An application of hierarchical kappa-type statistics in the assessment of
majority agreement among multiple observers. Biometrics 1977;33:363–74.
48. Lee EJ, Kim SH, Kim YH, Lee HJ. Is CA-125 an additional help to radiologic findings for
differentiation borderline ovarian tumor from stage I carcinoma? Acta Radiol 2011;52:458–62
49. Lin PS, Gershenson DM, Bevers MW, Lucas KR, Burke TW, Silva EG. The current status of
surgical staging of ovarian serous borderline tumors. Cancer 1999; 85:905 –911
50. Longacre TA, McKenney JK, Tazelaar HD, Kempson RL, Hendrickson MR (2005) Ovarian
serous tumors of low malignant potential (borderline tumors): outcome-based study of 276
patients with long-term (> or =5-year) follow-up. Am J Surg Pathol 29(6):707–723
51. Mangili G, Somigliana E, Giorgione V, Martinelli F, Filippi F, Petrella MC, Candiani M,
Peccatori F. Fertility preservation in women with borderline ovarian tumours Cancer Treat Rev.
2016 Sep;49:13-24. doi: 10.1016/j.ctrv.2016.06.010. Epub 2016 Jul 7.
PMID:27428850DOI:10.1016/j.ctrv.2016.06.010
52. Mayr D, Hirschmann A, Löhrs U, Diebold JGynecol Oncol. 2006 Dec; 103(3):883-7.
53. Mok SC, Bell DA, Knapp RC, Fishbaugh PM, Welch WR, Muto MG et al (1993) Mutation of
K-ras protooncogene in human ovarian epithelial tumors of borderline malignancy. Cancer Res
53(7):1489–1492

41
54. Morice P, Camatte S, Rey A, Atallah D, Lhomme C, Pautier P et al (2003) Prognostic factors
for patients with advanced stage serous borderline tumours of the ovary. Ann Oncol 14(4):592–
598
55. Morice P, Uzan C and Gouy S (2010) Cirugía de los tumores epiteliales malignos del ovario
EMC-Ginecología-Obstetricia 10 1–16 [Article 41-555] DOI: 10.1016/S1283-081X(10)70778-5
56. Nakayama K, Nakayama N, Kurman RJ, Cope L, Pohl G, Samuels Y, Velculescu VE, Wang
TL, Shih IeM Cancer Biol Ther. 2006 Jul; 5(7):779-85.
57. Nomura K, Aizawa S (1996) Clinicopathologic and mucin histochemical analyses of 90 cases of
ovarian mucinous borderline tumors of intestinal and mullerian types. Pathol Int 46(8):575–580
58. Pathology of ovarian carcinoma.AU Seidman JD, Kurman RJ SO Hematol Oncol Clin North
Am. 2003 Aug;17(4):909-25.
59. patterns in Europe: estimates for 40 countries in 2012. Eur J Cancer. 2013 Apr;49(6):1374-403.
60. Poncelet C, Fauvet R, Boccara J, Daraï E. Recurrence after cystectomy for borderline ovarian
tumors: results of a French multicenter study. Ann Surg Oncol. 2006 Apr; 13(4):565-71.
61. Prat J. Pathology of the ovary. Philadelphia, PA: Saunders, 2004
62. Romagnolo C, Gadducci A, Sartori E, Zola P, Maggino T. Management of borderline ovarian
tumors: results of an Italian multicenter study.Gynecol Oncol. 2006 May; 101(2):255-60.
63. Ronnett BM, Kajdacsy-Balla A, Gilks CB, Merino MJ,Silva E, Werness BA, et al. Mucinous
borderline ovarian tumors: points of general agreement and persistent controversies regarding
nomenclature, diagnostic criteria, and behavior. Hum Pathol. 2004; 35:949-60.
64. Ronnett, B.M., et al., Pseudomyxoma peritonei in women: a clinicopathologic analysis of 30
cases with emphasis on site of origin, prognosis, and relationship to ovarian mucinous tumors of
low malignant potential. Hum Pathol, 1995. 26(5): p. 509-24.
65. Seidman JD, Kurman RJ SO. Pathology of ovarian carcinoma. Hematol Oncol Clin North Am.
2003 Aug;17(4):909-25.
66. Seidman JD, Russell P, Kurman RJ. Surface epithelial tumors of the ovary. In: Blaustein's
pathology of the female genital tract, 5th, Kurman RJ (Ed), Springer Verlag, New York 2002.
p.791.
67. Seidman JD, Soslow RA, Vang R, Berman JJ, Stoler MH, Sherman ME et al (2004) Borderline
ovarian tumors: diverse contemporary viewpoints on terminology and diagnostic criteria with
illustrative images. Hum Pathol 35(8):918–933
68. Shih Ie.M., Kurman R.J. Molecular pathogenesis of ovarian borderline tumors: new insights and
old challenges // Clin Cancer Res. — 2005. — 11 (20). — Р. 7273–7279.
69. Sieben NL, Macropoulos P, Roemen GM, Kolkman-Uljee SM, Jan Fleuren G, Houmadi R, Diss
T, Warren B, Al Adnani M, De Goeij AP, Krausz T, Flanagan AM J Pathol. 2004 Mar;
202(3):336-40.
70. Silverberg SG, Bell DA, Kurman RJ, Seidman JD, Prat J, Ronnett BM et al (2004), Borderline
ovarian tumors: key points and workshop summary. Hum Pathol 35(8):910–917.
71. Singer G, Kurman RJ, Chang HW, Cho SK, Shih IeMAm J Pathol. 2002 Apr; 160(4):1223-8
72. Singer G, Oldt R 3rd, Cohen Y, Wang BG, Sidransky D, Kurman RJ et al (2003) Mutations in
BRAF and KRAS characterize the development of low-grade ovarian serous carcinoma. J Natl
Cancer Inst 95(6):484–486
73. Singer G, Oldt R 3rd, Cohen Y, Wang BG, Sidransky D, Kurman RJ, Shih IeM J Natl Cancer
Inst. 2003 Mar 19; 95(6):484-6
74. Singer G, Stöhr R, Cope L, Dehari R, Hartmann A, Cao DF, Wang TL, Kurman RJ, Shih
IeMnAm J Surg Pathol. 2005 Feb; 29(2):218-24

42
75. Siriaunkgul, S., et al., Ovarian mucinous tumors of low malignant potential: a clinicopathologic
study of 54 tumors of intestinal and mullerian type. Int J Gynecol Pathol, 1995. 14(3): p. 198-
208
76. Skirnisdottir, I, Garmo, H, Wilander, E, & Holmberg, L. Borderline ovarian tumors in Sweden
1960-2005: trends in incidence and age at diagnosis compared to ovarian cancer. Int J Cancer,
(2008). , 123, 1897-1901
77. Sohaib SA, Sahdev A, Van Trappen P, Jacobs IJ, Reznek RH. Characterization of adnexal mass
lesions on MR imaging. AJR 2003; 180:1297 –1304
78. Song T., Hun Choi C., Lee Y.Y., Kim T.J., Lee J.W., Bae D.S. et al. Oncologic and
reproductive outcomes of cystectomy compared with oophorectomy as a treatment for
borderline ovarian tumours // Hum Reprod. — 2011. — 26 (8). — Р. 2008–2014.
79. Surgery for borderline tumor of the ovary. Tropé CG, Kristensen G, Makar A Semin Surg
Oncol. 2000 Jul-Aug; 19(1):69-75
80. Sursa: Conf. Dr. George Alexandru Filipescu, Societate de Obstetrică și Ginecologie din
România; Colegiul Medicilor din România, 2019, Ghid privind cacerul ovarian, Anexa nr. 28
81. Sutton GP, Bundy BN, Omura GA, Yordan EL, Beecham JB, Bonfiglio T. Stage III ovarian
tumors of low malignant potential treated with cisplatin combination therapy (a Gynecologic
Oncology Group study). Gynecol Oncol. 1993 Nov; 51(2):236-43.
82. Sutton GP, Bundy BN, Omura GA, Yordan EL, Beecham JB, Bonfiglio T. Stage III ovarian
tumors of low malignant potential treated with cisplatin combination therapy (a Gynecologic
Oncology Group study). Gynecol Oncol. 1991 Jun; 41(3):230-3.
83. Tavassoli FA, Devilee P. World Health Organization classification of tumors: pathology and
genetics of tumors of the breast and female genital organs. Lyon, France: IARC Press,2003
84. Taylor H.C. Jr. Malignant and semi-malignant tumors of the ovary // Surg. Gynecol. Obstet. —
1929. — 48. — Р. 204–230.
85. The management of borderline epithelial tumors of the ovary.Burger CW, Prinssen HM, Baak
JP, Wagenaar N, Kenemans P Int J Gynecol Cancer. 2000 May; 10(3):181-197.
86. Timmerman D, Valentin L, Bourne TH, Collins WP, Verrelst H, Vergote I, et al. Terms,
definitions and measurements to describe the sonographic features of adnexal tumors: a
consensus opinion from the International Ovarian Tumor Analysis (IOTA) Group. Ultrasound
Obstet Gynecol 2000;16:500–5.
87. Tingulstad S, Hagen B, Skjeldestad FE, Halvorsen T, Nustad K, Onsrud M. The risk-of-
malignancy index to evaluate potential ovarian cancers in local hospitals. Obstet Gynecol.
1999;93(3):448–52.
88. Tingulstad S, Hagen B, Skjeldestad FE, Onsrud M, Kiserud T, Halvorsen T, et al. Evaluation of
a risk of malignancy index based on serum CA125, ultrasound findings and menopausal status
in the pre-operative diagnosis of pelvic masses. Br J Obstet Gynaecol. 1996;103(8):826–31.
89. Trillsch F, Mahner S, Ruetzel J, Harter P, Ewald-Riegler N, Jaenicke F, du Bois A. Clinical
management of borderline ovarian tumors.Expert Rev Anticancer Ther. 2010 Jul; 10(7):1115-
24.
90. Trillsch F., Mahner S., Ruetzel J.D., Harter P., Ewald-Riegler D., Jaenicke J. et al. Clinical
management of borderline ovarian tumors // Expert Rev. Anticancer Ther. — 2010. — 10 (7).
— Р. 1115–1124
91. Tropé C, Davidson B, Paulsen T, Abeler VM, Kaern J. Diagnosis and treatment of borderline
ovarian neoplasms "the state of the art". Eur J Gynaecol Oncol. 2009; 30(5):471-82.

43
92. Trope C, Kaern J, Vergote IB, Kristensen G, Abeler V (1993) Are borderline tumors of the
ovary overtreated both surgically and systemically? A review of four prospective randomized
trials including 253 patients with borderline tumors. Gynecol Oncol 51(2):236–243
93. Tsili AC, Tsampoulas C, Charisiadi A, et al. Adnexal masses: accuracy of detection and
differentiation with multidetector computed tomography. Gynecol Oncol 2008; 110:22–31
94. Uzan C, Dufeu-Lefebvre M, Fauvet R, Gouy S, Duvillard P, Darai E et al (2012) Management
and prognosis of borderline ovarian Brenner tumors. Int J Gynecol Cancer 22(8):1332–1336
95. Van Gorp T, Veldman J, Van Calster B, Cadron I, Leunen K, Amant F, Timmerman D, Vergote
I. Subjective assessment by ultrasound is superior to the risk of malignancy index (RMI) or the
risk of ovarian malignancy algorithm (ROMA) in discriminating benign from malignant adnexal
masses. Eur J Cancer. 2012 Jul; 48(11):1649-56.
96. World Health Organization classification of tumors: pathology and genetics of tumors of the
breast and female genital organs. Lyon, France: IARC Press,2003
97. Yamamoto Y, Yamada R, Oguri H, Maeda N, Fukaya T. Comparison of four malignancy risk
indices in the preoperative evaluation of patients with pelvic masses. Eur J Obstet Gynecol
Reprod Biol. 2009;144(2):163–7.
98. Zanetta G, Rota S, Lissoni A, Meni A, Brancatelli G, Buda A. Ultrasound, physical
examination, and CA 125 measurement for the detection of recurrence after conservative
surgery for early borderline ovarian tumors. Gynecol Oncol 2001; 81:63–66
99. Zanetta G., Rota S., Chiari S., Bonazzi C., Bratina G., Mangioni C. Behavior of borderline
tumors with particular interest to persistence, recurrence, and progression to invasive
carcinoma: a prospective study // J Clin Oncol. — 2001. — 19. — Р. 2658
100. Бохман Я.В. Руководство по онкогинекологии. — СПб., 2002. — 542 c
101. Егоров О.О. Лапароскопічне орга нозберігаюче лікування пограничних пухлин і
ранньої онкологічної пато логії яєчників //Таврический медико биологический вестник. –
2012. – № 2, ч. 1 (58). – С. 115–117.
102. Новикова Е.Г., Баталова Г.Ю. Пограничные опухоли яичников. — М., 2007. — 159 с.

44
Anexe

45
 FIȘA DE EVALUARE A TEZEI DE LICENȚĂ
DE CĂTRE CONDUCĂTORUL ȘTIINȚIFIC
Evaluarea tezei de licență cu tema: _________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Elaborată de studentul (a)_______________________________________ grupa ____________

1. Evaluarea calității tezei și cercetării întreprinse:

1-5 puncte Puncte: .

2. Capacitatea de analiză și sinteză:

0,5-1,5 puncte Puncte: .

3. Respectarea regulilor de structurare și redactare a tezei de licență:

0,5-2 puncte Puncte: .

4. Calitatea bibliografiei:
0,5-1,5 puncte Puncte: .

Nota la etapa de evaluare de către conducătorul științific: _____________ Data: _____________

CONCLUZII: Teza de licență poate fi prezentată și susținută în fața Comisiei de Evaluare:

Da  Nu 

Conducător științific: __________________________________________ ______________

N.P., titlu științific și științifico-didactic Semnătura

Șeful catedrei _________________________________________ _______________

N.P., titlu științific și științifico-didactic Semnătura

46
 FIȘA DE EVALUARE A TEZEI DE LICENȚĂ
DE CĂTRE MEMBRII COMISIEI DE EVALUARE

Evaluarea tezei de licență cu tema: _________________________________________________

_____________________________________________________________________________
Elaborată de studentul (a)_______________________________________ grupa ____________

Criteriile de evaluare a tezei de licență:

1. Calitatea redactării tezei de licență și respectarea regulilor de structurare:

0,5-2,0 puncte Puncte: .

2. Evaluarea calității cercetării realizate:

0,5-2,0 puncte Puncte: .

3. Calitatea bibliografiei:
0,5-1,0 puncte Puncte: .

4. Calitatea expunerii orale și a răspunsurilor adresate de către Comisie:

0,5-4,0puncte Puncte: .

5. Aspecte ale tezei au fost publicate și/sau prezentate la foruri științifice:

1,0 punct Puncte: .

Nota la etapa de evaluare de către membrul comisiei de evaluare:

Membrul Comisiei ____________________________________________________________

N.P., titlu științific și științifico-didactic

Data: __________________ _________________________

Semnătura

47