Ires - Discriminare Şi Discurs Al Urii În România

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL
NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL

DISCRIMINĂRII ÎN ROMÂNIA
ȘI PERCEPȚIILE ACTUALE
ASUPRA INFRACȚIUNILOR
MOTIVATE DE URĂ
Sondaj de opinie
2018
Scurt rezumat
Fenomenul discriminării este perceput ca fiind o problemă de către mare majoritate a populației (71%), 63%
considerând că el se manifestă cu o frecvență ridicată în societatea românească.
1/3 dintre respondenți cunosc fenomenul discriminării din experiență directă, dar există și o percepție indirectă
mediată de televiziune (29%), Internet (9%), familie (9%), prieteni (6%) și rețele de socializare (5%).
Raportarea identitară la alte persoane cu caracteristici diferite se face preponderent după starea de sănătate (61%),
obiceiurile (53%), orientarea sexuală (47%), limba (44%) și religia (42%), ceea ce sugerează indirect și categoriile de
persoane care sunt cel mai probabil să fie discriminate în România.
Teama de diferență se manifestă într-un nivel ridicat de neîncredere, mai ales în homosexuali (74%), romi (72%),
imigranți (69%), musulmani (68%), persoane cu HIV SIDA (58%), persoane de altă religie (58%), maghiari (53%) și evrei
(46%).
Scala distanței sociale ne indică o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu
acceptă să le fie prieteni), imigranți (39% nu acceptă să le fie rudă, 30% nu acceptă să le fie prieteni), musulmani (39%
nu acceptă să le fie rudă, 28% nu acceptă să le fie prieteni), persoane care aparțin altor secte religioase (31% nu
acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni) și persoane infectate cu HIV/SIDA (27% nu acceptă să le fie
rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni). În clasa a doua de intoleranță se află categoriile definite prin criteriul etnic,
în următoarea ordine: romii (29% nu acceptă să le fie rudă, 18% nu acceptă să le fie prieteni), maghiarii ((24% nu
acceptă să le fie rudă, 15% nu acceptă să le fie prieteni) și evreii (21% nu acceptă să le fie rudă, 14% nu acceptă să le
fie prieteni).
Cifrele ne arată că discriminarea în România este preponderent definită de homofobie, dar există și nuanțe
semnificative de xenofobie, șovinism și antisemitism.
SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN
ROMÂNIA ȘI PERCEPȚIILE ACTUALE ASUPRA INFRACȚIUNILOR MOTIVATE DE URĂ
Scurt rezumat
Aproape jumătate dintre români (46%) cred că sunt superiori altora, deși nu sunt perfecți, ceea ce din nou indică un
etnocentrism limitativ și închis, marcat de teama față de diferență. Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu
căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil.
Peste 60% din români îi consideră pe musulmani ca fiind potențial periculoși, iar 52% cred că imigranții ar trebui opriți
la granițele Europei. Frica de diferență apare și când e vorba de persoanele cu dizabilități, 51% din respondenți
considerând că acestea trebuie internate în instituții speciale. Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru
România de aproape jumătate dintre români, neîncrederea în străinii acre critică România este confirmată de 50%
dintre respondenți, iar Soros este un personaj real care a făcut rău României pentru 36% dintre români.
Cifrele ne arată faptul că orizontul de așteptare pentru discursul urii este marcat de frici și prejudecăți serioase față
de tot ceea ce nu e românul tipic ortodox, heterosexual și naționalist, ceea ce ne indică un teren extrem de fertil
pentru o priză serioasă a discursului urii și a negării valorilor liberale clasice.
70% dintre respondenți afirmă că știu ce este discursul urii, percepția directă sau indirectă fiind marcată cel mai
frecvent pe bază de etnie (47%), orientare politică (40%), religie (33%), orientare sexuală (31%) și dizabilitate (31%).
Locurile cele mai frecvente unde respondenții au fost martori la discursul urii au fost strada (53%), locul de muncă
(24%) și cercul de prieteni (19%).

Scurt rezumat
Din perspectivă temporală, marea majoritate (65%) consideră că în ultimii ani discursul urii a crescut în România, ceea
ce sugerează mai degrabă o involuție sau o depărtare fașă de valorile liberale europene asumate în cadrul UE. Școala,
guvernul și biserica sunt principalele instanțe care ar trebui să se implice mai mult pentru a opri discursul urii în
societate.
70% dintre respondenți cred că persoanele care practică discursul urii ar trebui pedepsite, din care 54% prin
avertisment, 30% prin amendă și 12% prin închisoare.
Infracțiunile motivate de ura față de alte persoane motivate pe unul din criteriile etnic, rasă, religie, orientare sexuală
sau politică sunt și ele prezente în percepția respondenților, cele mai frecvente fiind agresiunea verbală (76%),
agresiunea fizică (62%), amenințarea (53%) și încălcarea sau distrugerea de proprietate (52%).
În situația în care ar fi victima unei infracțiuni motivate de ură, 88% dintre români spun că ar raporta acest incident
instituțiilor abilitate. Dincolo de situația ipotetică, numai 18% susțin că ar fi fost victima unei infracțiuni motivate de
ură. Principalii promotori ai discursului urii în România sunt oamenii obișnuiți(23%),
conducătorii/politicienii/parlamentarii (21%) și mass media (7%).
În concluzie, fenomenul discriminării este unul prezent și consistent în România. Frica de alteritate, intoleranța față
de diferența bazată pe orientarea sexuală, sănătate, religie, limbă sunt realități incontestabile care fac ca orizontul
de receptare a discursului urii să fie unul fertil. De altfel, discursul urii face parte din cotidian, iar tendința recentă
este una de creștere, printre principalii promotori fiind politicienii și mass media.
În aceste condiții, principalele recomandări de combatere a discriminării și a discursului bazat pe ură ar viza campanii
de informare, cursuri speciale la orele de educație civică din școli, un pact transpartinic de reținere de la promovarea
discriminării și a discursului urii în spațiul public, precum și modificarea legislației privind pedepsirea discriminării și
discursului bazat pe ură.
METODOLOGIE
Volumul eșantionului: 1.300 subiecți de peste 18 ani
Probabilist, reprezentativ la nivelul populației adulte din

Tipul eșantionului:
România
Reprezentativitate: Eroare maximă tolerată ± 2,7%
Metoda: CATI
Perioadă de desfășurare: 26 Noiembrie – 10 Decembrie 2018

Credeți că fenomenul discriminării este o problemă actuală în România?
Da
71%
Nu
29%

În opinia dvs., cât de des se manifestă fenomenul discriminării în România?
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Foarte des 21%
Des 42%
Rar 31%
Deloc 5%
Nu știu 1%

Când este vorba de modul în care vă formați părerea despre persoanele diferite ca
etnie, religie, orientare sexuală, de unde vă informați cel mai mult?
0% 20% 40%
Experiență directă 33%
Televiziune 29%
Site-uri de pe Internet 9%
Familie 9%
Prieteni 6%
Rețele de socializare 5%
Cărți/literatură 2%
Ziare 1%
Radio 1%
Altă sursă 2%
Nu știu/ Nu răspund 2%

Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele caracteristici,
atunci când vă raportați favorabil sau nefavorabil la o altă persoană?
Foarte important sau important Deloc sau puțin important Nu știu/ Nu răspund
etnia 27% 72% 1%
religia 42% 57% 1%
limba 44% 54% 1%
obiceiurile 53% 46% 1%
culoarea pielii 15% 84% 1%
îmbrăcămintea 28% 71% 1%
sexul 27% 71% 2%
orientarea sexuală 47% 52% 1%
starea de sănătate 61% 39%
profesia 38% 61% 1%
Situația financiară 32% 68%
Aspectul fizic 29% 70% 1%
Altul 17% 39% 44%

PROCENTE CUMULATIVE
Câtă încredere aveți în…?
Foarte multă+Multă Puțină+Deloc Nu știu/ Nu răspund
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Vârstnici 79% 20% 1%

Persoanele cu dizabilități 72% 26% 2%
Femei 69% 30% 1%
Săraci 64% 35% 1%
Tineri 61% 38% 1%
Bărbați 59% 40% 1%
Evrei 45% 46% 10%
Șomeri 43% 55% 4%
Persoanele de etnie maghiară 42% 53% 5%
Persoanele aparținând sectelor religioase 40% 56% 3%
Persoanele infectate cu HIV/SIDA 32% 58% 10%
Musulmani 27% 68% 5%
Imigranți 26% 69% 4%
Persoanele de etnie romă 25% 72% 2%
Homosexuali 22% 74% 4%

Ați accepta ca o persoană infectată cu HIV/SIDA să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%
Vă fie rudă -27% 73%
Vă fie prieten -23% 77%
Vă fie coleg de muncă -17% 83%
Locuiască pe aceeași scară/ stradă -13% 87%
Locuiască în același oraș/ comună -7% 93%
Locuiască în România -6% 94%
Viziteze România -6% 94%
Nu aș accepta niciuna dintre variante (SPONTAN) -96% 4%

Ați accepta ca o persoană cu dizabilități să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Ați accepta ca o persoană de etnie romă să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Ați accepta ca o persoană de etnie maghiară să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Ați accepta ca o persoană de etnie germană să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Ați accepta ca un evreu să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Ați accepta ca o persoană aparținând sectelor religioase să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Ați accepta ca un imigrant să...?
Nu Da
-100% -50% 0% 50% 100%

Ați accepta ca o persoană de culoare să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Ați accepta ca o persoană săracă să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Ați accepta ca un șomer să...?
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Ați accepta ca o persoană cu orientare homosexuală să...?
Nu Da
-100% -50% 0% 50% 100%

Ați accepta ca o persoană de religie musulmană să...?
Nu Da
-120% -100% -80% -60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80% 100%

Sunteți de acord cu următoarele propoziții?
Acord Dezacord Nu știu/ Nu răspund
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Deși nu sunt perfecți, românii sunt superiori altora 46% 53% 1%
Căsătoria dintre persoane de același sex este

acceptabilă
27% 72% 1%
Parteneriatul civil poate fi o soluție pentru

persoanele de același sex
38% 60% 2%
Musulmanii pot fi considerați, în general, periculoși 36% 62% 2%
Imigranții trebuie opriți la granițele Europei 44% 52% 4%
NU am încredere în străinii care critică România 50% 48% 2%
Naționalismul este o mișcare necesară pentru

România
48% 47% 5%
Soros a făcut mult rău României 36% 39% 25%
Persoanele cu dizabilități ar trebui internate în

instituții speciale
51% 46% 3%
Avortul trebuie interzis 42% 54% 4%

Dumneavoastră știți ce înseamnă DISCURSUL BAZAT PE URĂ?
Da
70%
Nu
30%

Ați auzit sau ați fost vreodată martor la exprimarea în România a unei opinii negative
și incitarea la ură față de o persoană/grup pentru că aparține unei alte....
Da, mi s-a întâmplat mie Da, i s-a întâmplat cuiva pe care îl cunosc Da, dar nu cunosc persoana Nu Nu știu/ Nu răspund
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
etnii 8% 13% 26% 51% 2%
religii 7% 10% 16% 66% 1%
rase 3% 11% 16% 69% 1%
orientări sexuale 2% 8% 21% 68% 1%
orientări politice 8% 13% 19% 59% 1%
de alt sex 2% 7% 13% 77% 1%
persoane cu defecte fizice 3% 14% 11% 71% 1%
persoane cu dizabilități 3% 15% 12% 69% 1%
Altă situație 1% 1% 1% 88% 9%

Unde anume s-a întâmplat să fiți martor la această experiență?
Întrebare filtrată – respondenți care spun că au fost martori la cel puțin o astfel de experiență – 74%
Nu Da
-150% -100% -50% 0% 50% 100%
Pe stradă -47% 53%
În familie -94% 6%
În cercul de prieteni -81% 19%
La locul de muncă -76% 24%
În altă parte -86% 14%
Nu știu -94% 6%
Nu răspund -97% 3%

Unde altundeva s-a întâmplat să fiți martor la această experiență?
Întrebare filtrată – respondenți care spun că au fost martori la cel puțin o astfel de experiență și în alte locuri – 14%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
În mass-media 64%
În diverse locuri publice 19%
La școală 6%
În social media/ Pe internet 4%
În vecini 3%
La un spital 2%
Alt răspuns 1%

Credeți că în ultimul an, intensitatea discursului bazat pe ură față de alte
persoane ...
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
A crescut 65%
A rămas la fel 21%
A scăzut 11%
Nu știu 3%

În opinia dumneavoastră, cine ar trebui să se implice mai mult pentru a opri
discursul bazat pe ură în societate?
Nu Da
-120% -100% -80% -60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80%
Școala -41% 59%
Guvernul -45% 55%
Biserica/cultele religioase -48% 52%
Președintele -54% 46%
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării -54% 46%
Societatea civilă -55% 45%
Parlamentul -55% 45%
Mass media -58% 42%
Poliția -58% 42%
Autoritățile locale -58% 42%
Alții -90% 10%
Nu știu/ Nu răspund -99% 1%

Credeți că persoanele care practică discursul urii ar trebuie pedepsite?
Da
70%
Nu știu
2% Nu
28%

Cum credeți că ar trebui pedepsite persoanele care practică discursul urii?
Întrebare filtrată – respondenți care spun că persoanele care practică discursul urii ar trebuie pedepsite – 70%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Avertisment 54%
Amendă 30%
Închisoare 12%
Nu știu 3%
Nu răspund 1%

Dumneavoastră ați auzit vreodată de comiterea în România a următoarelor infracțiuni
motivate de ura față de alte persoane pentru că aparțin unei alte aparțin unui grup
diferit, pe criterii de etnie, rasă, religie, orientarea sexuală, apartenență politică
etc....?
Da Nu Nu știu/ Nu răspund
0% 20% 40% 60% 80% 100%
amenințare 53% 45% 2%
hărțuire 49% 49% 2%
încălcare sau distrugerea de proprietate 52% 46% 2%
agresiune fizică 62% 37% 1%
agresiunea verbală 76% 22% 2%
crimă 36% 62% 2%

Dacă ați fi victima unei infracțiuni motivate de ură, ați raporta acest incident
instituțiilor abilitate?
Da
88%
Nu știu/ Nu
răspund
1% Nu
11%

Dvs. ați fost victima infracțiunilor motivate de ură?
Nu
81%
Da
18%
Nu știu/ Nu
răspund
1%

Cine credeți că promovează cel mai mult discursul de ură în România?
Întrebare deschisă
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Oamenii obișnuiți/ Persoane din diverse categorii 23%

Clasa politică/ Partidele politice 13%
Mass media 7%
Conducătorii țării 5%
Guvernul/ PSD 5%
Parlamentarii 3%
Președintele țării 3%
Minoritățile etnice 3%
Biserica/ Liderii religioși 1%
Extremiști/ Grupări extremiste 1%
Tinerii 1%
Societatea civilă 1%
Alt răspuns 4%
Nu știu 27%
Nu răspund 3%


Ires - Discriminare Şi Discurs Al Urii În România

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Ires - Discriminare Şi Discurs Al Urii În România

Încărcat de

Drepturi de autor:

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL

NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN

Probabilist, reprezentativ la nivelul populației adulte din

Reprezentativitate: Eroare maximă tolerată ± 2,7%

Perioadă de desfășurare: 26 Noiembrie – 10 Decembrie 2018

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

Foarte des 21%

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN

Experiență directă 33%

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN

etnia 27% 72% 1%

religia 42% 57% 1%

limba 44% 54% 1%

obiceiurile 53% 46% 1%

culoarea pielii 15% 84% 1%

îmbrăcămintea 28% 71% 1%

sexul 27% 71% 2%

orientarea sexuală 47% 52% 1%

starea de sănătate 61% 39%

profesia 38% 61% 1%

Situația financiară 32% 68%

Aspectul fizic 29% 70% 1%

Altul 17% 39% 44%

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN

Foarte multă+Multă Puțină+Deloc Nu știu/ Nu răspund

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Vârstnici 79% 20% 1%

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN

-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Vă fie rudă -27% 73%

Vă fie prieten -23% 77%

Vă fie coleg de muncă -17% 83%

Locuiască pe aceeași scară/ stradă -13% 87%

Locuiască în același oraș/ comună -7% 93%

Locuiască în România -6% 94%

Viziteze România -6% 94%

Nu aș accepta niciuna dintre variante (SPONTAN) -96% 4%

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN

-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Vă fie rudă -7% 93%

Vă fie prieten -5% 95%

Vă fie coleg de muncă -4% 96%

Locuiască pe aceeași scară/ stradă -3% 97%

Locuiască în același oraș/ comună -3% 97%

Locuiască în România -3% 97%

Viziteze România -3% 97%

Nu aș accepta niciuna dintre variante (SPONTAN) -98% 2%

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN

-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Vă fie rudă -29% 71%

Vă fie prieten -18% 82%

Vă fie coleg de muncă -11% 89%

Locuiască pe aceeași scară/ stradă -10% 90%

Locuiască în același oraș/ comună -8% 92%

Locuiască în România -8% 92%

Viziteze România -7% 93%

Nu aș accepta niciuna dintre variante (SPONTAN) -94% 6%

SONDAJ DE OPINIE LA NIVEL NAȚIONAL PRIVIND NIVELUL DISCRIMINĂRII ÎN

-150% -100% -50% 0% 50% 100% 150%

Vă fie rudă -24% 76%

Vă fie prieten -15% 85%

Vă fie coleg de muncă -11% 89%

Locuiască pe aceeași scară/ stradă -10% 90%

Locuiască în același oraș/ comună -9% 91%