PARTEA A II-A: CERCETARE PRIVIND IMPORTANȚA

COMUNICĂRII ORALE ÎN EVENIMENTELE DE TIP

NETWORKING
Se analizează rezultatele obținute ca urmare a aplicării chestionarului privind importanța
comunicării orale în evenimentele de tip networking.

2.1. Metodologia cercetării

Scopul cercetării a fost acela de a determina opinia oamenilor cu privire la importanța
comunicării orale în evenimentele de tip networking.

Obiectivele cercetării vizează:

o identificarea tipului de comunicare preferat de respondenți în cadrul

evenimentelor de tip networking;
o identificarea avantajelor și dezavantajelor comunicării orale;
o stabilirea importanței utilizării citatelor, datelor statistice și a exemplelor în
comunicarea orală.

Cercetarea realizată a fost exploratorie, de tip sondaj, fără reprezentativitate statistică.

Instrumentul de colectare a datelor a fost chestionarul (Anexa nr. 1). În ceea ce

privește întrebările din chestionar, există 5 de identificare a respondentului, adică intrebari socio-
demografice și 20 de conținut. Din totalul de 25 de întrebări, doar 2 sunt deschide, 4 întrebări
sunt cu variante dihotomice, 16 multihotomice, iar 3 utilizează scala de evaluare cu 5 nivele, tip
Likert.

Realizarea și distribuirea sondajului a fost posibilă datorită platformei Google Forms.

Cercetarea s-a derulat în perioada 15 martie-19 martie 2020.

Am distribuit online chestionarul unui număr de 50 de persoane. Dintre acestea, doar 26

de persoane au completat chestionarul, dar una dintre ele a menționat că nu a auzit niciodată de
termenul de “networking”. Acest răspuns a fost anulat, astfel eșantionul este format din 25 de
persoane, care au auzit de acest termen și pot oferi răspunsuri plauzibile pentru obiectivele
noastre.

2.2. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

Majoritatea respondenților au fost de sex feminin, într-un procent de 60%.
 În ceea ce privește vârsta, 72% au între 18 și 24 ani, 16% între 25 și 35 ani și 12% între
46 și 55. Nu a existat nicio persoană cu vârsta cuprinsă între 36 și 35 ani sau cu vârsta mai mare
de 55 de ani.

Venitul lunar al respondeților este variat, avem un procent de 36% cu venituri între 2001
și 3000 lei, 28% între 3001 și 4000 lei, 16% fără venit, în proporție egală de 8% cu venituri între
4001 și 5000 lei și venituri peste 5000 lei și pe ultimul loc cu 4% cei cu venituri sub 2000
lei/lună.

În ceea ce privește statutul socio-profesional, 68% sunt angajați, 24% elevi sau
studenți, iar restul liberi profesioniști. Nu au existat șomeri sau pensionari. Acesta este probabil
factorul care influențează cel mai mult participarea respondenților la evenimente de tip
networking.

Figura nr. 1. Gruparea respondenților în funție de statutul socio-profesional

Ultima formă de învățământ absolvită a fost, în proporție de 72% facultatea, 16%

liceul și 12% masteratul.

Având în vedere că toți respondenții au auzit de termenul de “networking”, am vrut să

vedem cu ce asociază acest termen. Respondenții au avut posibilitatea să aleagă mai multe
variante de răspuns, întrucât termenul putea fi legat de oricare dintre variantele date. Astfel,
termenul de “networking” a fost asociat în proporție de 30,8% cu schimbul de informații și idei,
în proporție de 17,3% cu rețelele sociale, 15,4% cu relațiile interumane și 13,5% cu rețeaua
computerizată. Cele mai mici procentaje s-au înregistrat la atragerea de persoane cu idei și
interese commune 11,5%, precum și conferințele video și rețelele cu un interes comun, cu un
procent egal de 3,8%. Pe ultimul loc s-au situate interviurile și expozițiile, seminariile și
conferințele cu un procent de 1,9% fiecare.

Figura nr. 2. Asocierea termenului de “networking”

Respondenții au fost chestionați referitor la frecvența cu care consideră că iau parte la

evenimente de tip “networking”, iar un procent de 36% au spus deseori, ceea ce confirmă
faptul că statutul socio-profesional influențează direct proporțional frecvența de participare. De
asemenea, 12% dintre respondenți connsideră că nu au luat parte niciodată la un astfel de
eveniment, ceea ce este puțin nprobabil și demonstrează o înțelegere slabă a acestui termen.
 Figura nr. 3. Frecvența de participare la evenimente de tip “networking”

O altă întrebare care permitea alegerea mai multor variante de răspuns a fost legată de
mediul în care se desfășoară acest tip de eveniment, iar majoritatea le-a asociat cu viața
profesională, fie că vorbim de job 50%, fie că vorbim de studii 34,3%. Niciunul dintre
respondenți nu a asociat networking-ul cu natura sau ecologia.

Figura nr. 3 Asocierea termenului de “networking” cu mediul de desfășurare

Surprinzător, un procent mai mare, de 52% dintre persoanele chestionate consideră că nu

este nevoie de o pregătire în prealabil, înainte de participarea la un astfel de eveniment.
 Figura nr. 4 Opinia respondenților cu privire la necesitatea efectuării unei pregătiri
înainte de participarea la un eveniment de tip “networking”

În ceea ce privește tipurile de comunicare preferate, comunicare “față în față” a obținut

cel mai mare procentaj, de 73,1%, urmată de comunicarea prin zoom/skype și de mesajele scrise
(SMS) cu 7,7%. Niciun respondent nu a ales email-ul sau telefonul. Dat fiind contextual actual,
există posibilitatea ca pandemia să fi afectat această alegere și oamenii să prefere acum
interacțiunea față în față mai mult decât o făceau în trecut.

Figura nr. 5 Tipurile de comunicare preferate

Chestionați cu privire la importanța comunicării orale în cadrul evenimentelor de tip

networking, mai mult de jumătate 69,2% au fost total de acord și 30,8% de acord.
 Figura nr.6
Măsura în care respondenții sunt de acord cu ideea că în cadrul evenimentelor de
networking comunicarea orală este importantă

Aceeași întrebare le-a fost adresată și cu privire la importanța comunicării scrise în

cadrul acestor evenimente. La această întrebare respondenții au fost în proporție de 15,4% total
de accord, 57,7% de acord și 26,9% neutru.

Figura nr. 7 Măsura în care respondenții sunt de acord cu ideea că în cadrul

evenimentelor de networking comunicarea scrisă este importantă

Cele mai definitorii aspecte în comunicarea orală țin de limbajul folosit 42,3%, de tonul
vocii și limbajul corpului. Niciun respondent nu a ales caracteristicile fizice ca fiind importante.
 Figura nr. 8 Aspecte definitorii în comunicarea orală

În ceea ce privește modalitatea de desfășurare a comunicării, 84,6% dintre respondenți

prefer comunicarea direct, în care cele mai importante idei sunt spuse la început. Doar 15,4%
consideră că mesajul ar trebui să înceapă cu formule introductive și abia apoi cu exprimarea
ideilor principale.

Figura nr 9 Preferințele respondenților în ceea ce privește comunicarea directă și

indirectă

Tot legat de modul de desfășurare a comunicării orale, dialogul cu auditoriul este

considerat cel mai eficient 27,9%, urmat de exemple 23,9% și de contactul vizual 19,6%.
 Figura nr 10 Factori importanți în comunicarea orală

Cel mai mare avantaj al comunicării orale este considerat faptul că emițătorul poate să-
și exprime ideile rapid și ușor 46,2%, urmat de folosirea tehnicilor de persuasiune, mimică și
gesturi 26,9%.

Figura nr 11 Avantajele comunicării orale

Cel mai mare dezavantaj al comunicării orale este considerat faptul că emoțiile
emițătorului pot distorsiona mesajul 42,3%, dar și că mesajul poate fi interpretat greșit sau că
auditoriul își pierde rapid atenția.
 Figura nr 12 Dezavantajele comunicării orale

88,5% dintre respondenți consider că evenimentele de tip networking au fost afectate de

pandemia de covid 19.

Figura nr 13 Influența pandemiei asupra evenimentelor de tip networking

Respondenții văd comunicarea orală a fiind mai importantă atunci când se susține un
interviu, o prezentare și în cadrul unei ședințe.
 Figura nr 13 Evenimente care necesită utilizarea ccomunicării orale

Respondenților li s-a cerut părerea cu privire la utilizarea unei glume/ anecdote la

începutul unui discurs. Marea majoritate 76,9% au fost de părere că acest lucru depinde de
situație, de auditoriu etc. Astfel, studierea publicului și a temei în prealabil este vitală.

Figura 14 Preferințele respondenților cu privire la utilizarea unei glume/ anecdote

la începutul unui discurs
 De asemenea, respondenții au fost chestionați cu privire la importanța utilizării datelor
statistice și a exemplelor în comunicarea orală. 84,6% sunt de părere că da, iat 7,7% nu știu
exact dacă acestea sunt importante.

Figura nr 15 Importanța utilizării datelor statistice în comunicarea orală

În ceea ce privește importanța utilizării citatelor, 46,2% sunt de părere că acestea ar trebui
utilizate și 42,3% că nu ar trebui.
 Figura nr 16 Importanța utilizării citatelor în comunicarea orală

CONCLUZII
În concluzie, chiar dacă respondenții au auzit de termenul de “networking” și reușesc să-l
asocieze cu diferite evenimente, nu reușesc să-și dea seama cât de des au luat/ iau parte la astfel
de evenimente. Deși toți respondenții sunt angajați, elevi, studenți sau liberi profesioniși, 12%
cred că nu au participat niciodată la un astfel de eveniment, lucru puțin probabil.

Mai mult de jumătate dintre cei care care completat chestionarul consideră că o pregătire
în prealabil nu este necesară, înainte de participarea la un astfel de eveniment. Cu toate acestea,
76,9% consideră că utilizarea unei glume/ anecdote se poate face raportându-ne la situație. Acest
lucru ar presupune o pregătire a discursului, o cunoaștere a auditoriului și a mediului în care se
va desfășura evenimentul.

Majoritatea persoanelor preferă comunicarea “față în față” deoarece emițătorul își poate
exprima ideile rapid și ușor, dar 42,3% consideră că emoțiile pot influența negativ comunicarea.
Acest lucru s-ar putea remedia tot printr-o pregătire în prealabil, întrucât cunoașterea
informațiilor și a auditoriului, dă încredere emițătorului. De asemenea, pregătirea poate consta și
în repetarea discursului, a informațiilor. Noi considerăm că oamenii ar trebui să participle cât mai
des la evenimente de tip networking care vizează interesele lor, întrucât ar scăpa de trac și s-ar
dezvolta mai mult pe plan profesional.
 Respondenții consideră comunicare orală impotantă, dar foarte aproape ca importanță văd
comunicarea scrisă. Soluția noastră ar fi utilizarea comunicării orale în paralel cu un support
scris, cu imagini sau animații care să mențină atenția auditoriului și să accentueze ideile
principale.

Deși nimeni nu a ales caracteristicile fizice ca fiind definitorii într-o comunicare orală,
aceasta este prima impresia pe care auditoriul și-o face despre emițător. Înainte de tonalitate și
cuvinte folosite, auditoriul își face o primă idee pe baza hainelor și a posturii emițătorului. Astfel,
înaintea unui eveniment, participanții ar trebui să verifice dacă evenimentul este informal sau
necesită o ținută formală.

Un procent mare de 84,6% dintre respondenți preferă ca ideile principale să fie spuse de
la bun început, dar există posibilitatea ca în cazul necunoașterii subiectului sau a temei să fie
necesară o introducere, astfel încât auditoriul să poată înțelege mesajul.

Dialogul a fost foarte apreciat în cadrul unei comunicări orale, astfel încurajăm adresarea
de întrebări pentru a vedea exact dacă auditoriul a înțeles mesajul, încurajarea feedback-ului, dar
și adresarea nelămurilor și a curiozităților. Astfel, se menține și atenția auditoriului.

Pandemia pare să fi afectat networking-ul, dar considerăm că acest lucru a avut cumva și
un effect benefic, întrucât a dus la creșterea popularității platformelor de skype/zoom etc astfel
încât accesibilitatea la acest tip de eveneminte este mai mare.

Datele statistice utilizate în comunicarea orală oferă o credibilitate mai mare, astfel un
procent mai mare de 80% dintre respondenți le consider importante. Citatele sunt și ele apreciate,
dar într-un procent mai mic de doar 46%.

Majoritatea persoanelor care au participat la chestionar susțin că este mult mai bine să
comunicăm oral întrucât sunt șanse mici a mesajul să nu fie înțeles, pentru că se poate observa
comportamentul auditoriului și pentru că mesajul este transmis mult mai ușor. Există însă și
persoane care apreciază comunicarea prin skype/zoom întrucât nu avem bariere geografice.
 ANEXE
Anexa nr. 1. Chestionarul aplicat în cadrul cercetării

1. Ați auzit vreodată de termenul de “networking”?

 Da
 Nu
2. Cu ce asociați termenul de “networking”?
 schimb de informații și idei
 relații interumane
 rețea computerizată
 expoziții, seminarii, conferințe
 atragerea de persoane cu idei și interese commune
 rețele sociale
 conferințe video
 interviuri
 altele:
3. De câte ori considerați că ați luat parte la un eveniment de tip “networking”?
 niciodată
 o singură dată
 de câteva ori
 deseori
 în fiecare zi

4. Participarea la astfel de evenimente are legătură cu:

 job-ul/ locul de muncă
 hobby-uri și pasiuni
 relaxarea
 natură/ ecologie
 studiile (facultate, masterta etc)
 altele:
5. Considerați că înaintea participării la un astfel de eveniment este nevoie de o
pregătire în prealabil?
 Da
 Nu
6. Ce tip de comunicare preferați?
 comunicarea “față în față”
 comunicare prin skype/zoom etc
 email-ul
 telefonul
 mesaje scrise (SMS)
7. Care considerați că este cea mai eficientă și de ce?
8. Comunicarea orală este importantă în cadrul acestor evenimente.
 acord total
 acord
 neutru
 dezacord
 dezacord total
9. Comunicarea scrisă este importantă în cadrul acestor evenimente.
 acord total
 acord
 neutru
 dezacord
 dezacord total
10. Comunicarea orală este influențată preponderent de:
  cuvintele folosite
 tonul vocii
 limbajul corpului
 mediul fiziic
 caracteristici personale (înfățișare)
 altele:
11. Ce metodă de comunicare considerați că este mai eficientă?
 comunicarea directă (cele mai importante idei să fie situate la începutul
mesajului)
 comunicarea indirectă ( mesajul începe cu formule introductive și detalii, iar
obiectivul este plasat la sfârșit)
12. Comunicarea orală ar trebui să:
 comunice informații foarte clar
 se desfășoare sub forma unui dialog cu ceilalți
 asigure un contact visual permanent cu auditoriul
 fie însoțită de exemple
 fie însoțită de un support visual
 accentueze ideile principale, să le repete
 altele:
13. Care considerați că sunt avantajele comunicării orale?
 emițătorul poate să-și exprime ideile mai rapid și mai ușor
 se pot folosi tehnici persuasive, gesturi, mimică
 fluxul informațional poate fi controlat pe tot parcursul comunicării
 se poate obține rapid un feedback
 menține atenția auditoriului
 răspunde mai rapid eventualelor neclarități și incertitudini
 altele:
14. Care considerați că sunt dezavanatajele comunicării orale?
 pierderea interesului auditoriului
 omiterea unor informații
 emoțiile emițătorului
 interpretarea greșită a unor informații
 răspunsuri spontane/ necugetate
 altele:
15. Ce credeți că ar trebui făcut înaintea unui eveniment de tip networking care se
bazează pe comunicarea orală?
16. Considerați că în contextual pandemiei, aceste tipuri de evenimente au fost afectate?
 Da
 Nu
  Nu șiu/ Nu cred
17. Comunicarea orală este mai importantă atunci când:
 susținem o prezentare
 susținem un interviu
 avem o conferință
 avem o ședință
 vrem să promovăm un produs
 vrem să găsim parteneri
18. Considerați că un discurs oral ar trebui să înceapă cu o glumă/ anecdotă?
 Da
 Nu
 Depinde de situație
19. Considerați că datele statistice/ exemplele joacă un rol important în comunicarea
orală?
 Da
 Nu
 Nu știu
20. Considerați că folosirea citatelor este importantă într-o comunicare orală?
 Da
 Nu
 Nu știu
21. Sex:
 M
 F
22. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
 18-24 ani
 25-35 ani
 36-45 ani
 46-55 ani
 Peste 55 ani
23. Care este venitul dvs. lunar?
 fără venit
 sub 2000 lei
 2001-3000 lei
 3001-4000 lei
 4001-5000 lei
 Peste 5000 lei
24. Care este statutul dvs. socio-profesional?
 elev/ student
  angajat
 liber profesionist
 șomer
 pensionar
25. Precizați ultima formă de învățământ absolvită:
 fără studii
 gimnaziu
 liceu
 facultate
 masterat
 doctorat.