Cu toții (moldovenii) sunt mai cu seamă cutezători (отважные), semeți (гордые) și foarte puși pe gîâceavă

(sfadă), cu toate astea se liniștesc lesne și se împacă iarăși cu potrivnicul (dușman). Vorba duel încă nu le
este cunoscută. Țăranii trec rareori de la vorbe la arme… Asemenea fac și oștenii: foarte rar trec de la sfadă
la sabie […], sînt glumeți și veseli, ceea ce au în suflet le stă și pe buze, […] uită ușor dușmăniile. [2] De
băutură nu au prea multă greață (dezgust), dar nici nu-i sînt plecați peste măsură. Desfătarea (plăcerea) lor
cea mai mare este să petreacă în ospețe, uneori de la al șaselea ceas al serii pînă la al treilea ceas după
miezul nopții, alteori și pînă se crapă de ziuă (a se face ziuă). Nu au obicei să facă petreceri în fiece zi, ci
numai la sărbători sau cînd e vreme rea, iarna, cînd gerul silește oamenii să stea pe acasă. [3] Despre slujba
religioasă știu puțin lucru. Cei mai mulți cred că fiecărui om Dumnezeu îi hotărăște ziua morții, iar înaintea
acesteia nimeni nu poate să moară sau să piară în război… Totdeauna s-au arătat cu credință către domn.
[4] Chipul cu care primesc oaspeții străini și drumeții e vrednic (достойный) de cea mai mare laudă; căci
deși foarte săraci din pricina învecinării cu tătarii, totuși nu se dau înapoi niciodată să dea mîncare și
găzduire unui oaspe și-l adăpostesc fără plată timp de trei zile, împreună cu calul său. Pe străin îl primesc cu
fața voioasă, ca și cînd le-ar fi frate sau altă rudenie… Furtișaguri (мелкое воровство) nu se săvîrșesc decît
puține sau deloc la ei… înainte de însurătoare păzesc curăția (puritatea morală) și au năravuri (привычка)
bune. [5] Jocurile la moldoveni sînt cu totul altfel decît la celelalte neamuri. Cînd se prind unul de altul de
mînă, se joacă roata mergînd de la dreapta spre stînga cu aceiași pași potriviți, atunci zic că joacă hora, cînd
stau într-un lanț lung și se țin de mîini, mergînd împrejur, acesta se numește „danț“. La nunți, înainte de
cununie, au obicei să joace în ogrăzi și pe ulițe. Ei au peste o sută de jocuri felurite și cîteva așa de
meșteșugite (reușite), încît cei ce joacă parcă nici nu ating pămîntul și parcă zboară în aer.

Alineat 1 2 3 4 5
Exemple Cutezători  De băutură  Despre  Chipul cu care
semeți nu au prea slujba primesc  Ei au peste
multă religioasă oaspeții străini o sută de
greață știu puțin și drumeții e jocuri
 Desfătarea lucru vrednic felurite și
(plăcerea)  Totdeauna  Pe străin îl cîteva așa
lor cea mai s-au arătat primesc cu fața de
mare este cu credință voioasă, ca și meșteșugite
să petreacă către domn cînd le-ar fi
în ospețe frate sau altă
rudenie
Selectea ză, din fiecare alineat numerotat al textului, cîte două caracteristici specifice moldovenilor și
completează tabelul:

Formulează întrebări referitoare la momentele principale din text.

Cum sunt moldoveni?

Care este cea mai mare desfatare?

Ce stiu despre slujba religioasa?

Cum primesc oaspeti?

Cum danseaza?
Găsește, în text, sinonime pentru cuvintele: poporul, măreți, certăreți, ușor, dușmanul, dezgust, plăcere,
oră, se face ziuă, felul de a…, timp rău, dansuri.

Poporul - neamuri

Măreți-semeti

Certăreți- Sfaditori

Ușor-lin

Dușmanul- potrivnicul

Dezgust- greata

Plăcere -Desfatarea

Oră -ceas

se face ziuă - pînă se crapă de ziuă

felul de a… -mod de a

timp rău- vreme rea

dansuri. - jocuri