Coperta: DAN ALEXANDRU IONESCU

SERGIU SAMARIAN RADU VASILESCU

SAHUL
PENTRU NCEPATORI

1975
r
EDITURA SPORT-TURISM
de strategie si tactica care se adreseaza ncepatoriloJ'
mai ... "avansati".
In ceea ce priveste capitolul deschideri lor, s-a tinut
seama de nclinatia deosebita a ncepatorilor spt"e
aceasta faza a partidei. De aceea, deschiderile mai
uzuale (ca apararea siciliana, spaniola etc.) au fost
tratate ceva mai pe larg.
O atentie deosebita a fost acordata exemplelm".
Cndva, Nimzovici a spus ca "teoria nu este dect
practica maestrilor". Parafrazndu-l, am putea spune
ca practica maestri lor constituie cea mai buna ilustrare
a principiilor teoretice. Partidele marilor jucatori
contin, de fapt, ntr-o forma concentrata, chintesenta
cunostintelor noastre despre sah. De aceea, ele au fost
alese cu grija, astfel ca sa serveasca drept cheie pen-
tru ntelegerea logicii jocului.
"- Rezumnd si sintetiznd, ntr-un numar restrns
de pagini, informatiile fundamentale necesare studiului
sahului, autorii spera ca au reusit sa ofere ncepato-
rilor un ndreptar util, un punct de plecare pentru
,
nsusirea '
unei bune culturi sahiste.
AUTORII
DIN TREOUTUL SAHULUI
,
LEGENDA SI ADEVAR DESPRE NCEPUTURILE
ACESTUI JOC
In "Cartea Regilor" vestitul Firdusi povesteste n versuri eare au biruit timpul,
ajungind peste generatii pina la noi, despre sosirea la eurtea regelui persan Busru,
supranumit Nusirvan, adiea eel drept, a unor soli din Ilepartata Indie, purtind eu dnsii
daruri bogate si urari de bine.
Printre darurile aduse se ala si o minunata tabla eu patrate albe si negre, pe
care stateau n neorndui:lIa mici figuri de fildes mestesugit luerate, nfatisnd calareti,
elefanti si pedestri.
La ntrebarea plina de nedumerire a regelui, ce sint acestea, solii se plecara pna
la pamnt si unul din ei zise:
- Marite doamne, acesta-i un joc care nchipuie razboiul, ntocmai ea o oglinda.
L-au inventat inteleptii nostri cu multa truda si-s mndri peste seama de dnsul. Si
fiindea avem a indrepta anume nentelegeri intre tarile noastre, iata ee zieem: daca
inteleptii curtii tale vor i in stare sa descopere taina acestui joc, sa puna ostile la
locurile lor si sa arate cum vor merge ele n batalie, atunei, marite doamne, intr-adevar
vor arata ca ntelepciunea lor n-are pereche in lume, iar stapnul meu, prea luminatul
rege al Indiei, se va arata gata sa plateasea orice tribut i va fi cerut. Dar daCa,
dimpotriva, ei nu vor reusi sa ale taina jocului, nseamna ca snt mai prejos dect
inteleptii Indiei, (leci va trebui sa platiti prea luminatului meu stapin tributul ce-l va
cere. Caci ntelepciunea sta deasupra tuturor bunurilor omenirii si toti trebuie sa ne
plecam in fata ei.
- Adevar ai grait, batrne ntelept, raspunse Nusirvan. Sa ne ntrecem dara in
aceasta lupta a gndirii. Iti cer sapte zile de ragaz, iar n a opta ne vom aduna iarasi
ca sa vedem de partea cui a fost izbnda.
Si deindata dadu porunca sa se adune nteleptii si sa nceapa a cauta dezlegarea
tainei misteriosului joc.
Zilele treceau repede si se apropia sorocul hotart; din ce n ce mai des si cla-
tinau a nedumerire capetele incaruntite inteleptii, caci jocul si pastra nepatrunsa taina.
Iar cnd soarele rasari, vestind ziua a saptea, ei se nfatlsara naintea lui Nusirvan si
isi marturisirii neputinta. Doar sfetnicul cel mai apropiat al rcgelul nu se daduse batut.
fi

netras n singuratate, el si h'amnta nencetat mintea si, n cele din urma, strddaniiIe
sale fura rasplatite. In noaptea dinspre ziua a opta, el reusi sa plltrunda taina joeului
si, eu Inima piinIIde bucurie, vesti stapnului sau marea biruintll.
In a opta zi, la eeasul prnzului, curtea se aduna n toaal stralucirca ei. In fata
regelui si a solilor uimiti, ercdinciosul sletnic aseza piesele pe tabla la locurile lor, asa
e1;mle era menirea:
_ In mijloe stII regele, caci el comanda osth'ea n timpul bataliei. Alaturi sta
sletnicul sau cel mai apropiat, fiindcll si cel mai mare rege are nevoie de sfaturile
nteleptilor. De-o parte si de alta stau elefantii de razboi, apoi calaretii, iar n margine,
carele de lupta. In primul sir, ca ntotdeauna n batalie, se ailll pedestrii ...
Batrnul sol indian si ridica minile ncarcate eu pietre scumpe si, minrmndu-se
de cele vazute si auzite, vorbi eu tulburare:
_ Niciodata Il-a vazut sfetnicul tau, marite doamne, o tabla ea aceasta 1 N-a
vOI'biteu nici unul dintre nteleptii Indiei, iar eu nsumi am pastrat taina ca un mormint
si nici lm eu\'nt al meu nu a putut sa-I ajute cumva 1 Marite sah, pretuieste-I si ein-
steste~Jcum se cuvine pe acest sfetnie, elleintelepciunea lui n-are pereche 1
,
Si Firdusi ne povestcste cum Nusirvan 'I_aacoperit cu daruri si onoruri pe sletni'-
cui SIIU,iar supusilor sai le-a Iloruneit Sll nvete accst joc minunat, cel mai ntelept
si mai frumos dintre toate, ..
Acesta este, pe scurt, cuprinsul uneia dintre numeroasele legende asupra originii
~ahului, pe care le gasim n literatura persanll si araba. O alta legenda cunoscuta,
cea a brahmanului Sissa, care a cerut drept rasplata Ilentru inventarea sahului un
bob de gru pentru prima casuta a tablei, doua pentru a doua, patru pentru a treia
etc., n total o cantitate uriasa, exprimatll printr-un numar de 18 cifre, este consemnata
n scrierile istoricilor arabi lUasudi(see. X), Biruni (970-1038) si Ibn Khallikan (1211-
1282). In romneste, aceastll legenda a iost povestita cu nentrecuta maiestrie de catre
scriitorull\'Iihail Sadoveanu n "Povestea Sallului".
Desi nilorite cu nenumarate amanunte de bogata imaginatie orientala, aceste
legende cuprind un smbure de adevar: toate considera India drellt patria sahului.
Acelasi lucru a fost coniirmat si de aIte documente, din studiul carora s-a stabilit
cu destul de mare exactitate nu numai originea indiana a sahului, ci si epoca aparitiei
si trecerii sale din India n l'ersia. Cca mai veche mentiune despre sah o gasim n
romanul pcrsan "Karmanak", care a apllrut n jurul anului 600 c.n_,n timpul domniei
regelui Husru II (590- 628). Povestind aventurile printului Ardesir, ntemeietorul
dinastlei SasaniziIor, autorul necunoscut spune ca "n tincretea sa, Ardesir era mai
ndemnatic dect toti tovarasii sai n locurile cu mingca, in calarie, n Satrang, n
vnatoare si n alte arte cavaleresti".
Desigur, aceasta nu nseamna ca sahul era cunoscut n timpul cud a trait Ardesir
(sec. III e.n.), ci numai ca, n perioada scrier ii romanului, jocul m'a practicat n Persia.
In urmatorii 50 de ani (600-650) gasim (loua referiri la jocul de sah ntr-ull
poem indian al lui Bana, n care se de-,serieordinea care domnea n regatul Kanuui,
n timpul rajllllului Harsa (606-648)- Bana spune CIIsub domnia lui "u-a Il\'ut loe
8
vreo alta IUlltadect ntrc albine strngatoare de miere, nu s-au taiat alte pieloaI'ede(.t
cele ale versurilor si n-au fost ntretinute alte armate (Ciaturanga) deet pe tabla cu
64 de patrate (Astapacla). De asemenea, mcntionam si o alta relatare persana (650-
750), ntr-o forma mai simpla, despre legenda pe care am reprodus-o la nceput. Pe
baza acestor documente se poate afirma ca sahul a fost cunoscut, n forma lui pri-
mara, n valea Gangclui si n Persia, n jurul anului 600. Este oare jocul mult mai
vechi? La aceasta ntrebare, cunoscutul istoric englez al sahului, H. J. R. Murray,
raspunde n felul urmator (ntr-un articol publicat n "Dritish Chcss Magazine" n
1936 si reprodus n "Sahmat v SSSR", 1936, pag. 585):
"In general, s-a constatat ca atrmci cmd o tara are o literatura dezvoltata, n
ea apar mentiuni despre sah n decurs de 50 de ani de la introducerea jocului sau
de la o schimbare importanta n regulile lui. In povestea persana despre introducerea
sahului se vorbcste despre un sol indian eare a adus accst joc lui Husru I si i-a pro-
pus sa-I explice sau sa plateasca tribut; se poate presupune ca indianul a folosit pen-
tru scopul sau mai degraba un joc de curnd inventat, dect unul vechi, care putea fi
cunoscut n Persia. In perioada dintre 450-550 e.n., nordul Indici a fost invadat
de valuri succesive de huni, care au zguduit fundamentele societatii din aceasta regiune
si au rupt lanturile traditiei. Numai dupa ce Husru I a zdrobit puterea hunilor n
valea rului Oxus, ravagiile produse de ei au ncetat. Toate aceste trei considerente
pledcaza n favoarea tezei ca sahul a fost inventat n jurul anului 570 e.n. si explica
de ce calatorul chinez Fa-Hien, care a vizitat India ntre 399-414, scriind o povestire
detaliata a calatoriei sale, nu pomeneste nimic despre sah".
In sfrsit, acestor argumente li se mai poate adauga unul de ordin filologic. Evo-
lutia denumirii sahului, care, pornind din India, s-a extins att Spre apus, ct si spre
raSIll'it, dezvaluie clar originea lui indiana. Intr-adevar, termenul indian Ciaturanga
(cuvnt sanscrit care nseamna armata) s-a transformat la persani n Ciatrang, iar la
arabi in Satrandj, pentru a ajunge n Spania la Aje(lrez. Spre rasarit, trecnd n Tibet,
Claturanga s-a transformat n Ciandaraki, apoi, trecnd n China, a devenit Cian-ki
sau Ciong-ki, iar mai trziu Siang-Id, joc care mai exista si astazi, desi prezinta mari
deosebiri fata dc sah. In Japonia, corcspondentullui Siang-ki este Shogi.
Din toate accstca se desprinde concluzia ca Ciaturanga, strabunul indian al
sahului, dateaza aproximativ de la sfrsitul veacului al VI-lea e.n. si ca a aparut
pentru prima oara n valea Gangelui, unde s-au gasit poemele lui Bana. De aiei
el s-a raspndit n toata lumea, suferind o serie de transformari ce au culminat cu
forma n care cste cunoscut n prezent.
NCEPUTURILE SAHULUI N TARA NOASTRA
In ce epOCII
a nccput sa ile cunoscut sahul n tara noastra? Pe ce cale a patruns
acest joc? A fost sau nu cunoscut mai nti satl'8ndjul, sau sahul a nparllt mai trziu
n forma lui moderna? Iata cteva ntrcbari importnnte [lentru istoria sahului n
Romnia, la care nSI! nu se poate raspmlde dect cu ipoteze, deoarece, (lupa cte
9
stim, nu exista documente care sa ateste practicarea jocului de sah in tarile romne
inainte de veacul al XIX-lea.
Se presupune ca jocul era cunoscut inca din sec. al XVII-lea, in special in Ardeal
si Banat, care in timpurile acelea faceau parte din imperiul austriac, unde, dupa cum
se stie, sahul avea o veche traditie. In ceea ce priveste Moldova si Muntenia, con-
tactul cu turcii si tatarii ar presupune posibilitate a cunoasterii satrandjului, dar, in
lipsa oricaror documente, aceasta ramine numai o ipotcza. In orice caz, un lucru
este clar: in tarile romnesti sahul nu era raspindit (nici unul din cronicari nu amin-
teste despre el, or, stim ca in toate tarile din occidentul Europei aparitia sahului a
fost consemnata in cronicile vremii, aproximativ la 30-40 de ani (lupa aparitia
jocului) si chiar daca a fost CUllosCUt, practicarea lui era foarte limitata.
Pe baza datelor existente se poate afirma ca sahul a inceput sa fie cunoscut
si jucat in tarile romne abia in secolul al XIX.ea, sub influenta culturii franceze.
Romnii care si-au facut studiile la Paris nu puteau sa nu fi auzit despre marii
jucatori francezi ai timpului: Philidor, Deschapelles, St. Aman, Labourdonnais si
poate ca multi dintre ei au calcat macar o data prin faimoasa "Caie de la Regence".
Concludente n acest sens sint si numeroasele exemplare din cartea lui Philidor
"Analyse du jeu des echecs" (diverse editii din sec. al XIX-lea) care se gasesc'
la noi in tara.
Datele refel'ltoare la inceputurile sahului romnesc sint insuficiente. Pe la juma-
tatea secolului al XIX-lea gasim, ici si colo, cte o informatie razleata. Astfel, de
exemplu, marele concurs de la Baden-Baden (1870) a fost patronat de catre un print
Sturza mpreuna cu marele scriitor rus 1. S. Turgheniev, iar n revista franceza
"La Strategie" din 15 octombrie 1868 gasim o problema "par le princc Michel Soutzo
de Roumanie" (fara ndoiala, prima compozitie sahista romneasca). Ceva mai multe
date despre primii jucatori romni si despre valoarea lor snt consemnate in prima
carte de sah aparuta n tara noastra. Este vorba despre "Amiculu Joculu de Schach,
Theoreticu si Practicu" de A. Albin, aparuta in 1872. Fara ndoiala ca aparitia acestei
brosuri n-a corespuns stadiului de dezvoltare a miscarii sahiste la noi, ci s-a datorat
initiativei entuziaste a lui Albin.
Interesanta pentru istoria miscarii sahiste a timpului este enumerarea, n aceasta
carte, a celor mai valorosi jucatori ai tarii. Dupa ce citcaza pe corifeii din Francia,
Englitera si Germania, autorul indica pe cei mai buni jucatori romni: "M. K. Epu-
renu, L. Wiest (artistu), Major Scheletti, Theodorescu (doctoru n medicina), Andrea
(translatoru la Ministerul de Externe), Sternfeld (profesore), L. Rosenzweig". Apoi
urmeaza o alta categorie de "jucatori de prima ordine: Banov (proprietaru), Circa
(profesore), Cimpinenu (judecatore), Sturza A. (Jassy), Borosnay (advocatu), Col.
Zefacri, Haralambie, M. Waldberg, Schorr, Hornstein, Ad. Buchner si altii alu caroru
nume nu ni-lu amintimu".
Este intcresant ca n aceasta lista nu apar nca numele lui Hercule Gudju (1846-
1920), niei al lui Mauriciu Armand (1853-1937), care au jucat un rol insemnat n
dezvoltarea miscarii sahiste romnesti la sfrsitul secolului trecut. Ia timp ce Mauriciu
Armand s-a afirmat n tara, jucnd la inceput prin 1876-77 la cafeneaua "Concor-
dia" (in actuala strada Smirdan), printre altii cu A. Albin si cu V. Johnson, Hercule'
10
Gudju s-a remarcat la Paris, in timpul studiilor. Initial el sa clasat pe locul II intr-un
turneu local, "impunindu-se printr-o arzatoare imaginatie" (La Strategie, nr. 12,
Dec. 1379), apoi a luat parte la alte sase concursuri mai mici, cistigind patru din ele
si clasndu-se pe locul secund in celelalte doua. Hercule Gudju s-a reintors in tara
in 1883 si pina la moartea lui, n 1920, a fost considerat unul dintre cei mai buni
jucatori. In jurul lui s-au grupat toti entuziastii sahisti bucuresteni. In aceeasi perioada
se distinge Mauriciu Armand, care confirma forta de joc la care ajunsesera primii
nostri jucatori, nvingnd, la Viena intr-un meci, pe maestrul polonez V. Popiel si cla-
sindu-se, intr-un concurs cu 20 de participanti, pe locul VI, inaintea lui Albin, care a
ocupat locul VII.
In anul 1895, vienezul Sigmund I1erland, stabilit demult la Bucuresti, a terminat
un meci la egalitate cu marele maestru Jacques Mieses; pe tarmul problemelor ncepe
sa activeze Wolfgang Pauly. In acelasi an apare prima rubrica de sah n "Adeverul
Ilustrat", redactata de M. Armand.
Dar numarul entuziastilor era prea mic. Ei nu puteau pune bazele unei miscari
sahiste organizate, astfel nct primul cere de sah din Romnia, fondat de generalul
Seheletti si de Armand la Galati n 1894, ramne o aparitie izolata. Generatia lui Hercule
Gudju, Armand, Herland a facut primii pasi, dar nu a reusit sa organizeze o federatie
de sah, de tipul celor existente n alte tari din apusul Europei. Astfel se explica de ce
Herland si Pauly au parasit treptat jocul practic, dediendu-se problemisticii, domeniu
in care au obtinut cele mai mari succese.
La nceputul secolului al XX-lea, noua generatie de sahisti mpreuna cu cele
vechi au dat un nou impuls miscarii sahistc. Astfel, n 1903, la Pitesti, a aparut o
carte intitulata "Elemcntele jocului de sah, explicate prin numeroasele exemple de
partide jucate, exercitii si probleme, de capitanul de artilerie 1. Vasileseu", care a avut
insa o circulatie foarte restrinsa.
Abia n ajunul primului razboi mondial, activitatea sahista ncepe sa se contureze
mai clar. La 1 decembrie 1912 apare primul numar din "Recreatiunea", o revista edi-
tata de Victor Costin la Iasi, care contine a, n afara de jocuri distractive, si o rubrica
de sah. In cadrul acesteia si-au publicat problemele Pauly, S. Rosenfeld, L. Loeventon,
nume rasunatoare, consemnate alaturi de acelea ale principalilor jucatori ai vremii,
H. GUllju, M. Armand, S. I1erland, ing. Tocilescu, profesorul Nestian, Jules Sachetti.
O initiativa interesanta a revistei a constituit-o organizarea primelor turnee prin cores-
pondenta, pentru amatori-avansati si pentru amatori-incepatori. Revista a aparut pina
la sfrsitul anului 1913.
Sub influenta actiunii lui V. Costin s-a organizat si primul mare eoneurs prin
cOI'espondenta la noi in tara (un fel de campionat al Romniei), care s-a disputat in
1913 si s-a incheiat cu victoria profesorului Gh. Ncstian din Birlad.
Prima revista dedicata sahului a aparut la 25 februarie 1914, sub titlul "Romnia
Sahista". Ea era redactata de catre fiul maestrului Hercule Gudju, Ion Gudju, nume
binecunoscut sahistilor romni, deoarece el este legat de inceputurile organizarii sa-
hului in tara noastra. In septembrie 1913, Ion Gudju isi incepe aetivitatea publieistica
prin semnarea unei rubrici de sah in "Ziarul stiintelor populare", al carui director era
11
 care avea nevoie pentru a se dezvolta rapid. Disputarea de concursuri de toate catego-
pe atunei Victor Anestin. Mai trziu fellacteaza rubrici n "Rllvista copiilor si tinerimii", riile, de la marile campionate populare pna la turneele internationale de nalt nivel,
"Gazeta ilustrata", "Gazeta SporturiIor", "Adeverulliterar si artistic", "Universul" etc. a permis o crestere de mare amploare a miscarii noastre sahiste, att ea numar de
In 1915 Ion Gmlju reia ncercarea de a publica o revista de sah romneasca, "Sahul", jucatori, ct si ca valoare a lor.
a carei aparitie nceteaza nsa n scurt timp - prea erau putini cititori! In acelasi an, Urmarea acestei cresteri a fost treptata afirmare a sahului nostru peste hotare.
n cadrul societatii "Prietenii stiintei", niiintata de Victor Anestin si prezidata de Este suIicient sa amintim rezultatele nregistrate n principala competitie a sahului
profesorii Titeica si St. Hapites, tnaml Ion Gudju initiaza un curs de sah si tipareste mondial - olimpiadele. In timp ce nainte de razboi, echipele noastre n-au obtinut dect
brosura "Jocul de sah pentru neepatori". rczultate cu totul modeste, astazi ne aflam pe locul VIII n lume la sahul masculin.
Intrarea Romnici n primul razboi mondial a ntrerupt activitatea sahista, si Si mai remarcabil a fost succesul n domeniul sahului feminin, care practic a pornit
asa destul dc restrnsa n tara noastra. Dupa razboi, nsa, se nregistreaza o etap:l de la zero, ajungnd astazi pe locul II n lume, repetnd acest rezultat de patru ori
noua, mult mai interesanta, n aezvoltarea miscal'ii sahiste romnesti. In 1920 se fon- la campionatele mondiale.
deaza cereul de sah "Bucuresti", organizatorul primului campionat al Capitalei, la Aceste rczultate, alaturi de succesele nregistrate n numeroase concursuri indivi-
earc participa cei mai buni jucatori din acea vreme. Problema centrala a miscarii sa- duale si pe echipe, demonstreaza progresele incontestabile nregistrate de miscarea
lliste romnesti o constituia organizarea aetivitatii. Pentru a o realiza, Ion Gudju noastra sahista si nivelul nalt care a fost atins.
a ncereat sa strnga legaturile ntre sahistii din diferitele regiuni ale tarii, dnd simul- Astazi avem o activitate sahista bogata cu numeroase concursuri, atit interne,
tane si organiznd cercuri de sah ntr-o serie de orase. Stradaniile lui au fost ncunu- ct si internationale, o activitate care permite tuturor talentelor sa se dezvolte n cele
nate cu succes, culminnd cu trimiterea unei echipe romnesti, n 1924, la prima olim- mai bune conditii si sa atinga maximumul posibilitatilor lor. Sahul a devenit un ade-
piada neoIiciala de sah, care a avut loc la Paris, paralel cu Jocurile Olimpice. v{lrat sport al miutii, accesibil tuturor, folositor pe plan individual si social.
In anul 1925 a fost fondata Federatia romna de sah, avnd ca presedinte pe
Adam Hentiescu si ca vicepresedinti pe maestrul Mihail Sadoveanu, profesorul M.
Dragomirescu si Ion GUllju. Comisia tehnica reunea majoritatea jucatoriIor si proble-
mistilor cu renume ai timpului
In timp ce n Capitala se organiza Federatia romnii de sah, ca un ecou al dezvol-
tai,a aetivitatii sahiste pe plan national, un entuziast sahist, inginerul agronom Anatole
Ianovcic a luat initiativa fondarii unei publicatii sahiste periodice. La nceput trasa
la sapirollraf (1924), apoi tiparita (din mai 1925), Revista de sah, la care au colaborat
perscnalitati prestigioase ca Pauly, SchifIman, Ganilov, Schlarko si altii, a dobindit
o solida reputatie internationala. Sustinuta permanent de marele iubitor al sahului,
maestrul Mihail Sadoveanu, care a fost directorul ei ntre 1928-1949, revista a
jucat un rol important n dezvoltarea miscarii sahiste din tara noastra n perioada
dintre cele doua r{lzboaie mondiale. Ea a contribuit la mentinerea legaturilor dintre
I sahisti, ca si la informarea acestora asupra stadiului de dezvoltare a sahului mondial,
prin publicarea a numeroase materiale teoretice si partide.
O privire retrospectiva asupa evolutiei miscarii sahiste din tara noastra de-a
lungul unei jumatati de secol, pna la 23 Angust 1944, pune n evidenta extrema nce-
tineala a acestui proces, neetineala care-si gaseste explicatia n conditiile generale so-
ciale si economice n care se aIIa Romnia n acele vremnri.
Eforturile depuse de cei ctiva pionieri ai sahului nostru snt demne de admi-
ratie. Acesti sinceri iubitori ai sahulni - dintre care unii se afla si astazi n
mijlocul nostru si alaturi de noi - privesc cu satisfactie si mndrie dezvoltarea
exceptionala pe care a luat-o miscarea sahista din tara noastra n anii socialismului.

Situatia miscarii noastre sahiste s-a schimbat radical dupa 23 August 1944.
Incadrat n noua organizare a cnlturii fizice si sportulni, sahul a capatat sprijinul de

12
 PARTEA]
OUM SE JOAOA SAH?
Exista diferite moduri de
a nvata sah. Unora le este
suficient sa asiste la cteva
partide pentru a "prinde" sen-
sul jocului. Oapablanca, de
exemplu, la vrsta de 4 ani, desi
nimeni nu-i aratase vreodata
piesele, l-a corectat pe tatal
sau, care, n timpul unei par-
tide cu un prieten, facuse o
mutare imposibila.
De cele mai multe ori nsa,
nvatarea sahului este combi-
nata; vizionarea partidelor
jucate de parinti, rude, prieteni
trezeste interesul si determina
cererea de explicatii privind
regulile jocului. Faza urma-
toare o constituie experimen-
tarea. ncepatorul si ncearca
puterile, pierde o serie de par-
tide n care i se aplica toata
gama de mutari simple, dupa
care, daca e ambitios, perseve-
reaza, dobndeste experienta,
studiaza o carte de sah, nvata
si, treptat, ajunge sa-si ia re-
vansa.
Acest capitol este afectat
expunerii regulilor jocului, pe
15
care majoritatea ncepatorilor
le cunosc, nsa nu asa de bine
cum si nchipuie. Studierea
si cunoasterea exacta a reguli-
lor snt absolut necesare pentru
a evita numeroasele confuzii
pe care le fac nu numai nce-
patorii, ci uneori chiar si ju-
catorii mai avansati. De exem-
plu, multi nu cunosc regulile
exacte ale luarii "en passant",
nu stiu daca partida se ncepe
cu una sau cu doua mutari,
ca sa nu mai vorbim de trans-
formarea pionilor, care provoa-
ca discutii si incidente, chiar n
partidele sustinute de maestri.
Din dorinta de a expune
ct mai clar regulile, am recurs
la regulamentul oficial al jocu-
lui de sah, elaborat de catre
Federatia internationala de
sah (F.I.D.E.) si aplicat si de
Federatia noastra, extragnd
din el, binenteles, numai pasa-
jele referitoare la jocul n sine.
n felul acesta, textul poate fi
folosit si ca material de refe-
rinta pentru rezolvarea dispu-
telor n acest domeniu.
 EXTRAS DIN REGULAMENTUL
Ar t. 1. 1. Sahul este un
joc care se disputa ntre doi
parteneri, avnd fiecare la dis-
pozitie cte 16 piese (de culoare
alba pentru unul si de culoa~e
neagra pentru celalalt). Se joaca
pe o tabla de sah, alcatuita din
64 de patratele, alternnd n
cmpuri de culoare deschisa
(cmpuri albe) si n cmpuri de
culoare nchisa (cmpuri negre).
3. Scopul jocului este de a
face mat regele advers. Juca-
torul care a reusit safaca mat
regele advers cstiga totodata
si partida. Cnd cstigarea par-
tidei se dovedeste imposibila
pentru ambii adversari, atunci
partida se declara remiza.
Ar t. 2. 4. Tabla de sah
trebuie asezata ntre jucatori
JOCULUI
5. Cele opt rnduri de cm-
puri, alternativ albe si negre,
care merg de la un jucator la
celalalt, se numesc "coloane";
cele opt rnduri de cmpuri,
alternativ albe si negre, care
i despart pe cei doi jucatori
si care snt perpendiculare pe
coloane se numesc "linii" ; rn-
durile de cmpuri de aceeasi
culoare, albe sau negre, care
unesc colturile tablei, precum
si liniile paralele cu acestea
se numesc "diagonale". Coloa-
nele se indica prin litere: coloa-
na "a", coloana "f" etc. (vezi
diagrama nr. 1).
Liniile se indica prin cifre:
linia a 2-a, linia a 7-a etc.
Diagonalele se indica astfel:
diagonala a1- h8 sau diagonala
c8-h3 etc.
DE SAH 8. Jocul decurge n felul prescurtata se scrie l.e4 (vezi
urmator: diagrama nr. 3).
Fiecare partener muta pe rnd Cnd doua piese identice se pot
si numai cte o singura piesa muta pe acelasi cmp, notarea
de fiecare data, albul ncepnd prescurtata se completeaza prin
ntotdeauna jocul, adica facnd precizarea piesei care muta.,
Daca, spre exemplu, doi cai
prima mutare a partidei.
9. Prin mutare se ntelege albi se gasesc la un moment dat
la b3 si f3, mutarea 9.Cf3-d4
deplasarea unei piese de pe un
cmp pe altul; exceptie face se va nota prescurtat astfel:
rocada. n partida, mutarea 9.Cfd4, iar daca doua turnuri
de aceeasi culoare se afla pe d2
albului mpreuna cu raspunsul
negrului, constituie o singura si d7, mutarea 15.Td7 -d4 se
noteaza prescurtat: 15.T7d4
mutare.
(vezi diagrama nr. 4).
Ar t. 5.10. Piesele snt indi-
cate prin initialele lor. Pionii nu Prescurtari :
snt indicati n mod special.
Cele opt coloane (de la stnga
o- O = rocada cu Thl
pentru alb si cu
la dreapta pentru alb) snt
nsemnate prin litere de la a Th8 pentru ne-
gru (rocada mi-
pna la h. Cele opt linii trans-
versale snt numerotate cu ci- ca).
fre de la 1 la 8, ncepnd cu 0-0-0 = rocada cu TaI
piesele albe. n pozitia initiala, pentru alb si cu

..
n asa fel, nct fiecare dintre ei A r t 4.7. La nceputul par- piesele albe se gasesc pe liniile Ta 8 pentru ne-
sa aiba la dreapta sa un patrat tidei, piesele trebuie asezate pe 1 si 2, iar piesele negre pe liniile gru (rocada ma-
alb, n coltul tablei de sah. tabla de sah ca n diagrama nr. 2. 7 si 8. Fiecare cmp este deli- re).

- . .-
1 2 mitat distinct prin intersectia 3

- I unei coloane cu o linie (o litera

81C B' 8 1 0~ /!
~L%
{IJ%'Y%
/' .?1f;.~
J1~iu. ."',,~~
E""
BB,ij-0
'%/",% 1:
ji
~.~
~
??im'm,
% .. ","
cu o cifra).
Pentru notarea unei mutari,
8

71N
1-Al!.. iWS ~~
W _ijifL,/
~~ ~.~
~ ~E/Yt1&r.t.mrlr~
"mm% ii'",~,
"U);;l :~ "'a
/ ///"~ ~:
'?1"%li
?,:i

71_
~ _ 71~i~ i~imi la litera initiala a piesei (cu ~;-mi{0;-mi~~ ~;-mi
fi fi fi _
_ ~~ i1JJJ;-m _

61'- __ .%~ -1 61
exceptia pionilor) se adauga
notarea cmpului de plecare si a
61 _

51-
41A.
B m
-"
~._I
_
Wi~

rB
~
51

41

31
_

_
_
cmpului pe care se asaza piesa.
n notarea prescurtata, cmpul
de plecare a unei piese nu se mai
noteaza. La nceputul unei mu-
5l

41

31
__ ~ __
_

_
tari se pune numarul de ordine
F~~R
31 __

21A _ M~/l@MM
21~-~~~~~~ al mutarii. Spre exemplu: 2 1 ~ H
,,~ ~~
m Q ~v~ ~Ii

1.- ._. - ~ H
~~~~e.A
l.e2-e4 nseamna: prima mu-
~18-~ I~' lliil"%"';Jl~"
??i;','"
o" h m'~?%'~;.&
P~"'~\!J?G'II~'"
///"'/ ~ @,aia
'd/' m' ,," tare din partida, pionul din e2
11l11;;,%~9J!i
??ig'"m
~
'1.' ~II'
~B";'
. u:% ' " ~h hn~ :%" y: ~ 'ii{

abcde fgh abcde fgh este mutat la e4. n notatie abcde fgh

17
16
Ilt
' ~~
,'~ "oB
__ 11. I"~
~ ~~
,'81

71 __

,,61

51_
~ ~

iri __
4

1__ _

_
-----~~:~~.~~~~
lIili
8 ~ II --- III.
--~-
-Bg~_-ffJ*11111
~B~B._~B
~"
1111 _
iII i aII
-'II
_.11
7<'~_1
~////./.,"/

ht~r ~j _
,,/,~q%i1'ii --
,
iU~ 3
;//...::;-;
!ii
5
~
~ 17
_1: .
8
~~,
~u
6~ 2 5
4 JI.~~;,%.
-,~,o'"
~ ~L~ 23
1
567 ~i~L
~'L~
4
~ ~
6

"im ~
7

41 _ II __
31

:21

:11
_ II __ _

_
abcde fgh abcde fgh
abcde fgh a b c d e f g h
In : sauX =
luarea unei pie- lege regele (R), dama (D), tur-
Sah dublu = sah dat con-
se. nul (T), nebunul (N), calul (O) cadei, trece peste cmpul pe
+ sah.= si pionul. comitent cu doua 'piese, ceea ce care l ocupa regele.
++ - sah dublu (prin Figura = termen general nu se poate obtine dect prin
prin care se nteleg toate pie- descoperire. Ar t. 8. 16. Ou exceptia
descop erire). rocadei, regele se poate muta,
! - mutare buna. sele n afara de pioni. A face schimb = a schimba
n orice directie de pe cmpul
!! = mutare exce- Piesa legata = piesa a carei doua piese identice sau aproxi- pe care se gaseste pe un cmp
lenta. libertate de miscare este zadar- mativ de aceeasi valoare (nebun
? = mutare slaba. nicita prin necesitatea de a si cal). vecin, care nu este amenintat
de nici o piesa adversa (vezi
.? ! = mutare de va- acoperi un sah la rege sau de A cstiga calitatea = aschim-
loare ndoiel- diagrama nr. 7).
a mpiedica luarea unei figuri ba un cal sau un nebun contra
nica. de valoare superioara figurii a. Rocada este o mutare
unui turn si invers.
'?? = greseala mare. adverse care executa legarea combinata a regelui si a tur-
Ar t . 7. 13. O piesa poate fi
albul sta mai (vezi diagrama nr. 5). Cf6 este mutata pe un cmp liber sau
nului, socotindu-se, totusi, ca
o singura mutare. Ea se executa
bine (sau chiar legat. ocupat de o piesa adversa. n
la cstig). Sah prin descoperire = sah n modul urmator: regele, pa-
dat regelui advers prin muta- cazul din urma, piesa adversa rasind cmpul sau initial, se
=F negrul sta mai este luata si scoasa dill""joc.
bine. rea unei piese proprii, care deplaseaza n directia turnului
+
= pozitia albului descopera linia de actiune a 14. Nici o piesa nu poate cu doua cmpuri, pastrnd cu-
este ceva mai unei piese atacante. n diagra- fi mutata pe un cmp ocupat loarea cmpului de plecare si
buna. ma nr. 6, dupa mutarile 1.e4 de o a,lta piesa de aceeasi cu- numai dupa aceea, turnul, si-
~ loare. tuat n partea spre care s-a.
+ = pozitia negru- e5 2.f4 e :f4 3.0f3 d5 4.0c3
d :e4 5.0 :e4 Ng4 6.De2 N :f3?? ndreptat regele, se muta din-
lui este ceva 15. Nici o piesa, afara de
mai buna. urmeaza 7.0f6 mat. Sahul aces- cal, nu poate trece peste cm- colo de rege, alaturi de el si
= joc egal. ta este un dublu sah: o data totdeauna pe aceeasi linie. Am-
puri ocupate de alte piese. De bele figuri au executat mutari
Ar t. 6. 12. Piesa = ter- la f6 (calul) si o data prin des-
la aceasta regula face exceptie neobisnuite (vezi diagramele nr.
men general prin care se nte- coperire cu dama. turnul, care, la efectuarea ro- 8, 9 si 10).
18
19
 8 10
12 13

il _~
81 _ 81 _
81 _ 81~ __ ~ __
71 _ 71 _
71 _ 71_~_

.. .
61 _ 61 __ f __
i 61 _~_~_~_
61 _
51 _ 51 _
51 _ 51 __ ~_~_
I
41 _ 41 _
~~II~:
IIII
31

2~1.1~_
_

B~II
31

2I.o.q~.
B - ~~~R
"'~ ~
_
41

318 - - - _~

2IQq~. q.o.~
_

31 __
i:~ .'l.tr,~_"
41~~W~~r'/0~r'y,~r'
.'l.rr,~M0 ":"':
'////o'/"

~_~_
'//~ ///,% ;
"''l.tT~II,;r/,;

111~
-.,,,'"
~
abcde
~l; .1.
""d ~
fgh
1 1_ :~~~~
abcde
i __ i fgh
II"
'.. U
1 I"{il'~
mm %
~lii
'?;~% C."mo%
if~
'-,"
~ '%
~ ,;
~
!W_"~.
-
mLf0

i 11.~.
21 _~_~_~_

b. Rocada nu se poate face
n urmatoarele cazuri:
, - daca regele sau turnul
au executat o mutare;
I1II
- daca unul sau mai multe
III' din cmpurile intermediare, si-
tuate ntre rege si turnul care
face rocada, snt ocupate de
piese, indiferent daca snt albe
sau negre;
9 11
abcde
- daca regele se gaseste n
c. Rocada poate sa fie exe-
pozitie de sah sau daca, efec- cutata numai o singura data n
tundu-se rocada, regele ar tra-
decursul unei partide, de fiecare
versa un cmp atacat de piese :partener.
adverse; 17. Dama poate fi mutata
- daca cmpul pe care tre- :pe orice cmp situat pe coloana,
buie sa se aseze regele este linia sau diagonala cmpului
atacat de o piesa adversa (vezi de pornire (diagrama llT. 13).
diagramele llT. 11 si 12). 13. Turnul se poate misca
:pe orice cmp situat pe coloana
sau linia pe care se gaseste
~t~
~~ .~
fgh abcde fgh
dicat n mersul sau de prezenta
vreunei figuri proprii sau ad-
verse (vezi diagrama llT. 16).
21. Pionul nainteaza pe co-
loana, de la cmpul sau initial,
cu unul sau doua cmpuri, fa-
cultativ, exceptnd cazul cnd
captureaza o piesa; dupa aceas-
ta, el nainteaza numai cu un
singur cmp pe aceeasi coloana.
14

81'
71 _
_ 81

71 _
_
(diagrama llT. 14).
19. Nebunul se muta pe
orice cmp situat pe una din
diagonalele pe care se afla cm-
81 __ 1__
I
61

51 _
_ 61

51 _
_ pul sau de plecare (diagrama
nr. 15).
20. Spre deosebire de dama,
71 __

61

51 __
__ 1__

1:' _
_

4IiWi~]i~.~I~J
-~,-/,
turn si nebun, care pot muta

-
41 _ 41 _
la orice distanta, calul are o _ iia'" iia"" iia'"
III1
31 _ 31 _ mutare masurata si stabila. 1:' ~
21~q~. 1__
3 I~ _
I

1,
2I.o.~~.o..
~
11
abcde
~
~~.o.l:'-
,~

i.~~
fgh
II"
'-~/,
__
.m,
1I%,!;?;i
" ,%

abcde
,~

W'~ ,,, ,"

"?!"'1\~. f2'j'0/-
%
~QR ~
~
~,i~~ii
fgh
.. %
fji:""
Calul este piesa care are mer-
sul cel mai complicat. El "sare"
n forma de "L". O particulari-
tate a mutarii calului o consti-
21

11
a
__

b c 'd e f
_
g h
I
tuie faptul ca el nu este mpie-
20
.1

,21
 19 21
15 17

.81 _
81.fB _ 81 _
81 _

...
71_~ Al 71 _
71

B
_

_
71 _

61 .1_
_~ __ 61 __ ~ __ "
61

51 __ H _
~
61

B B
_

It~ _
51 __
1_ B..lBaIl_
-
5 51 _

41 B _JtB _ 41 __ 1_ B' 41 _ 41

31_ B,.f_~_ -- 31 _ 31 _
31 ~~ ~

BAlB _~B ~B B 21 _ 21 _
21 21 __
1'_ ~ __
11_~_ B B,ill 11 _ abcde fgh
11

abcde fgh
_

abcde fgh abcde fgh Pozit.ia dupa capturarea pionului e5.

Pionul e2 poate muta la c3 sau eL!,
naintarea pionului cu doua cm-
Pionul poate captura o piesa vers; acesta va executa mis- puri, acest drept se pierde si
adversa, care este asezata dia- carea sa obisnuita de capturare nu mai poate i valorificat mai
22. Luarea "en passant" tirziu.
gonal pe o coloana vecina, di- (e.p. sau luarea n trecere). Un ca si cum primul pion ar fi
naintea cmpului ocupat de pion, inaintat cu un singur cmp. 23. Transformarea. Orice pi-
pion care nainteaza cu doua on eare a reusit sa ajunga pe un
asezndu-se pe cmpul de pe cmpuri la mutarea sa initiala, l.c2-c4 b4:c3 e.p. (vezi dia-
care a fost ndepartata piesa cmp situat pe ultima linie ad-
plasndu-se pe aceeasi linie ala- gramele 20, 21 si 22). versa trebuie transformat ntr-o
capturata. (vezi diagramele nr. turi de un pion advers, poate fi Daca luarea "en passant" figura de aceeasi culoare - ex-
17, 18 si 19). capturat de catre pionul ad- nu se executa imediat dupa ceptie facnd regele - indiferent
16 18 20 22

si
71
B __
_
SI

71
__ fi _ I
81 B _ 81 _

71 _ 71 _

6 1
~~;
~',~~ ~~L7
~ ~
61 _ B _ B" 61 _

R _ .,
61 _

I~_~~
~.~ ~~~
5 ~L"
B~ __ '
~L, 51 __

n __ 51 _ 51

B __
_

41

3
2
1.

1
_

_

~L.
~y~,

~L,
~r,:~
R
~'~m.Y
r/.~
~L:i.
_
41

31

21
_

_
41

31

21
~
~W2

_~

__

_
~/;~

_
41

31_
21
_

II __ _

B B
1
1lB _ 11 _
1iR _ 11 _
a b c d e f g h a b c d e f g K abcde fgh abcde fgh
Pionul d4 poate captura pionul din e5.
23
22
 de numarul celorlalte figuri ce 51. Sah perpetuu. Cnd unul 23 25
se gasesc nca pe tabla de sah. dintre jucatori poate demon-
Ar t. 10. 29. "Matul" este stra posibilitatea de a da sah .s
m
.1#0~ ~ B _ BgB
consecinta unui sah care nu
mai poate fi parat si prin care
partida se termina n favoarea
aceluia care a reusit sa faca
perpetuu, adica o serie succe-
siva de sah uri de la care regele '
amenintat nu se poate sustrage.
52. Cnd unuia dintre juca-
71 __ ~ __
8i

71 fi
~ u,,, ~

----
'61 ~'~ 6\ ._
"mat" regele advers.
Ar t. 11. 31. La nceputul
tori i-a ramas pe tabla de sah
numai regele, iar celuilalt regele 51

4
_ 51 ~D
jocului, culoarea cu care vor mpreuna cu una din figurile 4i _
juca adversarii se poate stabili usoare, adica nebunul sau calul;
prin buna ntelegere; ntr-un de asemenea, cnd ambii juca- 31 _ 31 _

- - B _
il
turneu, aceasta se stabileste tori au ramas fiecare cu regele :2
21 _
si nebunul, sau cu regele si
numai prin tragere la sorti. n-
cepnd cu partida urmatoare,
piesele albe snt atribuite alter-
calul.
53. Cnd ambii jucatori cad
11 fi 11_ fi fi
abcde fgh abcde fgh
nativ celor doi parteneri, ori- de acord asupra egalitatii n-
tr-o anumita pozitie de pe tabla. Pat Remiza (R+2C)
care ar fi rezultatul partidelor.
Totusi, partidele anulate, n 54. Daca un jucator va de- 24 26
conformitate cu articolul 12, nu monstra ca s-au facut cel putin
se ncadreaza n aceasta regula .
Ar t. 15. 46. Daca juca-
torul care este la mutare atinge:
.sO rle mutari de o parte si de
cealalta, fara sa fi avut loc o
captura de piesa sau o deplasare
81 .B 81

18

_ m
~~

a) una din piesele proprii, el

trebuie s-o joace;
de pion.
56. Repetat'ea pozitiei. La.
71

-61
_

._
6
-
71 __

~ ~,(
518 fi fi _
8
.i~~i.
~
cererea unuia dintre jUGatori,
5i_ fi _ ~:f:
III
b) una din piesele adversa-
rului, el trebuie s-o ia.
Aceasta regula este concreti-
zata n formula "piece touchee-
atunci cnd aceeasi pozitie s-a,
reprodus de trei ori, la mutare
fiind acelasi jucator. Pozitia.
se considera repetata daca pie-
41

318 - - -
_
4

31 __
8 __
11 _
-
piece jouee" (piesa atinsa-piesa
1IIIIi

I
jucata). sele de acelasi fel si de aceeasi
culoare ocupa, aceleasi cmpuri.
Ca urmare a acestei dispozitii,
21

11 _
_ 21

11 __
,d ~~
fi _ -1.
II

PARTIDA ESTE SOCOTITA nu este cazul sa se faca vreo

abcde fgh abcde fgh
I EGALA (REMIZA): deosebire ntre cei doi cai, ntre
cele doua turnuri si nici ntre Remiza (R+C) Remiza (sah etern)
Negrul nu poate para Ch7+ si Cf6+
Ar t . 16. 50. Cnd, neavnd doua figuri, dintre care una a
regele sau n pozitie de sah, rezultat din transformarea unui
jucatorul care este la mutare pion.
nu poate executa nici o mutare Diagramele nr. 23-26 cu-
regulamentara. n aceasta si- prind patru exemple de situatii
tuatie se spune ca regele este n care partida se termina la
"pat" . egalitate.
24
 o figura prost plasata, pe un vorba despre un anumit cmp
'Cmp la marginea tablei, face central, pentru care se da lupta.
sa scada sensibil forta de lupta n deschidere, conform con-
NOTIUNILE DE BAZA a ansamblului pieselorsi permite ceptiei clasice (Tarrasch), fie-
, adversarului sa realizeze o su- care din parti trebuie sa tinda
perioritate de forte n centru. sa ocupe, cu pionii si figurile
Aceasta este regula gene- proprii, cele mai valoroase cm-
rala si ea ramne valabila chiar puri centrale (d4, e4, respectiv
si atunci cnd actiunea decisiva d5 si e5; acest careu repre-
se desfasoara pe unul din flan- zinta centrul propriu-zis,n timp
curi. Conform principiului cla- ce careul c3-c6-f6-f3 con-
sic, nici un atac de flanc nu stituie "centrul larg", ale ca-
poate reusi daca cel care ataca\ rui cmpuri snt ceva mai pu-
nu stapneste centrul (sau cen- tin valoroase) si, n general,
trul sa fie blocat). Cea mai buna sa-si dezvolte fortele n asa fel,
Elementele fundamentale gulata a mutarilor albe si negre. riposta mpotriva unui atac de nct sa participe ct mai activ
ale jocului de sah snt: spatiul, de-a lungul partidei. Nu este flanc o constituie o contraac- la lupta pentru ocuparea sau
figurile si timpul. Spatiul este tiune n centru. Desigur, se controlarea cmpurilor cen-
reprezentat de tabla de sah, pe vorba,
gndire
deci, despre timpul de,
al celor doi jucatori sau
poate ntmpla ca, la un anumit trale. n prezent, aceste prin-
suprafata careia se misca fi- moment al partidei, un cmp cipii snt unanim acceptate.
gurile. Figurile, de valori ine- despre durata partidei, ci des- necentral sa prezinte o valoare Spre deosebire nsa de ceea ce
gale, snt repartizate egal la pre succesiunea mutarilor care deosebita, datorita configura- credea Tarrasch \ n domeniul
nceputul jocului ntre cei doi se efectueaza. Sa examinam tiei speciale a pionilor si figu- aplicarii lor exista mai multe
adversari. Timpul sahului este mai ndeaproape aceste ele- rilor. n astfel de cazuri (care metode, dintre care unele par
determinat de alternanta re- mente de baza ale sahului. snt destul de frecvente), pozi- sa contrazica (n aparenta) re-
tia trebuie jucata conform prin- gulile clasice. Aceste metode
ilmll
cipiilor strategice de care ne deosebite de lupta pentru cen-
vom ocupa mai trziu. tru s-au nascut din solutiona-
SPATIUL
rea diferita a celor doua pro-
Pe tabla de sah, cele 64 de sau la c2. Un cal plasat pe LUPT A PENTRU CENTRU
bleme principale care se pu
patrate ar trebui sa aiba valori cmpul b2 poate fi mutat pe: n legatura cu ocuparea cen-
egale. Prezenta figurilor pe ta- patru cmpuri: la a4, c4, d3 trului, si anume:
I.~ Una dintre cele mai impor- a. Ce este preferabil: ocu-
bla de sah face ca valoarea cm- si dl. Un cal plasat pe c3 poate tante probleme n legatura cu
purilor sa fie diferita. Este fi mutat pe opt cmpuri: la. parea centrului cu pioni sau
cmpurile centrale, care, dupa cu figuri ~
foarte lesne de observat ca raza a2, a4, b5, d5, e4, e2, dl si bl. cum am vazut, snt mai valo-
de actiune a figurilor se mareste Deci, figurile au o raza de ac- roase, este lupta pentru ocupa- b. Centrul trebuie ocupat
cu ct snt asezate pe un cmp tiune mai mare cnd se afla, rea lor. imediat sau ocuparea lui poate
mai central si scade pe masura fi ntrziata ~ La aceste doua
plasate n centrul tablei si, n majoritatea cazurilor,
ce snt mai apropiate de mar- din acest punct de vedere~ ntrebari, raspunsul scolii cla-
ginea tablei. Numai turnul face cmpurile centrale au o valoare aceasta lupta se desfasoara n sice era categoric: centrul se
exceptie de la aceasta regula. mai mare dect celelalte. Va- prima parte a partidei, adica
n deschidere. Si n jocul de 1. dr. Siegbert Tarrasch (1862 -
Spre exemplu: calul plasat pe loarea cmpurilor descreste pe mijloc sau n final, centrul este
1933), unul dintre marii jucatori de la
cmpul al poate fi mutat nu- sfrsitul secolului trecut, continuatorul
masura apropierii de marginea, disputat, dar, de obicei, este lui Steinitz si fondatorul "scolii clasice"
mai pe doua cmpuri: la b3 tablei si mai ales de colturi.
27
26
ocupa CU pioni si lucrul acesta dupa 3...d6 4.d4 Nd7 5.Cc3 (deschiderea Reti, apararea Ale- 29
trebuie facut ct mai repede cu C6 6.0-0 Ne7 7.Te1 e:d4 8.C:d4 hin) si a multor sisteme noi n
putinta. Exemple de dezvoltare O-O 9.N1 se ajunge la pozitia deschideri cunoscute (varianta 81s..~_g~
'Il _ ~~tf~ _ ~
~
n conformitate cu aceasta me-
toda snt foarte numeroase, caci
din dia,grama nr. 28, n care
superioritatea albului n centru
este indiscutabila. De obicei
Smslov n apararea Griinfeld),
n care fie albul, fie negrul lasa 7 ,.~ 1 ~~ ~II~ -~~ 1 ~II~~
~ i
II-_-
ea este cel mai usor de aplicat.

-
Astfel, n varianta principala nsa, cnd de ambele parti se pe
cu adversar sa ocupe
pionii, dupa cate, centrul
atacn- 61 :,:~~ _

a Gambitului Damei (Atacul aplica n mod corect metoda, du-i si eliminndu-i, instaleaza 51 __
Rubinstein): t.d4 d5 2.c4 e6 clasica de dezvoltare, rezulta- n centru figurile sau pionii
3.Cc3 C6 4.Ng5 Ne7 5.e3 O-O tul este o oarecare simplificare proprii. Tipica pentru aceasta 41 .~~~ ,,~

6.C3 Cbd7 7.Tc1 c6 8.Nd3 d:c4 a pozitiei, ceea ce duce la un metoda este deschiderea Reti:
31 _
9.N:c4 Cd510.N:e7 D:e71t.O-0 joc egal. Din avantajul primei 1.C3 d5 2.c4 e6 3.b3 C6 4.Nb2
C:c3 12.T:c3 e5 13.d:e5 C:c5
14.C:e5 D:e5 15.4 (vezi dia-
mutari, albul pastreaza doar
o mica initiativa, n majori-
Ne7 5.g3 O-O 6.Ng2; albul
va continua jocul, n raport cu
21~~ __ ~fl
grama nr. 27), ntreaga lupta
tatea cazurilor insuficienta pen- mutarile negrului, cu d2 -d4 w ;,,~ h
1 I~~%i~~///// % ~R~ z.~,"~
;,,,,,,y.%oiRj!li\",B""./ /,"
81,' ~ Dil,i ,.'.il
" ~ \W

se da n jurul cmpurilor cen-
trale si ea continua n jocul de
mijloc, albul cautnd sa folo-
seasca mica lui superioritate
n centru pentru a organiza
un atac pe flancul regelui.
n Partida Spaniola, dupa:
1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a,lbul
ncearca sa ajunga n avantaj,
ocupnd cmpul central d4.
Avantajul pecare tinde sa-I obti-
naalbulreiese cel mai clar napli-
carea variantei Steinitz, n care,
27
--- _
811 .1.__
tru cstig. De aceea, unii juca-
tori au ncercat sa complice'
lupta pentru ocuparea centru-
lui. Nimzovici, Reti si Alehin"
iar mai trziu Smslov au de-
monstrat ca ocuparea imediata,
si numai cu pioni a centrului
nu este obligatorie si ca, de
multe ori, controlul asupra cen-
trului este mai valoros dect
ocuparea lui.
n practica, aceste idei au
stat la baza unor deschideri noi
28
II_
.- 8 ~S
~rr~
i ~..l~
sau d2 -d3 si e2 -e4. abcde fgh
n apararea Alehin, negrul
face trei mutari cu aceeasi fi- 6.D:c4 O-O 7.e4 Ng4 8.Ne3,
gura n deschidere (lucru 'con- permitnd albului sa-si for-
damnat de Tarrasch) pentru a-l meze un centru de pioni ideal
determina pe alb sa-si formeze (conform conceptiei clasice).
un centru de pioni avansati:
Cum a rei esit din numeroasele
t.e4 C6 2.e5 Cd5 3.c4 Cb6 partide jucate cu aceasta va-
4.d4 d6 5.4 d:e5 6.:e5 Cc6.
rianta, dupa 3...Cd7! (vezi dia-
Dupa cum a demonstrat prac-
tica, acest centru de pioni este grama nr. 31), negrul capata
joc superior de figuri si are
vulnerabil, astfel ca negrul l
poate ataca destul de usor. De
30
aceea, teoria moderna reco-
I~~~"~
manda albului sa mpinga nu-
!;i,l?! ~, p' mai doi pioni n aceasta des- 8 ~'mY~),jj
rmh_{;;;;~
~n~ //. /d:Q ~?i
%- %
~

i 1~~i
1 ~:(('NN% ~ ~-
~R' ~/
/-~' ~

71-1_ 71m 1~~1 chidere (t.e4 C6 2.e5 Cd5 3.d4 71~~ ~ _ ra-a

--~,.
~i~~1~~ d~ ~~
6\_1 61
-
_~I; II B;
- - ~ l' d6 4.C3 Ng4 5.Ne2), formnd
un centru mai usor de aparat. 61 _ IiI _ B
Vezi diagramele 29 si 30.
~g _
51_
li _ ~~ 51

41 B D~- _
_
Caracteristic conceptiilor
moderne de joc mpotriva unui
51 __

- - -ir~
41 _~_ 41 _ ~ __ ~_

31. I~ dl 3 ,_ ~.~ _ ~
centru de pioni puternic este
B41B
(t~R
-
~~'ii
ii?~,~ ~~ _ sistemul lui Smslov n apara- 31 __

21~P ~~~
""~ 21~R~,. ~ _ ~7)';z. "~ rea Griinfeld. Dupa: 11.d4 C6 2 _.!.R
f??a ~
I ~ ~~,;W ~

11 ___

abcde
'n/.
fgh
1 I~~~
%'
n ,,~z.
a b
g~~[1j~
~oiRj!liI>lJ:W
'nmu"
c d
n m~
e
.!.",'
f
~..,;"
S0,%'
g fi
2.c4 96 3.Cc3 d5 4.C3 Ng7
5.Db3 negrul paraseste pozitia _ "',,"
11~~~z~.~ _ii.
~
centrala de la d5 prin: d:c4 abcde fgh
28
:!9
 31 nilor n centru este necesara, - Dama (valornd aproxi- n lupta mpotriva turnului, ne--
8
7 I~
1 I ~'~
I
W"'!.
W,,"""/ ~_::"0
~ ,%~

~!'f"~;W-~
~lItmfIm__
~ ~~ r~

I ~,,~I
deoarece ei servesc drept puncte
de sprijin ale figurilor, care alt-
fel ar putea fi usor alungate de
mativ ct doua turnuri sau ct
un turn + cal + pion).
- Regele (n cazul cnd ia
bunul mpreuna cu pionii snt,
mai eficienti dect calul. De"
asemenea, un nebun poate con-
l!!i_~ , 1%1
~1I~0 ~ ~~
~!'f ,/J0 catre pionii adversarului. parte la lupta, poate fi consi- trabalansa trei pioni n final".
61 1_ Rezumnd cele de mai sus
se poate trage urmatoarea con-
derat aproximativ echivalent
cu un cal).
n timp ce un cal lupta greu<
mpotriva lor, mai ales daca

IIli
51

31.
_-a
- g
I
~ ~p~.
-
~B..f_ _ cluzie: lupta pentru ocuparea
sau controlul cmpurilor cen-
trale este deosebit de importan-
ta. Ea ncepe n deschidere si
n general, nebunul si calul
au o valoare aproximativ egala.
n pozitii nchise, cu multi
snt dispu~ipe ambele flancuri.
n sfrsit, n majoritatea cazu-
rilor perechea de nebuni este"
pioni, calul este de obicei supe- superioara perechii de cai.
21~~ H _
~
~~~'" ,,= continua (cu mai mica inten-
sitate) n toate fazele partidei.
rior. n pozitii deschise, cu pio- Turnul are de obicei valoa-

1 ~"iii
'~II;'
h'//7, ~
.~ '" .'~~-A
~.0.
:w /:1:
~ G:I ~ ialf n ceea ce priveste metodele ce
se utilizeaza n aceasta lupta
ni liberi (care pot nainta fara
sa fie opriti de pionii adversi),
nebunul este mai tare. Totusi,
rea unui cal (sau nebun) plus-
doi pioni. Turnul si doi pioni~
contrabalanseaza n final doua,
abcde fgh ele snt variate si de multe ori n ansamblu, nebunul detine o figuri usoare (cal + nebun), dar-
se combina ntre ele. Principiile oarecare superioritate asupra n general este inferior n jocul
mari sanse de a sfarma centrul clasice ramn valabile, dar n
de pioni al albului prin c7- c5. calului. El nlocuieste dezavan- de mijloc. Doua turnuri snt
aplicarea lor trebuie sa se tina tajul de a nu putea muta dect ceva mai slabe dect doi cai su
II
Problema figurilor sau pio- un nebun. n schimb, doi ne-
I nilor n centru este mai greu de tot timpul seama de vulnera- pe o singura culoare prin raza
rezolvat, solutia depinznd de bilitatea centrului, adica de sa mai mare de actiune. Da- buni si un cal snt n mod evi-
cele mai multe ori de caracte- eventualitatea atacarii si distru- torita acestui fapt elpoate lupta dent superiori celor doua tur-
risticile fiecarei pozitii n parte. gerii formatiilor centrale de mai bine mpotriva pionilor ad- nuri. Un turn plus perechea de'
Totusi, n general, prezenta pio- pioni. versi, mai ales daca acestia snt nebuni snt mai tari dect pe--
mpartiti pe ambele flancuri. rechea de turnuri plus un cal.
"\
Ilml

TIMPUL
FIGURILE
Timpul este cel de al trei- sfrsit - fie prin mat, fie prim
La nceputul jocului, pe fiind inferioara valorii absolute, lea element fundamental al sa- recunoasterea reciproca a ega-
tabla de sah snt asezate 32 de dupa pozitia pe care o ocupa. hului. Nu este nsa vorba despre litatii.
:piese,cte 16 de fiecare cuJoare. Valoarea absoluta a piese- acceptiunea obisnuita a tim- Deci, timpul sahului deter-
O problema importanta o con- lor, lund ca unitate de masura pului care se masoara n ore, mina nceputul, mijlocul si sfr-
stituie valoarea acestor piese. pionul, este urmatoarea: minute si secunde, ci de un situl partidei, concretizate ma-
ntre valoarea lor absoluta (ace- - Pionul. timp special, valabil numai pen- terial n succesiunea regulata,
ea pe care o au n pozitia ini- tru partida de sah si masurabil a mutarilor. Dat fiind ca, pe-
tiala) si cea relativa (care de- - Calul si nebunul (fiecare cu o unitate fixa - mutarea.
valornd aproximativ ct trei tabla de sah, mutarile snt exe-
pinde de pozitia lor fata de Succesiunea timpului ntr-o cutate de figuri, ntre acestear
centru si fata de figurile si pioni).
- Turnul (valornd ct cinci partida de sah este determinata spatiu si timp exista o legatura.
pionii proprii si adversi) este o de alternanta regulata a muta- foarte strnsa. Figurile tind sa
II~I mare deosebire. Valoarea rela- pioni sau ct un nebun + doi rilor albe si negre. Timpul unei ocupe cmpurile centrale, mai
I tiva a pieselor oscileaza n tot pioni sau ct un cal + doi pio- partide de sah are un nceput valoroase dect cele marginale.
cursul partidei, depasind sau oni). fix - prima mutare - si un Di'ttorita acestei tendinte, chiar
30
31
 '<lela nceputul partidei se des-
fasoara o cursa ntre cele doua de timp consta n atacarea unei
32 33

tabere, fiecare cautnd sa-si pos- piese adverse de valoare supe- 8

fi fi _ fi p
_. 71_ fi _ fi'
teze figurile pe cmpuri ct mai rioara cu una proprie, mai putin it;~
~:"h~ ~
718 _ ~,~]
81
bune, n raport cu centrul si cu valoroasa, realiznd n acelasi
timp fie o completare a dezvol-
figurile proprii si cele adverse.
n aceasta cursa, care este mai tarii, fie o mbunatatire a pozi-
tiei, fie aducerea figurilor pro-
6
~~iIk
~ ~ fi __ ._,-
Wdi~. li/~ 61

~_~li~ 51_ fi fi fi
accentuata n prima faza a prii n situatia de a executa 51 ___
~ {8~
partidei, albul este avantajat, o combinatie decisiva. Daca
___ B fi
B~ 31_ II _ fi
deoarece, fiind cel care face 4
prima mutare, n mod normal piesa adversa este nevoita sa
41 __ ~_

el trebuie sa termine cel dinti faca o mutare de retragere,

atunci cel care ata ca obtine ceea 318 __
desfasurarea fortelor proprii,
ocupnd n acelasi timp si cm- ce se numeste "cstigul unui
2
~] Mi
%'%. __
~ ~ -;; 21 _
puri mai bune. tempo". Cu alte cuvinte, cs-
tigul unui tempo constituie n-
Din punct de vedere teore- treruperea voita - printr-o mu-
118 __ fi 11 _

a b c d e f g h abcde fgh
tic, avantajul primei mutari ar tare de combinatie a sirului de
trebui sa asigure, invariabil, mutari, care reprezinta planul 1...Dc6-hl +!! 2.Rh2:hl c2- a muta. n diagrama nr. 33,
victoria albului prin mat. Da- adversarului, si obligarea aces- c1D+ 3.Rhl-g2 (3.Rh2 Tf2 fiecare din parti are regele si
torita diversitatii combinatiilor tuia de a efectua o mutare de mat) 3 ...Dcl-c6 + 4.Rg2-h2 cte un pion. Desi, n aparenta,
posibile, care mi pot fi calculate retragere. Adeseori, prin aceas- (daca 4.Rgl Tbl+ 5.Rh2 Thl situatia este egala, cstiga ju-
n toata ntinderea lor, avan- ta ntrerupere se obtine si m- mat) se ajunge la pozitia din dia- catorul aflat 1:" mutare.
tajul primei mutari se reduce, piedicarea adversarului de a grama noastra, cu deosebirea Albul la mutare are trei
n practica, la ceea ce teoria executa cea mai buna mutare ca pionul c2 nu mai exista!
sahului numeste initiativa. La de aparare, pe care n mod nor- posibilitati:
Cum am aratat mai sus, negrul 1. Rf5 ~
inceputul jocului, aceasta ini- mal ar trebui s-o faca. Dam da mat n doua mutari.
,1 tiativa apartine ntotdeauna al- ca exemplu, pozitia din dia- 2. Rg5 ~
3. Rf6! "'
bului, fiind preluata de negru grama nr. 32.
numai n urma unei greseli oa- PIERDERI DE TEMPO- La alte mutari, negrul ri-
La prima vedere, se pare ca posteaza simplu 1...Rd4 si cs-
reca:re. Daca albul si negrul negrul nu poate mpiedica ma- ZUGZWANG
joaca corect, se ajunge la un tul care urmeaza dupa Dd8- tiga pionul e4 si partida. Dupa
joc de mijloc, n care albul pas- l.Rf5 ~ urmeaza L.Rd4 care
treaza initiativa, iar negrul dis- f8+. O combinatie de cstig Exista unele pozitii n care ataca la rndul lui pionul albu-
de timp rastoarna complet si- cstigul unui tempo sau efec- lui. Acum ambii pioni snt
pune de resurse suficiente pen- tuatia si pune n valoare avan- tuarea mutarii constituie un
tru a egala n cele din urma tajul material al negrului. Daca aparati de catre regii respectivi,
jocul. dezavantaj foarte mare, deter- care ataca n acelasi timp pio-
pionul c2 ar lipsi de pe tabla, minnd uneori pierderea par- nul adversarului. n aceasta
negrul si-ar face mat adversarul tidei. Asemenea pozitii survin pozitie "cheie", regele care
II n doua mutari prin L.T :f2+ n final, cnd se reduce numarul trebuie sa mute pierde partida,
DESPRE "TEMPO" 2.Rgl Dg2 mat. Deci, negrul pieselor de pe tabla, fiind posi- deoarece este silit sa paraseasca
,1
trebuie sa cstige un tempo, bila blocarea lor, ceea ce ex- apararea pionului propriu, pe
n cursul unei partide de sah pentru a realiza eliminarea pio- clude orice mutare corecta. O care regele advers l captureaza,
se poate pierde sau cstiga timp. nului c2. Lucrul acesta poate
1II1I O forma obisnuita a cstigului fi obtinut n felul urmator: asemenea situatie se numeste cstignd cu pionul ce i-a ramas.
"zugzwang", adica obligatia de De exemplu, 2.Rg4 R :e4 3.Rg3
~'" I

32
33
 II

'1
II
Re3! 4.Rg2 Re2 5.Rg3 e4 etc.
Dupa l.Rg5? negrul riposteaza
1...Rc4, rezervndu-si posibili-
tatea de a veni la d4, numai
atunci cnd regele alb muta la
f5 ; ar fi fost gresit dupa l.Rg5 ?
Rd4? deoarece albul joaca 2.Rf5
si cstiga.
8

71
6

51
..-~~.
~
-.
~
34

II
_

~
PRINCIPIILE STRATEGICE

Singura cale de cstig este 4

~ asa-zisa manevra "n triunghi"
a regelui alb. I.Rf6! (regele alb,
atacnd pionul e5, mpiedica
regele negru sa raspunda si el
cu o manevra "n triunghi", asa
cum a facut mpotriva ncer-
1,
carii l.Rg5) 1...Rd4 (negrul nu
are alta mutare, deoarece alt-
fel pierde pionul e5) 2.Rf5 ;
se ajunge astfel la pozitia-cheie,
negrul fiind la mutare, ceea ce
al'e drept urmare pierderea par-
tidei.
Deci, n aceasta pozitie, cs-
tigul se obtine pierznd un
tempo prin trecerea avantaj ului
mutarii adversarului, cu ajuto-
rul manevrei n triunghi.
If
I le ignorau, si anume: valoarea
illl!1
I tinerea si mentinerea initiati-
'1111
_ IJ __
----
31 _
2
11 _
abcde fgh n general, spre sfrsitul
secolului trecut, se credea ca
n diagrama nr. 34, albul
singura metoda buna pentru
la mutare nu obtine dect re- cstigarea unei partide era ata-
miza, n timp ce, daca negrul cul asupra regelui advers, prin
muta, albul cstiga! orice mijloace. Partidele jucate
Astfel, dupa: I.g7 + (la n aceasta perioada se carac-
1.Re6 urmeaza Rg7 2.Rf5 Rg8! terizau prin preponderenta com-
3.Rf6 Rf8) I. ..Rg8 2.Rg6 sau binatiilor si prin absenta aproa-
2.g6 si negrul este pat! Daca pe totala a ideilor strategice.
negrul trebuie sa mute primul, ntre calitatea combinatiilor
el pierde precum urmeaza: unor jucatori faimosi, ca Ander-
I. ..Rg8 2.g7 Rh7 3.g8D+! sen, Zukertort, Blackburne si
R:g8 4.Rg6 si cstiga. altii si calitatea jocului lor
pozitional era o diferenta izbi-
toare.
Aceasta stare de lucruri ex-
plica triumful lui Paul Morphy,
care si-a dat seama de valoarea
unor principii strategice, pe care
ceilalti jucatori ai timpului sau
mobilitatii figurilor, importanta
centrului n lupta pentru ob-
1Faimos jucator american, consi- mai aprecierea pozitiei. Por-
vei si importanta dezvoltarii
rapide a figurilor. Succesele ge-
nialului jucator american nu
erau nsa numai expresia talen-
tului sau exceptional, ci conse-
cinta logica a faptului ca el
juca cu plan, tinnd seama de
anumite principii strategice pe
care adversarii sai nu le luau n
consideratie.
Partidele lui Morphyl au re-
prezentat pentru Steinitz2 un
punct de plecare n elaborarea
teoriei sale, care constituie fun-
damentul strategiei moderne ai
sahului.
La baza acestei teorii sta
principiul conform caruia orice
pozitie contine anumite indicii,
anumite caracteristici, care de-
termina planul just de joc. Cu-
noasterea acestora usureaza for-
mularea planului, caci nu mai
este necesara calcularea posi-
bilitatilor combinative, ci nu-

li) derat campion mondial neoficial (1837- nind de la acest principiu, stu-
1884).
1,
2 Primul campion mondial de sah diul strategiei sahului poate fi
(1836-1900). mpartit n doua parti distincte :
35
 1) Studiul diferitelor carac-
teristici pe care le poate contine
pozitia si aprecierea pozitiilor pe
baza comparatiilor dintre ele.
II) Formularea planurilor de
joc n raport cu aprecierea po-
zitiilor.
Pornind de la ideea carac-
teristicilor fundamentale ale fie-
carei pozitii, Steinitz a for-
mulat si alte principii de baza
ale strategiei sah ului: teoria
falangelor de pioni sau despre
momentul cnd combinatiile de-
vin posibile (vor fi dez'voltate
ulterior), teoria echilibrului po-
zitiilor si teoria cumularii mi-
cilor avantaje. n continuare
vom face cteva referiri scurte
la ultimele doua principii.
Teoria echilibrului pozitiilor.
Nu este permis atacul cu inten-
tia de a cstiga, ntruct pozi-
tiile egale, la joc corect, duc tot
la pozitii egale. Numai n cazul
afectarii echilibrului, partea ca-
re detine avantajul are justifi-
carea de a ataca. Subliniem ne-
cesitatea de a actiona n acest
sens pentru a evita riscul pier-
derii avantajului.
Teoria cumularii micilor
avantaje. Pentru cstigarea par-
tidei trebuie sa, se porneasca
de la acumularea unor mici avan-
taje strategice, caracteristice (un
pion izolat, cmpuri slabe n
lagarul adversarului, perechea
de' nebuni etc.), ce trebuie ma-
rite si transformate n avantaje
1) Cel de-al doilea campion mondial
de sah (1868-1941)
2) Faimos jucator rus (1850-1907),
riyal al lui Steinitz.
36
durabile (de exemplu avantajul
material) care, la rndul lor,
vor constitui baza actiunilor
decisive, a combinatiilor.
Am expus mai sus numai
punctele principale ale ideilor
lui Steinitz, necesare pentru a
usura ntelegerea conceptiei su-
perioare asupra luptei si crea-
tiei n sah. La timpul lor , aceste
idei au fost analiza te n spirit
critic de jucatori de forta, ca
Lasker1 si Cigorin2, care au adus
critici ndreptatite dogmatis-
mului lor. Daca Steinitz si
discipolul sau dr. Tarrasch ple-
dau pentru regulile sistematic
expuse si generalizate, a caror
aplicabilitate o considerau po-
sibila si necesara n toate po-
zitiile, Cigorin, jucator pliu
de inventivitate si fantezie, pre-
fera realita,tea plina de sur-
prize a jocului tactic. Adeseori
el cauta n partidele de sah
exceptiile, nu regulile. Aceasta
nu nsemna ca el contesta im-
portanta principiilor strategice,
ci dimpotriva, el afirma ca apre-
cierea pozitiilor si mutarilor nu
trebuie facuta exclusiv pe baza
principiilor generale, ci pe
baza analizei concrete a varian-
telor posibile.
Sinteza ntre teoria lui Stei-
nitz s(ideile lui Cigorin, privind
utilizarea jocului combina tiv
pentru valorificarea caracte-
risticilor strategice, a fost rea-
lizata mai trziu de catre fostul
campion mondial A. Alehin.
n meciul sau cu cubanezul
J. R. Capablanca, pe care l-a care realizarea ideilor strategice
nvins ntr-un mod convinga- atinge forme combinative ex-
tor, Alehin a demonstrat ca ceptional de complicate, nece-
jocul strict pozitional nu poate sitnd o mare putere de calcul
rezista conceptiei superioare, n concret.
CARACTERISTICILE STRATEGICE GENERALE
Caracteristicile strategice Taria cmpurilor se modifica,
generale pot fi mpartite n trei n .momentul n care pionii
snt mutati pe tabla de sah.
grupe:
1. Cmpuri slabe si tari. Slabiciunile create de mutarile
II. Structura pionilor (pioni pionilor snt mult mai durabile
slabi si tari etc.) .. dect cele provocate de pozitia
III. Mobilitatea figurilor si figurilor, deoarece pionii nu
postarea lor ct mai activ. merg dect nainte si eventuala,
lor blocare de catre pionii sau
1. CMPURI SLABE SI TARI figurile adverse fixeaza un
cmp slab pentru multa vreme.
Un cmp aflat n pozitia
proprie (sau n apropierea ei) De aceea, Steinitz recomanda
este slab daca exista vreo posi- o deosebita grija la mutarea
bilitate ca adversarul sa-I con- pionilor, caci orice miscare gre-
sita este foarte greu de ndrep~
troleze, sau eventual sa-I ocupe,
mai curnd sau mai trziu, n tat. Trebuie adaugat ca pionii
nsisi pot fi tari sau slabi, dupa
cursul partidei (dr. M. Euwe).
Deci, n mod logic un cmp 35
este cu att mai slab, cu ct
P. Keres
-g-1
este mai putin controlat de
figurile si, mai ales, de pionii
proprii. Cmpurile controlate de
pioni snt cele mai tari. Deoa-
811_1_
rece, n mod normal, nici una 7 '. M
_ ~,,;,; _
ff%',% ~
dintre figurile adverse nu le
61 . ~t~~ '
poate ocupa fara sa se expuna
51_1_1 __
riscului de a le pierde. n general,
se poate afirma ca un cmp este
mai bine aparat (deci mai tare) 411_
la
II _._
~~h.
~~;~.0
,
~~. w.~
n~.
cu ct figura care l apara este 3 0 "1l1
mai slaba. Pornind de la aceasta
constatare, devine evident ca 21 ~ ~,;,
~'(~ ~ -
majoritatea cmpurilor slabe si 11 FjtWA"M
tari se formeaza, n cursul par-
abcdefgh
tidei, n raport cu pozitia' pio-
nilor. 1\<1.Botvinnik
37
 .
cum pot sau nu sa fie sustir.uti cmpuri slabe, c5 si d6, si unul dintre cai la c4) 19.Te6 La Turneul interzonal de la
de alti pioni. implicit, a amplificat valoarea De7 20.Cd3 Cb6 21.Cb4 (ata- Amsterdam, 1964, n partida I~

n pozitia din diagrama nr. cmpului b4 pentru alb, ntru- cnd pionul d5, albul mpiedica dintre B. I;arsen si B. Spasski
35, negrul a facut o greseala din ct acesta nu mai putea fi con- instalarea calului negru la c4) dupa cea de a 20-3, mutare ~
punct de vedere al luptei pen- trolat dect cu greutate de un 21. ..Td8 22.Df5 (albul ataca albului, s-a ajuns la pozitia
tru cmpurile tari. Daca ridi- pion negru pe c5. Slabiciunea din nou si continua sa mpiedice din diagrama nr. 37..
cam de pe tabla figurile si cmpurilor c5 si d6 ofera albu- planul negrului. Aceasta lupta Jucnd 20...f5, Spasski si-a
lasam numai pionii (naintea lui obiective precise de atac, n jurul unei parti a planului slabit cmpul e6 ; a urmat 21.Cb3
mutarii 16...b5 ?), constatam care pot fi destul de usor folo- strategic general evidentiaza ro- D :c6 22.d5! (decizia albului de
ca numarul cmpurilor slabe site pentru obtinerea unui avan- lul pe care l joaca manevrele a sacrifica pionul a4 a fost pe
din lagarul albului este mai taj decisiv. Planul de joc al tactice n ndeplinirea lui) deplin justificata. Dupa schim-
mare dect n acela al negrului albului este urmatorul: 22...Td6 23.Tfcl T:c6 24.T:c6 bul nebunului din g7, el a
(vezi diagrama nr. 36), ntruct Td8 25.T:b6! e:b6 26.Cc6 De7 obtinut cmpul tare d4 pentru
negrul nu are n pozitia sa I: Ocuparea coloanei "c" 27.C:d8 D:d8 28.Dc2 (practic, cal si a valorificat ulterior sla-
nici un cmp necontrolat de si mpiedicarea unui cal negru albul a ramas cu un pion n biciunea cmpului e6) 22...D:a4
de a ajunge la c4.
pionii sai (cu exceptia cmpuri-
II : Aducerea unuia din caii plus, deoarece pionul dublu al 23.N:g7 R:g7 24.Cd4 Tec8 25.h3
lor de pe liniile a 7-a si a 8-a, negrului de pe coloana "c" Cf6 26.Tfel Dd7 (aici Spasski,
care nu pot fi niciodata apa- albi (cel din f3) pe cmpul b4, este lipsit de valoare. 28...Dc7 a apreciat, probabil, ca dupa
rate de pioni), n timp ce n de unde va controla (si even- h5, care ar fi mpiedicat nain-
pozitia albului exista o slabi- tual va ocupa) cmpul slab c6 29.D:c7 C:c7 si negrul a intrat
ntr-un final de cai pierdut, tarea g4, albul ar fi putut juca
ciune la b3, care atrage dupa si va ataca pionul slab d5 (pio- Oc6, taind retragerea damei
sine si slabiciunea cmpului c4 nul d5 devine slab deoarece nu att din cauza pionului n mi- si crendu-i astfel mari greu-
(deoarece pionul alb "b" este mai poate fi aparat cu eficacita- nus, ct si din cauza slabiciunii tati) 27.g4 (mareste avantajul
mpiedicat sa nainteze la b3 te de un pion negru pe c6). pionilor b5, b6 si d5. Jucnd de spatiu al albului; dupa 27...
fara sprijinul figurilor. Odata III: Presiunea combinata cu o tehnica exemplara, M. f :g4 ar fi urmat mai nti
cu ultima sa mutare, negrul a figurilor albe asupra diferi- Botvinnik a cstigat partida. 28.0e6+) 27...Rf7 28.g5 Ce8
si-a creat dintr-odata doua telor slabiciuni ale negrului (pio-

.
37 38
nii d5, c7 si brj) avnd drept
36 consecinta obtinerea unui avan- Spasski Larscn

- -i ~ i
taj material pentru cstig.
811 __ 1_.- - - .
811_1_~ __

- - ~.i~~
81 ' Botvinnik a continuat n
~i
~,l-i i
.~.i~~
~
71.1 ~
~~ ~ ~~
modul urmator: 17.De2 (m-
__~~ ~z_
71- 71~ ~ ~~
~

- H
piedica manevra Oe7-c6-a5)
17...Teb8 (naintarea c5 ar fi 6
R.e. __ ._ ~~
- - -
61 _ 61 ~~ ~~,/-~~
,_-,,7 -~
dus dupa 18.d :c5 la un final
51 __ 1 __ pierdut pentru negru, din cauza 510 51 ~
41i._ ~
M
__ slabiciunii pionului d5 si a
31.e. 11~II. g~_ 4
faptului ca albul ar fi capatat
B _
_ _ ;;)?

M _
31q ~~
o,;;)? _ cmpul tare d4 pentru unul din
caii sai). 18.Cel! (nainte de a
31 __ 31 __ ~J _
H _ ~.e.R
H H __ ~Fia~
21

11
~

abcde

_
fgh
?Ji,>.i&
tripla piesele pe coloana "c",
albul aduce calul la d3 pentru
a paraliza naintarea b5-b4)
18..Ce8 (ncercare de a plasa
21

11_1__
~

abcde

III
fgh
21.
11.1~ ~
~
abcde
~ ~
fgh
~CJ,
_

38 39
 29.Da2 Cd,630.h4 (dupa 30.0e6

----
39
ar fi urmat de8 31.Db2 Dh8! 40 42
si negrul este n siguranta)

II
fi 8
30.,..De3 31.Ce6 (vezi diagrama 8/ _
81 _

- - - --
nr ..38).
Slabiciunea cmpului e6 a
dus la slabirea pozitiei regelui
71

61 il li
__
_
71.
61
~

_.
M~

__
__
71
6
B,

- - -.-
negru. Acum Larsen va declan-
51 _
lSa o ofensiva hotartoare pe 51 _

li __
51 _
lini~ "h". 31...Dh3 32.h5 h6! (n

II
41 _
41 _
4
pozitie grea Spasski se apara
admirabil. Dupa 32...g :h5 ar 31_ 31 _
fi urmat un atac decisiv pentru
alb 33.De2 Rg6 34.Rf2 h6 35.Tgl
etc.) 33.Tb2! g:h5 (33...0 :c4
21~B
11
_
_
21 _ B __ 31
2

_ _ R
M _
11 _
34.T :c4 T :c4 35, D :c4D :b236. 11 _
a b c d .e f g h abcde fgh
d6 ! si negrul nu mai are aparari abcde fgh
sufiCiente) 34.Th2h:g535. C:g5+ pion aparat de figuri. Se poate, figura adversa (pionul d5 blo-
Re3 36.c5! (regele trebuie gonit deci, aplica regula valabila pen- are posibilitatea de a se trans-
cat de calul d4).
napoi pe aripa sa; la 36.Da4+ tru cmpurile tari si slabe: Oonsidernd ca cea mai buna forma n dama).
urma simplu b5) 36...T:c5 apararea este mai buna cu ct pozitie a pionilor este n falan- Majoritatea cmpurilor sla-
37.T:c5 b:c5 33.Da4+. Rf3 (du- aparatorul este mai slab ca ga, Steinitz a enuntat princi- be si tari se formeaza n raport
pa Rd8? urma Oe6+ cu mat valoare. De asemenea, un pion piul conform caruia "fa.langele cu pozitia pionilor. Daca exa-
rapid) 39.Tg2 (Ddl !) Te3 40.Dd7 care are posibi1itatea de a avan- de pioni trebuie sa nainteze minam pozitiile schematice din
Db6 41.D:a7 (cu amenintarea sa este evident mai tare dect n asa fel, nct ele sa poata diagramele de mai sus, vedem
distrugatoare 42. DaI!) 41...Dh8 un pion a carui naintare este relua mereu forma; de falanga, ca n fata pionilor dubli, a pio-
42 Dd7 Dh6 43. Ce6 + Rf7 44. mpiedicata (un astfel de pion pna n momentul cnd acest nilor napoiati si izolati, se
Cg5 + (44. O :c5 Df6 iar la 44. se numeste blocat). lucru nu mai este necesar" (de creeaza cmpuri slabe, care pot
Cd8 + T :d8!) 44...Rf8 45.Rh2 Pornind de la aceste pre- exemplu, cnd unul din pioni fi cu usurinta ocupate de figu-
h446.Ce6 + Rf7 47.Cg5 + Rf3 mise, Steinitz a demonstrat ca 41 rile adversarului (n special de
(ambii jucatori erau n criza cea mai buna pozitie pe care o
de timp, iar repetarile se pot ocupa doi sau mai multi
fac tocmai pentru a cstiga pioni,. este n falanga, adica
timp) 43.P h3c4 49.Ce6 + Rf7 unul lnga altul (vezi diagrama
81

iBA
fi cal), CUmam vazut n exemple-
le date. Prin urmare, tinnd
seama de importanta deosebita

fi _ a structurii scheletului de pioni,

71
50.Cg5+Rf ; 51.Rgl! c3 52. De6! nI'. 39). Doi pioni se afla n cea jucatorul trebuie sa fie atent
D:e653.d:f ; Rg7 54.C:e4+ Rh6 mai slaba pozitie atunci cnd
55.C:c3Ce1? 56.C:e4 f:e4 57.R: snt dublati, ca n diagrama
h4 Ta3 53.f5 Ta2 59.Tg3 Tf2
60.Tf3 si negrul a cedat.
nr. 40.
61

51 __
__

fi _ nca de la deschidere la felul

cum si instaleaza pionii, n
raport cu cei ai adversarului,
pentru a nu-si crea slabiciuni.
Pionii izola ti (diagrama nI'. 41 _

41) si pionul napoiat (diagra- Deoarece nu putem studia toa-

31 _
;EL STRUOTURAPIONILOR ma nI'. 42), au valori interme- te formatiile posibile de pioni,
diare. vom analiza scheletele carac-
21 _
Un pion aparat de un alt teristice, care snt n general
pion este mai tare dect un zintaO pionul slabiciune deosebita pre-
izolat, blocat de o 1' _ suficiente pentru aprecierea po-
abcde fgh zitiilor.
40
41
 A. PIONII DUBLI SI CEI
IZOLATI
Cei mai slabi pioni snt cei
dubli. Albul cstiga cu usurinta
linia
41

urmator: 26"'96 (pentru a n-

II
latura amenintarea de mat pe
_
I II _ It
8-a,__ n eventualitatea
611_1_
plasarii21~B~
71_
11R
31
SI
turnului
____
____
~B 27'93
__
negru)
(o masura de precautie nainte
~B
-
de-
_
I
- 45

3.81 ~~ w ____""~~~
M~1
~. ___~ ~ M~~ R_ III
824 II
56 __~_~_
7~ _
B _1111
__B~
____
____
__
46

~ __

finalul de pioni (vezi diagrama de a trece la atac) 27...Tb8

nr. 43), patrunznd cu regele
la c5. Regele negru nu poate
mpiedica aCEst lucru din cauza
slabiciunii pionului a 7, pe care
trebuie sa-I apere.
Daca la pozitia din diagrama
noastra, adaugam figuri, apre-
cierea ei se schimba n oarecare
masura, desi, n general, albul
si pastreaza avantajul. Astfel,
n pozitia din diagrama nr. 44,
II1111I11 survenita ntr-o partida jucata
n semifinalele campionatului
,1
28.b3 R8 29.Ta4 Ta8 (necesi-
tatea de a apara pionul a 7
obliga turnul negru sa ocupe
o pozitie foarte pasiva) 30.TaG
(n schimb turnul alb desfa-
soara maximum de activitate,
atacnd ambele slabiciuni ale
negrului: pionul dublu de la
c6 si pionul izolat de la a7) a b c d e f g h a b c d e f g h
30...Re7 3t.T:c6 si albul cs-
tiga un pion, pastrnd n ace- care fundamentala a scheletului prezenta pion llui dublu face
lasi timp avantajul pozitional de pioni; n consecinta, ea ca albul sa nu mai poata aplica
deoarece pionii negrului pe flan- influenteaza n mod hotartor cu succes planul de naintare

national (Bucuresti, 1950), n-
tre S. Samarian - E.Rusenescu
prezenta pe tabla a turnurilor
nu a facut dect sa prelungeasca
procesul de cstig. Desi albul
nu a jucat foarte exact, el a
cstiga t destul de usor, n felul
43
cul damei (a7 si c7) snt slabi
si izolati. Continuarea partidei
nu mai prezinta interes pentru
tema noastra. Dublarea pio-
nilor este un fenomen frecvent,
care atrage dupa sine o modifi-
44
E. Rusenescu
planurile strategice ale ambelor
parti.
Pionii dubli nu constituie
ntotdeauna o slabiciune. De-
sigur, exista schelete de pioni,
cont.innd pioni dubla ti, care
snt n mod evident dezavan-
tajoase. Din aceasta categorie
d3-d4-d5 urmat de c3-c4-
c5, deoarece jucnd b7 - b6 la
momentul oportun, negrul pa-
ralizeaza complet masa de pioni
a albului. Aici apare clar defectul
pionilor dubli: daca pionul c3
s-ar afla la b2, atunci naintarea
c4-c5 ar puteafi sprijinita prin

-.I~I-_
fac parte, n special, structurile b2 - b4. Mai mult, n momentul
cu pioni pe ambele flancuri, n
81 ._ 81 __ _
care partea cu pionii dublati cnd albul joaca d4-d5 (pionii
7111.~ ~~
~i,?j 71~ ~ m .I~I
~ _ m nu poate crea un pion liber si, aflndu-se pe c2 si c3), pozitia sa
61 _1 61 BlB B B n consecinta, joaca de fapt
cu un pion n minus (vezi dia-
devine vulnerabila. Pe de-o par-
te se elibereaza cmpul c5 pen-
51 _ 51 _
grama nr. 45). n schimb, daca tru figurile negre, iar pe de
pionii dublati fac parte dintr-un alta parte devine posibil un
i~8 _ complex, dintr-o masa de pioni,

--
41 _ 41 __ atac asupra complexului de pio-
31(8 _ valoarea lor depinde de o serie de ni. n finalul din diagrama nr.

-
31 _
factori pozitiona1i, dintre care 47, negrul poate juca cu succes
21~~~~ M _ ~
~~~ N 21 ~,,~
~~ ~ ~. ~ cei mai importanti snt posibi- c7 -c6! dupa care, desi pionul
11~~ ~
W~ 11 _ litatea complexului de pioni dublu dispare (2.c4 c :d5 3.c :d5
de a nainta si capacitatea lui Tc3), avantajul ramne de par-
abcde fgh abcde fgh
S. Samarian de aparare. n diagrama nr. 46, tea sa. Pe baza acestor const~-
43
42
 49
48 30.Dd5 C:e5 (negrul pierde ra-
47 V. Smslov pid din cauza legarii calului pe

81 II _
BIR
- 81.1 __
- II II
-_~~~II~
coloana "e") 31.Rfl! (evita
Cf3 +) 31. ..Rg7 32.Tf2 Rf6
8/

71~i_ RIB).d
_

'.7I~~ill~ .i~i i
- -~2- -B
33.Tfe2 si negrul cedeaza dupa

II __ 51_
m.0:i iiJ!i~ _ iiJ!i~ 7 181
R _
~ cteva mutari. 61 __ i __
51.

..-
61 _ 61 _~_
~
51 __ ~" _ II~__ B. PIONUL IZOLAT PE
COLOANA "D" (IZOLANI)
41 _ ~,~ _
41 __ ~ __ 41 ~ RQ _~ _._
U ~
31. U 31R
~~1}R "
IIII
21~.~.I.o.
31

-d d
d ~
11 -
llB W~
21 __

_I~ RQR
Cum s-a aratat mai nainte,
pionii izolati snt n general
slabi, ntruct ei pot fi cu usu-
rinta atacati de figurile adverse
21~'~~,,~
11_
_
1) __
" ",,;'" ;;;;"7".1

a b c d
,tari, Nimzovici a formulat doua
-III ,reguli referitoare la complexele
de pioni continnd pioni dubli:
L O masa de pioni, a carei
valoare de atac este scazuta
prin prezenta pionilor dubli,
trebuie atrasa sa nainteze.
II. Daca n urma naintarii
s~a creat o slabiciune pasiva a
pionilor dubli, este indicata ata-
carea lor cu ajutorul pionilor. n
acest caz nu trebuie sa ne te-
mem, de eventuala disparitie
a pionilor dubli.
O pozitie interesanta, n ca-
re att pionii izolati, ct si un
pion dublu snt compensati de
pozitia activa a figurilor, este
ilustrata. n diagrama nI'. 48.
I Sub protectia foarte puternica
ilill!I!I!1
%
e f g h
abcde fgh
A. LilienthllI
A urmat: 22.a5! (unul dintre
pionii izolati este sacrificat pen-
tru a ndeparta calul negru de
la eventuala supraveghere a
punctului central e5, care com-
penseaza n valoare cmpul cen-
tral d5, aflat n stapnirea al-
bului) 22...C:a5? (n ciuda avan-
tajului material decisiv, nde-
partarea calului negru de punc-
tul e5, permite albului sa con-
troleze majoritatea cmpurilor
centrale tari si sa-si creeze un
puternic pion' libet) 23.e5! f5
24.De2 Tae3 25.Tael Te6 (deoa-
rece 25...Cc6 nu merge fiindca
urmeaza 26.e6 Dg6 27.e7 Tf7
28.De6 etc., negrul este silit
si necesita o aparare de figuri.
Exista nsa un pion izolat care
prezinta caracteristici speciale
si face exceptie de la regula
generala. Este vorba despre
pionul izolat central care se
creeaza n multe deschideri pe
coloana ."d", la d4 - respectiv
d5, ca n diagrama nr. 49.
n mod teoretic, el este la
fel de slab ca oricare alt pion
izolat si, daca ndepartam de pe
tabla toate figurile, finalul de
regi si pioni care ramne este
aproape ntotdeauna defavora-
bil partii care l are. Dar n
jocul de mijloc, acest pion izo-
lat de pe coloana "d" are o
forta dinamica foarte mare, pe
de-o parte datorita amenintarii
de a nainta (cnd lucrul acesta
este posibil), iar pe de alta
abcde fgh
Scheletul de pioni tipic, cu pionul izo-
lat al damei. Cimpurile nsemnate cu 1
snt tari pentru alb. Cimpul nsemnat cu
2 este tare pentru negru. (Dupa Nimzo-
viei)
zovici, "una din problemele car-
dinale ale jocului pozitional".
Forta dinamica a pionului izo-
lat al damei (izolani) consta
n:
1. Posibilitatea de a nainta
cu succes la momentul potrivit.
2. Crearea a doua cmpuri
tari la e5 si c5, care ntrec n
valoare, n jocul de mijloc,
valoarea cmpului tare al ne-
grului d5. n special cmpul e5
contribuie foarte mult 'la crea-
rea posibilitatilor d@atac asu-
pra regelui n jocul de mijloc.
Slabiciunea pionului izolat

a calului d5, slabiciunea pio- sa sacrifice calitatea) 26.Cf4
nilor izolati a4 si c4, ca si a Tfe3 27.C:e6 D:e6 28.Dd3! g6
pionilor dubli c3 si c4 nu se 29.Tf4 (albul reuseste sa apere
resimte pentru moment si al- pionul slab c4, apoi trece la
bul. poate organiza complicatii operatii decisive, bazate pe pre-
tl;tctice periculoase. zenta pionului liber) 29...Cc6
44
fiindca el asigura o dezvoltare
mai libera dect a adversarului.
A sti ce prezinta o importanta
mai mare - slabiciunea lui
statica sau forta lui dinamica -
este, dupa parerea lui Nim-
~5
n final se datoreste schimbarii
raportului de valoare ntre punc-
tele tari ale albului (c5 si e5)
si punctul tare al negrului (d5).
Prin simplificarea jocului nu
mai snt posibile atacuri asu-
 pra regelui, astfel nct valoarea
1.

conditia ca ambele parti sa 51 52

Illflll
cmpurilor c5 si, mai ales, e5 mai aiba turnuri).
scade simtitor, n timp ce va- n afara cresterii tariei cm- Taubenhaus s. Flohr
loarea cmpului d5 creste.
n diagrama nr. 50, finalul
este cstigat de negru, care go-
pului d5 si slabirii cmpurilor
c5 si e5, mai trebuie remarcata
slabirea considerabila a cm-
811 __
'BJl.
__ B
r~~._
811 __ .11 II
~ i ~i I'~ i _~_ i _ i 'II~
neste regele alb de pe cmpul
~~.i~1I
purilor albe e4 si c4, ceea ce 7 7
c4 cu un sah al calului, patrun-
61i __ ill _ B _ ~~ _

.- . - .
creeaza multe posibilitati de pa-
de apoi cu regele pe cmpul tare 61

d5, dupa care calul poate ajunge

trundere figurilor negre. n sfr-
sit, trebuie subliniat faptul ca 51 __ ~II _ 51 _
la e4 sau c4, cu avantaj decisiv.
Cmpul d5 serveste n final
slabiciunea pionului dam ei izo-
lat n final nu se datoreste att 41 rM
~;L~
~?2, rB 41 _JtB __
drept pivot de manevra pentru
B
fortele negrului (de exemplu,
Cf6-d5-b4 sau f4; sau Td8-
d5-a5 sau h5 etc.). Daca mai
amenintarii de a fi pierdut,
ct slabirii ntregului complex
de cmpuri nconjuratoare de
alta culoare dect aceea pe care
se afla.
31

11.

I ~ ~~
M~
Jt'":.Wd

Mi- ~

.

~03. ~ ~~
N~ .n~
31

21~B
1 I~
II B~B
Bit. i
~
~_

exista piese pe tabla, un cal
postat pe cmpul d5 va exer-
cita o presiune foarte mare asu-
pra pozitiei albului, reprezen-
tnd o amenintare pe ambele
flancuri. Un nebun postat pe
acelasi cmp poate aduce vic-
toria, chiar daca mai exista
nebuni de culori diferite (cu
Pionul izolat pe coloana "d"
poate constitui un puternic in-
strument de atac in jocul de
mijloc, mai ales daca adversarul
neglijeaza, ntr-o masura orict
de mica, apararea flancului re-
gelui. Strategia indicata n ca-
zul unui pion izolat, este atacul
/W4W
abcde fgh abcde fgh
Nimzovlci A. Tolus
1) 24...Dd7 25.N:16 C:16 26. 13.De2 Ng7 (13...0-0-0 14.
Dh8 + Rf7 27.Ce5+ Re3 28. Nb5+Rb8 15.N :d7 T :d7 16.
C:d7 T:h8 29.C:16 + si albul are C :e5! Te7 17.Dg4 Dd8 18.Cec4
trei pioni pentru figura sacrifi- Nh6 19.d6 Te6 20.Tcd1! si
cata. negrul a pierdut un pion) 14.
2) 24...Dd6 25.Dh8+ Rf7 Nd3 D:b2 (fortat, deoarece albul

!
81

71~i.
61

51
.
-_._i-i~lIi
__
50

~ ~~

_
_
pe flancul regelui, dar acesta
trebuie efectuat numai n con-
ditii favorabile. n pozitia din
diagrama nr. 51, dupa mutarea
albului 19.Nd3! negrul a con-
tinuat gresit 19...C:e3; dupa
20.f:e3 b5 21.Tc5 Tfc8 22.Tdcl
g6 23.a3 s-a ajuns la un final
n care albul a folosit cu exac-
titate stapnirea coloanei "c"
41 _
deschise si a cstigat.
"11
31 _ Daca negrul ar fi jucat19 ...Ce8
1
26.Dh7 f:g5 27.Ce5+ Re8 28.
D:g7 De7 29.Dg6+ Rd3 30.
Tc6 cu mari complicatii.
n diagrama TIr. 52, negrul
si-a propus un plan de joc legat
de efectuarea rocadei mari si a
declansarii unui atac combinat
asupra pionului izolat si asupra
flancului regelui advers, bazat
pe coloana deschisa "g".
ameninta 15.Tb1 urmat de b4
cu cstigul calului a5) 15.Tc2Db6
16.Tbl Dd6 17.Ce4 (cmpurile
e4 si n special f5 snt slabiciuni
ale pozitiei negrului, pe care
albul le foloseste pentru a cs-
tiga) 17...De7 18.C93 Rd8 19.
Nf5 Tc3 20.d6! De3 21.T:c8
R:c3 (21...N :c8 22.d7! cu cs-
tig) 22.Db5 si negrul cedeaza.
Marele mestru Flohr n-a
n privinta modului n care
tinut nsa seama de posibilita- trebuie dusa lupta mpotriva

![

II
21~B D D~~; ndepartnd calul de la apararea
flancului regelui, albul ar fi
continuat atacul astfel: 20.Dh5
tile tactice legate de naintarea
pionului izolat. A urmat: 1l.d5!
Ca5 (dupa e :d5 urma 12.Te1+
pionului izolat pe coloana "d"
vom lua ca exemplu partida
1' _ Rubinstein - Lasker, jucata
g6 21.Dh6 Cg7 22.Ng5! f6 23. etc., negrul ramne cu regele
a b c d e f g h N:g6 h:g6 24.C:g6 expus n centru si cu trei pioni n turneul international de la
II izolati: f6, f7 si h7) 12.Tcl! e5 Moscova, n 1925. Dupa muta-
46
III
47

II!I
II
 ~*.
53 54
nul) 23.Rh2 Nd5 29.Rg2 DcG este posibila spargerea centrului:
Lasker Las),er 30.Cd2 a5! (cu amenintarea a4, advers prin inaintarea lui. n
dupa care albul, trebuind sa final nsa (sau n pozitii n care
811_ fJ [:i*fJ I 11""""
J.. ~~, ~ joace b4, si-a slabit decisiv partea care are pionul izolat
&', r"~ i ~ i
8 >z //?'/-. i0"~ ? ~ %1"'%
%- NN~ ~_".%
_

nu poate ajunge la atac) izo-

%-

cmpul c4) 31.Dc3+ N:f3+!

7 '.
~'It'f.""
i ,~i
" h" ''iJln,",~
71_.f_~_ , ,m% %(;I!i1i
~ ~ 32;C:f3 D:c3 33.N:c3 a4! (vezi lani constituie o slabiciune att
-fJ'
61i_ Bi __ iB _i __ 6
diagrama nr. 56. O mutare fina, prin el nsusi, ct si prin slabi-

.
rea cmpurilor nconjuratoare._
51_i'~ __ 51_i _
care scoate n evidenta slabi-
ciunea pionilor albi de pe flan-
41 II'iiB _ _ ~S~__ 41 _
cul damei) 34.b:a4 b:a4 35.Rfl O. DESPR,E PIONII

31_~_ II~_ 31_~__ JtB,

(pionul nu putea fi aparat. La
35.Nb4 urmeaza ...N :h4 36~a:
ATRNATI

1 ,p -
21.0,0 H H I ~ B M
-Q~
~ I.
".h'

1 ,& ~~~81.
abcde
-.e.-
H
~B'

Rubinstein
r>7~

fgh
2

abcde
'mM'

~,-,~

-- iWAW/

fgh
'''=M
b4 a3 37.0d2 Od5 urm,lt de
venirea regelui pe flancul da-
mei). Astfel, cu un pion n
plus, finalul a fost usor cstigat
de negru.
Din exemplele de mai sus
Prin pioni "atrnati" se n-
telege un grup de doi pionit
alaturati care nu pot fi susti-
nuti de alti pioni si care stau.
pe aceeasi linie. Dupa Nimzo-
Rubinstein viei, acesti pioni trec n evolu-
(Pozitia dupa 15.Ce4) se poate trage concluzia ca:
(Pozitia dupa 18.e:d4) tia lor prin trei faze: izolani,.
rile 15.Ce4 (vezi diagrama nr. pionul izolat poate duce la po- cuplu de pioni izolati, pioni atr-
slabiciunea albului a trecut zitii avantajoase numai daca nati (vezi diagramele 57, 58.
53) Tad8 16.Tcl Db8 17.De2
c:d4 18.e:d4 (vezi diagrama nr. de la cmpul b4 la pionul partea care l are ajunge le si 59).
54), pionul izolat a fost creat. b3; de aceea, n locul calu- atac pe flancul regelui sau cind
lui, la d5 s-a instalat nebu- Pionii atrnati pot aparea si pe-
Albul ar fi putut evita acest 56 alte coloane dect "d" si "c",..
dezavantaj strategic, jucnd 5S
18.N :d4, dar dupa 18...e5 ur- Lasker Lasker 57

- - - -
mat de f5, negrul ar fi obtinut

i.~
.. .
un atac puternic asupra rege-
lui. Planul lui Lasker a constat 81 BVJUB _._ 81 ._ 81 _

n fortarea trecerii ntr-un final 71.~._~ i

~ - ?f;j~
,,//% ~E)
718
""i
%i'~iM- 7,mi iMi
ct mai favorabil printr-un atac
61i __ i_ ~) 61 ~L/,
~.~ . _ -11
pozitiona] pe flancul damei, pe
i __
61

care l-a dominat cu ajutorul

cmpului tare d5. A urmat 51_iB~ __ 51_i _ 5' __

18...Tc3 19.93 DaS 20.Rg2 Tfd8 JJ'iiB _ 41i_ ~I __

D .~,~ ~
41

_._Jt~1~
1,
41 _

~I._
ill 21.T:c8 T:c8 22.Tcl T:cl 23. 3 IWffi~
",%1 ~
I N:cl h6 24.Nb2 Cb6 25.h3 Dc8 31JJ.e. h,,';' NN%1 31 ~~
~L~
ill 2G.Dd3 Cd5! (calul a ajuns pe
cmpul tare si sub amenintarea
21 D ~~
' . mh ~L%1 21 __ 2 I .o, Wffi~
""~ _ ~~
ii3L,%1 ~ ql; NN%1

Ob4 albul a fost obligat sa sla- 11 _ 1' _ 11 _

beasca pozitia de pioni de pe abcde fgh abcde fgh abcde fgh
flancul damei) 27.a3 (vezi dia- Rubinstein Rubinstein
grama nr. 55) 27...Cb6! (acum (Pozitia dupa 27.a3) (Pozitia dupa 33 ...a4) 1. lzolani

48 49
111

'III
 pare: turnurile trec pe coloana 61
60
"a" la a4 si a6, iar dama la c4) Botvinnik
58 A. Alehin
33.Tfel Nh4 34.Tfl (turnurile
81__ ._
- - - - 71~~.
- -8~.8.
-11._
- Bifa IB*_ nu pot parasi linia 1; 34.Te5 ?

I_Jl_~B II
D :b3 35.a :b3 T :a1 36.N :a1 81

.. - .- .
81 _ 81
Ta6 37.Nb2 Ta2 si negrul cs- 7
71~ ~. tiga) 34...Dc4! 35.D:c4 T:c4
36.a3 Ne7 37.Tfbl Nd638.g3 61. ~W
~% - _
61

518
_.

_8 fi__ _ 61

51_ 8 __
_ MI
_

~ ~~
Ri8 (piesele negrului
cele mai bune pozitii. Pen-
tru actiunea decisiva trebuie
ocupa 51 __
4
D' ~JJ~~
_

NN~
__

_

41 __ 4
31_ fi _1_
m~ _
adus si 'regele n centru) 39.Rg2
31. ~ q~
-11.lt~
31 ~~~~ ~rL~ Re7 40.Ri2 Rd7 41.Re2 Rc6 ,,".,
~y~ %.~

B~_
II m~

21~B _ 21.e.U M
~P2
42.Ta2 T4a4 43.Tbal Rd5 44.
Rd3 T6a5 45.Ncl a6 46.Nb2
21~D _ r.:.e.B
8 __
bm"
h5! (deoarece figurile albe snt 1 '
~ ~
'III
III
11_ 11~ ~~ _.
concentrate la apararea pionu- abcde fgh
abcde fgh abcde fgh lui a3, negrul foloseste mobili-
2. Cuplu de pioni izolati G. Thomas tatea mai mare a nebunului si Sokolsk i
pozitia dominanta a regelui sau
desi aici apar cel mai frecvent. n centru pentru o diversiune pe momentul potrivit, fie prin cre-
apreciabil n stapnirea cm- area unui pion liber periculos,
Cuplul de pioni izolati care nu purilor slabe din fata lor. flancul regelui care provoaca
au ajuns pe aceeasi linie, adica h4, dupa care spargerea cen- fie prin stnjenirea jocului ad-
n diagrama nr. 60 este vers. Pionii atrnati pot deveni
la pozitia de falanga, pot fi pozitia survenita n cursul par- trului cu e5 devine decisiva din
blocati de adversar, care n cauza slabiciunii pionului g3) slabi daca adversarul reuseste
tidei G. Thomas-A. Alehin, Ba- 47.h4 i6 48.Ncl e5 49.i:e5 f:e5 sa forteze naintarea unuia din-
cazul acesta obtine un avantaj den-Baden, 1925, n care albul
50.Nb2 e:d4 51.c:d4 b4! 52.a:b4 tre ei', astfel nct sa-I poata
59 a ramas cu un cuplu de pioni bloea, exploatnd apoi slabiciu-
T:a2 53.b:a5 T:b2 si albul ce-
81

71~ - __

8
- 8.-.8
-8-_
izolati. Modul de combatere a
slabiciunilor c4 si d5, constituie
un model: 22...Dd5 23.De3 Db5
24.Dd2 Td5 25.h3 e6 26. Tel Da4
deaza. Precizia jocului lui Ale-
hin, n ce priveste folosirea
cmpurilor slabe din fata cu-
nea cmpurilor din fata lor.
n partida Sokolski - Bot-
vinnik (diagrama nr. 61) snt
foarte bine ilustrate posibilita-
27.Tal b5 28.Ddl Tc4 (cu aceas- plului de pioni izolati, care n-au
61

518
__

8.__
fi 8 _
ta negrul a terminat blocarea
completa a pionilor albi si a
trecut la atac pe flancul damei
reusit sa ajunga n faza de pioni
atrnati, este demna de admira-
tie.
Existenta pionilor atrnati
tile tactice oferite de prezenta
pe tabla a acestor pioni atrnati.
Dupa 16.d:c5 b:c5 negrul a
ramas cu pioni atrnati. Albul
41

318
_

fi B fi
M _ M .e.~
,,~
asupra pionului izolat a2. n
acest scop el a utilizat ca pivot
pentru aducerea turnurilor sale
imprima jocului un earacter
foarte taios, deoarece acesti pi-
credea ca slabiciunea pionilor
negri c5 si d5 poate fi exploa-
tata, dar aceasta nu este posibil
21~P2
11B _
a b c

d
88 e f g h
pe coloana "a" tocmai cm-
purile slabe c4 si d5, aflate n
stapnirea sa) 29.Db3 Td6 30.
Rh2 Ta6 31.T3f1 Ne7 32.Rhl
oni creeaza perspective de atae,
n special cnd snt sustinuti
de figuri usoare. Pe de alta
parte, exista posibilitatea ca
n cazul n care exista multe
figuri usoare. A urmat 17.Ce2
Nh6! (ameninta d4) 18.Na3 Cg4
unul dintre ei sa nainteze la (acum ameninta 19 ... N :e3 20.
3. Pioni atlrnat T4c6! (o manevra de regru-
51
50
 f :e3 D :e3+ 21.Rh1 Of2+ 22. 62 63

'.~I~-__-- -.,-
Rg1 cu mat sufocat si eventual
'_* __ F. J. Prolwp, 1~~6 64
19..0 :f2) 19.Dd3 C7e5 20.C:e5
D :e521.Cg3 Df6! 22.Chl d4 ! 81
(un exemplu tipic de naintare
a unuia dintre pionii atrnati la
71
_

1
1__
III ,.7.-.'.
8

~ ~
81

7<,1
_

...
momentul potrivit) 23.De2 Ce5 61 __

- -

.- . -.
.1. ~L~.,~~.
61 _. _
24.e:d4 (astfE.I pionii atrnati 51 _
dispar si n locul lor apare un
fi 51_lrl __
izolani care a reusit sa nainteze,
devenind liber. Sustinut de toa-
te figurile negre, acest pion de-
41

31 _
51
4
1%.' Re- _
I I~
41 ""~ %<;0 ~ -

cide partida) 24...c:d4 25.T:c8 21~ - ~~Q.~"Mi

??L~ 3 _ 31ffL~
N:c3! 26.Tel d3! 27.Ddl (nu
11 __ ~"~ _
2
M _ - -
~ 21 _
merge D :e5 deoarece, dupa 28.
T :e5 d2 29.Ne2 d1D+ 30. a b c d e f g h 11 ~ ,~, 11. _
N :d1 T :d1+, albul pierde) a b c d e f g h abcde fgh
27 ...Ng4 23.Dal d2 si negrul a opri naintarea pionului de
cstiga dupa cteva mutari. liber se pune n miscare pentru Forta pionilor liberi creste
pe coloana "a". n acest timp atunci cnd snt sustinuti de
regele alb ataca pionii negri a ndeparta regele advers de pe
si i captureaza. flancul damei. Gresit ar fi fost alti pioni, ,deci, nu pot 'fi atacati
D. DESPRE PIONII LIBERI 3.Rb4 din cauza 3... Re4) 3...Re5 cu usurinta de piesele adversa-
R e 9 u 1 a: cu cit un pion rului.
liber este mai departat de regele 4.R:c4 (dupa 4.f6 ~ care, apa-
Un pion se numeste liber advers, cu atit el este mai valoros. rent, ndeparteaza regele negru O pozitie tipica este cea
atunci cnd n drumul sau spre Aceasta regula se aplica n si mai mult, negrul ar fi obtinut din diagrama nr. 64. Ambele
cmpul de transformare nu mai remiza prin 4...R :f6 5.R :c4 parti au cte un pion liber, cel
poate fi oprit de un pion advers. au special atunci cnd ambele parti Re5 6.Rc5 Re4 7.Rb6 Rd4 al negru lui fiind mai departat
pioni liberi.
Valoarea pionilor liberi este foar- -8.R :a6 Rc4!. Deosebirea fata de regele advers. Dar pionul
te mare, deoarece n mod obis- n diagrama nr. 63 este de mutarea din text consta in albului este aparat, lucru care
nuit ei obliga o figura a adver- vorba de un studiu al compozi- :faptul ca prin 4.f6 ~ albul pier- se dovedeste decisiv pentru
sarului sa supravegheze cmpul torului ceh Prokop, n care valo- de un tempo: n momentul soarta partidei, deoarece n timp
din fata lor. Aceasta valoare rificarea pionului liber aduce cnd ia pionul c4, la mutare ce regele alb pastreaza liberta-
'creste 'pe masura simplificarii albului cstigul. Iata solutia: -este negrul) 4...R:f5 5.Rd4! (o tea de miscare si poate captura
l.Rd2! (1.Re2 ~ Rd6 2.Rf3 Rd5 pionul liber al negrului, regele
jocului si a apropierii de final, 3.Re3 Re6 4.Re4 Rf6 5.f5 c3 mutare de asteptare foarte fru-
atingnd maximum n finalurile moasa. La 5...Rf4 albul ar fi negru fiind n patrat, nu poate
de regi si pioni, n care avanta- 6.b :c3 a5 7.c4a4 8.Rd4 R :f5re-
miza, sau 4.Rd4 Rf5 5.R :c4 cstigat un tempo foarte im- parasi controlul cmpului c6.
jul de a avea un pion liber decide ,portant prin 6.b4, dupa care Exemplele de mai sus pre-
de cele mai multe ori partida. R :f4 6.Rb4 ,Re3 7.Ra5 Rd3
s-ar fi ndreptat cu regele spre zinta fort,a pioniIor liberi sub
Din diagrama nr. 62, se vede 8.R :a6 Rc4 ! remiza. n prima pionul negru a6) ,5 Re6 6.Rc5 forma cea mai simpla. Daca pe
clar ca, n ciuda unui echilibru varianta, negrul obtine remiza, R~5 (prin mutarea 5 Re6 negrul tabla mai snt si alte figuri,
crendu -siun pion liber departat, s-a ndepartat prea mult de
material, albul cstiga deoarece care reuseste sa contrabalanse- lupta se complica. Figurile ad-
regele negru este silit sa se de- ze cei doi pioni liberi ai albului) -pionul alb b2; acesta a fost
:,scopul principal al mutarii 5. verse pot bloca pionulliber, ceea
;uarteze pe flancul damei spre 1...Rd6 2.Rc::t Rd5 3.f5! (piolml ce atrage dupa sine o batalie
_Rd4) 7.b4! si aUml cstiga.
II 52 53
I

III
 pentru nlaturarea blocheurului, 65

8.__
67
n prima pozitie, albul are

i - i i
fie un atac pe celalalt flanc, un"
de se simte lipsa lui. un avantaj caracteristic. nain- J. R. Capablanca

Jocul n jurul pionilor liberi 81 _

tndu-si pionii pe aripa damei,
unde are superioritate numerica, [1 _*_
si al blocarii lor de catre figuri 7 I~IJ~
~~ ~
i8 _ IJ~~ 81 _

a fost studiat pe larg de catre n mod logic albul trebuie sa-si

l_i
Nimzovici. Blocada constituie
o metoda de lupta pozitionala
61 __ creeze, n cele din urma, un
pion liber. Negrul poate face
71

~_i_
fi
61 __
foarte importanta, care poate
fi folosita cu Succes mpotriva
51 _
acelasi lucru, dar numai n
final, cnd numarul pieselor s-a 51_ i _
_ifJJt __
41
pionilor liberi, dar - n raport 3'_ N __ redus prin schimburi, iar nain-

-~~-~
21~~~. 41
cu alte caracteristici strategice tarea pionilor nu expune regele
U -.o.~
__ .!
M M 3 1iW' %~ii:ii Wff' ~)'}i
ce pot exista n unele pozitii _ propriu unui atac advers. n B~~
,,~ ""II
,,-.~ ~~
,,~ .,,~
~B'1fa
ea nu constituie singurul plan
just aplicabil n pozitia res-
pectiva. De aceea, trebuie sa
1'.abcde fgh
jocul de mijloc, pionii negri nu
pot nainta dect cu greutate
si nu pot constitui un contra-
21 ,,~
~dl~-
11
~0a M M
~

se tina seama ntotdeauna de balans pentru naintarea pio-

totalitatea ca:racteristicilor unei
pozitii si, numai cnd pionul ilustrate cele doua feluri de
liber constituie factorul domi- majoritati de pioni :
nant, sa se aplice metoda blo-
carii.
E. MAJORITATILE
DE PIONI'
De foarte multe ori, n ur-
ma schimburilor de pioni n
centru, chiar din prima faza a
partidei se formeaza grupuri
inegale depioni. De exemplu, al-
bul pastreaza trei pioni contra
patru ai negrului pe aripa rege-
lui, n timp ce pe flancul da-
mei are trei pioni contra doi ai
negrului. Asemenea structuri de
pioni determina, de obicei, pla-
nurile strategice ale celor doua
parti, obligndu-Ie sa atace pe
flancul unde au majoritatea de
pioni.
54
nilor albi pe celalalt flanc, ex-
n diagramele 65 si 66 snt
ceptnd cazul cnd este posibila
organizarea unui atac cu sanse
a) majoritate alba pe ari- la rege. Practica a aratat ca
este mai dificila organizarea unui
pa dam ei si majoritate n~,gTa
pe aripa regelui;
atac la rege de catre negru n
comparatie cu naintarea pio-
b) majoritate alba pe aripa nilor pe flancul damei, reali-
regelui si majoritate neagra pe zata de alb. Din aceasta cauza,
aripa dam ei.
majoritatea de pioni pe aripa
damei este considerata ca un
66
avantaj n jocul de mijloc. Teh-
nica exploatarii acestui avan-
taj, foarte naintata n prezent,
'rt i _ IJ i _ i
81 __ _
trebuie atent studiata, deoarece
7 aproape n fiecare partida pot
61 i_ surveni situatii de acest "fel.
Prezentam, n continuare,
n diagrama nr. 67, un exemplu
5i _ b2! 10.T:b2 T:dl si albul ce-
41 _ 11.0._ B de valorificare a majoritatii
ntr-o pozitie cu figuri putine.
31 _ Pionii negrului snt avan-
21.0." " ~.o.-M
M sati si se prefigureaza crearea
unui pion liber. n acelasi timp,
11 _ negrul are posibilitatea de a
mpiedica regele alb sa se apro-
abcde fgh
pie de flancul primejduit.
abcde fgh
F. J.\iIarshalI
(Meci, 1909)
Prin cea dinti mutare, Ca-
pablanca mpiedica acest lu-
cru: l ...Tdl + 2.Rg2 a5 3.Tc2
b4 (ameninta crearea unui pion
liber) 4.a:b4 a:b4 5.Nf3 Tbl!
(imobilizeaza turnul alb prin
atacul asupra pionului b2) 6.Ne2
b3! (6...Rg7 7.N :c4 S.T :c4 T:
b2 si se ajunge ntr-un final de
turnuri n care realizarea pio-
nului liber ar fi fost mult mai
dificila, daca nu chiar imposi-
bila) 7.Td2 (dupa 7.T :c3 T :b2
S.N :c4 Tc2! negrul cstiga o
figura) 7...Tcl 3.Ndl c3 9.b:c3
deaza dupa cteva' mutari.
Majoritatea de pioni pe ari-
pa regelui este mai usor de valo-
rificat n final, cnd naintarea
pionilor nu risca sa lase desco-
perit regele propriu. n jocul
de mijloc, naintarea unei majo-
-litati de piorri pe aripa regelui
5i
 68
S. FJohr
IIII_
81 _~. __
7'_ 1_
61_1_ rJ 1 71.1 ._~ ~ ~~
I 1 _ 1 __
51_ =j~ __ 51P U~~;,;S.
~"~ P
a_ ~r~
41~F~~. m)::_ 41 .~_
~L~
31
8_~~Jt~~
21
11
abcde fgh
G. J.eveniis
se confunda, n cele mai multe
cazuri, cu un atac combinat
de figuri si pioni asupra pozitiei
rocadei adversarului.
n pozitia din diagrama nr.
68, albul are o majoritate de
pioni activa (cu care poate nain-
ta) si o plasare ideala a figuri-
lor, care paralizeaza majoritatea
negrului pe aripa damei.
Iata cum a reusit Levenfis sa
realizeze cstigul in aceasta po-
zitie: l.Ne4 h6 2.Nd3 Cb6 (si
dupa 2...0b2 albul pastra sanse
de cstig, precum urmeaza :3.a5!
Od1+ 4.Rf3 Rc7 5.e4I) 3.e4!
Ca8 4. Re3 Ce7 5.a5! (m-
piedica 5...b6, care ar fi deve-
nit posibil dupa 4...0c7) 5 Re7
(schimbul cailor prin 5 0e6
6.0:e6 N:e6 ar fi dus repede
la pierdere, deoarece regele alb
nu poate fi mpiedicat sa ajunga
pe cmpul c5; urmeaza mane-
69
mei, albul va trece la naintarea Od6) 12.Cd6 N:e4 13.R:e4 Re6
majoritatii sale, n scopul crea- 14.C:b7 s~ negrul cedeaza deoa-
S. Flohr rii unui pion liber) 8.e5+ f:e5 rece la 14...R :e5 urmeaza 15.Rc5
---
9.f:e5 Re7 10.h4! (vezi diagra- Od5 16.0d8 si cade si pionul
fj. manr.69) (omutare de asteptare c6.
81 _~_~_
foarte fina, care foloseste faptul Pozitia din diagrama nr. 70
~~ ca negrul se afla n zugzwang. prezinta o structura de pioni
III: 6
Regele negru nu poate muta din
,cauza e5-e6, urmat de Re5,
specifica, n care albul are o
majoritate de pioni activa pe
_
~i
ZP b
[ar calul, de asemenea, nu poate
muta din cauza Oe4 cu amenin-
tarea Od6. ncercarea de a
aripa regelui, n timp ce majo-
ritatea negrului pe aripa dam ei
este pasiva, deoarece din cauza
D juca direct 10.0e4 nu mergea pionilor dubli pe coloana "c",
31 P1'/,';/
din cauza 10...Nf5 11.0d2 Oc7 negrul nu poate ajunge nicio-
fj
,,,lfa
21 _ 12.Rc5 Ne6, amenintnd 13...N: data sa-si creeze un pion liber.
c4 14.0:c4 Od5) 10...Ce7 (ne-
_ 11_ _ grul nu poate scapa de zugz-
Finalul din diagrama nr. 71
a rezultat ntr-o partida dintre
abcde fgh wang prin mutari de pioni, de Em. Lasker si S. Tarrasch (meci,
G. Leveniis exemplu: 10...g5 n.h:g5 h:g5 1908) dupa 35...Nd7?
]12.0e4 g4 13.Rc5 urmat de Aceasta mutare a negrului
vra Nc4 si e4-e5-e6-e7 care Cd6 sau Rb6, iar la 10...g6 ar
este o greseala grava, care duce
forteaza regele negru sa para- fi urmat n.N d3 Rf7 12.e6 + la pierderea partidei. Aici, asa
seasca apararea cmpului b6, Rf6 13.0d7 + R:e6 14.0b6 Od6 cum a aratat dr. Tarrasch n
...- - -
dupa care albul cstiga usor) 15.N :g6 si albul cstiga) ll.Ce4 cartea meciului, trebuia sa joa-
6.Nc4 Rd6 7.Rd4 Ce8 (orice Ne6 (la 11...0e8 decidea 12.Rc5
final de pioni, dupa un even- .cu dubla amenintare Rb6 si 71
tual schimb pe cmpul e6, este dr. S. Tarrasch
70
pierdut pentru negru, pentru ca
'~I _
nu poate mpiedipa patrunde-
rea regelui alb pe cmpul c5 si ~I - _._ - 81 _
apoi pe e6. n finalul acesta,
deoarece cmpul c5 constituie 7 '. l i ~:~
1~1. ~.Il. 7 - - - II~1
%~
slabiciunea principala a pozitiei
negrului, n jurul lui se nvr-
~,-
J3li_Ifj __ 61
8 I~~
- - -
tesc toate actiunile de cstig ale 51~_ ~~W mlfff.
,~'- t]jJ~: _
albului. Planul strategic este de- 4 __ ~ __ 4 I~ _ ~ _
terminat de cele doua caracte-
31_~1I _~_
ristici principale ale pozitiei:
majoritatea de pioni activa pe ~I~~. a ""~ 8 __
P~I~
aripa regelui si stapnirea cm-
pului c5, care are drept urmare
imobilizarea majoritatii negru-
2
~
1
,.?J.L~
abcde
8 ~_
fgh
8
21
11 __
_
abcde
1__ fgh
lui pe aripa damei. Dupa conso- Em. Lasker
lidarea blocajului pe aripa da-
56 57
 ce 35...N:e4 36.f:e4 Rd6 cu o
,11111
pozitie de remiza, ntruct la
37.Rf5 urmeaza 37...Tf1+, iar
~ la 37.Tf3 Re6. Pozitia are doua
caracteristici :
a) majoritatea de pioni pe
[1
aripa regelui;
1:11
b) pozi tia centrala a calu-
II
:il
I
lui din e4, ~are domina tabla
si mpiedica regele negru sa
ajunga la d6; deci, calul era
mai valoros dect nebunul si
trebuia schimbat. Lasker si-a
valorificat majoritatea de pi-
,II
1.1111'111.
oni precum urmeaza: 36.Te3!
(turnul ocupa coloana pentru
a proteja deplasarea regelui
alb la e5) 36...Thl 37.Cg3 Th4+
1;11,
1'11
38.Re5 Th3 39.f4! Rd8 40.f5
Th4 41.16 g:f6 42.R:f6 (mai
tare dect 42.g:f6, Re8 dupa
care libertatea de miscare a
regelui alb ar fi fost limitata
de catre propriul sau pion liber)
...
11. 42...Ne8 43.Cf5! (nainte de a-si
il
crea un pion liber, albul si
I aduce figurile pe cmpurile cele
mai bune) 43 ...Tf4 (nu mergea
43...T:h5 din cauza 44.T:e8+
si Cg7+) 44.g6 h:g6 45.h:g6
Tg4 46.T:e8+ R:e8 47.g7 Rd7
48.Ch4 (cu amenintarea Cg6)
48...T:g7 49.R:g7 Re6 50.Cf3
(mpiedica patrunderea rege-
lui la e5) 50...Rf5 51.Rf7 Re4
52.Re6 Rd3 53.Rd6 Rc3 54.R:c6
R:b3 55.Rb5 si negrul cedeaza.
F. LANTURILE DE PIONI
Diagrama nr. 72 prezinta
o structura de pioni foarte
frecventa, asa-numitul "lant de
58
72
81
71
61 __ __
~I _
51 __
41 _.fl __
31_ JJ __
21
11
abcde fgh
pioni", o serie de pioni albi si
negri, asezati fata n fata, de-a
lungul a doua diagonale, care
nu se pot ataca si care se sus-
tin reciproc. Caracteristica prin-
cipala a unui lant de pioni o
constituie faptul ca cele doua
siruri albe si negre se blocheaza
reciproc. Datorita acestui fapt,
Nimzovici a ajuns la concluzia
ca problema lanturilor de pioni
este, n ultima instanta, o pro-
blema de blocada si ca nu este
absolut necesar ca ambele si-
ruri de pioni sa fie complete,
ci numai ca sirul adversarului
sa ramna blocat, chiar daca
unul (sau mai multi) dintre
pionii sirului propriu a disparut
Lanturile de pioni, prin nsasi
structura lor, snt rigide. De
aici rezulta ca, n pozitiile n
care snt lanturi de pioni, tea-
trul de operatii este mpartit
adeseori n doua zone distincte,
ntre care comunicatia se rea-
lizeaza destul de dificil.
Un exemplu care survine
foarte des n practica l consti-
_ tuie cunoscuta pozitie ce re-
_
zulta n apararea franceza, dupa
mutarile: l.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3
Nb4 4.e5 c5 5.a3 N:c3 6.b :c3
Ce7 7.a4 Da5 8.Dd2 Cbc6 9.Cf3
c4 - vezi diagrama nr. 73.
Lantul de pioni c3-d4-e5
imparte tabla n doua teatre
de operatii, aproape complet
_ separate, care nu comunica n-
tre ele (din punctul de vedere
_ al albului) dect prin cmpul cl.
Pozitia acestui lant de pioni
determina n mare masura pla-
nurile strategice att ale albu-
lui, ct si ale negrului. Pionul
cel mai naintat al albului (e5)
patrunde ca un cui n pozitia
negrului si controleaza cmpu-
rile d6 si f6. El creeaza albului
o superioritate de spatiu pe ari-
pa regelui si, n consecinta,
favorizeaza planul sau stra-
tegic: ofensiva pe aripa rege-
73
- --
811_~_._ ['~
71- ~ ~._.
61 _~_.
511
l' u
~.
41~_iB
31_ B _~_
21 ~ _ ~~.o.~
,~ U
.~-
- p -Jf,.1
11~ - ~ ~
a b c d e f
lui, indiferent daca regele negru
face sau nu rocada mica. La
realizarea acestui plan contri-
buie si superioritatea alb ului
pe cmpurile negre, datorita
faptului ca el poseda nebunul
de cmpuri negre, n timp ce
negrul n-are nebunul
punzator.
cores-
Planul negrului este si el
dictat de prezenta lantului de
pioni, care i asigura un avan-
taj de spatiu pe aripa damei,
la care se adauga slabiciunea
pionului alb a4, ce constituie
o tinta de atac si pentru pio-
nii dubli de pe coloana "c".
Teoretic, perspectivele celor do-
ua parti snt egale, dar n prac-
tica sansele negrului snt ceva
mai mari, deoarece planul sau
strategic este mai usor de rea-
lizat.
Chestiunea principala este
de a sti cum se ataca lanturile
de pioni. Planul strategic just
este indicat de nsasi struotura
lanturilor de pioni. Att n
sirul de pioni alb, ct si n cel
negru fiecare pion este sustinut
de un alt pion, n afara de ulti-
mul, care se afla la baza siru-
lui. Atacul trebuie ndreptat
__
lf8
mpotriva celui mai slab punct
din sirul de pioni advers, contra
__ pionului care se afla la baza
lui.
n apararea franceza, dupa
1.e4 e6 2.d4 d5, prin nainta-
rea 3.e5 s-a format un lant
alcatuit deocamdata din cte
g h doi pioni: diagrama nr. 74.
59
 76
74 1. Baza lautului de pioni este o posibilitate de a mari presiunea

- i ~ -i __i ~- i ~".i._ ..
asupra pionului d4, care este
I_Jl~N~~.~ ~~-
1'1 ,,;~ ~~
aparata
Cum se conduce asediul ei indirect aparat n varianta 6... 81.1 __ eB R
'f~ i _ J}. B i II i
81 _
c:d4 7.c:d4 C:d4? 8.C:d4 D:d4
71~ -~~ Cu 4.c3 albul se decide pen~ prin 9.Nb5+. Din punctul de 7
tru planul strategic bazat pe vedere al planului strategic, 6
B __ -
61

51.
_ia.
p-~
~I __
__ sustinerea lantului de pioni.
n acest caz, negrul si con-
tinua atacul asupra pionului
negrul trebuie sa mobilizeze
noi forte pentru asediul bazei
sau sa tina seama de faptul ca
51B _ i ~I"B
4
41

31_ II
21~~~. __
a d ~~~~~
_ d4 n felul urmator: 4...CcG
5.Cf3 (apara baza) 5...Db6 (un
nou atac, vezi diagrama nI'. 75).
albul este obligat s-o apere,
pentru a obtine alte avantaje.
De aceea este gresita mutarea
31_~ __
_ ~~~ ""f!fd

~_
gw
11%",~~~-m"
H i h.
E';~l/ifg_0',"'~. ~"'~!
/. ~

abcde
~ ~' 0/. % ..
~ ~.'~ /'~
",%a

fgh
)fLi% Este interesant de remarcat
ca n aceasta pozitie s-a jucat
multa vreme 6.Nd3, care cores-
punde mai putin planului stra-
6...Nd7? care a fost ncercata
ntr-o partida Nimzovici - Sal-
ve (Karlsbad, 1911), dupa care
albul a continuat cu 7.d:c5
21~~

1 1~~.tIr.*.
__
M
abcde
~~,~f!fd

W'~-
fgh
~~Lf!fd

tegic al albului dect 6.Ne2t N:c5 8.0-0 f6 (dupa ce baza

deoarece ngreuiaza apararea
Sirul de pioni ai albului, pionului d4 si duce, n cele din
urma, la pierderea unui tempo.'
ceva mai avansati, este mai Examinarea consecintelor mu-
activ si-i asigura acestuia ini- tarii 6.Nd3 scoate n' evidenta
tiativa. Planul strategic al ne- marea importanta a timpului
grului consta n nlaturarea si-
n aceasta varianta si permite
mlui de pioni albi, adica n spar- sa se vada clar de ce 6.Ne2 este
gerea, blocadei. Punctul cel mai cea mai buna continuare. Dupa;.
slab al sirului de pioni albi este 6.Nd3, negrul nu mai are nid
baza lui, adica pionul d4. Mu-
tarea cu care negrul realizeaza
acest plan este 3...c5. Dupa
3...c5 albul poate sustine sirul
sau de pioni prin 4.c3, aparn-
8IIfJJl__~_f
i i~~i'
71~~f!fd ~;;;
du-si nti baza, nainte de a
trece la actiuni ofensive. De 61 _~fJ i __
asemenea, el poate adopta un 51. ~~iR
_ ~,@
plan strategic bazat pe con- 41 _ ~~wf!fd
ceptia lui Nimzovici, conform
caruia lantul de pioni advers 31_ fi _~_
nu trebuie neaparat sa fie blo-'
cat printr-un lant de pioni pro-
21~'~~' wf!fd _
_ ~~.e.~
prii, n acest scop putnd fi 1 I"';~n:% F&gi0;i'~~l/ifg'II'-(1'%
~u' ..~~ 1~"
~,,://)'n/;'
utilizate cu succes si figurile. abcde
60
a disparut, negml a ncercat
sa elimine si pionul e5) 9.b4!
Ne7 10.Nf4! blocada exercitata
de figurile albe asupra cmpu-
rilor d4 si e5 s-a dovedit a fi
tot att de valoroasa ca si cea
a pionilor. Oontinuarea justa
a constituit-o 6...c:114 7.c:d4
Nd7! amenintnd cstigarea
pionului d4. Daca albul vrea
75 sa apere acest pion, el este
forta t la 8.Ne2, dupa care de-
vine evident ca 6.Nd3 a con-
stituit o pierdere de timp. Ase-
_ ~,f!fd diul pionului d4 continua cu
1;
a .. Cge7 9.b3 Cf5 10.Nb2 (din
nou atacul si apararea bazei
~~f!fd
_ snt echilibrate), iar negrul pro-
__
fita de faptul ca piesele adver-
sarului snt legate de apararea
pianului d4 si creeaza prin
)f,L,f!fd ,,%a 10...Nb4+ o noua slabiciune n
lagarul alb, deo:.uece mutarea
~
"'~"~_~ ~
__~ .. Vi1{ li 11.Rfl este fortata (vezi dia-
fgh grama nr. 76).
61
Aceasta caracteristica stra-
tegicanoua, care apare n partida.
n urma deplasarii regelui alb,
este pentru moment mai impor-
tanta dect asediul bazei si de
aceea, negrul trebuie sa-si' mo-
difice planul n sensul obti-
nerii unor avantaje. Acest lucru
este realizabil n felul urmator:
11...0-0! (aici dr. Tarrasch a
continuat cu 1l ...Ne7 - consec-
vent cu asediul bazei - si dupa,
12.g3 a5? 13.a4 Tc8 14.Nb5
Cb4 15.0c3! si a intrat n po-
zitie mai slaba. Nimzovici-
Trrasch, San Sebastian, 1912}
12.g4 ChG 13.Tgl f6! (datorita.
pozitiei slabe a regelui alb de-
vine posibila - contrar regu-
Iii - spargerea lantului de pio-
ni de la vrf) 14... e:f6 T:f6 15.g5
T:f3! 16.N:f3 Cf5 si desi negrul
are o calitate mai putin, sta
la cstig. Sirul de pioni ai al-
bului este distrus (pionul- e5
este eliminat, iar baza de la,
 - -
79 80
77 78

- - - ~i
8/1_-.JJ
7~i.A;. JJ*_ ---
- -1I~_i
- -__- 8I.1.Al ~ ~
71~i. -i~i
811JJ..fJJ
71'~i __
_ 11
if~i 7

iii
_._iJJ _
i~~_
6

JJ 61

_i_~B

61 _._._ 61

- ~iP
51. _ H _
1'111

51 __
51JJ
fi ~: __
,1

;~ M M 41

e
41 1 ~ 41 3
III'
31_~__ ~_ 31~~ W1a
mM~ .'.
.~.
31 ~_

_~IIJtr,; ~r,1
1,,1 21~D',.'w;.
1 I.~.tt
a __ ~~~
abcde
M
~

fgh
w'
~~
%,!% 2

11~~
I ~ ~~
"n%
0i"N!%

::tbcde

.~~~

_-
0i'" ~

fgh
.1
~
~ ~~
'N~
2

n"
~

111~~~

abcde
1-
fgh
_
a b c d e

zei. n felul acesta se cstiga bazei lantului de pioni albi -

d4 nu mai poate fi sustinuta);
n plus, albul are o serie de
puncte slabe pe flancul rege-
lui, pe care nu le poate apara -
vezi diagrama llr. 77.
Asa cum am mai aratat,
albul poate sa joace 6.Ne2 (pen-
tru negru problema ramne ace-
easi, dar, avnd n vedere tem-
poul n plus pe care-l are al-
bul, el trebuie sa aduca la n-
deplinire planul strategic n mod
precis) 6...Cge7 (deoarece albul
nu poate raspunde 7.d:c5 din
cauza 7...Dc7 !). n continuare,
albul profita de momentul de
ragaz pe care l are si joaca
7.Ca3! cu intentia de a mai
aduce o piesa n sprijinul ba-
zei (vezi diagrama llr. 78).
7..c:d4 8.c:d4 Cf,5 9.Cc2 (nu
merge 9...Cb4 deoarece, dupa
10.C:b4 N:b4+ 1l.Nd2 C:d4
12.C:d4 D:d4 13.Da4+ albul
cstiga). Problema continuarii
jocului de catre negru n acea-
sta pozitie este deosebit de timp pentru dezvoltarea si pre- pionul d4. Acum albul, n loc sa
interesanta. pararea propriului atac asu- apere baza cu 4.c3, poate face
ntr-o partida prin cores- pra flancului regelui advers, diferite ncercari de a lasa baza
pondenta dr. Claparede - Grob care se afla sub presiune dato- neaparata, pentru a obtine n
(1943), negrul a continuat cu rita mentinerii lantului de pioni. schimb o dezvoltare rapida si
9...Ne7 10.g4 Ch4 I1.C:h4 N :h4 a realiza n combinatie cu pio-
si a realizat un joc bun. Daca nul e5, care se mentine, un
n loc de 9 ... N e7, negrul ar 2. Baza lant.ului de pioni atac periculos pe flancul rege-
juca 9...Nb4+, albul ar putea nu este aparata lui. Interesant este ca primele
sacrifica un pion cu 10.N d2 ncercari bazate pe acest plan
N:d2+ 1l.D:d2 D:b2 12.0-0, Funct.iile de blocheur ale pioniIor au fost facute nca de Steinitz,
obtinnd avans n dezvoltare snt preluate de figuri sub forma 4.d:c5 Cc6! 5.Cf3
si perspective de atac - vezi N:c5 6.Nd3 Cge7 7.0-0 Cg6
Nimzovici a demonstrat ca
diagrama llr. 79. Din punctul 8.Te1 Nd7 9.c3 (de exemplu
de vedere al principiilor de lunga pasivitate legata de sus- n partida Steinitz - Schowal-
lupta mpotriva lanturilor de tinerea bazei poate fi evitata ter, Viena 1898, n care negrul
pioni, varianta de mai sus con- prin aplicarea unei metode noi a continuat slab si a pierdut.
firma necesitatea unei bune sus- de lupta, bazata pe conceptia Jocul dupa 9...Dc7 poate fi
tineri a bazei (manevra Cb1- ca blocarea unui lant de pioni
poate fi executata cu succes considerat egal).
-a3-c2) naintea trecerii la Nimzovici a ncercat o mu-
de figuri care iau locul pionilor
actiuni ofensive mpotriva ba- atacati. Diagrama llr. 80 pre- tare mai complicata 4.Cf3 n
zei adverse. n plus, ea consti- zinta pozitia rezultata dupa ideea de a sacrifica temporar
tuie o metoda tactica noua, si mutarile cunoscute l.e4 e6 2.d4 baza: 4...c:d4 5.Nd3! Cc6 6.0-0
anume sacrificiul de material d5 3.e5 c5. Odata cu ultima sa (vezi diagrama llr. 81). Pozitia
(un pion) pentru a lichida pre- aceasta ilustreaza clar ideea;
mutare, negrul a nceput asediul
siunea adversarului asupra ba-
63
62
 i~._
81 82 seama de principiul general al

II
si acela n care blocada exerci-

-_~_i
i-
- i ~~i - --~i
tata de pioni este nlocuita de valorii cmpurilor centrale, ca
.~11.~~.q~~m~
~ _ if.'m,", 811_ o blocada a figurilor snt apli-
cabile.
si de caracteristicile strategice
ale pozitiei: cmpuri tari si
~~ 71- .~.
71~
__ _i_iB
~~
_ 2. Alegerea sistemului care slabe si structura pionilor.
Plasarea n modul cel mai
ul
in _ trebuie aplicat ntr-o pozitie

..
61
oarecare este necesar sa se activa figurilor nseamna insta-
~I __ 51.
~ P~~i~
,m" ~_
~ bazeze si pe considerarea celor- larea lor n asa fel, nct numa-
41 11 ,~ __
31_ ._~_~_
-')I~R~._/.
M.
41

31. f5ff .~~z~ _

lalte caracteristici strategice.
Asediul metodic al bazei trebuie
rul si valoarea cmpurilor pe
care le cotroleaza sa fie ct
mai mari. Instalnd figurile pe

-
_ ~ _ ,. m' preferat de atacator n toate
1l~~I1~
J~~,~ 2i~V~_ f_~n pozitiile cu caracter de final.
Metoda lui Nimzovici este buna
cmpurile de pe care pot des-
fasura o activitate maxima n
1 1;4%i~1i
~'M,", " _ 1" 11~ i n pozitiile de joc de mijloc, n pozitia respectiva, le asiguram
mobilitatea, adica posibilitatea
care aparatorul poate obtine, n
abcde fgh abcde fgh schimbul sacrificarii bazei, blo- de a lua parte la un numar ct
carea lantului de pioni advers mai mare de operatii, fara a se
strategica a metodei lui Nim- cele ale adversarului (nebunul misca de pe cmpul pe care-l
zovici. Albul a mentinut vio- rau din d7). Alehin a utilizat si perspective de atac.
ocupa, sau de a interveni la
nul e5 si a obtinut un avantaj cu maiestrie aceste avantaje ~i momentul oportun n alt punct
de dezvoltare simtitor. Pier- a cstigat dupa o lupta grea. al tablei, deplasndu-se pe unul
Din acest exemplu se vede III. DESPRE MOBILITA-
derea pionului nu' are mare TEA FIGURILOR din cmpurile care se afla n
importanta pentru moment si, clar ca sistemul alb nu poate raza lor de activitate.
dealtfel, albul are numeroase fi rasturnat printr-un atac bru-
tal asupra pionului e5. Dar nici ntr-o partida de sah tre- Deci, mobilitatea figurilor

posibilitati de a-l recstiga. O
foarte frumoasa demonstratie
a resurselor alb ului ntr-un joc
..
alte metode nu dau un rezultat buie sa urmarim o plasare ct depinde, n afara de apropie-
mai bun, de exemplu: 6...Nc5 mai buna a figurilor, tinnd rea lor de centru, de pozitia

..
~~*.
n care negrul ncearca - n (probabil cea mai buna conti-

- - ..
nuare) si albul continua cu 83 84
mod consecvent - sa elimine
pionul e5, a fost facuta de
Alehin n cunoscuta sa partida
7.Nf4 Cge7 8.Cbd2 Cg6 9.Ng3
cu sanse egale (Euwe) sau cu 81 1 __ ~t~ _
~.,. -
8
.!' ,
~
__ . ="., .,."
11((;'<'0 ;r:;"",",
~_ ..~ -_ ~

~~ i ,Ji_i
7.Cbd2 Cge7 8.Cb3 Nb6 9.Nf4
- :B _
-contra lui Euwe, jucata n
turneul de la Nottingham, 1936.
Dupa 6...f6 el a continuat cu
7.Nb5 Nd7 B.N:c6 b:c6 9.D:d4
Cg6 10.Ng3! Albul pastreaza
initiativa deoarece negrul nu
poate face rocada mica din
cauza atacului nceput cu h2-
71~

1- - - 51_i_~
61

51- .~

___
Jj,-

~
M
~~

~
71 __

61i __
~

.I~
f:e5 10.D:e5 Cf6 1l.Nf4 Nc5 h4. 4
__ ~_ B
'111'1111

I
12.Cc3 O-O 13.Ng3 (vezi dia-
,grama nr. 82). Albul si-a realizat
pe deplin ideea blocarii cmpuri-
Concluziile care se pot des-
prinde din studiul metodelor de
lupta n pozitii n care exista
lanturi de pioni snt urmatoa-
41

31_
21
_~_~_._

fJ~__
-
~rl 11_._1__
31

21~~~~~~
...,~
~_i
--

lor d4 si e5 cu figuri. El avea un rele:
oarecare avans de dezvoltare, iar 1. Ambele sisteme, att cel 11~_ WD
~ ~ _
piesele sale erau mai active dect bazat pe sustinerea bazei, ct abcde fgh abcde fgh

64 65
 pe care o ocupa fata de pionii 85

si figurile proprii si adverse.
n general, mobilitatea figuri-
lor scade atunci cnd snt obli-
gate sa apere un pion slab sau
un cmp slab si creste atunci
cnd ocupa un cmp tare. Dia-
gramele 83 si 84 prezinta doua
II ..i~.~'~
ei '''~ "
pastrat nebunul care contro- pregatirea strapungerii pe flan-
8 ~~ leaza un numar mai mare de
cmpuri slabe ale adversarului.
cul damei, prin a6 si b5) 46.Rd2
Nbl 47.Re3 h6! (nainte de
7llii __ ilJi Forta unui nebun care poate a trece la actiunea decisiva,
61 _~_ill _ ataca slabiciunile de pioni ale
adversarului se manifesta de
negrul si ia toate masurile de
prevedere. Dat fiind ca pionul
i __ obicei n final, n timp ce forta a ramas la h7, albul ar fi putut

- -
51 __
pozitii pentru exemplificare .
41 ~%n.
J~ H
unui nebun care controleaza
cmpurile slabe ale adversarului
se manifesta n jocul de mijloc.
juca eventual Nd3 urmat de
Nf5 si d7 sau c8) 48.N3 (la
48.Nd1 ar fi urmat Ne4 49.Ne2
A. NEBUNII FATA DE PO-
3 '. ~:r~ ~~~.
~," "'~
Pozitia din diagrama nr. 86 Nc2 si negrul si-a adus nebu-
ZITIA PIO:NILOR 21~ H.Um,)~
~. ai survenit n partida Zwet- nul la 314,conform planului sau)

Figura care depinde n cea

mai mare masura de structura
1111
abcde
_-lIjf_i
fgh
kov-Smslov, :Moscova 1947.
Desi materialul era egal, ne-
grul detinea un avantaj pozi-
48...Nc2 49.Ne2 a6 50.Rd2 Na4
51.Re3 b5! (strapungerea acea-
sta, care a fost minutios pre-
tional, deoarece pionii albi h3, gatita, marcheaza nceputul fa-
I
pionilor si a carei mobilitate zei finale a partidei. Negrul
trebuie avuta n vedere tot n pozitia noastra, albul g4, c4 si d5 se aflau pe cm-
ameninta 52...b:c4 53.N:c4 Nb5,
~III~III timpul atunci cnd se stabi- are tot interesul sa schimbe puri albe. Deci negrul avea
dupa care nebunul negru pa-
leste pozitia pioniI 01' n cadrul nebunul f4 pentru cel din f8, "nebunul bun" (care putea ata-
ca pionii slabi ai albului), iar trunde la fl) 52.c:b5 a:b5 53.N3
planului strategic, este nebu- n timp ce negrului i-ar fi fa- (dupa 53.c4 b:c4 54.N:c4 Nc2,
nul. Datorita faptului ca se vorabil schimbul nebunului din albul pe cel "rau". S-a jucat
urmat de 55...Ne4, negrul ob-
deplaseaza numai pe cmpuri c8 pentru cel din fI. 42 ...g5! (fixeaza definitiv pio-
n alegerea nebunului care nii h3 si g4) 43.R2 R644.Re3 tine doi pioni legati n centru)
de o singura culoare, nebunul 53...Nb3 54.Ne2 Nc4! (prin
Re5 45.Ne2 Nc2 (planul de
'iiliiiii poate fi mpiedicat n miscarile trebuie pastrat, un rol foarte manevra aceasta negrul for-
sale de catre proprii pioni. N 0- mare l joaca si pozitia pioni- cstig al negrului consta din

..
teaza trecerea ntr-un final de
tiunea de "nebun rau" sau de lor si a figurilor adversarului. 86
pioni cstigat) 55.N:c4 b:c4 56.a4
I
"nebun bun" indica pozitia pe Daca, de exemplu, pionii v. Smslov R:d5 57.a5 Rc6 58.Re4 d5+
slabi ai adversarului se afla
care o ocupa acel nebun fata 59.Re5 d4 60.c:d4 c3 61.d5+
II"
de pionii proprii. pe cmpurile negre, iar pozitia Rd7! 62.a6 c2 63.a7 clD 64.a8D

--
pionilor proprii nu este nca 81 _
n diagrama nr. 85, nebunul definitiv fixata, trebuie sa se
fl si nebunul din f8 snt "bu- pastreze nebunul de cmpuri d ~ --i
71~i%?'ffi
Df4 mat.
Pozitia din diagrama nr.
ni", n timp ce nebunul c8 negre si sa se plaseze pionii pe t)
wP m .tU 87, data de catre dr. :M. Euwe,
51_ rI~__
I este "rau", deoarece activitatea cmpurile albe. ilustreaza cazul n care un "ne-
sa este mpiedicata de pionii Ca regula generala, atunci bun rau", datorita faptului ca
proprii. Nebunul f4 are o po- cnd una din parti are un nebun, 41 _~_~_~_
se afla n fata pionilor si con-
I
i
zitie speciala: fata de pozitia ea trebuie sa caute sa-si plaseze 3,q Il~ ~ troleaza importantul cmp c7
pe singura coloana deschisa,

II~II

~iI
pionilor albi este "rau", nsa pionii pe cmpuri de alta culoare
datorita faptului ca a fost dez- dect aceea a cmpurilor pe
care se poate deplasa respectivul
voltat n fata pionilor, activi- nebun. n cazul n care slabi-
tatea sa este mai putin stnje- ciunile adversarului nu snt de
nita. pioni, ci de cmpuri, trebuie
2 Iu
- - ~J!.
m,,~
li._ ~
abcde
-- A. Zwetkov

fgh
_
este de mare ajutor n lupta
albului pentru stapnirea ei.
:Manevra de ocupare a co-
loanei este caracteristica: l.Nc7!
16 (negrul nu poate dejuca pla-
III1
'.Iil/ill 66
67
 __
&1
_ _._
-.
~B"_
n-'/w'd~
B
2,_
_ J!a~
_._~RII II
~~
IIB D
_
_1_
IU.fIlI._._
'~/0
~ .,__
~B
_12 ~~~_
~]._
7
~~
7~
12~.
~ 81
-
/ ,",
~
6
-_
_~ _711.
21 _ j@_B a
B___
_1__
nI_____n~__
,. !@

'd'dAB
~
__
B~B
B__B
,~~
1__
87

_BB
4
.11._ ~
.11.
?ai~
3 ~~
3~4 nH~
6
58
6

i. ~~.~~~
~ ~
~.w'd~
8 __ __
5
j@
4nH~
6
____
3
",% ~
,. ____
~ __~J<;
85' _.
j@ ?ai~~~~
~ __
~d~
W~ ___
m~
__n,~
m,,~
~
H'~ ~
88

~"~
d~

JII~.
~
89

j@
90

j@ Ud/" ~

abcde fgh abcde fgh abcde fgh abcde fgh

nul aJbului de a-si dubla tur-
nurile pe coloana "c" prin Tc3
si Tdc1. Mutarea f6 are drept
scop eliberarea liniei a 7-31si
pregatirea naintarii e7-e5)
2.Tc3 e6 (nu merge 2...Tf7
3.Tdcl e5 din cauza 4.d:e5
f:e5 5.N:e5) 3.Tdcl Tf7 4.Nd6
T:c3 5.T:c3 Nf8 6.Tc8Rg7 7.Nb8
a6 8.Re2 Td7 9.Rd3 Ne7 10.Nc7
Rf7 11.Rc3 Nf8 12.Rb3 b5 (ne-
grul cauta sa mpiedice Ra4-
-a5 - b6) 13.Nb6 Tb7 14.Nc5
N:c5 15.d:c5 Re7 16.Rb4 Rd7
17.Ta8 si albul cstiga.
B. DESPRE MOBILITATEA
TURNURILOR
La nceputul jocului~ tur-
nurile nu au nici o posibilitate
de a muta. Ele pot intra n
lupta abia n urma celorlalte
figuri, dupa terminarea; dez-
11':1'1,
voltarii si nceperea jocului <le
68
11
IIIII
Coloana deschisa
mijloc. Turnurile intra n ac-
tiune abia n momentul cnd,
n urma schimburilor de pioni,
se deschide o coloana, ceea
ce le ofera posibilitatea de a
patrunde de-a lungul ei n po-
zitia adversa. n pozitiile blo-
cate, fara coloane deschise, va-
loarea de lupta a turnurilor
este mult scazuta si n-o ega-
leaza - n majoritatea cazu-
rilor - pe cea a unui cal bine
plasat. Dat fiind ca, n majori-
tatea partidelor, se deschid una
sau mai multe coloane, strate-
gia luptei pentru Fltapnirealor
si utilizarea avantajului astfel
obtinut pi'czinta o importanta
deosebita. O coloana este con-
siderata deschisa atunci cnd
de-a lungul ei nu se mai afla
nici un pion (vezi diagrama
nr. 88) si semideschisa, daca
una, din parti mai pastreaza
un pion (vezi diagrama nr. 89),
ceea ce mpiedica patrunderea
turnurilor adverse. Binenteles
ca problemele strategice pe care
le ridica coloanele semideschise
difera de acelea ale coloanelor
deschise. Deosebirea principala
consta n faptul ca, la coloanele
semideschise, posibilitatea pa-
trunderii n lagarul advers este
conditionata de natura pionu-
lui care nchide coloana. Daca
acest pion este bine aparat
(cu un alt pion), atunci pro-
blema patrunderii se complica
si nu poate fi rezolvata dect
prin eliminarea apararii "bune"
a pionului.
Un exemplu clasic este cu-
noscutul "atac al minoritatii"
n Gambitul Damei. Dupa
mutarile 1.d4 d5 2.c4 e6 3.Cc3
Cf6 4.Ng5 Cbd75.c:d5 c:d5 6.e3
c67.Dc2 Ne7 8.Nd3 O-O 9.Cf3
Te8 se ajunge la pozitia din
diagrama nr. 90.
Att albul ct si negrul au
cte o coloana semideschisa n
stapnire ("c" si respectiv "e").
Utiliznd avantajul sau de dez-
voltare, aJbul poate ncepe un
atac clasic mpotriva pionului
bine aparat de la c6, pentru a;
deschide coloana. Un exemplu
foarte bun pentru ilustrarea
metodei de atac l constituie
partida Rellstab - Woog, n
care albul a jucat foarte con-
secvent mpotriva unei aparari
mai putin exacte a adversa;-
rului. 10.Tbl (pionul c6 nu
poate fi minat dect prin nain-
tarea pianului alb "b" pna
la b5. De aceea turnul este
necesar pe coloana "b") 10..a5
(o ncercare de a bloca "minori-
tatea" albului - pionii 312si b2-
nainte ca ea sa se poata pune
n miscare), 11.0-0 Cf8 12.Ca4
(calul vizeaza punctele slabe
b6 si c5) 12..Ch5 13.N:e7 T:e7
(reluarea cu dama nu merge din
cauza 14.Cb6 si daca 14...Ta7Y,
atunci 15.C:c8 T:c8 16.N:h7-17
69
I! 92
C:h7 17.Df5, iar la 14...Tb8 al- derea turnurilor albe pe linia unde figurile apararii pot aj'mlge
bul joaca 15.Tfc1 cu amenin- a 7-a decide partida) 24.h3 Ta2 mai greu (n general pe cela- J. R. Cupublunca
lalt flanc), utiliznd mobilitatea

. .
il'
tarea Dc5) 14.Tfcl Cf6 15.a3
Ce4 16.N:e4 T:e4 (poate ar fi
(o ncercare de a obtine contra-
joc pe coloana "a") 25.Tal (dar
cu mult mai mare a figurilor 81 _1__ ._
sale. De multe ori nsa este
_.IJ.
.~~
fost mai bine 16...d:e4 urmat
de 17...f5) 17.Cc5 Te7 18.b4
albul disputa ocuparea coloa-
nei deschise) 25..Da8 26.Dc3 posibil un plan strategic bazat 71_.11
a:b4 19.a:b4 Cd7 20.b5 C:c5 T :al 27.T:al De8 28.Ta7 g6? pe asediul direct al pionului
61. __ .11 _
1
I
l' 21.D:c5. (era ma,i bine 28...f6 pentru a napoiat, care duce n cele din
goni calul bine postat de la e5. urma la cstigarea acestuia.

31~~~~.~.
1;~li;
n pozitia din diagrama nr. Pozitia din diagrama nr. 92
91 pionul c6 este puternic ata- Probabil negrul s-a temut de 51
41 __ m~ __ ~
'IJ replica 29.Da3 cu ameninta- a survenit n partida Bogo-

cat. Negrul nu poate lua la b5,

deoareceaceasta ar nsemna des-
I
chiderea coloanei "c" si crearea
~ doipioni slabi la d5 sib7. ..cea-
st~ este pozitia ideala pe care
o poate obtine atacatorul n
lupta mpotriva unui pion bine
sustinut, aflat pe o coloana
III semideschisa. n partida, albul
si-a valorificat avantajul n fe-
lul urmator: 21...Te6 22.Ce5
Nd7 (negrul a ramas si cu ne-
bunul "rau") 23.b:c6 N:c6 (du-
pa 23...b:c6 24.Tb6 Tc8 25.Tb7,
rea Ta8, la care ar fi putut ras-
punde nsa cu 29...Df8 !) 29.Da5
Rg7 30.Ta8 De7 (albul a pa-
rasit asediul punctului c6, pen-
tru a patrunde cu turnul pe
linia a 8-a) 31.Tc8 T:e5 32.d:e5
D:e5 33.Dd8 Dal+ 34.Rh2 De5
35.f4 si negrul a cedat.
1. Pioni napoiati pe coloane
semideschise
Un pion napoiat pe o co-
loana semideschisa constituie
liubov-Capablanca, New York
1924. n urma unui joc gresit
n deschidere, albul a ramas cu
un pion napoiat la c3, mpo-
triva caruia negrul si-a con-
centrat turnurile pe coloana "c".
n acelasi timp, dama sa a
ocupat o pozitie buna la a3,
presnd pionul a2 si oblignd
figurile albe sa-si mparta ac-
tivitatea de aparare ntre aceste
doua puncte slabe. Capablanca
rezolva problema strategica a
pozitiei (asediul pionului na-
~ H _ -
21~_jlll _~B
1_.
11
abcde fgh
E. Bogoliubov
23Ca4 e4! pastrnd avantajul)
22 Da5! (negrul ameninta
23 Cb5, dupa care pionul c3,
atacat de patru ori si aparat
numai de trei, s-ar fi pierdut.
De aceea albul, care nu mai
poate aduce o a patra piesa

I.~-.
urmat de Tca1 si Ta7; patrun- poiat) ntr-un mod magistral:
o slabiciune care poate fi usor 20...Ce8 (singura piesa a negru- n aparare, este nevoit sa-si
91 atacata de piesele grele ale ad- lui care nu participa la actiunea slabeasca din nou pozitia de
versarului, care se concentreaza mpotriva pionului napoiat se pioni pentru a mpiedica veni-
de-a lungul respectivei coloane. ndreapta pe la d6, spre b5, rea calului negru la b5) 23.a4
81 ~ La atac mai pot contribui de pentru a ataca nca o data pio- (interesant este ca la 23.Cd3
7 ~ ~ ~m~.
~
~,% ~
multe ori si figurile usoare,
marindu-i eficacitatea. Ur-
nul c3) 21.Tfcl Cd6 (calul joa- negrul nu trebuie sa se grabeas-
ca sa joace direct 23...Cb5, la
_.11 __
1
ca la d6 pentru moment rolul
61 marea fireasca a presiunii ce se de blocheur de la distanta al care albul ar putea raspunde cu

.
24.Cc5 b6 25.Ca4, ci trebuie
51_~IIB _ exercita asupra pianului na-
poiat este reducerea figurilor
cmpului c4, prevenind astfel
singura posibilitate de eliberare
sa joace mai nti 23... b6)
41 _ ~J __ apararii la pasivitate, activi- a albului, care consta n nainta-
23...Db6 (ia imediat sub obser-
~B~_ ta tea lor fiind paralizata de rea c3-c4) 22.Ce5!(aici albul ar
vatie noua slabiciune a albu-
lui de la b3) 24.Cd3 (albul nu

- -
31 __ necesitatea de a-l apara per-
fi putut sa se apere mai bine cu poate apara pionul b3 din cauza
21 __
"~ H
~~~~
manent.
22.Cc5, interceptnd pentru mo- dublei legaturi: pe coloana "c"
11.1~ ~
~
De obicei, atacatorul pro-
fita de aceasta situatie pentru
ment coloana "c". Negrul ar
fi raspuns nsa cu 22...e5!
si pe diagonala b6-gl. Daca,
de exemplu, 24.Tb1, atunci
abcde fgh a organiza un nou atac acolo
71
70
 24...Cf5 25.T2cl f6 26.Cg4 nul poate fi eliminat de pe co- Concluzii: 94
e5! si albul pierde pionul d4.
Daca 26.Cd3, 31tunciC:d4 27.c :
d4 D :d4+ 28.Rhl D :d3 si negrul
cstiga. Daca 24.b!, ?tunci a5
loana printr-o combinatie, po-
sibila tocmai din cauza lipsei
de mobilitate a figurilor ad-
verse, obligate sa-I apere. Po-
1. Un pion napoiat, aflat
pe o coloana deschisa constituie
o slabiciune permanenta, care
811_
7Im,~~-
~~ --
- -
-
~
II
25.b5 Cc4 26.C:('4 T:c4 27. zitia din diagrama nr. 93, sur- duce la pierdere daca pozitia 61 _, __ ~_
TaI e5 si se pierde pionul d4) venitl1, n partida Furman - nu prezinta alte contrasanse.
24..D:b3 25.Cc5 Db6 26.Tb2 Vistanetkis, dezvaluie conse- 2. Asediul unui pion na- 51 ~_
Da7 27.Del b6 28.Cd3Tc4 (cs- cintele dezastruoase ale exis- poiat se face n general prin
t.iga un al doilea pion. Pozitia tentei pionului napoiat de la b7. metoda pozitionala (partida Bo- 41 __ ~ __
albului nu mai poate fi aparat::t) Turnul a8 este nchis si nu goliubov - Capablanca), com-
29.a5 b:a5 30.Cc5 Cb5 31.Te2 poate fi eliberat deoarece ne- binata adeseori cu atacuri asu- 31 _

(permite o combinatie decisiva) 21~B~_~ __

31...C:d4! 32.c:d4 T8:c5! si al-
bul cedeaza. Metoda aplicata
de Capablanca n aceasta par-
bunul c8 este legat de apararea
pionului napoiat. De fapt, ne-
grul nu joaca dect cu doua
piese (Dg5 si Tf7), ceea ce
I tida a fost aceea a presiunii permite albului sa forteze pa-
'1
pozitionale, soldata cu crearea trunderea fortelor sale pe linia;
de noi slabiciuni pe acelasi a 7-a printr- un sacrificiu. A
flanc unde se afla pionul na- urmat: 29.T:b7! N:b7 30.T:b7
poiat. Dd8 (retragerea damei este for-
n afara ascdiului strategic tata, deoarece albul ameninta
al pionului na})oia:t,ca n exem- 31.T:f7+ urmat de Db7+ cu
plul de mai sus, adeAeori,pio- cstigul turnului, iar la 30...Taf8
decide att 31.N :"1,6 ct si 31.e6
93
T:b7 32.D:b7+ Rg8 33.D:c6)
Vistanetkls 31.T:f7+ R:f7 32.Db7+ Rg8
33.D:c6 (pentru calitatea sacri-
pra regelui, n momentul cnd
figurile apararii snt lipsite de
mobilitate, din cauza necesitatii
de a apara pionul.
3. n timpul manevrelor stra-
tegice de asediere a unui pion
napoiat survin adeseori posi-
bilitati tactice, carora trebuie
sa li se acorde cea mai mare
atentie, dat fiind ca, uneori,
ele reprezinta singura cale de
cstig.
2. Despre coloanele deschise
11_
abcde
l1i __
fgh
1
Albul are avantaj strategic;
majoritate de pioni pe aripa
regelui si un punct de sprijin
la h7, ceea ce i permite sa
ocupe coloana printr-o mane- \
vra caracteristica. urmat:
1.Cf4! (calul este instalat mai
nti pe cea mai buna. pozi\iie)
1...Tag8 2.Th7 Ne8 (schimbul
turnului ducea la pierdere:
2...T:h7 3.g:h7 Th84.Cg6+)

... .
Stapnirea unei coloane des-
8Ii_~ _ ficata la b7, albul a obtinut 3.Tdhl T:h7 4.g:h7 Th8 5.Cg6+

ill' doi pioni si ameninta sa mai chise asigura un avantaj pozi- N:g6 6.f:g6 (pionul liber al

.~~
71_' __ cstige unul la d5 sau a6)
33..Tb8 34.D:a6 Tb2+ 35.Ne2
tional substantial. Lupta pen-
tru stapnirea acestora se m-
albului esteaparat) 6..Re6 7.Th5
(turnul negru din h8 este para-
61'_' __ ,_ Ta2 36.De6+ Rg7 37.a6 h5 parte n doua faze. Prima cu- lizat, iar regele nu poate ntre-
5
4
I~I B' II , n n
(partida este usor cstigata) de
alb n aceasta pozitie) 38.Db6
prinde manevrele pentru ocu-
parea ei, iar ai doua, exploata-
prinde nimic) 7..b6 8.c4 c5
9.a4 a5 10.b3 c6 11.Rd2 Rd6
12.Re3 Re6 13.Rf4 Rd6 14.Rf5
~nJ si negrul a cedat. Posibilitatea rea acestui avantaj, constnd
din posibilitatea de a patrunde
31.1~ ~ ~~
2
~ -~ ~ ~
unei combinatii n pozitiile n
care se exercita presiune asu- n mod decisiv cu piesele grele
pe liniile a 7-a si a 8-a.
(planul albului este de a obliga
regele negru sa paraseasca BU-
~-,-~
n ;,..~,~
% _~ ~
~_. 11<11'%
_7- '9. pra unui pion napoiat nu tre- Diagrama nr. 94, dintr-o pravegherea cmpului e5, dupa
11 Ji_ buie niciodata scapata din ve-
dere. O ocazie pierduta poate
partida a lui Nimzovici, pre-
zinta un exemplu destul de
care, prin e4-e5, sa forteze
schimbul pionului f6, permitnd
abcde fgh anula toate avantajele acumu- intrarea turnului la f7, ceea ce
simplu de desfasurare a luptei
Furman late anterior. pentru o coloana deschisa. aduce victoria) 14...Re7 15.e5
72 73
 96 97
f:e5 16.R:e5 Rd7 17.Tf5 si ne- Ne8 16.Tfel a6 17.Df2 (albul
K. Treybal K. Treybal
grul cedeaza. ' combina naintarea pe aripa
Un exemplu si mai instruc-
tiv - n care ntregul plan
damei cu amenintari tactice pe
aripa regelui, pentru a nu per- _il]~_._ 8
el
~ i~~a
~i.i~_.i
81
strategic se bazeaza pe ideea mite pieselor negrului sa se
71_ i _ II~_ i 71_i _JlII~_ i

....
Ui deschiderii unei coloane la mo- deplaseze. Prin ultima sa muta-
illl!lli
mentul oportun - l constituie re albul ameninta 18.Dh4 si 6Ii_i_i_i_ 6
6 _ ~ 6
lIi_i _
.6
_ Pi.i~

.-
partida Capablanca - Treybal, 19.94 cu atac puternic la reg~)
17...C:e5 18.C:e5 Cd7 19.Cf3! 51_ 51. 6 _ 6
~.Jt.~.
Karlsbad 1929, care se poate
vedea n diagrama nr. 95. (albul evita schimburile, con- 41~~II~ifa~~ ~~~. 4
p ~II~~-
- -
mlfa "lfa m~ "lfa~
Desi pozitia negrului nu pre- form principiului ca n pozitii
Ililll!
zinta slabiciuni, el sta totusi mai n care adversarul n-are spatiu JtB~_~ 3
, ~ 6
-
31 __
rau din cauza nebunului nchis de manevra, acesta tinde spre
B _ 2

III de la d7 si a spatiului mai re-
dus de care dispune. Avantajul
albului fiind foarte greu de
II~I realizat, Capablanca si-a dat
!
seama ca poate cstiga doar
prin deschiderea unei coloane.
Lucrul acesta trebuie facut pe
'111111I~' flancul damei, unde albul are
mai mult spatiu. Prima faza
a planului strategic al albului
lill consta n naintarea pionilor
I de pe flancul damei: 15.b4
95
.Jl~~.
K. Treybal
schimburi) 19...Tae8 (negrul es-
te silit sa ia masuri de aparare
a coloanei "c" n cazul deschi-
derii ei) 20.e5! (albul nu are
intentia sa deschida coloana
"c" pe care negrul s-a pregatit
s-o apere, ci coloana "a", care
este mult mai greu de aparat,
deoarece figurile negrului snt
stnjenite de pionii proprii. n
afara de aceasta, albul blo-
cheaza pionii negrului pe cm-
purile albe, fixnd slabiciunea
nebunului rau de la e8) 20...Cf6
I ~.
21 __
1 1_ ~ ~.wi
abcde
J. R. Capablanca
rat) 27...Dd8 28.h4 Rg7 29.h5
Th8 30.Th2 De7 31.De3 Dd8
32.Rf2De733.Tbhl Teg834.Dal
Tb8 35.Da3 Tbg8 36.b5! (dupa
ce a fixat turnurile negre la
apararea flancului regelui, al-
bul trece, n sfrsit, la deschi-
derea coloanei "a") 36...a:b5
~ ~
llm
fgh abcde fgh
J. R. Capablanea
tiv n stapnirea albului, deoa-
rece nu merge 40...Da8 din
cauza 41.Db2, iar dama neagra
trebuie sa se retraga. Albul are
un punct de sprijin la a7, pe
care-l poate utiliza pentru mane-
vra decisiva de cstig) 40..Te8
41.Db4 Thd8 42.Ta7 Rf8 43.Thl
"

-.i.i~i.
21.a4 Cg4 22.Del Ch6 23.h3

i-
(nu merge c:b5 37.h6+ Rf8 Rg8 44.Thal Ne8 45.Tla4! Rf8

- ~j _.-
I~II
Cf7 24.g4! (o mutare cu dublu
i 811_ scop; pe de-o parte mpiedica
38.c6+ si cstiga)37.h6+ (acum 46.Da3 (acum, turnurile ne-
il

7 l~ i ~ intentia negrului de a obtine

deschiderea coloanei "h" nu
mai prezinta interes. Jocul tre-
grului nu mai pot parasi linilli
a 8-a din cauza amenintarii
6
__ ~ d contrajoc pe flancul regeluiprin buie blocat pe flancul regelui Ta8 cu cstigul damei. n ~on-
i::~i_ g6-g5, iar pe de alta ameninta
1~I!ll;

II1I
51 __
4

31 __
.~~L~

Jtll~_
~ifa !fU

deschiderea unei coloanepe flan-
cul regelui, cu atac) (vezi dia-
grama nr. 96). 24...Nd7 25.Te2
Rh8 26.Tg2Tg827.g5!(repetarea
pentru a permite turnurilor
albe sa se deplaseze pe flancul
damei) 37...Rf8 38.a:b5 Re7
39.b6! Db8 40.Tal (vezi dia-
secinta, pionul b7 ramne apa-
rat numai de dama. Planul
albului este de a-si aduce calul
la a5, dupa care pozitia negru-
I
F~
~L~ . P
~6 ideii de la mutarea a 20-a. Albul grama nr. 97). lui trebuie sa se prabuseasca.

III
i,
I1II1

,[ I 2 I~ __ nu deschide coloana "g" pe care Prima parte a planului stra- Urmeaza cteva mutari de as-
I~I 11_1__ negrul este gata s-oapere, ci blo-
cheaza pionii negri pe cmpurile
tegic a fost executata. Coloana
"a" a fost deschisa la momen-
teptare, cauzate de faptul ca
albul vrea sa cstige timp de
abcde fgh albe si pregateste deschiderea
I,,! tul oportun. Ea se afla defini- gndire pentru a preciza, care
I
J. R. Capablanea coloanei "h", mai greu de apa-
75
74

este cel mai bun loc pentru
regele sau - la g3 sau la g2;
deoarece calul a parasit apa-
rarea pionului g5, trebuia para-
tai posibilitatea negrului de a
juca eventual Cf7:g5) 46..Rg8
47.Rg3 Nd7 48.Rh4 Rh8 49.Dal
Rg8 50.Rg3 Ri8 51.Rg2 Ne8
52.Cd2! Nd7 (daca negrul joaca
52...Rg8 53.0b3 Rf8 54.0a5 Td7,
atunci urmeaza 55.0:b7 T:b7
56.Ta8 si cstiga) 53.Cb3 Te8
54.Ca5Cd855.Na6! b:a6 56.T:d7
Te7 57.T:d8+ si negrul cedeaza.
3. Actiunea turnurilor pe
linia a 7-a
Principalul avantaj care de-
curge din stapnirea unei coloa-
ne deschise consta n posibili-
t~tea pe care o au figurile grele
(dama si turnurile) de a pa-
trunde de-a lungul ei n lagarul
98
811_ - _.-
II _i_ii_
711J
61~
51_
4 __
- -
31
2
1
~
I
~
~ ~
_
d uB~,,~
a b c d
advers, pe linia a 7-a (a 2-a
pentru negru). n acest moment
ele ncep sa exercite, n afara
presiunii verticale de-a lungul
coloanei, o puternica presiune
laterala, care poate lua diferite
forme, de la atacul direct de
mat, pna la cstigul simplu al
unui pion.
La joc corect de ambele
parti, patrunderile pe linia ai
7-a se produc, de cele mai multe
ori, n final. Oazurile de patrun-
dere a turnurilor pe linia a 7-a
n jocul de mijloc, se datoreaza
unei greseli a adversarului, iar
consecinta lor este un atac de-
cisiv de 'mat sau cstig de ma-
terial. O pozitie simpla, n care
avantajul stapnirii liniei a 7-a
este evident, este aceea din dia-
grama nr. 98, analizata de catre
R. Fine n cartea sa despre
finale.
Turnul alb paralizeaza am-
bele piese ale negrului, att
regele care trebuie sa apere pio-
nii de pe flancul sau, ct si tur-
nul, care este legat de apararea
pionului a7. Albul ameninta
sa cstige partida prin simplu
mars al regelui sau spre cmpul
fi- _ b7, dupa care pionul a7 nu
mai poate fi aparat. Fine de-
monstreaza cstigul albului m-
~
~~
'U~
~~
potriva celei mai bune aparari
n felul urmator: 1...Tb8 (cea
mai buna sansa a negrului.
Tactica pasiva duce la pierdere
e f g h din cauza marsului regelui alb
76
turnul alb domina linia a 7-ai \
spre b7; pe de alta parte,
apararea 1...Te8+, care ar avea fara sa poata fi alungat, iar
efect daca ar fi mai putini pioni regele negru este izolat pe linia
pe flancul regelui, nu reuseste a 8-a. Faptul ca albul poseda
aici din cauza 2.Rd4 Te6 3.T:a7 un pion liber face posibila o
Rg7 4.f4! Rf6 5.Rc5 si regele
manevra specifica de atac care
alb ajunge la b5, apara pio- reuseste n aceasta pozitie cu
nul si elibereaza turnul) 2.T:a7 toate ca turnul negru are o po-
Tb3+ 3.Rd4 Ta3 4.Rc5 Ta2
zitie activa.
5.Rb6 T:i2 6.Tc7 T:h2 7.a7
Oapablanca a continuat par-
Tb2+ 8.Rc5! Ta2 9.Tc8+ Rg7 tida n felul urmator: 1.Rg3!
10.a8D T:a8 11.T:a8 Rd4 si
T:c3+ 2.Rh4 Ti3 (aici negrul
albul cstiga. ar fi putut opune mai multa
Studiind posibilitatile de uti-
rezistenta cu: 2...Tc1, dupa!
lizare a turnurilor pe linia a care albul ar fi fost obligat sa!
7-a, Nimzovici a ajuns la con-
cluzia ca exista cinci forme spe- raspunda cu 3.Rh5!, deoarece
ciale ale luptei turnurilor pe naintarea imediata a pionului
linia a 7-a. Oele mai importante - 3.g6 ~ - nu ducea la nimic
snt: din cauza 3...Th1 4.Rg5 T:h7
a) stapnirea absoluta a li- 5.g:h7 Rg7 6.R:f5 c5! 7.Re6
niei a 7-a n legatura cu pionii c:d4 8.f5 remiza. Dupa 3.Rh5
liberi;
b) turnurile dublate pe linia 99
a 7-a dau sah etern;
S. Tartakower
c) mecanismul de remizru
turn + cal; II _
.
81 __
1.
71~%1f0.i ~~
_1 _
%1f0.i __
a. Stapnirea absoluta a liniei a
61
7 -a n legatura cu pionii liberi
51_ Bi_ill
~ PU. _
Aceasta! forma! de lupta pe
U
41~_
linia a 7-a, una dintre cele mai
frecvent ntlnite, este perfect
ilustrata de celebrul final al
31.
~ U ~_ ~
B _
partidei Oapablanca - Tarta-
kower, New York 1924. Pozi-
tia din diagrama nr. 99 arata
21
11
a b c d e
fi
f ,g h
clar ce se ntelege prin stap-
nirea absoluta a liniei ai 7-a : J. R. Capablanca
7'1
 .I~
"

c5 - sau 3...Th1+ 4.Rg6 T:h7 100 102

101
5.R:h7 c5 6.g6 si albul cstiga N. Kopaev E. Eliskases
-4.Td7! c:d4 5.T:d5 Td1 6.Rg6

11111'
d3 7.Rf6 Re8 8.g6 d2 9.g7 Tg1
10.T:d2 albul ar fi cstigat de
asemenea) 3.g6 T:f4+ 4.Rg5Te4
(pentru a ajunge la aceasta
81

7 1.
_

1 .'

fi [~ fi
~,~I ~
~i~ mi
"E}.
81 fi _.iI _
II
71 __ 1_1_
II _ fi
811_
71~ -fi-_ fi-II - _.fI
~ ~I

51.~'~
I
~
!

pozitie albul a sacrificat doi 6 !i%~

~fI?J!il~
61 61
pioni. Negrul nu putea lua un
51_ fi f~ fi 51_1_1_ fi
111,11

ill"1
al treilea pion la ultima sa
mutare cu 4...T:d4 din cauza
5.Rf6 Re8 6.T:c7! T:a4 7.g7
41

fi fi fi
i!LXd

~'0.
~@
%~

Tg4 8.T:a7, urmat de 9.g8D
~ T:g8 10.Ta8+ cu cstig usor.
Varianta aceasta este mai sim-
pla dect cstigul turnului cu
6.Th8+ Rd7 7.g7, cum reco-
manda Fine) 5.Rf6! (albul nu
ia pionul f5 care i serveste
drept scut mpotriva sahurilor
turnului negru. Pozitia este ti-
pica pentru manevrele turnului
pe linia a 7-a n combinatie
cu pionulliber) 5...Rg8 6.Tg7+
Rh8 7.T:e7 Te8 8.R:f5 Te4
9.Rf6Tf4+ lO.Re5Tg4 11.g7+!
Rg8 (desigur, pionul nu putea
fi luat, deoarece, dupa schim-
bul turnurilor, albul cstiga usor
finalul de pioni) 12.T:a7 Tgl
13.R:d5 Tel 14.Rd6 Te2 15.d5
Tel 16.Te7 TaI 17.Re6 T:a4
18.d6 si negrul cedeaza.
Avantajul stapnirii liniei a
7-a poate fi folosit si pe cale
combinativa. Spre exemplu, n
II~"
I
partida Lisitin - Kopaev, din
diagrama nr. 100, presiunea
II
31 ~'~N~
21 _i f8 H
~ NN'f/;
f8 f8
11 ~dii
abcde
G. Lisitin
tie, al carei rezultat este sta-
pnirea absoluta a liniei a 7-31
n legatura cu un pion liber.
Cu ultima sa mutare, 31...
Df6, negrul spera sa scape de
presiunea pieselor grele albe
pe linia a 7-31.A urmat nsa o
surpriza: 32.D:f7+! T:f7 33.T:
f7 D:f7 34.e6! Pe aceasta mu-
tare se bazeaza toata combi-
natia albului. Acum negrul nu
poate sacrifica dama la d7,
deoarece, dupa 35.c:d7 Nf6
36.Nb6, albul cstiga. De aceea,
singura continuare posibila este:
34...b:e6 35.b:e6 Ne5 36.Nd4!,
dupa care negrul a cedat. Ne-
bunul nu putea fi luat din
cauza T:f7+, urmat de c6-c7.
fi 4\ II II_fi
..f_~
p .~
31
2 I f8~dl
1_
0///4%
rY~
y. o', ~
11
fgh abcde fgh
b. Turnurile dublate pe linia a
7 -a dau sah etern
Regele apararii, izolat pe
linia a 8-a, nu poate scapa de
sahurile pe care le dau doua
turnuri legate, care au patruns
pe linia a 7-31.n diagrama nr.
101, albul este amenintat cu mat
pe cmpul h1 si nu se poate
apara dect dnd sah etern.
1.Tfe7+ (si nu l.Tde7+,
dupa care regele negru capata
posibilitatea de a ajunge la b8
si sahul la b7 nu este posibil).
Patrunderea ambelor tur-
nuri pe linia a 7-a, chiar daca
nu dau sah etern, are ntot-
deauna un mare efect. Diferi-
tele subtilitati care survin n
asemenea cazuri snt ilustrate
4
- - II II
31 __ ~_~_
2
~0.
~m~ ~
~ H
~iP
11 __ 1._ ::
abcde fgh
Em. Lasker
(Moscova 1936)
n pozitia din diagrama nr.
102, negrul are un pion n
plus si ameninta sa cstige usor
prin naintarea pionului "a", pe
care albul nu o poate mpiedica.
Lasker demonstreaza nsa cai
patrunderea celui de al doilea
turn al albului pe linia a 7-31
constituie o contraactiune su-
ficienta pentru a salva partida.
I.Tdel! (singura mutare buna.
Patrunderea turnului pe la el
ar fi fost gresita din cauza
1...Rh8 2.Tee7 Tg8 3.T:a7 Td2!
Varianta aceasta nu mai merge
dupa l.Tc1, deoarece albul poa-
te raspunde cu 4.T:d5) l. ..a5!
(n partida, Eliskases a conti-
nuat gresit, subestimnd posi-
bilitatile albului, cu Rh8? si,
n cele din urma a pierdut)

exercitata de turnurile albe pe de urmatorul final, magistral

Turnul si pionul trecut au cs- jucat de catre fostul campion 2.Tce7a4 3.T:g7+ Rh8 4.T:h7+
linia a 7-31,permite o combina- tigat mpotriva damei. mondial Emanuel Lasker. Rg8 5.Teg7 Rf8 si albul tre-
78
79
 buie sa se multumeasca cu sah
etern, deoarece ncercarile de
a forta cstigul duc la pierdere.
+
81
71_1
c. JJIecanismul de remiza turn
cal
n diagrama ill. 103, ne-
61
grul cu cei trei pioni ajunsi pe
linia a 2-31 ameninta sa faca
dama si sa cstige. '
51
31_ II __
41
Singura sansa a albului este
.i~ ~IJ
de a da sah etern, ceea ce este
posibil dupa l.Td7! care taie
regelui negru calea de fuga prin
d8. Urmeaza Ch7+Re8 2.Cf6+
21
1'11 __
abcde
Rf8 3.Ch7 + etc.
l'
ili,
103
1) _II _
_ DESPRE COMBINATII
,
__ aII_
II
_ II II
i!j~i.
~ _ -
II fgh n capitolele precedente am
studiat principiile strategice ca-
re trebuie sa stea la baza ela-
borarii planului de joc, axat pe
aprecierea ct mai obiectiva a
pozitiei.
Tactica jocului de sah con-
sta n punerea n practica a
acestui plan. Elementul cel mai
important si cel mai intere-
sant al tacticii este combina-
tia. Fostul campion mondial,
dr. M. Euwe explica astfel
combinatia: "Daca pornim de
la punctul de vedere ca prin
strategie ntelegem stabilirea
planului, iar prin tactica reali-
zarea lui, atunci combinatia
trebuie considerata ca cea mai
nalta manifestare a tacticii.
Prin combinatie se creeaza o
etapa deosebita si scurta a par-
tidei, n cadrul careia se atinge
n mod fortat un anumit scop.
n aceasta etapa a partidei
mutarile formeaza un lant logic
si se afla ntr-o legatura reci-
proca indisolubila" . Tartako-
wer defineste combinatia foar-
81
te spiritual: ,,0 scnteie divina
care se afla n afara jocului de
sah si care, n fond, dispretuie-
ste acele principii despre timp,
spatiu, material si logica, care
ar vrea sa conduca n mod ex-
clusiv lupta n sah".
Dupa Romanowski, combi-
natia este o varianta fortata,
cu sacrificiu si care se soldeaza
cu un avantaj obiectiv pentru
partea activa.
Elaborarea unei combinatii
presupune parcurgerea urma-
toarelor faze:
1. Stabilirea existentei unor
premise favorabile, care sa fa-
ca probabila existenta unei com-
binatii ntr-o anumita pozitie.
2. Gasirea ideii principale.
3. Calcularea concreta a se-
riei de mutari care formeaza"
combinatia.
4. Aprecierea consecintelor
combinatiei.
Aceste etape rezuma pro-
cesul de gndire al jucatorului
care face o combinatie. Desigur
 <;a n decursul unei partide,
aceste etape se suprapun, ade-
seori, efortul concentrndu-se n
special asupra calculului varian-
telor si aprecierii pozitiei fi-
nale. Jucatorii buni, nzestrati
<;u talent si experienta, reusesc
sa sesizeze aproape instinctiv
decurg n mod logic din des-
fasurarea normala a planului
strategic. Numarul si varieta-
tea combinatiilor snt foarte
mari. Studierea lor nu se poate
face dect pornind de la simplu
la complex. n continuare vom
811-
71-
61

51_
-
-i ~-1
~i ~@j

~,;~i _~_
~
106

~
.. ~@j

_
n pozitia din diagrama nr.
106, negrul joaca t. ..D:f2+
2.D:f2 Te1+ mat, deoarece al-
bul are dama legata de Nd4.
Sa exemplificam cu o pozi-
tie din practica: n partida
Teschner - Darga, Berlin 1954
(diagrama nr. 107) a urmat:
prezenta combinatiilor n dife- face o trecere n revista a dife- 41 ~. ~ ~;(0.
~~ E
~
t.T:d4? Dc5 (legarea acestui
turn va decide partida) 2.Tedl
rite pozitii, n special daca ele ritelor tipuri de combinatii.
31 Jt_~ T:d4 3.D :d4 (cel mai bine era
3.T:d4, desi dupa 3...Dc1+
2 I .Ii.
jI, !%'f\~
~ ","
, ,fi %~;~
'G0,/!j,'.Ii.
;i'.'G" jI, n ,-)ii
%~0. ,fi':ii 4.Rf2 D:b2+ 5.Rg3 D:a2 ne-
COMBINATII BAZATE PE LEGAREA %A0.
~B"' ~ %_/~'"." W)i, ViII'

SAU DEZLEGAREA FIGURILOR 1 1~4i~

Prin legare se ntelege acea
situatie n care o piesa nu poate
muta, deoarece n acest caz ar
deschide linia de actiune a
unei piese adverse asupra unei
figuri proprii, situatie care ar
III'
-duce la crearea unui dezavan-
taj. Legarea poate fi absoluta
cnd piesa legata poate efectua
mutari, ca n diagrama nr. 105,
n care spre exemplu prin D :g4
se poate anula complet lega-
rea.
Legarea micsoreaza n foar-
te mare masura (cnd e relati-
va) sau complet (cnd e abso-
nu,,'
Vi~_" M
Ei ~_~
"n",,,; ~ w/u"
grul a obtinut suficient mate-
rial pentru victorie) 3...Td8!
abcde fgh si albul a cedat deoarece a
pierdut un turn din cauza le-
eficacitate la lupta generala garii. Dama nu poate lua la d8
si nu-si poate ndeplini sarcinile din cauza ca regele ramne n
de aparare sau atac. Din aceasta sah, iar la ncercarea de a
cauza posibilitatea unei legari anula complet legarea prin D :c5,
ntr-o pozitie constituie foarte negrul ia mai nti turnul cu
frecvent un motiv de combi- sah la d1, apoi dama la c5.

...-
.atunci cnd deplasarea piesei luta) libertatea de miscare a natii.
III1111
legate lasa regele n sah (vezi unei figuri. O figura legata nu 107 108
-diagrama nr. 104) si relativa, mai poate participa cu aceeasi Gama
K. Darga

IIIi
. i.
104 105

.~"n%B_
----
81 ~'~ ~ - 81
81 ._ 81

._

B 71_.
II .
71 ,~
71 -

i_
71 ~
61Jt_ II _ II.,
61

51 _
61

51 _
61

511it
41 ---
-

-
-~-
_

51 __

4 ~:r
~

".__ 1
~l~.
~
Bill
1

11111111
41

31 _
_ 41

31
_

~
31_ fii _~_ 31 __

21
JIB _ B _
_ 21

11
abcde
_
fgh
_
21~~~
11

abcde
,,%*-~_H

__ i~
~,~~

fgh
WA%
W;7?7Y/'
21~R~ __,,,
1, __
abcde
" ,;(0.

fgh
II n%;1 ~~I:
!f?L ;(0.

abcde fgh
R. Tesebner Oneseiue
Legare absoluta. Legare relativa.
Piesa legata este imobilizata. Piesa legata poate muta. (Campionatul orasului Satu-Mare, 1955)..

82 83
 Combinatia din diagrama nr.
108 se bazeaza pe dezlegare. Ne-
grul a sacrificat o figura si
ameninta cu mat, imparabil
la prima vedere. Albul se sal-
veaza n modul urmator: l.C:3 !
n prealabil este necesara des-
,chiderea coloanei "e" pentru
turnul el. l ..e:3 2.Dg7+!!
O mutare minunata care anu-
leaza legarea pe coloana; "g". Albul mai are la dispozitie c- 110
Daca acum 2...T:g7, atunci ur- teva sahuri, dupa care trebuie dr. M. Euwe
meaza 3.Te8+ (iata pentru ce
era nevoie de deschiderea coloa-
sa cedeze) 5.Dd5+ RS 6.Da8+
R7 7.Dd5+ Rg6 8.15+ Rh5 81._~__ r'~
nei "e") 3...Tg8 4.T:g8+ R:g8
5.g:h4 etc., iar daca 2...R:g7,
9.g4+ R:g4 si albul cedeaza.
n poziti3i din diagrama nr
71 __1_ II~
6
i. B ~~
~i~%
-~-- -
atunci direct 3.g:h4. Aceasta 110, albul a avut ocazia unei
combinatie va intra fara n-
doiala n toate antologiile ca
combinatii minunate bazate pe
faptul ca dama neagra trebuie
~%~i.
51~f'
4
un exemplu clasic de dezlegare. sa apere simultan punctele e5
si c6. 3 18 U ~ p~
----
.e " i'@'.
,,)lfd ~

21~~ u u
-B%
~ ~'mm" mII"
111I

COMBINATIIBAZATE PE SUPRANCARCAREA
Solutia este urmatoarea:
1.Ng2! cu amenintarea 2.T:g7
D U
FIGURILOR APARARII D:g7 3.N:c6+ Rb8 4.N:e5+ 11 ~
1..Te8 2.N:e5! T:e5 3.D:e5!! abcde fgh
II!I'
Adesea, suprancarcarea unei figuri, poate fi valorificata tac- D:e5 4.N:c6+ Rb8 5.Tb7+ Ra8 V. Smslov
figuri, constnd din obligativi- tic de catre adversar. 6.Tb6 mat. (Ziirich, 1953)
tatea acesteia de a apara doua De obicei, mecanismul com-
Ilo" sau mai multe puncte ori de binatiilor bazate pe supran-

..
a sustine doua sau mai multe carcare este simplu: figura su- COMBINATIIBAZATE PE INTERFERAREA LINIILOR

.
prancarcata este silita sa para- DE ACTIUNE A FIGURILOR ADVERSE
109
seasca aparare3i unei3i din fi-
Dr. o. Troianescu gurile pe care le apara. Aceast3i

ji~
SI _ II-_._
- ~i
se realizeaza printr-un schimb
sau o amenintare puternica.
n pozitia din diagrama nr.
Acest tip de combinatii este
mult utilizat n sahul artistic,
dar el poate surveni si n jocul
Vom ilustra acest gen de
combinatie cu partida Nenaro-
kov - Grigoriev, Moscova1923,

. .~.
-.~~~D~.
---
71 ~ n diagrama nr. 111.
109, negrul foloseste suprancar- practic .. Combinatia consta n
.()
-~ --~
~%~ carea damei albe (care trebuie
sa apere turnul c1 si calul d3)
sacrificarea unei figuri pe un
anumit cmp, unde se ntretaie
Marele compozitor de stu-
51. ~ ~ n felul urmator: I ...D :d3! 2. liniile de actiune a doua figuri
dii sovietic N. Grigoriev a folo-
sit aceasta tema ntr-o partida
4
~ B U ~ T :d3 T :d3 (acum dama alba adverse, care nu snt de acelasi
31.~.~m
2
~~
~ _ U ~~
'. ~;L~
trebuie sa abandoneze aparare3i
turnuluic1, deoarecela3.Dc2ur-
meaza 3...T:c1+ 4.D:c1 Td1+)
fel. Oricare dintre aceste figuri,
lund figura sacrificata, ntre-
rupe linia de actiune a celei-
de meci cu un jucator de prima
forta. Pionii negrului erau ame-
nintatori, dar albul a reusit sa-i
opreasca (si nu se vede cum
11~~m0,
WNN~ ~~'"
,,-,%
q ~
~_" ~
-_~. ~
3.D:d3 T:cl 4.Nf1 Nh3 (aceast3i lalte, ceea ce are ca urmare poate fi fortata naintarea lor
imposibilitatea ei de a-si mai
II"

este pozitia avuta n vedere de cu mijloace obisnuite). Dar cele

abcde fgh negru. El nu a obtinut nici exercita actiunea de aparator doua piese albe care controleaza
M. Radulescu un avantaj material, dar lega- asupra unui anumit punct al naintarea pionilor si ntretaie
(Bucuresti, 1956) rea pe linia nti este decisiva. tablei. liniile de actiune pe cmpul d6.
84 85
 111 112
COMBINATII BAZATE PE ATAC DUBLU
Grigoriev SI SAH PRIN DESCOPERIRE

81 II
g
_

.b~n~
71.
__ 81 II1___ R'.
_
Atacul dublu este o arma
tactica utilizata foarte frec-
114

61~_ II _~_!
fiii
71 __ vent, att izolat, ct si n com- 81 _

,I~
binatii mai complicate. Oea mai
61 _
simpla forma a atacului dublu
'.1

R*_
71 _

51- - ~II"~ .' ' este "furculita".

i.~~
51 __ __ M~

41 ~:~ _~ __ 41 1__ n pozitia din diagrama nr.

113, albul joaca l.D:e2+ f:e2 51~B -
611,_ rB-~-rB
',:aMh

31 1 31 __ ~_ RJ! 2.Ta5+ Ce53.T:e5+! R:e5 4.f4 _~~W=d/ I~~

R II fi _
41
+! Iata si "furculita"! n
21 21Q
___ m~f0
acest caz, ea pregateste urma-
torul atac dublu al calului.
31_Q_~ __
11 _ 11 __ ~ __ ~
4 ...R:f4 5.Ce6+ si albul cs- 21~ __ ~_ R
abcde
Nenarokov
fgh abcde
Albul joaca si cstiga
fgh tiga finalul de pioni. Dupa
4...D:f4 urma 5.0g6+.
11 __
abcde
fi _ fgh
Oele mai periculoase ata-
curi duble snt cele ale calului. L.Db7 2.0c4+ Rb5 3.0d6+
Solutia este urmatoarea: figuri negre snt ntrerupte. Da- Atacul dublu al acestuia con-
1...Nd6!! si indiferent cu ce ca negrul ia la g2 cu oricare din stituie tema unor studii nume- si cstiga.
piesa ia albul la d6, negrul trans- piese, urmeaza un mat prin L.De2 2.0c6+ Rb5 3.0d4+
transformarea fortata a pionu- roase. n diagrama nr. 114
forma unul din pioni. si cstiga.
lui "g". Negrul mai dispune este prezentat un studiu al lui L.D :c5 2.b4+! (furculita
Iata si un exemplu din nsa de o resursa de aparare. Behting, n care solutia este
sahul artistic: urmatoarea: l.Ce5!! pregatitoare !) 2...R:b4 3.0d3+
4...Dd4+ 5.Rb5 Db4+ 6.Ra6 sau 2...D:b4 3.Cc6+ si albul
Diagrama nr. 112 prezinta Dc4+ 7.Rb6 N:g2. Negrul a
un studiu al compozitorului so- 113 cstiga.
reusit sa restabileasca controlul Ond unul din atacurile du-
:1

vietic A. Troitzki pe tema inter- asupra cmpurilor de transfor-

,II ferentei. Albul nu poate mpie-
dica transformarea pionului ne-
gru e2 n dama. Sansele sale
de cstig se bazeaza pe cei doi
pioni liberi avansati. Printr-o
manevra introductiva, piesele
negre snt obligate sa ocupe
pozitii nefavorabile n vederea
mare a celor doi pioni albi, dar
prin 8.Cd5!! liniile de actiune
81 _~ ~
.~
~:/h: ~
ble este un sah, forta acestui
tip de combinatie creste, deoa-
71 ~_ rece sahul restrnge posibilita-
ale celor doua figuri negre snt tile de aparare ale adversarului.
din nou ntrerupte. Realizarea 61 __ 1 _ Din aceasta cauza, sahul prin
de doua ori a temei interferen-
tei n aceeasi varianta este un
51 __ Re_ descoperire constituie cea mai
periculoasa forma a atacului
tur de forta! Dupa aceasta 41 R _ dublu. Oea mai puternica for-
mutare negrul trebuie sa ia 3111 __ 1_ ma a sahului prin descoperire

- -
combinatiei decisive: l.Cc3 elD calul din d5, dar aceasta duce este asa-numita "moara", pe
2.g7 Dgl 3.a7 e:d3. Acum ambii la pierdere: 8...N:d5 9.g8D+ 21~_~RIB _ care o ilustram cu exemplul
din diagrama nr. 115.
pioni snt opriti, dar ... 4.Ng2! N:g8 10.a8Dmat; sau 8...D:d5 11 ~ ~ ~
liniile de actiune ale celor doua 9.a8D+ ! D:a8 lO.g8D mat. Dupa 1.T:f7! negrul este
abcde fgh pierdut, deoarece la 1...d:e2 ur-
86
87
 .
115 116 117 118

. .
- - _.-
W. Steinitz E. Andersen Sokolski

III
1_*_
---- _I_~_I_" 1_ I! 8

,.-~-~/,~
81 __ 81 .81 __

71_'_~_1l_ 71~1l.~ ~. 71_' _

.
II

11' __ i_
-
.~-I~~
_ B
71 ._.

61'. -
.
61 ~ ~~II~r~~
_ ._~ 6 'wll _
B ~
1 61

51. ~ "
II
.
51 M 51_ ,~~_~_ N:W~ 51 _

41~_~ __ It MP ~ ~
M .I~:;:
- .~.
~"~ 41 zmY'
i5JlI/

_ p
41

31. _
31 __

21

11
_~_.II
1_
. __ 313~
4 ~~
2

11.
1M
~

.~ '. ~ I~
~

WNW
M
I:
";"'~t',
21~P
llA
M
_
31~;
.IPff$~
P
M
II
'"w"Y ~
"z~
2

11 __
~-p~.
M _ M di
1_ II_
~

a b c d e f.g h a b c d e f.g h abcde fgh abcde fgh

E. Schiffers
(meci, Rostov, 1896)
meaza 2.Tg7+ Rh8 3.T:d7:+
Rg8 (la 3...T:e5 4.Tf8 mat)
4.Tg7+ Rh8 5.Te7+ Rg8 6.T:e8
+Rh7 7.Th8mat. Dupa cum se
vede "moara", actionnd prin
sahuri prin descoperire repe-
tate, are un efect distrugator.
Exista si alte forme mai putin
11I11
tari dect moara, care se dove-
desc a fi destul de primejdioase.
COMBINATII BAZATE PE DESCHIDEREA LINIILOR
SAU DIAGONALELOR
n mod obisnuit, apararea
III
cauta sa nchida liniile de atac
ale pieselor adverse pentru a le
limita activitatea. Redeschi-
derea acestor linii constituie
un obiectiv tactic al atacatoru-
lui, care va ncerca sa profite
de orice prilej pentru a rea-
liza o combinatie pe aceasta
88
J.Enevoldsen
(Danemarca, 1937)
Jrifica forta deosebita a nebu-
n pozitia din diagrama nr. 116" nului din c6, Richter a facut
albul sacrifica doua figuri pen- -o mutare la care desigur ad-
tru a pune n functiune o asa- versarul sau nu se astepta:
numita "baterie". 1...Tf2!! 2.N:f4 (2.R:f2 Oh3mat;
2.T:f2 Te1+! urmat de Oh3
l.C:g7 R:g7 2.D:h6+!! R:h6.
Bateria compusa din turnul h3 mat) 2...Tg2+ 3.Rhl T:g3+
'4.Tf3 N:f3 mat.
si nebunul h4 a intrat n func- Acest exemplu ilustreaza
tiune, aducnd decizia printr-un pe deplin forta deschiderii unei
sah prin descoperire: 3.Nf6mat. diagonale la momentul oportun.
n continuare prezentam un
exemplu de deschidere de co-
tema. De obicei, combinatiile 'COMBINATII BAZATE PE SLABICIUNEA ULTIMEI LINII
de deschideri de linii snt legate
si cu alte elemente, n special Acest gen de combinatie
cu atacuri duble, care joaca
nsa un rol secundar. -devine posibil atunci cnd
-regelenu are la dispozitie "feras-
Pozitia din diagrama nr.
117 a survenit n cadrul unui truica" pe unde sa poata fugi
simultan dat de catre maestrul n cazul unui sah neasteptat
Kurt Richter. Pentru a valo- 1Peultima linie. Elementul ca-
89
Kamsov
Ioane. Din diagrama nr. 118,
reiese ca un sah pe coloana "h"
ar fi decisiv; conducatorul pie-
selor negre, un abil tactician, a
gasit o solutie frumoasa: l ...D:g4
2.h:g4 (coloana "h" a fost des-
chisa, dar nici unul din tur-
nurile negre n-are acces pe ea;
cmpul h5 este controlat. Unul
din turnuri se sacrifica nsa
pentru a elibera liniile de acces
ale celuilalt pe coloana "h")
2...Th5+! 3.g :h5 Th4 mat.
racteristic al combinati ei care
urmeaza n pozitia din diagra-
ma nr. 119 este amenintarea
cu mat pe ultima linie. Faptul
ca dama neagra este legata de
apararea turnului e8 i permite
albului sa cstigen felulurmator:
 119 cmpul a4 si a face posibil un nou 120 122
1I!\il

Torre atac) 4...D:a4 5.Te4!! (acum, !\iI. Nemeth Engelholm

pe lnga dama alba, care sta
_1_1_*_ n priza la c7, este atacat si
S'iBIB _*B 81IB~BIB B
i!
81

7 1_ i _~_ IIi i
turnul e4 de doua ori, dar si el
este "tabu"; dupa 5... D:e4
6.T:e4 negrul pierde dama pen-
1 1_ B 1_ i II i
'6IiB~Bi~J _
WJ~i0J~
71~~ ~



-
~i
B
i

.-
61 __ ~ ~,~m" _ tru un turn) 5...Db5 6.D:b7!! 61

'i B B~
1I~lliill
si albul cstiga deoarece dama - ~ _ M
-~- -
5111
41 _ II __ neagra nu mai are nici un cmp
liber pe diagonala a4-e8. Ne-
grul are de ales ntre pierderea
51

41

3IB~B _ B - - -
aiB _ ~.~P_ HH _
~. 51B
41

31R ~.~~
""
B

damei si matul pe linia a 8-a.

B~B-_ B
31 ~_

21~ N'~ ill~~P

M Desigur ca snt mai multe 21 ~ _~B 21~~I~B
l'B II B _1
_ N'~

118
~ ~
abcde fgh
Adams
(New Orleans, 1926)
l.Dg4! Db5 (acesta este sin-
gurul cmp pe care poate muta
dama fara a parasi apararea
turnului e8. Este clar ca nu
mergea 1... D :g4 din cauza
2.T:e8+ urmat de mat) 2.Dc4!
Dd7 3.Dc7!! (ca si la mutarea
precedenta, dama alba nu poa-
te fi luata nici cu turnul, nici
cu dama neagra, din cauza
matului la e8) 3...Db5 4.a4!
(pentru a atrage dama pe
0Y~
tipuri de combinatii elemen-
tare. Ne-am marginit numai la
cele enumerate mai sus, con-
11_.__ It
abcde fgh abcde fgh
sidernd suficienta cunoasterea. v. Georgescu Ekenberg
acestora de catre ncepatori. ~Finala Campionatului republican de Albul muta
n jocul practic, combinatiile sah prin corespondenta, 1970/71)
apar adeseori sub forme mai Albul muta
gate ntre ele pe coloana "d",
complicate, cuprinznd mai mul- ocazia unei combinatii bazate turnul d1 nu poate muta, pen-
te combinatii elementare. pe o legare de un tip special: tru ca trebuie sa apere Td2,
Dam n continuare, o serie -cele doua turnuri albe snt le- iar acesta nu poate muta pe
de combinatii frumoase din par- linia a doua, deoarece lasa
tidele maestrilor. ncercati sa 121 turnul d1 fara aparare.
gasiti solutia, fara a citi textul. Stoltz A urmat l. ..Nil +! (aceasta
legare intra n functiune dupa
Dupa aceea, comparati con-
tinuarea care ati ales-o cu cea 81 __ B _ 2.Rh2 la care ar fi urmat
care a fost jucata si cautati sa
ntelegeti motivatia logica a 71'~ _1__ 2...T:f2+ 1) 2.T:il T:d2 3.Nel
T:il 4.N:d2 b:c5 si negrul a
combinatiei. It B Bi_ cstigat.

CTEVA COMBINATII FRUMOASE

~I
51_ ,~ BiB.
BAlP - -
M M M 1939,
n partida Ekenberg - En-
gelholm jucata n meciul dintre
orasele Lund-Malmo, Suedia,

n pozitia din diagrama nr. mat) 3.i:g7!+Re7 (daca3 ...Rg8,

120, albul realizeaza avantajul atunci 4.Tf6 D:g7 5.N:e6+ Rh8
41

31~~,,%;1
2 I ~~

~~~ ~
W,'~ I~~.
~_
cizia a
(diagrama nr. 122), de-
fost obtinuta cu 1.T:d7+
(prin sacrificiul turnului, albul
dinamic obtinut printr-un sa- 6.N:c8 si albul cstiga) 4.Nc5+ ,,,%;1 ,," "@N~ a obtinut legarea damei negre).
BI_ B
~B~ ~ tjjJl". ~-_

crificiu de turn: l.T:i7! R:i7 Rd7 5.g:f8D si negrul cedeaza. 11_ Negrul a cedat, deoarece dupa
2.Til Dg6 (la 2...D:f1 ar fi n partida Mross - Stoltz, 1...N:d7 ar fi urmat 2.h6+
urmat 3.D:f1 g6 4.Dh3 Nd5 1941, din diagrama nr. 121, abcde fgh cu cstigul damei.
5.N:d5 e:d5 6.Dd7+ Rg8 7.f7 albul a jucat gresit l.d:c5? dnd
Mross n diagrama nr. 123, o com-
Poate albul muta l.d :c5? binatie efectuata n partida
90
91
 -RilJ- -i.~
-__ r~
123

.
Suskevici

.~.i -
n diagrama nr. 124, avem
pozitia rezultata n partida.
-i.
Pines-Gabis, jucata n semi-
finala campionatului Odesei~
126
Sahnazarov

II~R II. iiiifi_.B?....

,.
127
Feldt

. .. .i.'
81 'm~!

71. - 1956. Un final de turnuri, carer 81

71_i __
__

~J* 71~~_./~.~
8
-i ~

- -
la prima vedere, este cu sanse ii!a~ __
61
egale. Aceasta este nsa numai
aparent. Cu ultima: sa mutare~ 6 I i Ed~ 1_
i. 'm=""-
wnn' 61 _
-

41~_~_~_ II 51. ~ _mi _ II BiR

~ Rb4, albul a dat ocazia negru- 51_
_~_~_~~j
51 __
- ijj~.
lui sa faca o combinatie neas-
teptata: 1..c3! (se ameninta re ..
~~J1. II~
31.
41 41 .~~~ ~L~ ~

- .;.
mat cu Tc4) 2.T:c3 T:h3!! (o
31_ ~,~"
---
_ 'N/mh
mutare foarte frumoasa care ~:" ~ 31 __ ~_~_
2 1 ~I _
__
exploateaza suprancarcareat 21~ _ 2 I .e. rfL~
~~ ... %"j ~
~ii!a H

.l.iW~

11 J1~~ turnului
sa apere
alb de
doua
la c3, care trebuie
cmpuri de mat 11 llm
abcde fgh
Gendel
-c4 si b3) 3.Tfc2 Tc4+ 4.T:c4 abcde fgh abcde fgh
Tb3 mat. Meljikov Alehin
Negrul muta
n partida Van den Enden Albul muta Albul muta
Gendel - Suskevici, U.R.S.S., - Praszak, Lublin, 1974, din.
1956, se bazeaza pe o dubla diagrama nr. 125, albul ex- Pozitia din diagrama nr.126, fi urmat 3.Cg5 mat, iar la.
legare: 1...T:g3+! 2.T:g3 Tg8!! ploateaza pozitia nefavorabila rezultat n partida Meljikov - 2...Rf8 3.Cg5 si albul cstiga)
Legarea pe linia regelui pri- a regelui n centru. S-a jucat: Sahnazarov, U.R.S.S., 1974. Sa- 3.g4! (matul este imparabil)

...
meaza si albul a fost nevoit l.Te8 Dc7 2.D:g5+! f:g5 3.Ch5. crificnd dama, albul elimina 3...Ne4 4.Ch4 mat.
sa cedeze.

- ...
mat. principalul aparator al pozitiei
128
124 125 negre: l.D:g8+ !!R:g82.Cf6+!!
Gabis Praszal, N:f6 3.N:e6+ Rh7 4.g8D+ Rh6 Alehin
5.Nf5! Ng76.Dh7+ Rg57.Dg6+
811_~_~_*_
81

71. ~"'~ - _
I:~~811_~
-
71-
i.-~'~~ !.~
-B i 1:
Rf4 8.Dg4 + Re3 9.De2 Rd3
(la 9...Rf4 ar fi urmat: 10.Df2+
71_i __ ilai
_ aPi.~-.
li Rg511.Dg3 +Rf612.Dg6+Re7
13.Dg7 si cstiga) 10.Cb5+!! B~B __
61

51_i_~I1~_
- - 6
51.
1

__

rl _ R:
_~W/_ a:b5 11.Dd2+ R:c412.Ne6 mat.
n partida Alehin - Feldt,
simultan "a l'aveugle" (adica
61

51
II
IJ~__
~. '~'m~~

4Iilli_~ __ 41 _ fara a vedea tabla de sah) la 41 _

P -
31a ~ .~ 31R _~_ IJ~ cinci table, Tarnopol, 1916, s-a 31_~_~_~_
21 ~I _ li _ 21~ __ I_~_~ ajuns la pozitia din diagrama
nr. 127. Albul exploateaza ma- 2 _ ~ _
~.e. a
I ~ ~~.
11_._1__
~I:
11 __ : __ 11. _. - -
__ 1!
gistral slabiciunea punctului e6
l.Cf7! R:f7 (negrul este obligat
abcde fgh abcde fgh sa accepte sacrificiul, ntruct abcde fgh
Pines Van den Enden dupa 1...Dc8 urma 2.D:e6) Gonsioro\Vski
Negrul muta Albul muta 2.D:e6+! Rg6 (la 2...R:e6 ar Negrul muta

92 93
 131 132
n partida Gonsiorowski - 2.N:f6 D:f6 (dupa 2...g:f6 ur- Roth Boeven
Alehin, Odesa, 1918, simultan ma 3.Dh6 Df8 4.Te8 !) 3.Te8+

----
"a l'aveugle" la sase table, a Cf8 4.Ch6+ D:h6 5.T:f8+!
urmat: 1...D:e4 (Alehin elimi- R:f8 6.Dd8 mat.
n diagrama nr. 130, pozi-
81 _ 8 11_ ~~,~~_._'
II/!
na piesa care apara matul la
c3) 2.Nd2 De3! (nici acum dama tia care a rezultat n partida 71 __ " _ 71. ~ ~.
neagra nu poate fi luata) 3.Tel! Lazdies - Zemnitis, Riga, 1936,
Il (o mutare spirituala bazata pe negrul, cu material n plus si
61 _

_~w~. 61. "

..
1"
faptul ca negrul nu poate atac de mat, crede ca va cstiga 51 __ ~ __ 51~ .~~~
parasi coloana "e" din cauza usor. Lucrurile nu se petrec
41~~1 ,
41~ __ __

a. :
I

matului la e8) 3...Nf5! 4.T:e3 nsa chiar asa. Albul se salvea-

d:e3 5.Df1 e:d2 6.Ndl Ccb4 ur- za cu: 1.])f8+ Rf6 2.Dh8+ It
il

I
II
mat de Cc3 mat.
n diagrama nr. 129, n
partida Alehin - Freeman,
Rf5 3.g4+! h:g4 4.T:d5+!!
(s-ar parea ca albul, cuprins
de disperare, da "traditiona-
31

21

11 __ __
fi _ _I_ ~2

31

11~~~
m,,%
.e.

~
'.wm".!

~
~r?a
,,~ ~ ~r?a

_
""~ i

simultan "a l'aveugle" la 24 de lele" sahuri de raz bunare)

4...e: d5 5.D:c8 + !! D :c8 si albul abcde fgh abcde fgh
table, New York, 1924, albul este pat! Pape Rusnah
exploateaza slabiciunea liniei O pozitie uimitoare de pat a Albul muta
a 8-a precum urmeaza: survenit n partida Pape - n partida Rusnah-Boeven,

.. . .-
1.N:b7 T:b7 (mutarea intro- Roth, Lobau, 1924, din dia- din caile de acces ale nebunului corespondenta, 1973, s-a ajuns
Ilii
IIIII
ductiva care obliga turnul ne- grama nr. 131. Jucnd 1.d6! negru spre cmpul a7, prin g3 la pozitia din diagrama nr. 132.
I
gru sa paraseasca linia a 8-a) albul urmareste sa blocheze una si b8. 1...e:d6 2.Rd3! Albul si-a Albul a continuat atacul astfel:
Il'
,
, :pus toate sperantele n nainta- I.Cf6 +! N:f6 2.e :f6 De6 3.Dg4 r
130
129 rea pionului sau din a4. Ca g6 4.Nd4 ! Cb7 5.TacI Db5 6.Df4

- Freeman Zemnitis atare, el cauta sa mpiedice Cd8 7.Tel! Ce6 8.T:e6 f:e6
accesul nebunului advers la b8. 9.Tc7 Df5 (la 9...De8 urma 10.f7)

--- ---
"'II

-- ~
8
_ It __ 2...N:g3 3.a5 d5 4.a6 Nb8. Pio- 10.Tg7+Rh8 11.T:h7+! R:h7

-.-.-
81 ~ ~
I
nul a fost ajuns, dar ... 5.a7! 12.Dc7 Rh6 13.Ne3 g5 14.Dg7

.
71~J! ~. ~ ~ N:a7 si albul este pat. Rh5 15.h3 si albul a cstigat

..
1,

71 ~.-
6
_

..
61 ~ ~~.

51 ~~%;
41 _. _
51_.
41 1
!W4'%

I~I
-
31 ~_ 31
1IIIIIIj'I1,
,1,

21~- ~ q~~
u U 2
__
dl ~
11.
U
~
~ dl
B
_
11 ~ !"ffAW

abcde fgh abcde fgh

Alehin J.azdies
Albul muta Albul muta

94

DESPRE CURSE
o categorie aparte de com-
binatii, care nu se bazeaza pe
constrngerea adversarului la o
anumita serie de mutari, ci pe
atragerea lui spre o anumita
I mutare gresita, care determina
ill, pierderea partidei, o formeaza
cursele. Acestea se ntlnesc n
II
i
oricare faza a partidei. Unele
dintre ele snt foarte subtile,
il
astfel ca multi jucatori nu ga-
sesc calea justa de combatere
a lor. Dat fiind ca cele mai multe
si mai periculoase se ntlnesc
n faza deschiderii, consideram
necesara cunoasterea unui nu-
mar ct mai mare de curse.
Iata cteva dintre cele mai carac-
teristice.
1) 1.e4 e5 2.Ne4 Ne5 3.Df3?!
(o mutare contrara principiilor
de deschidere, deoarece expune
dama prematur atacurilor ad-
versarului; dupa 3 ...Cf6, ne-
grul putea sa preia initiativa,
dar nu sesizeaza intentiile ad-
versarului si cade n cursa)
3 ...d6?? 4.D:f7 mat.
96
2) l.e4 e5 2.Ne4 Ne5 3.Df3
Ch6? 4.d4 N:d4 5.N:d6 g:h6
6.D:f7 mat. Aceeasi idee a fost
realizata ntr-o alta forma.
3) 1.f3? (o greseala grava
facuta la nceperea partidei:
slabirea diagonalei e1-h4 sau,
respectiv, e8-h5) 1...e5 2.g4??
Dh4 mat.
4) 1.f4 e5 2.g3 (corect era
2.f:e5 d6 3.e:d6 N :d6 4.Cf3
g5 5.g3 1) 2...e:f4 3.g:f4 Dh4
mat.
5) 1.d4 Cf6 2.Cd2 e5 3.d:e5
Cg4 4.h3? Ce3! 5.f:e3 Dh4+
6.g3 D:g3+ mat. Gbaud -
Lazard, campionatul Frantei,
1927.
6) 1.d4 f5 2.Ng5 h6 3.Nf4 g5
4.Ng3 f4 5.e3! h5 6.Nd3 -Th6
7.Dh5+! T:h5 8.N:g6 mat. Teed
- Delmar, New York, 1889.
7) 1.e4 b6 2.d4 Nb7 3.Nd3
f5 4.e:f5! N:g2 5.Dh5+ g6
6.f:g6 Cf67.g:h7 C:h5 8.Ng6
mat.
MATUL SUFOOAT
(ETOUFFE)
8) 1.e4 e6 2.Cc3 d5 3.Cf3
d:e4 4.C:e4 C16 5.De2 Cbd7??
6.Cd6 mat. Keres - Arla-
movski, 1950. Dupa cum se
vede, si maestrii cad n curse
elementare.
9) 1.e4 g6 2.Cc3 Cf6 3.Cd5
C:e4 4.De2 Cd6?? 5.Cf6 mat.
10) l.d4 d5 2.c4 e5 3.d:e5
<144.Cf3 Cc6 5.Cbd2 De7 6.a3
C:e5 7.C:d4?? (dupa 7.C:e5 D:e5
8.Cf3 albul ar fi avut o partida
mai buna) 7...Cd3 mat. Burcin
_ Lazar, concursul tematic
"Contragambitul Albin", 1970,
1972.
SAHUL DUBLU
12.Cc3 De613.De2 Nc5) 7...Dc6!
11) 1.e4 e5 2.f4 e:f4 3.Cf3
d5 4.Ce3 d:e4 5.C:e4 Ng4 6.De2
N:f3 7.Cf6 mat.
MATUL LUI LEGAL*
12) l.e4 e5 2.Cf3 d6 3.Nc4
h6 (n partida de origine Legal
- Saint Brie, Paris, 1850, s-a
jucat 3...Ng4 4.Cc3 g6 5.C:e5
N :d1 ~~ 6.N :f7 + Re7 7.Cd5
mat) 4.Cc3 Ng4 5.C:e5! N:dl??
(negrul ar fi trebuit sa se re-
semneze cu pierderea unui pion,
jucnd 5.,..d:e5) 6.N:f7+ Re7
7.Cd5 mat.
* De Kermuy Sire de Legal (1710-
1792) a fost un excelent jucator francez,
profesor al celebrului Philidor.
Cursa prezenta.ta mal JOs
se bazeaza pe o mutare du-
bioasa, care ar putea fi usor
combatuta:
13) 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4
Cd4 4.C:e5? (dupa 4.C:d4 e:d4
5.0-0 albul ar fi obtinut un
joc foarte bun) 4...Dg5 5.C:f7
(si dupa 5.N :f7+ Re7 albul
pierde o figura) 5...D:g2 6.Tfl
D:e4+ 7.Ne2 Cf3 mat.
Iata aceeasi cursa, dar n-
tr-o forma mai eleganta:
14) 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4
Cf6 4.Cg5 d5 5.e:d5 Cd4 6.d6!?
(preferabil era: 6.c3 b5 7.NU 1)
6...D:d6 7.C:f7?? (ntr-o par-
tida Bogoliub0v - Rubin-
stein, Stockholm, 1919, s-a ju-
cat: 7.N:f7+ Re7 8.Nb3 IC :b3
9.a:b3 h6 10.Cf3 e4 11.Cg1 Rf7
(urmeaza executia!) 8.d3 (la
8.C:h8 urma 8...D:g2 9.TU
De4+ 10.Ne2 Cf3 mat) 8...D:g2
9.Tfl Ng4 10.f3 C:f3! 11.T:f3
N:f3 12.Dd2 Dgl mat.
15) .1.e4 e5 2.Cf3 d6 3.d4
Cd7 4.Nc4 c6 5.Cg5 Ch6 6.a4!
(o cursa subtila care invita
adversarul la o mutare destul
de plauzibila) 6...Ne7? (trebuia
jucat 6...Cb6) 7.N:f7+! C:f7
8.Ce6 (dupa aceasta mutare,
negrul pierde fortat:
1. 8...Db6 9.a5 Db4 10.c3 Dc4
11.Cc7 + Rd8 12.b3 si negrul
pierde dama;
II. 8...Da5+ 9.Nd2 Db6
10.315D:b211.Nc3 Db512.Cc7+
de asemenea cu pierderea da-
mei).
97
[11111

n continuare vom prezenta 12.Nb2 Cg3? 13.Dc3 d4 (marele e6 7.Nd3 Cf6 8.d:c6 e4 9.Tel 7.Ca4 e:f4 8.C:c5 d:e5 9.N:f4
!'III cteva partide scurte, dintre maestru argentinian Najdorf d5 10.Ne2! e:r3 11.e:b7! N:b7 Ch5 10.Ne3 Ce5 (era indicat
I
care unele jucate de cunoscuti si-a pus toate sperantele n 12.Nb5 mat.
I

maestri, n care s-au facut gre- 10...De7) Il.C:e5! N:dl 12.N:f7

seli tipice. aceasta mutare) 14.C:d4 C:d4 Re7 13.N:c5 Rf6 14.0-0! R:e5
Illi' 15.f:g3 si albul a, cstigat. J. R. Capablanca amator
(dupa 14...Rg5 urma 15.Ne3
Simultan, 1915
Koltano\Vsld Prins R. Fine Rh4 16.g3 C:g3 17.Tf4) 15.Tf5
M. Judovici
Hastings, 1937/38 Moscoya, 1937
t.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Cc3 Ne5 mat.
4.C:e5 C:e5 5.d4 N:d4 6.D:d4
1.d4 Ce6 2.Cf3 d6 3.e4N g4 l.d4 d5 2.e4 e6 3.Cc3 CfG DfG 7.Cb5 (amenintarea negru- dr. Oskam amator
4.Nb5 a6 5.Na4 b5 6.Nb3 e5? 4.Cf3 e5 5.Ng5 e :d4 G.C:d4 e5 lui de a cstiga dama cu Cf3+ Rotterdam, 1927, simultan
7.d:e5 C:e5 8.C:e5! N:dl 9.N:f7+ era destul de transparenta)
7.Cdb5 aG 8.C:d5? (o greseala
Re7 10.Ce6 + R:f7 1l.R:dl si din partea marelui maestru ame- 7...Rd8 8.Dc5 Ce6 9.Df8 mat. t.d4 d5 2;c4 Cf6 3.e:d5 C:d5
cu un pion n plus albul a 4.e4Cf6 5.Ce3 Ce6(trebuia 5...e5)
cstigat usor. rican, care probabil se astepta
la: 8...a:b5 9.C:f6 g:f6 10.D:d8 dr. S. Tarrasch E. Bogoliubov 6.Cf3 Ng4 7.d5 Ce5? 8.C:e5!
R:d8 1l.N:f6+Re8 12.N:h8 cu Goteborg, 1920
dr. S. Tarrasch Gh. :tUarco N:dl 9.Nb5+ e6 10.d:e6 Db6
Dresda, 1892 cstigul calitatii. A urmat nsa o 1.d4 Cf6 2.Cf3 bG 3.e4 e6 1l.e:b7 D:b5 12.b:a8D+ D:b8
surpriza!) 8...a:b5 9.C:f6 D:f6! 4.Ng5 Nb7 5.e3 hG 6.Nh4 Nb4+ 13.D:b8 mat.
l.e4 e5 2.Cf3 Ce6 3.Nb5 d6 10.N:f6 Nb4+ (aceeasi poanta 7.Cbd2! (dupa aceasta greseala
4.d4 Nd7 5.Ce3 Ne7 6.0-0 Cf6 poate surveni si dupa mutarile : albul pierde o figura) 7...g5! R. Reti S. Tartal.:ower
7.Tel O - O? (o greseala grava l.d4 d5 2.c4 e6 3.Cc3 Cf6 4.Ng5 3.Ng3 g4! 9.a3 9 :f3 10.a :b4 Viena, 1910
care va fi prompt sanctionata. Cbd7 5.c:d5 e:d5 6.C:d5 ~ C:d5! f :g2 si negrul a cstigat.
Era necesar 7...e:d4) 8.N:e6 N:e6 7.N:d8 Nb4+ 8.Dd2 N:d2+ l.e4 c6 2.d4 d5 3.Ce3 d:e4
9.d:e5 d:e5 1O.D:d8 Ta:d8 (10... 9.R:d2 R:d8 si negrul ramne dr. A. Alehin Tenner 4.C:e4 Cf6 5.Dd3 e5 6.d:e5
Tf:d8 11.C:e5 N:e412.C:e4 C:e4 ca n partida de fata cu o Chicago, 1932 Da5+ 7.Nd2 D:e5 8.0-0-0!
13.Cd3 f5 14.f3 Nc5+ 15.Rfl si piesa n plus) 11.Dd2 N:d2+ l.e4 e5 2.14 Ne5 3.Cf3 d6 C:e4 9.Dd8+!! R:d810.Ng5+ +
albul cstiga) 11.C:e5 N:e4 (do- 12.R:d2 g:f6 si negrul a csti- 4.Cc3 Cf6 5.Nc4 Cc6 6.d3 Ng4 Re7 1l.Nd8 mat.
rinta de a restabili echilibrul gat.
material duce la pierdere)
13.Cd3 f5 14.f3 Ne5+ 15. H. Kmoch amator
C:e5 C:e516.Ng5 Td5 17.Ne7 si Amsterdam, 1934, simultan
negrul cedeaza, deoarece dupa l.e4 e5 2.Cf3 Ce6 3.Nb5
17... Tf7 urmeaza 18.c4 si pier-
de calul. Ce7 4.0-0 g6 5.d4 Ng7 6.d:e5
C:e5 7.C:e5 N:e5 8.Nh6 N:b2
dr. :tU.Euwe 1\1. Najdorf 9.Cd2 c6 10.Tbl Nd4? (o gre-
Mar del Plata, 1947 seala care permite albului sa
ncheie partida elegant) 11.f.e4!
l.d4 Cf6 2.e4 e6 3.Ce3 Nb4 Ne5 12.Dd4! N:d4 13.Cd6 mat.
4.De2 d5 5.a3 N:e3+ 6.D:e3
f.e4 7.De2 e5 8.d:e5 Ce6 9.e:d5 A. Nimzovici amator
e:d5 10.Cf3 Nf5 11.b4! O-O (la Pernau, 1910, simultan
1l ...Cg3 ar fi urmat 12.Db2 1.e4 e5 2.Cf3 Ce6 3.Nb5
C:h1 13.D:g7 Tf8 14.Nh6) Cf6 4.0-0 d6 a.d4 C:e4 G.d5!
98
 134
grul mpiedica deschiderea co-
loanei periculoase "f" si si Alapin
asigura avantajul) 7.D:f3 Df6
PARTIDE SCURTE 8.e5! (pentru a ndeparta da-
ma de la apararea pianului f7) 8Ii-Al_.-
_ ~ _ ~,,0.
~m~

8...D:e5 (vezi diagramanr.133).

9.N:f7+! R:f710.d4! D:d4+
71_' __ ._.
11.Ne3 Dg7 12.N:f4 Cf6 13.Ce4 61' ~_
Ne7 14.Ng5 Tg8 15.Dh5+ Dg6 51 _
16.Cd6+! Re6 (la 16...Rf8 ur-
1) __
illll::I~!
ma 17.Nh6+ Tg7 18.Dh4 Rg8
19.N:g7 R:g7 20.0f5+ Rf8 21.
C:e7 R:e7 22.Tae1 Rf7 23.T:f6
D:f6 24.D:h7+ Rf8 25.Tfl).
_
41

31~ e~-
_

n _
H _ ~H ~H
21~q~~

nainte de a ncepe stu-

diul deschiderilor sahului, iata
o culegere de partide scurte, n
GAMBITUL
Mac Donnell
REGELUI
La Bourdonnais
17.Tael+ R:d6 18.Nf4 mat.
11_
abcde
111__
fgh
1
care decizia a fost obtinuta sub Londra, 1834 ~{PARAREA FRANOEZA Nimzovici
20 de mutari. Daca ar fi sa
t.e4 e5 2.f4 e:f4 3.Cf3 g5 Sehlechtcr Wolf
12.0-0-0! (sacrificnd O fi-
utilizam limbajul boxului, le- 4.Nc4 g4 5.Cc3 (un sacrifi-
am putea ncadra n categoria Viena, 1894 gura, albul si-a terminat dez-
ciu de figura care apare n voltarea si ncepe atacul final.
knock-out-urilor, cu care se a- multe variante ale gambitului
'lj~li
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Ce3 Cf6 Vezi diagrama nr. 134)
seamana n multe privinte. regelui) 5...g:f3 6.0-0 e6? (du- 12...e:d413.N:d4 Ce614.Nf6!
ntr-adevar, obtinerea unei vic- pa 6...d5 urmat de Ng4, ne- 4.Ng5 Ne7 5.N:f6 N:f6 6.Cf3
O-O 7.e5 Ne7 8.Nd3 Nd7? (era D:f6 (la 14...g:f6 urma 15.N :c6+
torii att de rapide este posibila 133 mai bine 8...c5) 9.h4 f6? (tre- si Dd8 mat) 15.Thel + Ne7
n sah numai ca urmare a unei buia 9...h6) 10.Cg5! f:g5 (accep- (la 15...Ne6 16.Dd7 mat) 16.
La Bourdonnais
(sau mai multor) greseli evi- tarea sacrificiului duce la pier- N:e6+ Rf8 17.Dd8+! N:d3 13.
dente, comise de una din parti. Te8 mat.
Asemenea greseli snt de obicei 8 11_.f1.*~~~~~N~
- _ ~~!1
dere) 11.N:h7+ R:h712.h:g5+
Rg8 13.Th8+! Rf7 (13...R:h8
folosite pe cale combinativa,
astfel ca ncheierile acestor par-
7111'_'_'_' 14.Dh5+ Rg8 15.g6) 14.Dh5+
g6 15.Dh7+ Re8 16.D:g6 mat. APARAREA OARO-KANN
tide snt exemple de combina- 61 _. _

B Hiinlinger

II_ _
tii complexe, foarte instructive Spielmann
51 ~
APARAREA FRANOEZA
si n acelasi timp atragatoare
prin frumusetea lor. 41_~_ Nimzovici Alapin
l.e4 e6 2.d4 d5 3.Ce3 d:e4
Viena, 1929

Sfatuim pe tinerii sahisti 3 1_ ~,:t Petersburg, 1913 4.C:e4 Cf6 5.Cg3 e6 6.Cf3 c5
sa completeze aceasta culegere
cu alte exemple, din rubrica
2 1 ~ Wffi~
B~~ m~
~ Wffi~
~B'"
~ m~ :;'~~B
~~
~
W~ ~ ~~ m~ 7.Nd3 Ce6 8.d:e5 N:e5 9.a3
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Ce3 Cf6 O-O 10.0-0 bS (dezvoltarea
"Oombinatii, partide scurte" pe 1 I~II.
'-i;i
--~" ~
~"~_
,~WW" ....~_~
~ii. -'=HH. ~.e :tl5 C:d5 5.Cf3 e5 6.C:d5
care o publica cu regularitate abcde fgh
]):d5 7.Ne3 e:d4 8.C:d4 a6 9.Ne2 nebunului la b7 este consec-
venta mutarii 5...e6) 11.b4 Ne7
"Revista romna de sah". Mac Donnell D:g2? 10.Nf3 Dg6 11.Dd2 e5
101
100
 135

.H~~.
urmat 26.D:h7+! R:h7 27.Th5 APARAREA grul pierde timpi importanti
PHILIDOR

"*-
niinIingcr + Rg8 28.Th8 mat, negrul a pentru dezvoltare. Mai bine
ill. ~
'lIaf_ IIi _ i
cedat. Bernstein
Paris, 1937
Tartakower
era 9...N :d3) 10.Dc2 Nf3? (ne-
grul a cazut n cursa) 11.Ng6+
1.e4 e5 2.Cf3 d6 3.d4 Ci6 Re7 (la 1l ...h:g6 urma 12.Dg6+
7
II _i_i_
5'.~_~__ItJ_,.
APARAREA OLANDEZA 4.d:e5 C:e4 5.Nc4 (aici Sokolski si De6 mat) 12.Df5 si negrul ai
a propus mutarea 5.Cd2) 5...NeG cedat, ntruct matul nu poate

..
61 Griinfeld Tone 6.N:e6 f:e6 7.De2 d5 8.Db5+ fi evitat.
Baden-Baden, 1925 Cc6 9.Cd4 Dd7 10.D:b7 Nb4+!
41 (vezi diagrama nr. 137. nce-
1.d4 eG 2.Cf3 f5 3.g3 CfG putul unei combinatii cu sacri- APARAREA SIOILIAN A
M __~. E 4.Ng2 d5 5.0-0 NdG 6.c4 c6

-
3' ~ ficiul ambelor turnuri).
7.Dc2 O-O 3.b3 Ce4 9.Nb2 tir. Troianescu Zllft'
2
M
~~.
I M
~~
1' Cd7 10.Ce5 Di6 l1.f3? (o gre-
137
Tartakower Campionatul R.S.R., 1968

lll!
1~
abcde
Spielmann
fgh
seala instructiva. Vezi diagra-
ma nr. 136).
11... C:e5! 12.d:e5 Nc5+! (de-
sigur ca nu mergea 12...N:e5
8 B*-
- - - -~i
71~.-~.
I !._ IO~ 1.e4 c5 2.Cf3 d6 3.d4 c:d.!f.
4.C:d4 Cf6 5.Cc3 aG 6.h3 96

J2.Nb2 Dc7 13.b5 (odata cu

din cauza 13.N :e5 ! D :e5 14.f:e4 _._iB _ 7.g4 Ng7 8.Ng2 e5? (o mutare
gresita ntruct nchide nebumu
51_ Bia B
61
D:a1 15.Cc3 si cstiga) 13.Rhl din g7, lasa un pion slab 131
alungarea calului din c6, albul d6 si slabeste cmpul d5) 9.Cde2
intra n posesia cmpului e5) C:g3+ urmat de mat n doua
mutari. Cc6 10.Ne3 NeG 11.Dd2 Dc7
13...Ca5 14.Ce5 Nb7 15.Cg4 Dd8 41_ U _ 83.
~.: ~~
12.Tdl Re7? (o veche regula
16.Ce3 Cd5? (o mutare slaba
care permite damei albe sa se 136 31 _

.1
138
instaleze la h5. Mai bine era
16...Tc8 17.Ch5 Tc5) 17.Dh5
Tone 2 I .e.H ~
- .e.. H
-.e. 11~
n~
Zara
~ p ~ ~
- i .~.
- - -~ i
96 (nu mergea 17...h6 deoarece 11~~~ -
urma 18.N:g7! R:g7 19.Cef5+ 811_af __ .- abcde fgh
e:f5 20.C:f5 Rf6 - 20...Rg8 Bernstein
21.D :h6 Nf6 22.Ce7 +! urmat 71~
de mat - 21.D:h6 Re5 22. 61 - -
.i~i~ H _ 11.c3 C:d4! 12.D:a8+ Re7
Tfel +) 18.Cg4 (vezi diagrama
llr. 135; desigur capturarea da- iDi_ 13.D:h8 Db5! si negrul cstiga
mei nu este posibila din cauza
matului la h6).
18...Nf6 19.C:f6 C:f6 20.Dh6
41_~R.__
51 __

31_~_ -~B
precum urmeaza: l4.D :g7+ Re8
15.Dg4 Dd3 16.Nd2 Cc2+ 17.
Rdl C:f2+ urmat de C:g4.
AP ARAREA INDIANA
Tac8 21.Tad1 De7 22.Tfe1 Ce8 M' M
23.Cf5! (la 23...g:f5 urma 24.N:
f5 f6 25.N:e6+ Rh8 26.Td7)
23...Dc5 24.Te5! Nd5 25.Ce7+!
21~~

a
1
11111tJ __
b

c d e
~.~~

f g h
E. Costea
Sibiu, 1957

l.d4 dG 2.c4 Cd7 3.e4 e5

o. Puscasu

Il
a b c d e f
~i ntruct la 25...D :e7 ar fi Griinfeld
4.d5 Cc5 5.c3 f5 6.e:f5 N:i5 7.Cf3
a5 8.Ne3 Ccd7? 9.Nd3 Ng4? (ne- tir. Troianescu
102
103
 spune ca nu este bine sa asezi
piesele n pozitii n care snt
posibile atacuri geometrice. n
cazul de fata cmpul d5 "atra-
ge" calul alb) 13.f4 e:f4 14.C:f4
(albul ameninta acum g5 ur-
mat de Od5+ cu cstigul da-
mei) 14...h6 15.0-0 Ce5 16.Df2
Tae8 17.Nd4 TI1f8 18.Cfd5 N:
d5? (ultima greseala frumos com-
batuta de conducatorul piese-
lor albe. Trebuia 18...0 :d5.
GAJJ/BITUL
Fischer

Vincovti,

l.e4 e5 2.f4 e:f4 3.Ne4 Ce7

(o mutare slaba. O continuare
buna ar fi fost 3...d5 4.N:d5
Of6! 5.Cc3 Nb4 6.0f3 N:c3
7.d:c3 c6 8.N c4 D :d1 9.R :d1
O-O 10.N:f4 0:e4 cu egalitate)
4.Ce3 c6 5.Cf3 d5 6.Nb3 d:e4
REGELUI

1968
lUinici
20.N:f1 21.T:f1 Nd2 22.
Ti3 (mpiedica 22...De3+) 22...
Tad8 23.C:17 T:f7 24.De7! ne-
grul cedeaza ntruct la 24...Tf8
ar fi urmat 25.N :f7 + cu mat
imparabiI.

INDIANA
Gh. Munteanu
REGELUI

Iasi, 1970
H. Aldea
811-
6
~.7,mn!!.i_
71~1J"~.
~

51 __

41

31.
I
~ i-Jt

_~NN'W_~
~W
?0@

18

~~
.- -
_
140
H. Spielke

~~ 18
~~
i_
~u~

~'.~

,~-
~

._'~
~:v~
P
M

i~'
vezi diagrama nr. 138).
19.D:f6+! N:f6 20.C:d5+
Rd7 21.C:e7 si negrul a cedat
deoarece ramne cu o piesa
mai putin.
(continuarea 6...d4 ar fi dat
negrului contrasanse) 7.C:e4 Cd5
8.De2 Ne7 9.e4 Ce7 10.d4 O-O
I1.N:f4 Ce6 12.Ne3 Nb4+ 13.
Rf2 Cd7 14.e5 Cf6 15.C:f6+
l.e4 g6 2.d4 Ng7 3.c4 d6
4.Cc3 Cf6 5.Ng5 116 6.Nh4 e5
7.d5 O-O 8.Nd3 g5 9.Ng3 Ng4
10.13 NI15 lt.114! Chd7 (si du-
pa 1l ...Ng6 12.h:g5 h:g513.Dd2
2I ~II
11~ ~

.o.

abcde
~II~
~n~~

J. Arebo
~
~
#~

fgh
.1
18

D:f6 16.TI1f1 Cf4 17.N:f4 D:f4
18.g3 DI16 19.Rgl N113? (ne-
APARAREA FRANCEZA grul trebuia sa apere punctul
f7 prin 19...Ne6) 20.Ce5! (vezi
Suetin Donner diagrama nr. 139; Fischer sa-
crifica o calitate pentru a ob-
Havana, 1968
tine un tempo).
l.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 Nb4
4.e5 e5 5.a3 N:e3+ 6.b:c3 De7
l\Iinici
7.C13 b6 8.a4 Na6 9.N:a6 C:a6
albul avea atac puternic) 12.
l1:g5 l1:g5 13.Dd2 NI16 14.C113
CI17 15.Cf4! (o mutare dupa
care atacul pe coloana "h"
decide) 15...g:f4 16.T:115 Ce5
17.T:116 f:g3 18.0-0-0 Rg7
19.T:h7 +! negrul cedeaza.
139
GAMBITUL DAMEI
13.Cg5! De7 (la 13... d:c3 urma
14.Ng8 g6 15.N:f7 c:b2 16.Td1
Dd6 17.h5 N:g5 18.h:g6 Rg7
19.D:b2+ d4 20.T:d4 De5 21.
Th7+ Rf6 22.Td6+ Rf5 23.
g4 + cu cstig usor. Vezi dia-
grama nr' 140)
14.Ng6! f:g6 (14...Na6 15.
N:f7 d3 16.Dd1 g6 17.h5 N:g5

.i.
J. Arcbo 18.h:g6+ Rg7 19.Th7 + Rf6
10.Dd3 (n partida Ivkov -
Donner, Bamberg, 1968, dupa
10.De2 Ob8 11.a5 b:a5 12.0-0
811_
71-i
- __
- _.-
i~~i w@
Corespondenta,
H. Spielke
Suedia, 1970
20.Df3+ Re5 21.D:d5+ Rf6
22.Dd4+ urmat de mat) 15.
l.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 d5 D:g6 l1:g5 16.h:g5+ Rg8 17.
Oe7 13.Na3 Od7 a rezultat joc
egal) 10...Cb8 11.0-0 Cd7 12.a5 6 4.Ng5 Ne7 5.e3 b6 6.Cf3 Nb7 TI18+! R:118 18.DI15+ Rg8 19.

-~~._.
~
_~_ -_~_ ~;;%
i%'~
,,,.;w ~
'E~"'7, '
,." 7.N:f6 N:f6 8.e:d5 e:d5 9.Nd3 g6 si negrul, n fata matului
Tc8 13.a:b6 a:b6 14.d:e5 b:e5
15.Tel Ce7 16.h4 115! (16 h6) 51.
4
~ ~~
NN'W ~::~
,,_ 9-0 10.114 e5!? 11.De2! (n imparabil, a cedat.
partida Teschner-Spasski, Ri-
17.e4 d:e4? (trebuia 17 d4)
18.D:e4 Cf5 19.Df4 Cf8? 20.Tdl
_ ~N~
ga, 1959, s-ajucatll.N:h7+!~
31_Jt __ B~ R:h7 12.0g5+ Rh6! 13.Dc2 DESCHIDEREA VIENEZA

-
De6 21.Dc4 Cd7 22.Ta6 Cb6 g6 14.h5 R:g5! 15.f4+ Rh6 V. Vaisman A. Ghilea
23.Db3 Tb8 24.Ng5 si negrul a 21~~~ @~
H
~ 16.h:g6 Rg7 17.Th7+ Rg8 Bacau, 1972
cedat, deoarece amenintarea
25.Tb1 este imparabila. Spre 11~ ~
~ I~~ 18.0-0-0 Ng7 ! 19.Tdhl Df6
20.g:f7 T:f7 si atacul albului t.e4 e5 2.Ce3 Cf6 3.Ne4 C:e4
exemplu: 24...Db7 25.T:b6! abcde fgh a fost oprit) 11...e:d4? (era in- 4.D115 Cd6 5.Nb3 Ce6 6.Cb5 g6
D:b6 26.D:b6 T:b6 27.Td8 mat. Fischer dicat 11...g6) 12.N:117+ RI18 7.Df3 f5 8.Dd5 De7 9.Cc7 +
105
104
 Rd8 10.C:a8 b6 11.Cf3 e4 12.Cd4
Cb4 13.Ce6+! D:e6 14.Dd4 D:b3
II
15.Df6+ negrul cedeaza.
II
APARAREA SICILIANA
J. Moisini H. Wolf
Cupa Evrard-Delannoy (corespondenta)
1.e4 e5 2.Cf3 e6 3.d4 e:d4
4.C:d4 a6 5.Ce3 De7 6.Ne2 Cf6
7.0-0 Nb4 8.Dd3 Ce6 9.C:e6
b:e6 10.f4 d5 11.e5 Cd7 12.Ca4!
O-O 13.b3 f6 14.e:f6 T:f6 15.
Nb2! (albul sacrifica un pion
pentru a obtine atac pe coloana
nf") 15...T:f4 16.Dh3 (ameninta
. 17.N:g7 urmat de Dg4+ si
D:b4) 16...Ce5 17.T:f4 D:f4 18.
Tfl De7 19.Nh5! e5 20.Dh4 Ca4
(figurile negrului stau ngra-
madite pe flancul damei) 21.
N:f7+! si negrul a cedat, ntru-
ct la 21...Rh8 urma 22.Ng6
h6 23.Ne51, iar la 21...Df7
22.T:f7 Nc5+ 23.Tf2! N:f2+
24.R:f2 0:b2 25.D:d8 Rf7 26.
nu ofera negrului perspective
mai bune. Era mai bine 12...
b:c6 13.D:d7 R:d7 14.0-0-0
Re7 15.T:d8 R:d8 16.N:c6 N:c3
17.b:c3 f:g5 18.Td1+ cu final
mai bun pentru alb) 13.e:b7 +
D:b5 14.Dd8+! si ntruct la
14...R:d8 urma i5.0-0-0+!
negrul a cedat.
APARAREA CELOR
DOI CAI
J. Horeh P. Darmogray
Meciul R.D.G.- V.R.S.S. (corespon-
denta)
1.e4 e5 2.Cf3 Ce6 3.Ne4 Cf6
4.Cg5 d5 5.e:d5 Ca5 6.d3 h6
7.Cf3 e4 8.De2 Ce4 9.d:e4 Ne5
10.Nf4 O-O! 11.Cfd2 Ng4 12.
DU e6! (aici Keres recomanda
12...Te8. Mutarea din text este
mai buna) 13.d:e6 (la 13.h3
negrul obtine un atac puternic
cu 13...c:d5! 14.h:g4 0:g4 15.
Ng3 e3 !) 13...Db6! 14.Cb3 Ch5!
15.Nel (la 15.c:b7 urma Cf4!
12.Cf3 Ne7 13.d4 e:d4 14.C:d4
g5 15.Db3+ Ra7 16.Da4+ Rb7
(la 16...c5 urma 17.0:c6 N:c6-
17...Rb618.Da,5+ R:c619.D:a6
mat - 18.D :c6 cu avantaj pen-
tru alb) 17.Db4+ Ra7 18.Ce3
Tb8 19.Da4 Rb7 20.Tdl 94
(era mai bine 20...Dg6 cu ame-
nintarea Cf6) 21.Cd5! e:d5 (la
21...Dg6 urma 22.Td3 g:h3 23.
T:h3 cu avantaj pentru alb)
22.D:d7 d:e4 (22...Td8 23.Dc6 + )
23.Ce6! si ntruct amenintarea
Oa5 nu se poate para decit cu
mari pierderi materiale, negrul
a cedat.
APARAREA CARO-KANN
Lazar
Meciul Romnia - Franta, 1970 (cores-
pondenta)
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Ce3 sd:e4
4.C:e4 Nf5 5.Ce3 Ng6 6.Cf3
Cd7 7.Nd3 Cgf6 8.0-0 e6 9.Tel
Nd6 10.Cg5 O-O 11.N:g6 h:g6
12.C3e4 Ne7 13.Te3! e5? (tre-
negrul trebuie sa evite schim-
bul nebunului din g7) 5.13 eG
6.Dd2 O-O 7.h4 Da5 8.h5!
Td8 (dupa 8...0:h5 urma 9.Nh6
Og3 10.N:g7 0:h1 1l.N:f8 R:f8
12.Dh6+ si cstiga) 9.h:g6 f:gG
10.Nh6 Nh8 11.Ch3 N:h312.T:h3
b5 13.Dg5! (o mutare foarte
buna. Pe de o parte se mpie-
dica b5-b4, iar pe de alta se
ameninta Nc4+) 13..Cbd7 14.
Ne4+ d5 15.Nd3! (ameninta
16.e5 si 17.N:g6!) 15.Cf8 16.
e5 Ce6 17.Dh4 Ce8 18.Nd2! si
negrul a cedat deoarece ame-
nintarile 19.D:h7 + sau 19.0:d5
nu pot fi parate simultan .
APARAREA SICILIANA
Moneorge
B. Spasski N. Raskovsld.
V.R.S.S., 1973
1.e4 e5 2.Cf3 d6 3.d4 e:d4
4.C:d4 Cf6 5.Ce3 a6 6.Ng5 efi
14'

Dc7 + Rf827.D:c6, finalul re-
zultat este lipsit de speranta
:pentru negru.
-*-
16.b:a8D T:a8 cu atac puter- N. Raskovski
buia 13...0:e4 14.0:e4 Of6) 14.
nic) 15...e3! 16.Ce5 e:f2+ (la Dd3 e:d4? 15.Th3 Te8 16.C:f7!
811_

.- -..
16.f:e3 urma N:e3) 17.D:f2
ne8 18.RU Te2! 19.]i)d4 Tae8
20.Nd2 Nh3!! 21.g:h3 De6 (la 21.
R:f7 (la 16...Dc7 urma 17.Th8+
Rf7 18.0g5 mat) 17.Cg5+ si 7I d .i~~ai ~ i
Ed
i_ ~
'N//N~" ~ !?fii

PARTIDA SPANIOLA ntruct la 17...Rg8 urma 18.

Tg1 urmeaza Dc6). Negrul a ce- Db3+ Od5 19.Th8+ Rh8 20. 61i __
A. Gurevici II. Pampin datntructla22.Dd5urmaDf6 !
Dh3 si mat n doua mutari,
51_i_ ~; _
I ~I

I
Meciul URSS
denta)
- Argentina (corespon-

1.e4 e5 2.Cf3 Ce6 3.Nb5 Ne5 C. H. O'D. Alexander

PARTIDA
J. NUD
4.c3 d5 5.d4 e:d4 6.e:d4 d:e4 Finala celei de a VII-a Olimpiade de
SPANIOLA
negrul a cedat.
APARAREA PIRC- UFIM-
41

31.
_

-II
-Jl
__
TEV
7.Cc5 Nd7 8.C:d7 Nb4+ 9.Ce3 sah prin cQrespondenta M. Pa\'lov V. Taeu 21~B~ __ ~
I~I
D:d7 10.d5 Td8 11.Ng5! f6 12. 1.e4 e5 2.Cf3 Ce6 3.Nb5 a6
d:c6 Df5 (toate sperantele ne- 4.Na4 d6 5.0-0 Ng4 6.h3 h5
gmlui snt legate de aceasta 7.e4 Df6 8.Db3 0-0-0 9.N:e6
Bucuresti, 1973
l.e4 g6 2.d4 Ng7 3.Ce3 d6
11.
~ ~Im ~
4.Ne3 Cf6?! (era indicat 4...c6 a b:c d e f g ~
mutare. Nici 12...D:d1 13.T:dl b:e6 10.Ch2 Nd7 11.De3 Rb7 5.Dd2 b5. n aceasta pozitie B. S.passki

106 107
 PARTEA
7.f4 Dc7 8.Nd3 (o mutare noua puternic atac; vezi diagrama
cu care Spasski si surprinde ad- nr. 141)
versarul. Obisnuit se joaca 8.Df3 15... C:d1 (daca 15... R:e7 TEORIA DESCHIDERILOR
b5 9.N :f6 g:f6 10.e5 Nb7 11. atunci 16.Dg5+! Re8 17.D :g7
Ce4! cu joc mai bun pentru sau16 ...Rf817.C:e6 f:e618.Tfl
alb) 8...Cbd7?! indicat 8 ... N e7 +) 16.C :e6! Dc6 17.C:g7+R :e7
cu ideea h6 si Cf:e4) 9.De2 b5 18.Dg5+f6 (la 18...Rf8 al' fi
10.0-0-0 Nb7 11.Thel! Ne7 urmat 19.e6, de exemplu, 19 .
12.e5! d:e5 13.f:e5 Cd5 14.N:e7 f620.Dh6) 19.e :f6+ +Rd8 (19 .
C:c3 15.Dg4! (regele negru ra- Rf8 20.Dh6; 19...Rf7 20.Dh5+)
mas n centru va fi supus unui 20.f7 Rc7 21.Df4, negrul cedeaza.
La nceputul unei partide de
sah, piesele snt asezate ntr-o
pozitie conventionala. Prin efec-
tuarea mutarilor de o parte si
de alta, aceste piese se depla-
seaza si vin n contact cu cele
ale adversarului, angajndu-se
astfel lupta, n conformitate cu
regulile jocului. Aceasta prima
faza a partidei de sah, n care
se produce mobilizarea forte-
lor si angajarea lor n lupta, se
numeste deschidere.
Desigur, este foarte impor-
tanta cunoasterea celor mai
bune metode de mobilizare a
pieselor si de angajare 3/ luptei
la nceputul partidei. De-a lun-
gul ultimelor cinci secole, n
care s-a constituit istoria sa-
hului modern, deschiderea a
fost mult studiata, acordndu-i-
se cea mai mare atentie ntre
cele trei faze ale partidei (ce-
lelalte doua snt jocul de mijloc
si finalul). nca n manuscrisul
de la G6ttingen (1490) gasim
analizate, pe 30 de file de
pergament, 12 deschideri, dintre
A Il-A
care multe se joaca si astazi
(spaniola, franceza, gambitul
damei etc.). Actualmente exista
sute de carti consacrate stu-
diului deschiderilor sahului,
unele de dimensiuni impre-
sionante. O serie de cartoteci
nmagazineaza si clasifica zeci
de mii de variante, a caror
nomenclatura este foarte boga-
ta (si mult discutata).
Jucatorii renumiti, maestrii
sahului, cunosc un foarte mare
numar de variante de deschi-
dere, le studiaza mereu si, ade-
seori, le aduc mbunatatiri. Pe
buna dreptate, marele maestru
A. N imzovici spunea ca "teoria
este practica maestrilor" , o
practica la nalt nivel, desigur,
care, prin nenumaratele partide
ce se joaca, progreseaza mereu.
Problema care s-a pus nsa
curnd dupa ce teoria deschi-
derilor sahului a nceput sa
progreseze a fost aceea a sta-
bilirii principiilor care stau la
baza jocului n prima faza a
partidei, principii care sa pel'-
109